Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 114-144)
1941-05-01 / nr. 114
ABONAŢII „UNIVERSULUI” AH vat ttiinit© direct Societăţii „Franco-Române“ secţiunea „Unîtorsuri, Bucureşti, calea Griviţei 23, suma de lei 880 — vor primi: 10 POLIŢA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 lei, cu amortitii şi premii In bani şi lozuri ale Loteriei Statului achitată înainte 1% luni, participând la tragerile Societății da lunile Mai, Iunie Iulie și August 1041 2) UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI STATULUI PENTRU CLASA S-a — a galaare de lei Iftso, paatttipelad la tragerile acestei clase din : 3—4—5, 7—8—0, 13—14—15, 17—18—19, 22-23—24 și 28 Mai 1941, Când se vor trage 21.200 câştiguri însumând 151 milioane. 3) UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română“ cu 2 limbi şi tirbuşon. Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume : pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a lei 220.—■, de la sfârşitul asigurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru această asigurare este de 10 ani, se reduce pentru abonat la 7 ani. Continuând plata ratelor de asigurare de lei 220,— lunar vor Siai primi in dar . La achitarea ratei a 12-a lunare, UNA CASEITA CU 6 CESTI ti 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD. SE POATE CERE TRECEREA DELA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA, IN CONDITIUNILE SUS ARATATE. ;+»» + 1+ + 4 + »++4++» + + 444»»++++4»» + 4++*»44444444444 » CRONICA SPORTURILOR FOOTBALI. DOPA ETAPA DE DOMINICA DndreaTihoror şi-a întărit poziţia in clasament in timp ce Venus pare ca a ieşit din cursa pentru titlul de campion Ripensia şi Sportul Studenţesc au furnizat un joc slaB.— Rapid învingător la Craiova, iar Universitatea şi U.D.R. (C terenuri proprii "Etapa divizionarii de Duminică "deşi s’a soldat cu rezultate normale, a avut darul să rezolve problema campionului naţional din acest an. Intr’adevăr prin victoria obţinută de Unirea Tricolor şi prin înfrângerea Venusului, echipa oboreană şi-a întărit poziţia de fruntaşă a clasamentului ?» totodată şansa de a deveni campioană. Este greu de presupus ca cele trei jocuri pe care le mai are de susţinut să-i poată aduce pierderea titlului. Venus a ieşit pentru un momentdin cursă, dar lupta pentru locul secund în clasament se menţine. Rapid învingând la Craiova a revenit pe primul plan, întâlnirea dintre Sportul Studenţesc şi Ripensia a fost departe de a satisface aşteptările. Cele două echipe au furnizat o partidă de slabă calitate. Universitatea şi-a revenit şi a cucerit o victorie uşoară în dauna ploeştenilor, în timp ce U. D. R. a învins destul de greu Gloria C. F. R. D Dacă lupta pentru titlul suprem pare a fi lichidată, cea pentru evitarea retrogradării este încă actuală. UNIREA TRICOLOR A ÎNVINS UŞOR PE F. C. BRAILA După cum era ş de aşteptat, Uţtuirea Tricolor a obţinut o victorie extrem de uşoară in Întâlnirea cu F. C. Brăila. Echipa oaspeţilor nu a reuşit să pună nici un moment în pericol şansele bucureştenilor, care şi-au putut consolida situaţia de fruntaşi ai clasamentului. Realizând şi această victorie şi încă la scor Unirea Tricolor cu greu ar mai putea pierde titlul de campion pe acest an. Brăilenii au confirmat încă odată că nu beneficiază de o echipă capabilă să facă faţă jocurilor grele din prima divizie a ţării. Evitarea retrogradării este exclusă, indiferent de rezultatele pe care le va obţine F. C. Brăila în Întâlnirile ildl. Ripensia Şi sportul STUDENŢESC AU DESFĂŞURAT UN JOC SLAB Partida Ripensia-Sportul Studenţesc aşteptată cu legitimă nerăbdare întrucât se întâlneau două echipe bune, n’a corespuns nici pe deoparte. Atât formaţia timişorenilor cât şi cea universitară s’au întrecut în greşeli. In plus s’a jucat de ambele părţi fără convingere, astfel că spectacolul a avult de suferit. Rezultatul de egalitate, cu care s’a terminat partida reprezintă exact fizionomia jocului, pentru că aşa cum s’a desfăşurat, nici una din formaţii nu merita să câştige. RAPID A REALIZAT UN REZULTAT BUN La Craiova, feroviarii bucureşteni au reuşit să iasă învingători. F. C. Brăila n’a putut rezista în faţa Rapidului, care a jucat bine şi a câştigat pe merit. Localnicii s’au străduit să egaleze situaţia, însă feroviarii luaseră avantaj chiar din prima repriză. Bucureştenii au aliniat o formaţie în care a figurat im nou extrem dreapta. Acesta s’a comportat slab în prima repriză dar şi-a revenit după pauză. Rapid a meritat victoria pentru că a jucat mai bine şi mai legat. Craiovenii s’au făcut remarcaţi mai mult prin durităţi. MICA A FOST SUPERIOARA ŞI A ÎNVINS VENUS La Brad formaţiunea locală, Mica, a trecut şi de Venus pe care l-a învins cu un scor categoric. Echipa bucureşteană s-a prezentat cu lipsuri în formaţie, fiind nevoită să improvizeze un centru înaintaş. In asemenea condiţii ei era normal să fie învinsă. Aceasta nu scade însă cu nimic victoria gazdelor care s’au prezentat cu echipa bine pusă la punct, și a confirmat astfel forma arătată în ultimele întâlniri. In schimb bucureștenii s’au comportat mai slab ca de obiceiu, niciunul dintre compartimente nelăsând impresia că este bine pus la punct. UNIVERSITATEA ŞI-A REVENIT ŞI A ÎNVINS F. C. PLOEŞTI La Sibiu formaţiunea clujeană Universitatea a realizat o performanţă splendidă, dispunând de F. C. Ploeşti cu un scor concludent. învingătorii s’au prezentat bine puşi la punct echipa funcţionând fără greşeală. Ploeştenii în schimb n’au reuşit nici o acţiune periculoasă şi eu trebuit să părăsească terenul cu o înfrângere grea. U. D. R. A DISPUS DE GLORIA C. F. R. La Reşiţa echipa locală U.D.R. a dispus cu greutate de Gloria C. F. R. In prima repriză oaspeţii au rezistat frumos dar după pauză au terminat prin a ceda. Aceasta nu însemnează însă că au fost inferiori. Din contră Gloria CF. R. a jucat ca și adversarul său și ar fi meritat un rezultat de egalitate. Duminică se dispută jocul România Sud-România Vest Pe arena din Splai se va disputa Duminică uin joc tare între România Sud şi România Vest. Brupele României de Sud vor fi formată joi seară adică după jocurile dintre cele două selecţionate bucureştene. România de Vest va fi formată cu jucători din Timişoara, Arad şi probabil din Brad. După cum se vede echipele vor fi alcătuite bine astfel că jocul va fi disputat şi frumos. In deschidere la această partidă se va disputa partida dintre Carmen şi Astra (Braşov). Înoi se disputa în Capitală lar joc de foot-bad! între două echipe formate din jucătorii bucureşteni. Era proectată partida Bucureşti— Ploeşti, însă după eşecul de Duminică al echipei ploeşteme, acest joc nu ar fi prezentat nici un interes pentru publicul bucureştean. In această situaţie federaţia română de foot-ball a hotărît disputarea urnei, partide între două echipe selecţionate din jucători bucureşteni cu scopul de a descoperi jucători tineri şi talentaţi. Aceasta în vederea partidei internaţionale România—Germania care sa va disputa la Bucureşti în truşt de 1 Iunie a. c Prima echipă a fost alcătuită cu jucători din Divina Naţională A plus Oană. Iată cum se prezintă echipa A. Budan (Venus), Petrescu (Un. Tricolor) ,Negrescu (Venus), Vintilă (F. C. Rapid), Anghelache (Un. Tricolor), Constantinescu (Sp. Studenţesc), Oană (Juventus), Bogdan (T. C. Rapid), Sony Niculescu, Cârjan, Criciotoiu (Un. Tricolor). Rezerve sunt: Ghenea (Sp. Sta. Jtenţeec), Ionescu Drum (Venus), Boteanu (Un. Tricolor) şi Stanescu (Juventus). Echipa B se va alcătui astă seară și se pare că va fi formată din jucători de la tânăra grupare Csermen, plus jucători dela echipele Diviziei Naţionale B. In deschidere Viforul Dacia va juca cu echipa districtuală Stăruinţa-Dudeşti. Record mondial de înot Moscova, 28 (Rador). — Cunoscutul înmotător Leonida Macikov el stabilit la Leningrad un record mondial. El a acoperit distanța de 500 m., înnotând „brasse“ într-o piscină, în 7 mim. 10,6 sec., ameliorând astfel propriul său record din anul trecut cu 0,9 sec. Recordul mondial oficial a fost depăşit cu 2,4 sec. Leonida Medkov are 25 ani* Recordurile pe care le-el stabilit îl aşează în rândul recordmen-ilor mondiali de nataţie, ca Simion Boicenko, Peter Fick, Adolphe Kiefer, rofce.. ._____ PE ARENA VENUS Echipa Capitalei joacă jol un match foarte interesant CALENDAR MIERCURI 30 APRILIE Ortodox: Iacob Zevedei. Catolic: Maxenţiu. Protestant: Vanda. * Răs. soarelui 5.10; Ap. soarelui 19.16. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Aprilie 1832 Cuvântul Episcopului Ilarion al Argeşului, la înmormântarea banului Grigore Brâncoveanuu. Cu prilejul înmormântării prinţului Grigorie Brâncoveanu, episcopul Argeşului, Harten, a ţinut o cuvântare in care a scos in evi- î denă meritele dispărutului. In cu- vântarea sa, a spus printre alte cuvinte frumoase şi acestea: .Râvna şi evlavia, către sfintele locaşuri să cunoaşte din îngrijirea, ce-l mâna până in perie de pe urmă ciasuri ale vieţii sale, pentru premnoirea unuia dintr’insede, zidit de strămoaşa sa Doamna Bălaşa. Că şi in iuţea boală, care l-au răpit din mijlocul nostru n’au încetat poftarind poruncile ca cât mai in grab să se isprăvească prefacerea şi a sfintei biserici şi a încăperilor pentru săracii ce lăcuesc în ocoiul ei. Sporirile în toate virtuţile creştineşti, le cunosc mulţi din noi, înţelepciunea sa in sfaturi, şi adâncimea minţii este ştiută, că în mijlocul c-tră, ca un soare luminat strălucea cu cuvântul dreptăţii, al patriotismului, şi al supunerii către stăpânitori, ca cu nişte raze luminând toată cinstita adunare. Buna sa şi Înţeleaptă cumpătare a intereselor statului cu folosul şi uşurinţa norodului, simţind-o amândouă părţile, norodul vedea în Brâncoveanu un părinte, iar stăpânirile, după vremi şi după vrednicie, treptat l-au inălţat până la rangul cel dintâi al dregătoriilor pământeşti. Precum şi in ceşti mai de pe urmă ani ai vieţii sale, cu neobosire slujind in trebuinţele biruitoarelor oştiri, şi ale patriei, pentru amândouă a fost cinstit de împărăteasca sa mărire, cu ordinul sfânt Stanislav. Spitalul Filantropia şi şcoalele, făcut 11 vestesc de apărător şi ocrotitor al lor. Cu adevărat şcoală de infrânare şi de tot moralul evanghelic au fost şi poate rămânea casa şi familia Basarab Grigorie Brâncoveanu, unde, intrând cineva i să părea că intră într’o biserică împodobită şi slujită cu preoţi şi alţi slujitori cucernici. Din vârsta tinereţelor sale cheltuită in multe feluri de limbi şi de Învăţături ne-aiu lăsat Loghica vestitoriului Amechie, tălmăcită din limba latinească în cea elinească, iar mai pe urmă tradusă şi in limba şi în şcolile noastre naţionale de profesorul de filosofie Eufrosin Poteca...”.GEORGE DINCA RADIO EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (ora românească) — 6,30: DUNAREA (325,4 m.). și postul pe unde scurte DJL.O. (45.3 m.) 7.40 : ROMA (2RO) (19,7 to. — 25.51 m.). 13.15: ROMA (2RO) (19,7 TO.— 25.51 m.). 17.30: DUNAREA (325.4 m.. 18.40: ROMA (2RO) (19.7 m.— 25.51 m.). 20.14 : BUDAPESTA (549.3 m.). 20.30: DUNAREA (325.4 m.). 20.45: ATENA (499 m. — 420 rp). 21.10: GR. II Italian (263.2 to.— 221.1 m.). 20.10 : ROMA (20R) (31.15 TO.— 25.4 m.—19.61 m.). 22.20: ROMA (20R) (31.15 m. —25.4 m.—19.61 m.) numai Duminică. 22.30: DUNAREA (325.4 mj. Nepotrivirile între programele publicate la această rubrică și emisiunile posturilor noastre de radio se datoresc faptului că schimbările ni se trimit după tipărirea ziarului. MIERCURI 30 APRILIE RADIO-ROMANIA 1875 m., 160 kHz., 150 Kw. RADIO -BUCURESTI 364,5 m., 823 kHz., 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m., 9260 kHz., 2 Kw. 6.45—8.45: ORA DIMINEŢII: Muzică de dimineaţă; Radio-Jurnal (I); Continuarea muzicii de dimineaţă. 12.30: Cântăreţi şi cântăreţe celebri (discuri): Duet din „Cavaleria Rusticana“ de Mascagni (voce: Gigli şi Dusolina Giannini); Scena Morţii din „Bohema" de Puccini (voce: Lucrezia Bori şi Tito Schipa); Noapte de Mai de Rimsky-Korsacoff (voce: Rogatchevsky); Bolero de Verdi (voce: Miliza Korjus); Arie din ,,Răpirea din Serai“ de Mozart (voce: Peters Anders); Arie din ,,Ines de Castro“ de Weber (voce: Erna Berger); Cântecul de concurs din Maeştrii Cântăreţi" de Wagner (voce: Franz Völker). 13.15: Radio-Jurnal (II). 13.39: Concert de prânz-Orchestra Radio dirijată de Ion Ghiga: Robert Leuschner: Uvertură la ..Pădurea. înveselită"; Walter Braunfels: Nunta porumbeilor din ,,Baletul Păsările“. Henri Raboud: Eglogă (poem virgilian). 13.50: Serviciul de știri germane. 14: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Richard Wagner: Murmurul din Pădure din „Siegfried". 14.10: Radio-Jurnal (HI). 14.30: Continuarea concertului Orch. Radio: I. Paschill: Floricelepotpuriu naţional: Paul Constantinescu: Rapsodia românească. 15: Radio-Jurnal (IV); Jurnal cultural. 15.15—15.30: Muzică variată uşoară (discuri): Conga de Valdespi şi Tango de Rodriguez; Serenada de Mazzola şi Canzine-fox de Bixio (voce: Oscar Carboni); Espagnolapaso doble de Winkler. 18: Literatura noastră. 18.15: Niculae Secăreanu-voce : Chaminade: Inelul de argint: Verdi: Arie din ..Vecerniile Siciliene“; Mozart: Arie din .,Don Juan". 18.35: Istoria Muzîcii-HARPA. I. Cuvânt introductiv. 0. Doamna Florence Lupaşcuharpă şi Hristache Popescu-flaut. RADIO-ROMANIA 19.20: Muzică românească (disc.) Auleu Leliţă Foare, Hora lui Goreş:Şapte săptămâni din post; Lentă cârciumăreasă (voce: Maria Tănase); Hora de doi ca la munte; Spune mârdre drept şi bine şi Ardeleana ca’n Banat; Pădure și iar pădure (voce: Ioana Radu); Brâul * de doi. ....... ........ UNIVERSUD RADIO-BUCUREŞTI 19.20: Jurnalul pentru străinătate în limba iugoslavă. 19.30: Jurnalul pentru străinătate în limba turcă. 19.40: Jurnalul pentru străinătate in limba greacă. RADIO-ROMANIA RADIO-BUCURESTI 19.50: Serviciul de știri germane. 20: Radio-Jurnal (V). 20.15: Zina Săvescu-voce: Arie din „Linda de Chamonix" de Donizzeti: Arie și Gavotă din „Manon“ de Massenet; Bolero de’ Bizet; Bolero de Verdi; Bolero de Delibes; Caprnero de Julius Benedict 20.40: Profesor Ion Petrovici. 21: ORA GERMANIEI. 22: Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.20: Ciclul sonatelor de Beethoven-Vasile Filip (vioară) şi Paul Jelescu (piano); Sonata nr. 5 In fa major in 4 părţi (Sonata primăverii). 22.45: Cântă Maria Gebotari (discuri); Aria Constanţei din , Răpirea din Serai“ de Mozart; Duet din „Doamna Butterfly“ de Puccini (voce: Maria Celteteri şi Ernest Groh); Cântec de Rachmaninoff şi Privighetoarea de Alabieff. 23.05: Muzică variată uşoară (discuri); Potpuriu de melodii de Hegen; Melodii de Fürst şi de Kivineke (voce; Emil Baebler); Serenada de Tosselli; Două cântece din filmul „Nanon“ de Melichar (voce; Erna Sake) ; Polka de Glahé. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limba germana, italiană, franceză și engleză. 24 20.30: Muzică variată uşoară (discuri); Când dragostea moarevals de Crémieux şi Serenada Heykens; Selecţiuni din „Prinţul student" de Domelly; Cântecul Visului de Frimi; Melodie de Baltimore şi Polka de Lind; Serenada de Stamke; La revedere pe cine ştie când de Willnow (voce: Nicu Orăşanu). JOIHAI RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 6.45—8.45 . ORA DIMINEŢII : Muzică de dimineaţă; Radio-Jurnal (I); Concert de fanfară româno-german; Continuarea muzicii de dimineaţă. 13.30: Orchestra Petrică Moţoi: Jocuri româneşti de pretutindeni ; Alro Viena, potpuriu vienez de Leopold; Steluţa-romanţă de Florescu şi Sârba lui Pompieru; Două învârtite de la Făgăraş; Noaptea asta lumea este a mea-cântec românesc de Vasilescu şi Tot ce-i românesc nu piere de M. Constantinescu. 13.15: Radio-Jurnal (H). 13.30: Continuarea programului arch. Petrică Moţoi: Să ne împăcăm vals lent de Postupa; Ai să uiţi tango de Liliana Leiescu; O, Ştefania-siow de Vasilescu; Serenada de Tosselli şi O, Mary-serenadă italiană. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14: Continuarea programului orchestrei Petrică Moţoi; Romanţe S* Arii Naţionale 14.10: Radio-Jurnal (III). 14.30: Muzică românească. Orch. Fănică Luca: Cântece naţionale ; Doina Oltului şi Ciocârlia (solo nai); Două fete spală lână şi La oglindă; Dacăn douăzeci de toamne şi Sârba; Cântece naţionale. 15: Radio-Jurnal (IV); Jurnalul I cultural. I 15.15—15.30: Continuarea programului arch. Fănică Luca: Patru boi cu lanţu’n coarne şi Pe dealul Cernei; Of Didino şi O horă; Cântece naţionale 18: ORA COPIILOR. 18.45: Cronica artistică. 19: Cântece pentru copii: D-na Ştefania Stavri (voce); Ochiul lui Dumnezeu de Kiriac; Cântec de leagăn de Schubert; Păsărică de Kiriac; Cântec de leagăn de Mozart; Mama de Kiriac ; Mamei noastre de Kiriac; Fierari? de Kiriac. RADIO ROMANIA 19.20: Muzică românească (discuri) ; Frunză verde, Ciobănaş la oi am fost şi Ţigăneasca; Măicuţă pup de crin şi Pe marginea Dunării (voce: lori lovită); Hora Budârenilor; Foae verde ca aluna şi Apoi mână (voce: Zavaidoc); Chindia şi Brâul. RADIO BUCUREŞTI 19.20: Jurnalul pentru străinătate în limba iugoslavă. 19.30: Jurnalul pentru străinătate în limba turcă. 19.40: Jurnalul pentru străinătate în limba greacă , RADIO ROMANŢA şi RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20: Radio-Jurnal (V). 20.15: Rodica Bujor (voce), acomp. de taraf: Toate plugurile ară; Pocnind din bici pe lângă boi; Ce mi-e drag pe lume; Frunză verde de bujor; Vai, vai inima mea ; Hai iu-iu-iu, joc ardelene ne. 20.45. Conferinţă. 21. Concert Închinat Muncii (discuri): Uvertură la „Fierarul din I Marienburg“ de Siegfried Wagner (arch. Festivalurilor din Bayreuth, dir. de Heinz Tietjen); Corul torcătoarelor din „Vasul Fantomă“ de Wagner (corul şi orch. Operei din Berlin, dir. de Leo Blech); Uvertură la „Ţar şi teslar“ de Lortzing (orch. Operei din Berlin, dir. de Leo Blech); Scena atelierului din „Louise“ de Charpentier; Dansul ucenicilor şi intrarea maeştrilor din „Maeştrii Cântăreţi“ de Wagner (arch. Operii din Berlin). 22. Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.20: Cântece cari au făcut ocolul lumii, prezentate de Vasile Vasilache. 23.15: Muzică variată (discuri) : Potpuriu din „Călătorie fericită” de Kaneke; Serenadă şi Melodie de Maneini (voce: Tito Schipa). 23.30: Jurnalul pentru străinătate în limba germană, italiană, franceză şi engleză. 24 20.30: Continuarea muzicii variate (discuri): Invitaţia la Vals de Weber; Menuet de Paderewsky; Sub soarele Italiei — potpuriu (voce: Schmitt-Walter şi Cor) ; Spirite sburătoare şi Dynamiden-valsuri de Josef Strauss ; Selecţiuni din „Văduva Veselă" de Lehar (voci : Anita Gura şi P. Anders). .* """ , BBSS „Gruparea femenină* Lucrările d-nei Maria Grigorescu-Vasilovici, la Ateneul Român Intre expozantele care alcătuiesc „Gruparea femenină“ dela „Ateneul Român“, cele 14 sculpturi sile d-nei Maria Grigorescu- Vasilovici, se impun atenţiunei în mod deosebit. Expozantă în saloanele oficiale de la Paris şi Roma, unde busturile lui Pârvan, Nic, Iorga şi Goga, ca şi bassoreliefuriile şi statuetele ,au fost elogios primite şi apreciate, artista şi-a închinat talentul unor reconstituiri isterice, care să însemne mai mult câştiguri spirituale pentru medan. Ceea ce a făcut în anii trecuţi arheologul englez Sir Stuart Johnes, directorul „Şcoalei Britanice" din Roma, reconstituind, din reliefurile columnei Traiane, adevărata personalitate eroică a lui Decebal prin analogie cu Traiani, a isbutit să realizeze plastic în sculptură, d-na Maria Grigorescu-Vasilovici, redându-ne adevărata figură a celor doi mari conducători. Un domeniu în care d-sa excedează deasemeni ca şi îm portretistică, este al sculpturii medicale, dând ştiinţei şi artei documente imprumentate ale suferinţei umane şi cărora medicina le recunoaşte o înaltă valoare documentativă. Expoziţia personală pe care d-sa o pregăteşte, va oferi adevărate mulţumiri publicului. G. ". Capul regelui Decebal Turneul oficial al Teatrului Naţional Întâine 30 Aprilie se va juca la Brăila în sala Basaragua comedia „Ginerele Domivulliui Prefect“ în cadrul turneuflui oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti. Distribuţia cuprinde o sumă de artişti din cei mai de seamă şi anume d-nil Gr. Mănculescu, Niky Atanasku, N. Motoc, I. Horaţiu, P. Stilbiu şi d-nele Victoria Mierlescu, Nelly Dordea, Nora Peyov, Cella Dima şi Felicia Vincec în direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. Recitalul pianistului Dinu Lipatti artei pe care artistul a isbutit, prin rarele sale daruri şi excepţionala pregătire ce, şi-a asigurat, să se orienteze, chiar de pe acum, înaintând departe. Schubert, Bach, Scharlaititi, Chopin, Schumann, au putut-o atesta, prin cele aflate în programul concertului, într’o măsură care ne îngădue încă odată şi mai cert ca oricând să vedem în Dinu Lipatti un artist care va aduce nepreţuite satisfacţii artei şi ţării sale. Admirat în repetate rânduri pentru măiestria atât de sigură, de alearsă şi de timpuriu stăpânită şi dovedită în decursul bogatului său început de carieră, tânărul pianist Dinu Lipatti a dat un nou recital de pian, impregnat de foarte preţios aport artistic. Dacă virtuozitatea d-sale tehnică nu mai poate fi astăzi, în jocul d-sale, o noutate, în schimb, rezonanţele expresive tot mai profunde pe care le găseşte muzica în interpretările d-sale, poezia ce desprinde tot mai liber şi mai subtil din fiecare din paginile exprimate, au fost desigur mai în- văluitoare şi mai spontane ca întotdeauna, însemnând în mersul ascendent al acestui excepţional de valoros muzician al tinerelor generaţii, parcurgerea unei etape hotărîtoare. Numai un artist de intimă viziune a frumosului şi de adevărată chemare se poate îndrepta atât de curând către fondul de simţire şi expresie, către caracterul şi fiinţa lăuntrică a muzicii, răsfrângându-le dominant în redarea instrumentală. Concertul din urmă al d-lui Lipatti a desemnat emoţionant calea definitivă către interiori. . . „ . . .......... ... . . . A „ marile Înălţimi şi bucurii aici Anul al 88-lee Mr. 114 Im 1 MM 1941 ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ »4 ♦♦♦♦♦♦ Unificarea legislativă a României etc...), edictate și suprapuse, în aceiaş materie-Iată bunăoară: organizarea Academiei de înalte studii comerciale şi industriale este cârmuită de vreo zece legi! Academia agronomică de cinci legi — iar Academia de arhitectură de alte cinci! Autentificarea actelor este reglementată de şaase legi şi, pe deasupra, şi de normele din legea judecătoriilor de ocoale, legea de organizare judecătorească şi codul de procedură civilă. Actele de stare civilă se săvârşesc după zece legi speciale şi trei generale. Administraţia locală — fără ministere — îşi descifrează regulile de funcţiune şi disciplină din 12 legi proprii şi cine ştie câte înrudite. Organizarea aeronauticei o aflăm în şapte legi exclusive. Regimul agrar din România îşi trage principiile şi regulile din 64 de legi speciale, plus alte patru referitoare la comasări! Arhivele Statului au şi de cinci legi proprii, osebit de acestea ale armatei,judeţelor, comunelor etc..., cari trăiesc după „legea" lor, respectivă. Regimul apelor beneficiază la rândul lui de auspiciile celor opt legiuiri recente. Iar Armata se bucură de: şase legi pentru corpul subofiţerilor, — patru pentru gradele inferioare, — 20 pentru „înaintări în armată“, — 14 pentru ,,poziţia ofiţerilor", — 10 pentru liceele militare (osebit de ale şcolilor militare), — 29 pentru marină etc. Şi fiindcă tot suntem la acest capitol, n’ar fi bine oare să se afle că mai avem zece legiuiri distincte dar „amestecate“ în prevederile lor, asupra rechiziţiilor? — şapte, pentru recrutare? — şi 11 asupra soldelor ? ! Trecem acum la Asigurările sociale: catagrafia atestă că acest ram al administraţiei publice interesând câteva milioane de români, se călăuzeşte după douăzeci şi două de legiuiri, ale sale, plus cele încuscrite (legile minucitoreşti). Până şi biserica de stat n’a fost ferită de inconvenientele, vizibile, ale puhoiului de legiuiri, fiindcă s’au hărăzit zece legi principale şi 14 anexe. •Administrarea bunurilor statului se realizează potrivit cerinţelor altor 11 legi (afară de cele generale: contabilitate, patrimoniu etc...) Comerţul — de la 1929 până acum — a fost dăruit şi el cu 13 legi proprii. — Casa construcţiilor (din 1930 încoace), cu 8 legi; — C. A. M -ul cu 12 (plus... dispoziţiile generale din legile referitoare la Regiile de stat); — Cărăuşia publică, 12 legi plus textele învecinate din legile pentru drumuri, în număr de 17); — Cărţile funciare nici n’au apucat să funcţioneze bine şi au, „deja“, 7 legi proprii; — reglementarea cinematografelor o asigură 17 legi din 1927); — clerul mirean e onorat de 16 legi organice; — corpul tehnic, 12; — valorificarea grâului, 9; — învăţământul primar, 23 (fără cele adiacente) iar cel secundar, 39 (universitar... 16, Plus facultăţile); Loteria de stat, 15; — marina comercială, 10; — meserile, 17; Monitorul Oficial, 9; moartea prezumată, 7 (plus capitolul propriu din codul civil); — Monopolul spirtului, 21; — paşapoartele, 6 (plus controlul străinilor); — pensiile, 28 (plus 29 ale gradelor inferioare); persoanele juridice, 9; — pescuitul, 22; — P. T. T., 26; — registrul comerţului, 9; — repaosul duminical, 8; — starea de asediu, 16; — turismul, 6; uniformele în armată, 26 (vă închipuiţi ce se întâmplă cu uniformele însăşi dacă legile lor sunt atât răspicate); — Vânătoarea, 17; — veterinarele, 21; — viticultura, 10 (în patru ani); — zahărul, 12.. Tot astfel pătimesc instituţiunile ce-şi cer, cu particulară stăruinţă, unitate şi permanenţă, codul justiţiei militare, numai din 1937 şi până acum a avut 14 modificări; — codul coî®erţului bancar, din 1934 până azi are 12; — comerţul exterior, din 1935 până azi... 17 legi; — contribuţiile directe (din 1933), 26 legi; — organizarea judecătorească... 54 de legi în 16 ani!; — codul minier, 49 de legi;— organizarea ministerelor e răvăşită în 128 de legi..Şi chiar Consiliul Legislativ — à tout Seigneur! — s’a cinstit singur din 1925 şi până acum, cu 13 legi! * Ne oprim aci. De altfel nici n’am citat decât pe spicuite, sub toate raporturile. Citaţiunile sunt însă pe cât de concludente, pe atât de ului (Urmare din pag. I-a) toate şi de pregnante ca Înţeles. Dinadins n’am voit să exeminăm aci situaţia legilor fundamentale: codul civil, codul penal etc... pentru motive lesne de înţeles. Este adevărat, totuşi, şi trebuie s-o spunem, că cel dintâi a „scăpat" până acum de soarta masteră ce i-ar fi pregătit-o legiuitorii deceniului trecut. Se ştie pentru ce. Pentrucă s’a făcut un cod civil unificator, — în dispreţul codului vechi (total intrat în tradiţia şi in conştiinţa juridică a ţării, după şapte decenii de a ’ plicare) şi în dispreţul jurisprudenţei luminoase române (ce l-a încetăţenit şi românizat pe deplin), — dar s’a tot amânat punerea lui în aplicare până ce se va decide că tot mai „bun“ e cel dintâi, întregit cu câteva alineate înnoitoare sub textele trăie cu noi, nu noi. * Ce este de făcut? Starea aceasta de lucruri, trebuie să recunoaştem, este intolerabilă. Trebuie să înceteze. Şi efit mai grabnic. In credinţa noastră se impune de aceea ridicarea, neintimrziată, a şantierelor legislative menite să unifice legile pe materii. Apoi se va aviza, eventual, la integrarea legilor unificate pe materii în sistemul unitar legislativ al Ţării Unite, sistem ce se preconizează de cârmuire. Porunca ceasului de faţă este insă : statornicirea unor legi unice, scurte, clare, cuprinzătoare, redactate de comisii speciale — de specialişti, cu autoritate recunoscută, cu experienţă cinstită şi cu vederi, răspicate— pe specialităţi. Restul — vine de la sine. I. I. N. ■ CULTIVAŢI LEGUME Citiţi Sfaturi in broşurile: Nr. 16 Cultivarea roşiilor 30 Grădina de legume 32 Cultivarea cartofilor 47 Pătlăgele vinete, ardei, bame 50 Cultivarea trufandalelor 66 Irigatul grădinei de legume 69 Castraveţi, pepeni, cantatopi 79 Legume rădăcinoase zare, către aprofundare, către 1. sate apărute in Biblioteca agricola a ziarului „UNIVERSUL Preţul fiecăreia 10 lei »» SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. I-a) cea mai mare este insula Creta, care are şi o valoare strategică din cauza poziţiei sale în Mediterana orientală şi a bazelor navale şi aeriene de la Suda. In expunerea pe care a făcut-o în seara de 27 Aprilie la Radio Londra, d. Churchill, primul ministru al Marii Britanii, a declarat că în conformitate cu angajamentele ce le luase guvernul său faţă de Grecia, o parte din armata africană a Nilului, alcătuită jumătate din trupe engleze şi jumătate din trupe australiene şi neo-zeelandeze, a fost retrasă de pe teatrul de război din Libia şi trimisă în Balcani. Din această cauză s’a slăbit considerabil apărarea poziţiilor cucerite pe litoralul Libiei (Cirenaica) de către armata Nilului comandată de generalul Wawel şi s’a înregistrat apoi înfrângerea de-acolo în urma contra-ofensivei germane ce s-a făcut cu efective „mai însemnate decât se aştepta”. Cu toate că după opinia d-lui Churchill „hotărârea definitivă nu va cădea în Orient”, ci în Anglia, sau în Atlantic, d-sa a prevăzut o intensificare a războiului în zona Mediteranei „pe mare, în pustiu şi în aer”,precum şi o fază critică, ba chiar ameninţătoare a bătăliei din oceanul Atlantic, care prezintă o mare importanţă din cauza liniilor de comunicaţie ce leagă Statele-Unite ale Americei de Nord de Marea Britanie. Presa americană, continuă să se ocupe de situaţia ce s-a creat Statelor Unite în urma declaraţiei preşedintelui Roosevelt cu privire la extinderea zonei de siguranţă pe oceanul Atlantic şi a organizării serviciului de patrulare cu vase rapide şi avioane a convenirilor formate din vapoare de transportat material de război destinat Marii Britanii. Intre procedeul propus de d. Roosevelt — patrularea convoiurilor de la distanţă cu vase rapide înarmate şi avioane — şi procedeul uzitat până acum de statele beligerante al convoiurilor escortate de vase de război, este o deosebire numai de... distanţă, căci, de fapt, e vorba tot de convoiuri puse sub protecţia vaselor de război şi avioanelor ce aparţin marinei americane. Senatorul american d. Weder a declarat că nu lipseşte decât „ultimul pas", care va veni şi acesta, dacă poporul american va accepta patrularea oceanului Atlantic de flota republice pentru ca Statele Unite să se găsească în stare de război. Presa americană scoate în relief declaraţiile ce le-au făcut zilele trecute cei doi miniştri — d-nii Cordell Hull şi «ok»«Inelul Knox — în consiliul de cabinet prezidat de d. Roosevelt: „Trebue să ducem la bun sfârşit cele ce am început!". La Gibraltar au amerizat şi aterisat numeroase hidroavioane şi avioane britanice. Noul comandant al acestei baze, generalul Gort, însoţit de statul său major, au sosit eri la Gibraltar. In Africa de nord, în sectorul Tobruk, trupele blindate şi de infanterie britanice au atacat forţe germane şi italiene, dar au fost contratacate şi respinse, iar în ziua de 27 Aprilie formaţiunile aeriene de bombardament în picaj, germane şi italiene, au atacat poziţiile artileriei britanice de la Marsa Matrub din Egipt, de pe coasta mări Mediterane. In Abisinia centrală, (sectorul Dessie) sub presiunea forţelor britanice, trupele italiene au evacuat oraşul Dessie, care este un nod de comunicaţie important. In sectorul Alegi italienii au respins atacurile unei coloane britanice. R. S. NOTARE ETNICE IN BALCANI Urmare din pagina I-a drepturi ce ar izvorî din cuceriri de o durată mai lungă sau mai scurtă dintr’un trecut destul de îndepărtat. Aşa, ne aducem aminte că au fost scriitori şi publicişti bulgari, care vorbeau despre o Bulgarie ce ar fi urmat să se întindă până la Marea Adriatică, — înglobând deci toată Macedonia şi toată Albania — deoarece împăraţii din dinastia Asăniştilor — se ştie că această dinastie a fost românească — izbutiseră să cucerească pentru câtăva vreme tot teritoriul până la ţărmurile acelei mări. Revendicări asemănătoare le formulau şi sârbii, întemeindu-le pe cuceriri cu caracter trecător făcute de ţarul lor Duşan. Cât despre Greci şi revendicările lor, nu e chiar mult de când ei, invocând comunitatea de religie şi faptul că în trecut creştinii din Peninsula Balcanică aveau în biserici ca limbă de slujbă limba greacă, socoteau drept greci pe toţi creştinii ortodoxi din Peninsulă. Greci, însă cu deosebirea — o deosebire considerată de ei ca un amănunt fără importanţă — că vorbeau alte limbi decât limba greacă. Potrivit acestei teorii, — o teorie cel puţin amuzantă in absurditatea ei — şi românii macedoneni erau socotiţi drept greci, Insă „grăitori de limbă valahă". In ce priveşte factorul „sentiment şi voinţă“, vedem cum croaţii, deşi vorbesc aceeaşi limbă cu sârbii şi sunt socotiţi ca aparţinând aceaiaşi oriigini etnice, nu primesc să trăiască în acelaş stat cu sârbii. Ba şi muntenegrenii, care, pe deasupra, sunt ortodoxi ca şi sârbii, înţeleg să-şi aibă din nou statul lor propriu. Iată stări reale de lucruri, care îngreunează şi complică problema stabilirei de hotare cu adevărat etnice în Peninsula Balcanică, deci şi posibilităţile de aplicare justă şi nepărtinitoare a formulei „Balcanii pentru popoarele din Balcani". De la începutul veacului al 19-lea şi până în zilele noastre, după fiecare război, graniţele statelor în Peninsula Balcanică au suferit modificări mai mult sau mai puţin importante Oricare a fost însă delimitarea acestor graniţe, popoarele din cuprinsul lor s’au socotit nedreptăţite. Fiecare pretindeai că lui îi se cuvine mai mult decât vecinilor. De aci, o stare de frământări şi agitaţii continui şi războaie ce izbucneau la intervale destul de apropiate. ...Dar în Peninsula Balcanică trăesc şi multe sute de mii de români, aparţinând unii grupului daco-român, alţii grupului macedo-român. Au şi aceşti fraţi ai noştri dreptul de a cere să li se creieze condiţiuni, care, ferindu-i pentru viitor de prigoanele îndurate atâta amar de vreme, să le dea putinţa de un trai liniştit şi de afirmare a drepturilor lor naţionale, politice şi culturale. Intr’un articol viitor ne vom îngădui să arătăm cimn înţelegem crearea acestor condiţiuni. fuAta N. BATZARIA