Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 114-144)

1941-05-01 / nr. 114

ABONAŢII „UNIVERSULUI” AH vat ttiinit© direct Societăţii „Franco-Române“ secţiunea „Unî­­torsuri, Bucureşti, calea Griviţei 23, suma de lei 880 — vor primi: 1­­0 POLIŢA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 lei, cu amorti­­tii şi premii In bani şi lozuri ale Loteriei Statului achitată înainte 1%­ luni, participând la tragerile Societății da lunile Mai, Iunie Iulie și August 1041 2) UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI STATULUI PENTRU CLASA S-a — a galaare de lei Iftso, paatttipelad­ la tragerile aces­tei clase din : 3—4—5, 7—8—0, 13—14—15, 17—18—19, 22-23—24 și 28 Mai 1941, Când se vor trage 21.200 câştiguri însumând 151 milioane. 3) UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română“ cu 2 limbi şi tirbuşon. Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume : pentru fiecare abonament anual se elibe­rează de plată 4 rate lunare a lei 220.—■, de la sfârşitul asigurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru această asigurare este de 10 ani, se reduce pentru abonat la 7 ani. Continuând plata ratelor de asigurare de lei 220,— lunar vor Siai primi in dar . La achitarea ratei a 12-a lunare, UNA C­AS­EIT­A CU 6 CESTI ti 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD. SE POATE CERE TRECEREA DELA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA, IN CONDITIUNILE SUS ARATATE. ;+»» + 1+ + 4 + »++4++­» + + 444»»++++4»» + 4++*»44444­4­44­4­4­4 » CRONICA SPORTURILOR FOOT­BALI. DOPA ETAPA DE DOMINICA DndreaTih­oror şi-a întărit poziţia in clasament in timp ce Venus pare ca a ieşit din cursa pentru titlul de campion Ripensia şi Sportul Studenţesc au furnizat un joc slaB.— Rapid învingător la Craiova, iar Universitatea şi U.D.R. (C terenuri proprii "Etapa divizionari­i de Duminică "deşi s’a soldat cu rezultate nor­male, a avut darul să rezolve pro­blema campionului naţional din acest an. Intr’adevăr prin victo­ria obţinută de Unirea Tricolor şi prin înfrângerea Venusului, echi­pa oboreană şi-a întărit poziţia de fruntaşă a clasamentului ?» tot­odată şansa de a deveni cam­pioană. Este greu de presupus ca cele trei jocuri pe care le mai are de susţinut să-i poată aduce pierderea titlului. Venus a ieşit pentru un moment­­din cursă, dar lupta pentru locul secund în cla­sament se menţine. Rapid învin­gând la Craiova a revenit pe pri­mul plan, întâlnirea dintre Sportul Stu­denţesc şi Ripensia a fost departe de a satisface aşteptările. Cele două echipe au furnizat o par­tidă de slabă calitate. Universi­tatea şi-a revenit şi a cucerit o victorie uşoară în dauna ploeşte­­nilor, în timp ce U. D. R. a învins destul de greu Gloria C. F. R. D Dacă lupta pentru titlul suprem pare a fi lichidată, cea pentru evitarea retrogradării este încă actuală. UNIREA TRICOLOR A ÎNVINS UŞOR PE F. C. BRAILA După cum era ş­ de aşteptat, U­­ţtuirea Tricolor a obţinut o victorie extrem de uşoară in Întâlnirea cu F. C. Brăila. Echipa oaspeţilor nu a reuşit să pună nici un moment în pericol şansele bucureştenilor, care şi-au putut consolida situaţia de fruntaşi ai clasamentului. Realizând şi această victorie şi încă la scor Unirea Tricolor cu greu ar mai putea pierde titlul de cam­pion pe acest an. Brăilenii au con­firmat încă odată că nu benefi­ciază de o echipă capabilă să facă faţă jocurilor grele din prima di­vizie a ţării. Evitarea retrogradării este exclusă, indiferent de rezul­tatele pe care le va obţine F. C. Brăila în Întâlnirile ildl. Ripensia Şi sportul STUDENŢESC AU DESFĂŞURAT UN JOC SLAB Partida Ripensia-Sportul Stu­denţesc aşteptată cu legitimă ne­răbdare întrucât se întâlneau două echipe bune, n’a corespuns nici pe deoparte. Atât formaţia timi­şorenilor cât şi cea universitară s’au întrecut în greşeli. In plus s’a jucat de ambele părţi fără convingere, astfel că spectacolul a avult de suferit. Rezultatul de egalitate, cu care s’a terminat partida reprezintă exact fiziono­mia jocului, pentru că aşa cum s’a desfăşurat, nici una din for­maţii nu merita să câştige. RAPID A REALIZAT UN REZULTAT BUN La Craiova, feroviarii bucureş­­teni au reuşit să iasă învingă­tori. F. C. Brăila n’a putut re­zista în faţa Rapidului, care a jucat bine şi a câştigat pe merit. Localnicii s’au străduit să ega­leze situaţia, însă feroviarii lua­seră avantaj chiar din prima re­priză. Bucureştenii au aliniat o formaţie în care a figurat im nou extrem dreapta. Acesta s’a comportat slab în prima repriză dar şi-a revenit după pauză. Ra­pid a meritat victoria pentru că a jucat mai bine şi mai legat. Craiovenii s’au făcut remarcaţi mai mult prin durităţi. MICA A FOST SUPERIOARA ŞI A ÎNVINS VENUS La Brad formaţiunea locală, Mica, a trecut şi de Venus pe care l-a învins cu un scor categoric. Echipa bucureşteană s-a prezen­tat cu lipsuri în formaţie, fiind nevoită să improvizeze un centru înaintaş. In asemenea condiţii ei era normal să fie învinsă. Aceas­ta nu scade însă cu nimic victo­ria gazdelor care s’au prezentat cu echipa bine pusă la punct, și a confirmat astfel forma arătată în ultimele întâlniri. In schimb bu­­cureștenii s’au comportat mai slab ca de obiceiu, niciunul dintre compartimente nelăsând impresia că este bine pus la punct. UNIVERSITATEA ŞI-A REVENIT ŞI A ÎNVINS F. C. PLOEŞTI La Sibiu formaţiunea clujeană Universitatea a realizat o perfor­manţă splendidă, dispunând de F. C. Ploeşti cu un scor concludent. învingătorii s’au prezentat bine puşi la punct echipa funcţionând fără greşeală. Ploeştenii în schim­b n’au reu­şit nici o acţiune periculoasă şi eu trebuit să părăsească terenul cu o înfrângere grea. U. D. R. A DISPUS DE GLORIA C. F. R. La Reşiţa echipa locală U.D.R. a dispus cu greutate de Gloria C. F. R. In prima repriză oaspeţii au rezistat frumos dar după pau­ză au terminat prin a ceda. A­­ceasta nu însemnează însă că au fost inferiori. Din contră Gloria C­­F. R. a jucat ca și adversarul său și ar fi meritat un rezultat de egali­tate. Duminică se dispută jocul România Sud-România Vest Pe arena din Splai se va dis­puta Duminică uin joc tare între România Sud şi România Vest. Bru­pele României de Sud vor fi formată joi seară adică după jocurile dintre cele două selec­ţionate bucureştene. România de Vest va fi formată cu jucători din Timişoara, Arad şi probabil din Brad. După cum se vede echipele vor fi alcătuite bine astfel că jocul va fi disputat şi frumos. In deschidere la această par­tidă se va disputa partida dintre Carmen şi Astra (Braşov). Înoi se disputa în Capitală lar joc de foot-bad! între două echipe formate din jucătorii bucureşteni. Era proectată partida Bucureşti— Ploeşti, însă după eşecul de Du­minică al echipei ploeşteme, acest joc nu ar fi prezentat nici un interes pentru publicul bucureş­­tean. In această situaţie federaţia română de foot-ball a hotărît dis­putarea urnei, partide între două echipe selecţionate din jucători bucureşteni cu scopul de a des­coperi jucători tineri şi talentaţi. Aceasta în vederea partidei in­ternaţionale România—Germania care sa va disputa la Bucureşti în truşt de 1 Iunie a. c Prima echipă a fost alcătuită cu jucători din Divina Naţională A plus Oană. Iată cum se prezintă echipa A. Budan (Venus), Petrescu (Un. Tricolor) ,Negrescu (Venus), Vin­­tilă (F. C. Rapid), Anghelache (Un. Tricolor), Constantinescu (Sp. Studenţesc), Oană (Juventus), Bogdan (T. C. Rapid), Sony Ni­­culescu, Cârjan, Criciotoiu (Un. Tricolor). Rezerve sunt: Ghenea (Sp. Sta. Jtenţeec), Ionescu Drum (Venus), Boteanu (Un. Tricolor)­ şi Sta­­nescu (Juventus). Echipa B se va alcătui astă seară și se pare că va fi formată din jucători de la tânăra grupare Csermen, plus jucători dela echi­pele Diviziei Naţionale B. In deschidere Viforul Dacia va juca cu echipa districtuală Stă­­ruinţa-Dudeşti. Record mondial de înot Moscova, 28 (Rador). — Cu­noscutul înmotător Leonida Ma­­cikov el stabilit la Leningrad un record mondial. El a acoperit distanța de 500 m., înnotând „brasse“ într-o pis­cină, în 7 mim. 10,6 sec., amelio­rând astfel propriul său record din anul trecut cu 0,9 sec. Recordul mondial oficial a fost depăşit cu 2,4 sec. Leonida Medkov are 25 ani* Recordurile pe care le-el stabilit îl aşează în rândul recordmen-ilor mondiali de nataţie, ca Simion Boi­cenko, Peter Fick, Adolphe Kiefer, rofce.­­. .­_____ PE ARENA VENUS Echipa Capitalei joacă jol un match foarte interesant CALENDAR MIERCURI 30 APRILIE Ortodox: Iacob Zevedei. Catolic: Maxenţiu. Protestant: Vanda. * Răs. soarelui 5.10; Ap. soarelui 19.16. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Aprilie 1832 Cuvântul Episcopului Ila­ri­on al Argeşului, la înmormânta­­rea banului Grigore Brâncoveanuu. Cu prilejul înmormântării prin­ţului Grigorie Brâncoveanu, epis­copul Argeşului, Harten, a ţinut o cuvântare in care a scos in evi- î denă meritele dispărutului. In cu-­­ vântarea sa, a spus printre alte cuvinte frumoase şi acestea: .Râvna şi evlavia, către sfintele lo­caşuri să cunoaşte din îngrijirea, ce-l mâna până in perie de pe urmă ciasuri ale vieţii sale, pentru prem­­noirea unuia dintr’insede, zidit de strămoaşa sa Doamna Bălaşa. Că şi in iuţea boală, care l-au răpit din mijlocul nostru n’au încetat poftarind poruncile ca cât mai in grab să se isprăvească prefacerea şi a sfintei biserici şi a încăperi­lor pentru săracii ce lăcuesc în o­­coiul ei. Sporirile în toate virtu­ţile creştineşti, le cunosc mulţi din noi, înţelepciunea sa in sfaturi, şi adâncimea minţii este ştiută, că în mijlocul c-tră, ca un soare lu­minat strălucea cu cuvântul drep­tăţii, al patriotismului, şi al supu­nerii către stăpânitori, ca cu nişte raze luminând toată cinstita adu­nare. Buna sa şi Înţeleaptă cum­pătare a intereselor statului cu fo­losul şi uşurinţa norodului, sim­ţind-o amândouă părţile, norodul vedea în Brâncoveanu un părinte, iar stăpânirile, după vremi şi după vrednicie, treptat l-au inăl­ţat până la rangul cel dintâi al dregătoriilor pământeşti. Precum şi in ceşti mai de pe urmă ani ai vieţii sale, cu neobosire slujind in trebuinţele biruitoarelor oştiri, şi ale patriei, pentru amândouă a fost cinstit de împărăteasca sa mărire, cu ordinul sfânt Stanislav. Spitalul Filantropia şi şcoalele, fă­cut 11 vestesc de apărător şi ocro­titor al lor. Cu adevărat şcoală de infrânare şi de tot moralul evanghelic au fost şi poate rămânea casa şi fa­milia Basarab Grigorie Brâncovea­nu, unde, intrând cineva i să pă­rea că intră într’o biserică împo­dobită şi slujită cu preoţi şi alţi slujitori cucernici. Din vârsta tinereţelor sale chel­tuită in multe feluri de limbi şi de Învăţături ne-aiu lăsat Loghica vestitoriului Am­echie, tălmăcită din limba latinească în cea elinească, iar mai pe urmă tradusă şi in lim­ba şi în şcolile noastre naţionale de profesorul de filosofie Eufro­­sin Poteca...”.GEORGE DINCA RADIO EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (ora românească) — 6,30: DUNAREA (325,4 m.). și postul pe unde scurte DJL.O. (45.3 m.) 7.40 : ROMA (2RO) (19,7 to. — 25.51 m.). 13.15: ROMA (2RO) (19,7 TO.— 25.51 m.). 17.30: DUNAREA (325.4 m.. 18.40: ROMA (2RO) (19.7 m.— 25.51 m.). 20.14 : BUDAPESTA (549.3 m.). 20.30: DUNAREA (325.4 m.). 20.4­5: ATENA (499 m. — 420 rp). 21.10: GR. II Italian (263.2 to.— 221.1 m.). 20.10 : ROMA (20R) (31.15 TO.— 25.4 m.—19.61 m.). 22.20: ROMA (20R) (31.15 m. —25.4 m.—19.61 m.) numai Duminică. 22.30: DUNAREA (325.4 mj. Nepotrivirile între programele publicate la această rubrică și e­­misiunile posturilor noastre de radio se datoresc faptului că schimbările ni se trimit după ti­părirea ziarului. MIERCURI 30 APRILIE RADIO-ROMANIA 1875 m., 160 kHz., 150 Kw. RADIO -BUCURESTI 364,5 m., 823 kHz., 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m., 9260 kHz., 2 Kw. 6.45—8.45: ORA DIMINEŢII: Muzică de dimineaţă; Radio-Jur­­nal (I); Continuarea muzicii de di­mineaţă. 12.30: Cântăreţi şi cântăreţe ce­lebri (discuri): Duet din „­Cavale­ria Rusticana“ de Mascagni (voce: Gigli şi Dusolina Giannini); Sce­­na Morţii din „Bohema" de Puc­cini (voce: Lucrezia Bori şi Tito Schipa); Noapte de Mai de Rim­­sky-Korsacoff (voce: Rogatchev­sky); Bolero de Verdi (voce: Mili­­za Korjus); Arie din ,,Răpirea din Serai“ de Mozart (voce: Peters Anders); Arie din ,,Ines de Cas­­tro“ de Weber (voce: Erna Ber­­ger); Cântecul de concurs din Maeştrii Cântăreţi" de Wagner (voce: Franz Völker). 13.15: Radio-Jurnal (II). 13.39: Concert de prânz-Orches­­tra Radio dirijată de Ion Ghiga: Robert Leuschner: Uvertură la ..Pădurea. înveselită"; Walter Braunfels: Nunta porumbeilor din ,,Baletul Păsările“. Henri Raboud: Eglogă (poem virgilian). 13.50: Serviciul de știri germane. 14: Continuarea concertului Or­chestrei Radio: Richard Wagner: Murmurul din Pădure din „Sieg­fried". 14.10: Radio-Jurnal (HI). 14.30: Continuarea concertului Orch. Radio: I. Paschill: Floricele­­potpuriu naţional: Paul Constan­tinescu: Rapsodia românească. 15: Radio-Jurnal (IV); Jurnal cultural. 15.15—15.30: Muzică variată uşoa­ră (discuri): Conga de Valdespi şi Tango de Rodriguez; Serenada de Mazzola şi Canzine-fox de Bixio (voce: Oscar Carboni); Espagnola­­paso doble de Winkler. 18: Literatura noastră. 18.15: Niculae Secăreanu-voce : Chaminade: Inelul de argint: Ver­di: Arie din ..Vecerniile Siciliene“; Mozart: Arie din .,Don Juan". 18.35: Istoria Muzîcii-HARPA. I. Cuvânt introductiv. 0­. Doamna Florence Lupaşcu­­harpă şi Hristache Popescu-flaut. RADIO-ROMANIA 19.20: Muzică românească (disc.) Auleu Leliţă Foare, Hora lui Gore­ş:­­Şapte săptămâni din post; Le­ntă cârciumăreasă (voce: Maria Tănase); Hora de doi ca la munte; Spune mâr­dre drept şi bine şi Ar­deleana ca’n Banat; Pădure și iar pădure (voce: Ioana Radu); Brâul * de doi. ....... ........ UNIVERSUD RADIO-BUCUREŞTI 19.20: Jurnalul pentru străină­tate în limba iugoslavă. 19.30: Jurnalul pentru străină­tate în limba turcă. 19.40: Jurnalul pentru străină­tate in limba greacă. RADIO-ROMANIA RADIO-BU­CURESTI 19.50: Serviciul de știri germane. 20: Radio-Jurnal (V). 20.15: Zina Săvescu-voce: Arie din „Linda de Chamonix" de Do­ni­zze­ti: Arie și Gavotă din „Ma­non“ de Massenet; Bolero de’ Bi­zet; Bolero de Verdi; Bolero de Delibes; Caprnero de Julius Bene­dict 20.40: Profesor Ion Petrovici. 21: ORA GERMANIEI. 22: Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.20: Ciclul sonatelor de Bee­­thoven-Vasile Filip (vioară) şi Paul Jelescu (piano); Sonata nr. 5 In fa major in 4 părţi (Sonata primă­verii). 22.45: Cântă Maria Gebotari (discuri); Aria Constanţei din , Ră­pirea din Serai“ de Mozart; Duet din „Doamna Butterfly“ de Puc­cini (voce: Maria Celteteri şi Er­nest Groh); Cântec de Rachmani­noff şi Privighetoarea de Alabieff. 23.05: Muzică variată uşoară (discuri); Potpuriu de melodii de Hegen; Melodii de Fürst şi de Kivineke (voce; Emil Baebler); Serenada de Tosselli; Două cânte­ce din filmul „Nanon“ de Melichar (voce; Erna Sake) ; Polka de Glahé. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limba germana, italiană, fran­ceză și engleză. 24 20.30: Muzică variată uşoară (discuri); Când dragostea moare­­vals de Crémieux şi Serenada Hey­­kens; Selecţiuni din „Prinţul stu­dent" de Domelly; Cântecul Visu­lui de Frimi; Melodie de Balti­­more şi Polka de Lind; Serenada de Stamke; La revedere pe cine ştie când de Willnow (voce: Nicu Orăşanu). JOI­­­HAI RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 6.45—8.45 . ORA DIMINEŢII : Muzică de dimineaţă; Radio-Jur­nal (I); Concert de fanfară româ­­no-german; Continuarea muzicii de dimineaţă. 13.30: Orchestra Petrică Moţoi: Jocuri româneşti de pretutindeni ;­­ Alro Viena, potpuriu vienez de Leo­pold; Steluţa-romanţă de Florescu şi Sârba lui Pompieru; Două în­vârtite de la Făgăraş; Noaptea asta lumea este a mea-cântec românesc de Vasilescu şi Tot ce-i românesc nu piere de M. Constantinescu. 13.15: Radio-Jurnal (H). 13.30: Continuarea programului arch. Petrică Moţoi: Să ne împă­căm­ vals lent de Postupa; Ai să uiţi­ tango de Liliana Leiescu; O, Ştefania-siow de Vasilescu; Sere­nada de Tosselli şi O, Mary-sere­­nadă italiană. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14: Continuarea programului or­chestrei Petrică Moţoi; Romanţe S* Arii Naţionale 14.10: Radio-Jurnal (III). 14.30: Muzică românească. Orch. Fănică Luca: Cântece naţionale ; Doina Oltului şi Ciocârlia (solo nai); Două fete spală lână şi La oglindă; Dacăn douăzeci de toam­ne şi Sârba; Cântece naţionale. 15: Radio-Jurnal (IV); Jurnalul I cultural. I 15.15—15.30: Continuarea progra­mului arch. Fănică Luca: Patru boi cu lanţu’n coarne şi Pe dealul Cer­­nei; Of Didino şi O horă; Cân­tece naţionale 18: ORA COPIILOR. 18.45: Cronica artistică. 19: Cântece pentru copii: D-na Ştefania Stavri (voce); Ochiul lui Dumnezeu de Kiriac; Cântec de leagăn de Schubert; Păsărică de Kiriac; Cântec de leagăn de Mo­zart; Mama de Kiriac ; Mamei noastre de Kiriac; Fierari? de Ki­riac. RADIO ROMANIA 19.20: Muzică românească (dis­curi) ; Frunză verde, Ciobănaş la oi am fost şi Ţigăneasca; Măicuţă pup de crin şi Pe marginea Dună­rii (voce: lori lovită); Hora Budâ­­renilor; Foae verde ca aluna şi Apoi mână (voce: Zavaidoc); Chin­dia şi Brâul.­­ RADIO BUCUREŞTI 19.20: Jurnalul pentru străinătate în limba iugoslavă.­­ 19.30: Jurnalul pentru străinătate în limba turcă.­­ 19.40: Jurnalul pentru străinătate în limba greacă , RADIO ROMANŢA şi RADIO BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane.­­ 20: Radio-Jurnal (V).­­ 20.15: Rodica Bujor (voce), a­comp. de taraf: Toate plugurile ară; Pocnind din bici pe lângă boi; Ce mi-e drag pe lume; Frunză ver­de de bujor; Vai, vai inima mea ; Hai iu-iu-iu, joc ardelene ne. 20.45. Conferinţă. 21. Concert Închinat Muncii (discuri): Uvertură la „Fierarul din I Marienburg“ de Siegfried Wagner (arch. Festivalurilor din Bayreuth, dir. de Heinz Tietjen); Corul torcă­toarelor din „Vasul Fantomă“ de Wagner (corul şi orch. Operei din Berlin, dir. de Leo Blech); Uver­tură la „Ţar şi teslar“ de Lortzing (orch. Operei din Berlin, dir. de Leo Blech); Scena atelierului din „Louise“ de Charpentier; Dansul ucenicilor şi intrarea maeştrilor din „Maeştrii Cântăreţi“ de Wagner (arch. O­perii din Berlin). 22. Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.20: Cântece cari au făcut oco­lul lumii, prezentate de Vasile Va­­silache. 23.15: Muzică variată (discuri) : Potpuriu din „Călătorie fericită” de Kaneke; Serenadă şi Melodie de Maneini (voce: Tito Schipa).­­ 23.30: Jurnalul pentru străinătate în limba germană, italiană, fran­ceză şi engleză. 24 20.30: Continuarea muzicii va­riate (discuri): Invitaţia la Vals de Weber; Menuet de Paderewsky; Sub soarele Italiei — potpuriu (voce: Schmitt-Walter şi Cor) ; Spirite sburătoare şi Dynamiden-valsuri de Josef Strauss ; Selecţiuni din „Văduva Veselă" de Lehar (voci : Anita Gura şi P. Anders). .* """ , BBSS „Gruparea femenină* Lucrările d-nei Maria Grigorescu-Vasilovici, la Ateneul Român Intre expozantele care alcă­tuiesc „Gruparea femenină“ dela „Ateneul Român“, cele 14 sculp­turi sile d-nei Maria Grigorescu- Vasilovici, se impun atenţiunei în mod deosebit. Expozantă în saloanele oficiale de la Paris şi Roma, unde bus­turile lui Pârvan, Nic, Iorga şi Goga, ca şi basso­­reliefuriile şi statuetele ,au fost elogios primite şi apreciate, ar­tista şi-a închinat talentul unor reconstituiri isterice, care să în­semne mai mult câştiguri spiri­tuale pentru medan. Ceea ce a fă­cut în anii trecuţi arheologul englez Sir Stua­rt Johnes, direc­torul „Şcoalei Britanice" din Roma, reconstituind, din reliefu­rile columnei Traiane, adevărata personalitate eroică a lui Dece­­bal prin analogie cu Traiani, a isbutit să realizeze plastic în sculptură, d-na Maria Grigore­­scu-Vasilovici, redându-ne ade­vărata figură a celor doi mari conducători. Un domeniu în care d-sa ex­cedează deasemeni ca şi îm por­tretistică, este al sculpturii medi­cale, dând ştiinţei şi artei docu­mente imprum­entate ale sufe­rinţei umane şi cărora medicina le recunoaşte o înaltă valoare documentativă. Expoziţia perso­nală pe care d-sa o pregăteşte, va oferi adevărate mulţumiri publicului. G. "­. Capul regelui Decebal Turneul oficial al Teatrului Naţional Întâine 30 Aprilie se va juca la Brăila în sala Basaragua comedia „Ginerele Domivulliui Prefect“ în cadrul turneufl­ui oficial al Tea­trului Naţional din Bucureşti. Distribuţia cuprinde o sumă de artişti din cei mai de seamă şi anume d-nil Gr. Mănculescu, Niky Atanask­u, N. Motoc, I. Ho­ra­ţiu, P. Stilbiu şi d-nele Victoria Mierlescu, Nelly Dordea, Nora Peyov, Cella Dima şi Felicia Vin­cec în direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. Recitalul pianistului Dinu Lipatti artei pe care artistul a isbutit, prin rarele sale daruri şi excep­ţionala pregătire ce, şi-a asigu­rat, să se orienteze, chiar de pe acum, înaintând departe. Schubert, Bach, Scharlaititi, Cho­pin, Schumann, au putut-o ate­sta, prin cele aflate în programul concertului, într’o măsură care ne îngădue încă odată şi mai cert ca oricând să vedem în Dinu Li­patti un artist care va aduce ne­preţuite satisfacţii artei şi ţării sale. Admirat în repetate rânduri pentru măiestria atât de sigură, de alearsă şi de timpuriu stăpâ­nită şi dovedită în decursul bo­gatului său început de carieră, tânărul pianist Dinu Lipatti a dat un nou recital de pian, im­pregnat de foarte preţios aport artistic. Dacă virtuozitatea d-sale teh­nică nu mai poate fi astăzi, în jocul d-sale, o noutate, în schimb, rezonanţele expresive tot mai pro­funde pe care le găseşte muzica în interpretările d-sale, poezia ce desprinde tot mai liber şi mai subtil din fiecare din paginile ex­primate, au fost desigur mai în-­­ văluitoare şi mai spontane ca în­­­totdeauna, însemnând în mersul­­ ascendent al acestui excepţional de valoros muzician al tinerelor generaţii, parcurgerea unei etape hotărîtoare. Numai un artist de intimă vi­ziune a frumosului şi de adevă­rată chemare se poate îndrepta atât de curând către fondul de simţire şi expresie, către carac­terul şi fiinţa lăuntrică a muzicii, răsfrângându-le dominant în re­darea instrumentală. Concertul din urmă al d-lui Lipatti a desemnat emoţionant calea definitivă către interiori­. . . „ . . .......... ... . . . A „ marile Înălţimi şi bucurii aici Anul al 88-lee Mr. 114 Im­ 1 MM 1941 ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ »4 ♦♦♦♦♦♦ Unificarea legislativă a României etc...), edictate și suprapuse, în aceiaş materie-Iată bunăoară: organizarea Academiei de înalte studii co­merciale şi industriale este câr­muită de vreo zece legi! Acade­mia agronomică de cinci legi — iar Academia de arhitectură de alte cinci! Autentificarea actelor este re­glementată de şaase legi şi, pe deasupra, şi de normele din le­gea judecătoriilor de ocoale, le­gea de organizare judecătorească şi codul de procedură civilă. Actele de stare civilă se să­­vârşesc după zece legi speciale şi trei generale. Administraţia locală — fără ministere — îşi descifrează re­gulile de funcţiune şi disciplină din 12 legi proprii şi cine ştie câte înrudite. Organizarea aeronauticei o a­­flăm în şapte legi exclusive. Regimul agrar din România îşi trage principiile şi regulile din 64 de legi speciale, plus alte patru referitoare la comasări! Arhivele Statului au şi de cinci legi proprii, osebit de aces­tea ale armatei,­­judeţelor, comu­­nelor etc..., cari trăiesc după „legea" lor, respectivă. Regimul apelor beneficiază la rândul lui de auspiciile celor opt legiuiri recente. Iar Armata se bucură de: şase legi pentru corpul subofiţerilor, — patru pentru gradele inferi­oare, — 20 pentru „înaintări în armată“, — 14 pentru ,,poziţia ofiţerilor", — 10 pentru liceele militare (osebit de ale şcolilor militare), — 29 pentru marină etc. Şi fiindcă tot suntem la acest capitol, n’ar fi bine oare să se afle că mai avem zece legiuiri distincte dar „amestecate“ în prevederile lor, asupra rechizi­­ţiilor? — şapte, pentru recru­tare? — şi 11 asupra soldelor ? ! Trecem acum la Asigurările sociale: catagrafia atestă că acest ram al administraţiei publice in­teresând câteva milioane de ro­mâni, se călăuzeşte după două­zeci şi două de legiuiri, ale sale, plus cele încuscrite (legile minu­­citoreşti). Până şi biserica de stat n’a fost ferită de inconvenientele, vi­zibile, ale puhoiului de legiuiri, fiindcă­­ s’au hărăzit zece legi principale şi 14 anexe. •Administrarea bunurilor statu­lui se realizează potrivit cerin­ţelor altor 11 legi (afară de cele generale: contabilitate, patrimo­niu etc...) Comerţul — de la 1929 până a­­cum — a fost dăruit şi el cu 13 legi proprii. — Casa construcţii­lor (din 1930 încoace), cu 8 legi; — C. A. M -ul cu 12 (plus... dis­poziţiile generale din legile refe­ritoare la Regiile de stat); — Că­răuşia publică, 12 legi plus tex­tele învecinate din legile pentru drumuri, în număr de 17); — Cărţile funciare nici n’au apucat să funcţioneze bine şi au, „deja“, 7 legi proprii; — reglementarea cinematografelor o asigură 17 legi din 1927); — clerul mirean e onorat de 16 legi organice; — corpul tehnic, 12; — valorifica­­rea grâului, 9; — învăţământul primar, 23 (fără cele adiacente) iar cel secundar, 39 (universitar... 16, Plus facultăţile); Loteria de stat, 15; — marina comercială, 10; — meserile, 17; Monitorul O­­ficial, 9; moartea prezumată, 7 (plus capitolul propriu din codul civil); — Monopolul spirtului, 21; — paşapoartele, 6 (plus controlul străinilor); — pensiile, 28 (plus 29 ale gradelor inferioare); per­soanele juridice, 9; — pescuitul, 22; — P. T. T., 26; — registrul comerţului, 9; — repaosul dumi­nical, 8; — starea de asediu, 16; — turismul, 6; uniformele în ar­mată, 26 (vă închipuiţi ce se în­tâmplă cu uniformele însăşi dacă legile lor sunt atât răspicate); — Vânătoarea, 17; — veterina­rele, 21; — viticultura, 10 (în patru ani); — zahărul, 12.­. Tot astfel pătimesc instituţiu­­nile ce-şi cer, cu particulară stă­ruinţă, unitate şi permanenţă, codul justiţiei militare, numai din 1937 şi până acum a avut 14 modificări; — codul coî®erţului bancar, din 1934 până azi are 12; — comerţul exterior, din 1935 până azi... 17 legi; — contribu­ţiile directe (din 1933), 26 legi; — organizarea judecătorească... 54 de legi în 16 ani!; — codul minier, 49 de legi;­­— organiza­rea ministerelor e răvăşită în 128 de legi..­Şi chiar Consiliul Legislativ — à tout Seigneur! — s’a cinstit singur din 1925 şi până acum, cu 13 legi! * Ne oprim aci. De altfel nici n’am citat decât pe spicuite, sub toate raporturile. Citaţiunile sunt însă pe cât de concludente, pe atât de ului­ (Urmare din pag. I-a) toate şi de pregnante ca Înţeles. Dinadins n’am voit să exemi­­năm aci situaţia legilor funda­­mentale: codul civil, codul pe­nal etc... pentru motive lesne de înţeles. Este adevărat, totuşi, şi trebuie s-o spunem, că cel dintâi a „scă­pat" până acum de soarta mas­teră ce i-ar fi pregătit-o legiui­torii deceniului trecut. Se ştie pentru ce. Pentrucă s’a făcut un cod ci­vil unificator, — în dispreţul co­­dului vechi (total intrat în tra­diţia şi in conştiinţa juridică a­­ ţării, după şapte decenii de a­ ’ plicare) şi în dispreţul jurispru­­denţei luminoase române (ce l-a încetăţenit şi românizat pe de­plin), — dar s’a tot amânat pu­nerea lui în aplicare până ce se va decide că tot mai „bun“ e cel dintâi, întregit cu câteva alineate înnoitoare sub textele trăie cu noi, nu noi. * Ce este de făcut? Starea aceasta de lucruri, trebuie să recunoaştem, este intolerabilă. Trebuie să înce­teze. Şi efit mai grabnic. In credinţa noastră se impu­ne de aceea ridicarea, neintimr­ziată, a şantierelor legislative menite să unifice legile pe ma­terii. Apoi se va aviza, eventual, la integrarea legilor unificate pe materii în sistemul unitar legislativ al Ţării Unite, sis­tem ce se preconizează de câr­muire. Porunca ceasului de faţă este insă : statornicirea unor legi unice, scurte, clare, cu­prinzătoare, redactate de co­misii speciale — de specialişti, cu autoritate recunoscută, cu experienţă cinstită şi cu vederi, răspicate­­­— pe specialităţi. Restul — vine de la sine. I. I. N. ■ CULTIVAŢI LEGUME Citiţi Sfaturi in broşurile: Nr. 16 Cultivarea roşiilor 30 Grădina de legume 32 Cultivarea cartofilor 47 Pătlăgele vinete, ardei, bame 50 Cultivarea trufandalelor 66 Irigatul grădinei de legume 69 Castraveţi, pepeni, cantatopi 79 Legume rădăcinoase zare, către aprofundare, către 1. sate apărute in Biblioteca agricola a ziarului „UNIVERSUL Preţul fiecăreia 10 lei »» SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. I-a) cea mai mare este insula Cre­ta, care are şi o valoare stra­tegică din cauza poziţiei sale în Mediterana orientală şi a bazelor navale şi aeriene de la Suda. In expunerea pe care a fă­cut-o în seara de 27 Aprilie la Radio Londra, d. Churchill, primul ministru al Marii Bri­tanii, a declarat că în confor­mitate cu angajamentele ce le luase guvernul său faţă de Grecia, o parte din armata a­­fricană a Nilului, alcătuită ju­mătate din trupe engleze şi ju­mătate din trupe australiene şi neo-zeelandeze, a fost retra­să de pe teatrul de război din Libia şi trimisă în Balcani. Din această cauză s’a slăbit consi­derabil apărarea poziţiilor cu­cerite pe litoralul Libiei (Cire­­naica) de către armata Nilului comandată de generalul Wa­­wel şi s’a înregistrat apoi în­frângerea de-acolo în urma contra-ofensivei germane ce s-a făcut cu efective „mai în­semnate decât se aştepta”. Cu toate că după opinia d-lui Churchill „hotărârea definiti­vă nu va cădea în Orient”, ci în Anglia, sau în Atlantic, d-sa a prevăzut o intensificare a războiului în zona Meditera­­nei „pe mare, în pustiu şi în aer”,precum şi o fază critică, ba chiar ameninţătoare a bă­tăliei din oceanul Atlantic, care prezintă o mare impor­tanţă din cauza liniilor de co­municaţie ce leagă Statele-U­­nite ale Americei de Nord de Marea Britanie. Presa americană, continuă să se ocupe de situaţia ce s-a creat Statelor­ Unite în urma declaraţiei preşedintelui Roo­sevelt cu privire la extinderea zonei de siguranţă pe oceanul Atlantic şi a organizării ser­viciului de patrulare cu vase rapide şi avioane a conveniri­lor formate din vapoare de transportat material de război destinat Marii Britanii. Intre procedeul propus de d. Roose­velt — patrularea convoiurilor de la distanţă cu vase rapide înarmate şi avioane — şi pro­cedeul uzitat până acum de statele beligerante al convoiu­rilor escortate de vase de răz­boi, este o deosebire numai de... distanţă, căci, de fapt, e vorba tot de convoiuri puse sub protecţia vaselor de război şi avioanelor ce aparţin marinei americane. Senatorul american d. Weder a declarat că nu lipseşte decât „ultimul pas", care va veni şi acesta, dacă poporul american va accepta patrularea oceanu­lui Atlantic de flota republice­ pentru ca Statele­ Unite să se găsească în stare de război. Presa americană scoate în re­lief declaraţiile ce le-au făcut zilele trecute cei doi miniştri — d-nii Cordell Hull şi «ok»«I­nelul Knox — în consiliul de cabinet prezidat de d. Roose­­velt: „Trebue să ducem la bun sfârşit cele ce am început!". La Gibraltar au amerizat şi aterisat numeroase hidroavioa­­ne şi avioane britanice. Noul comandant al acestei baze, ge­neralul Gort, însoţit de statul său major, au sosit eri la Gi­braltar. In Africa de nord, în secto­rul Tobruk, trupele blindate şi de infanterie britanice au atacat forţ­e germane şi ita­liene, dar au fost contratacate şi respinse, iar în ziua de 27 Aprilie formaţiunile aeriene de bombardament în picaj, ger­­mane şi italiene, au atacat poziţiile artileriei britanice de la Marsa Matrub din Egipt, de pe coasta mări Mediterane. In Abisinia centrală, (secto­rul Dessie) sub presiunea for­ţelor britanice, trupele italiene au evacuat oraşul Dessie, care este un nod de comunicaţie important. In sectorul Alegi italienii au respins atacurile unei coloane britanice. R. S. NOTARE ETNICE IN BALCANI Urmare din pagina I-a drepturi ce ar izvorî din cuce­riri de o durată mai lungă sau mai scurtă dintr’un trecut des­tul de îndepărtat. Aşa, ne aducem aminte că au fost scriitori şi publicişti bulgari, care vorbeau despre o Bulgarie ce ar fi urmat să se întindă până la Marea Adria­­tică, — înglobând deci toată Macedonia şi toată Albania — deoarece împăraţii din dinastia Asăniştilor — se ştie că această dinastie a fost românească — izbutiseră să cucerească pentru câtăva vreme tot teritoriul pâ­nă la ţărmurile acelei mări. Revendicări asemănătoare le formulau şi sârbii, întemein­­du-le pe cuceriri cu caracter trecător făcute de ţarul lor Duşan. Cât despre Greci şi reven­dicările lor, nu e chiar mult de când ei, invocând comuni­tatea de religie şi faptul că în trecut creştinii din Peninsula Balcanică aveau în biserici ca limbă de slujbă limba greacă, socoteau drept greci pe toţi creştinii ortodoxi din Peninsu­lă. Greci, însă cu deosebirea — o deosebire considerată de ei ca un amănunt fără importan­ţă — că vorbeau alte limbi decât limba greacă. Potrivit acestei teorii, — o teorie cel puţin amuzantă in absurditatea ei — şi românii macedoneni erau socotiţi drept greci, Insă „grăitori de limbă valahă". In ce priveşte factorul „sen­timent şi voinţă“, vedem cum croaţii, deşi vorbesc aceeaşi limbă cu sârbii şi sunt soco­tiţi ca aparţinând aceaiaşi ori­­i­gini etnice, nu primesc să trăiască în acelaş stat cu sâr­bii. Ba şi muntenegrenii, care, pe deasupra, sunt ortodoxi ca şi sârbii, înţeleg să-şi aibă din nou statul lor propriu. Iată stări reale de lucruri, care îngreunează şi complică problema stabilirei de hotare cu adevărat etnice în Peninsu­la Balcanică, deci şi posibilită­ţile de aplicare justă şi nepăr­tinitoare a formulei „Balcanii pentru popoarele din Balcani". De la începutul veacului al 19-lea şi până în zilele noastre, după fiecare război, graniţele statelor în Peninsula Balcanică au suferit modificări mai mult sau mai puţin importante Ori­care a fost însă delimitarea a­­cestor graniţe, popoarele din cuprinsul lor s’au socotit ne­dreptăţite. Fiecare pretindeai că lui îi se cuvine mai mult decât vecinilor. De aci, o stare de frământări şi agitaţii con­tinui şi războaie ce izbucneau la intervale destul de apropiate. ...Dar în Peninsula Balcani­că trăesc şi multe sute de mii de români, aparţinând unii grupului daco-român, alţii gru­pului macedo-român. Au şi a­­ceşti fraţi ai noştri dreptul de a cere să li se creieze condi­ţiuni, care, ferindu-i pentru viitor de prigoanele îndurate atâta amar de vreme, să le dea putinţa de un trai liniştit şi de afirmare a drepturilor lor na­ţionale, politice şi culturale. Intr’un articol viitor ne vom îngădui să arătăm cimn înţele­gem crearea acestor condiţiuni. fuAta N. BATZARIA

Next