Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)

1941-06-01 / nr. 145

Of. iar începe ... Dis de dimineaţa dureri de cap şi indispoziţiei Omul modern cu obligaţiile sale profesionale n'are timp sâ aştepte până ce durerea trece dela sine. Dar repede şi radical ajută renumitele tablete GARDAN. GARDAN 8upr'“"° durerU© Este un produs» (BcuWi« ÍM♦♦4 ♦t ♦ ♦ ♦ +v» Balanţa comercială a României (Urmare) HARNAGEA P. PETRU Sub inspector general în Ministerul Economiei Naţionale Graficul 2 reprezintă balanţa comerţului exterior al României de la 1919 la 1936, exprimată în miliarde lei. Adunând valorile excedentelor anuale şi scăzând pe acelea ale deficitelor se ajunge la rezulta­tul contrar aşteptărilor că timp de 11 ani, dela 1919 la 1330, ba­lanţa comercială a României a fost deficitară. In adevăr acu­mulând excedentele şi deficitele anuale nu s’a realizat un exce­dent (în lei) decât în anul 1930. Pentru achitarea celor 17,11 miliarde lei, deficite din anii 1919—1931, 1935 și 1928—1929 fo­losesc excedentele de 19,7 mi­liarde lei dobândite în anii 1922- 1934, 1926—1927 și 1930 astfel că deabia la 31 Decembrie 1930, România intră cu 2,56­­miliarde lei în epoca excedentelor. După acest an urmează o pe­rioadă de 7 ani cu excedente masive şi regulate, obţinute însă în condiţiuni foarte dăunătoare. Am exportat cu preţuri din ce în ce mai mici tot mai mult din belşugul ţării şi am importat mărfuri multe şi foarte variate, din cari unele răspundeau unor tendinţe cu totul superficiale, mărfuri plătite Insă cu preţuri cari se menţineau încă puternice. In goana după excedente am folosit cu dărnicie unicul mijloc ce-1 aveam la îndemână, adică apel al unui export împins can­titativ din ce In ce mai mult, pentru a deveni deseori marii creditori ai Europei. Produsele de export, mândrele bogăţii ale holdelor, pădurilor şi subsolului nostru luau calea străinătăţilor cu preţuri care­­coborau catastrofal, astfel că prin importurile scump plătite România n’a dobândit un just echivalent de valori. Cu toată impresia aproape unanimă că cerealele au avut­­ cel mai mult de suferit de pe urma scăderii preţurilor trebue să accentuăm, că in cele mai slabe condiţiuni de plată „s'au plasat“ produsele celeilalte mari bogăţii — petrolul — bogăţie care nu se ştie cât va mai stră­luci asupra ţării noastre. (In 1934 am exportat 6.600.000 tone cu 1.102 lei tona). Situaţia este următoarea: Din graficul nr. 2 şi explica­ţiile alăturate se vede că după o strădanie de 18 ani, vânzând in străinătate 115.090.000 tone şi cumpărând 12.400.000 tone de mărfuri am realizat un exce­dent de 31,56 miliarde lei. Acest rezultat nefavorabil este şi mai accentuat şi in acel­aş timp surprinzător, dacă trans­formăm anual in franci elveţieni valorile exprimate in lei, pen­­tru că astfel se constată că ţara noastră nu beneficiază din co­merţul său exterior de un exce­dent real decât la sfârşitul anu­lui 1936, adică deabia după 18 ani dela terminarea războiului mondial. Faţă de francul elveţian, cursul de schimb al leului fiind mai ridicat In primii ani de după război, când comerţul exterior s’a soldat cu deficite şi mult mai scăzut în anii următori, ex­cedentele din ultimii ani ai pe­rioadei considerate n’au putut a­­coperi marile deficite ale primi­lor ani, la care s’au adăugat şi acelea din 1925, 1928 şi 1929, de­cât în modul următor: 18 ani de comerţ exterior (1919—1936), cu 31,56 miliarde lei excedent, transformaţi în franci elveţieni, reprezintă în realitate numai 177 milioane franci elve­ţieni sau, după cursul mediu de schimb al leului din 1936 faţă de francul elveţian, excedentul real al acestor 18 ani se reduce de la 31,56 miliarde Iei la 7,6 mi­liarde lei. Prin urmare, la finele anului 1936, formidabila activitate co­mercială cu străinătatea se în­cheie pentru România doar cu un excedent de 177 milioane GRAFIC Nr. 3 franci elveţieni. Excedentele realizate de Ro­mânia mică au fost incompara­bil­e superioare, căci în 15 ani (1901—1915) a rezultat un exce­dent de 1,16 miliarde lei ante­belici, faţă de 177 milioane franci elveţieni în 18 ani posbelici. Cum valoarea leului antebelic nu e departe de aceea a­­francului elveţian se deduce disproporţia I între excedentele celor 2 epoci.­­ Situația este următoarea: CALENDAR SAMBATA 31 MAI Ortod.: Muc. Ermie. Catol.: Petronila (post). Protest.: Petronila Angelica. * Un cutremur neobişnuit de pu­ternic a dărâmat biserica Fi­lipeş­­tilor şi o mulţime de case (1746). *­­ Răs. soarelui 4 36 ; Ap. soare­lui 19,50. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI I 31 Mai 1738. S'a întâmplat un mare cutremur de pământ. Acest înspăimântător cutremur de pământ s’a simţit la Bucureşti pe la ora 91/2. Atunci, Vechia Curte­­ domnească a crăpat pentru prima oară şi o mulţime de case şi bi­­j Berii fe’aiu dărâmat. S’au văzut­­ minuni dunmeaceşti prin toată­­ ţara, împrejurul Buzăului se de- I schise pământul şi aruncă din a­ ,­dâmoiuri un fel de ,,metal’’ care­­ avea culoarea aurului; trei femei fură înghiţite la Vălenii de Munte, intr’o crăpătură a pământului care se deschise deodată. Mai multe zile dearândul, zguduirile continua­­­ră dar nu atât de tari.­­ Acest mare cutremur dela 31 Mai 1738 s’a simţit şi la Iaşi, dă­­râmându-se biserica Godia după cum se poate constata dintr’un manuscris dela Academia Română cu Nr. 296 citat de istoricul N. A. JBogdan în monografia Iaşului. Despre bogăţia şi frumuseţea a­­cestei biserici, una din monumen­tele oraşului,­­zidită de Marele Lo­gofăt Ioan Gorlăi sau Golia, scrie Arhidiaconul Paul de Alep despre vizita ce a făcut-o cu Patriarhul Macarie. In anul 1668: „Biserica aceasta e foarte frumoasă. Acolo se află o veche şi miraculoasă, i­­coană a Maicei Domnului, înca­­dartă în 24 iezarii. Mâinile şi bra­ţele sale sunt de aur curat, făcân­­du-se Împodobirea acesteea cu o mare cheltuială din partea Doam­nei; căci fiu-său, Ştefăniţă Vodă, căzând în boală grea şi fiind dus de mama­ sa la picioarele acestei icoane, la minut s’a însănătoşit. Dinaintea icoanei sunt candele de argint aurite, ce ard continuu. In faţa uşilor altarului sunt patru candelabre de bronz, mai frumoa­se şi mai strălucite de­cât aurul, lucrate în Danemarca şi plătite, se zice cu greutatea lor în argint. Lângă­ judeţul Beiului, pe o coloa­nă e portretul lui Vasale Vodă, de’ statură naturală într’o haină blănită cu samur şi ţinând în mână efigia bisericii, o prezintă spre binecuvântarea Domnului ] Nostru, care era înconjurat de în- | geri. După el, stă nevasta^ sa. | Doamna, o princesă Circasoană, | In o haină da samur ,urmată de­­ fiicele sale, dintre care una.D­e a­­i cum la Poloni şi o alta fu căsăto­rită de curând după fiul Cazacului Hmelniţki. Lângă ei este Ştefan Vodă, cu a treia soră, care după aceea fu dusă în Rusia, ambii in haine frumoase şi exact la fel”. GEORGE DINCA ro. Fluturaş de hârtie-tango de Melfi; Rosalie-rumba de Biby A­­lexandrescu; Cubancan-rumba de I­ecuona; La Rumba cubana de Orefiche; Baby fox aranjat de Biby Alexandrescu; Fox de Hudjat de In­by Alexandrescu; Fox de Hud­son; Cântec indian aranjat de Bibi Alexandrescu; Bines aranjat de Monte. 18. ORA TINERETULUI ŞCO­LAR: 19: Cronica dramatică. 19.15: Cântece studenţeşti (discu­ri): RADIO ROMANIA 19.30: Cântece populare române­­şti-Lya Crăciunescu (voce) acomp. de Orch. Boldeanu: Nu mai plânge in!moară de Predescu; Noaptea asta toată lumea e a mea de Va­si­les­cu; Sufletele, sufletele de L. Delescu; Mână departe căluţule de Dendrino; M’o iubi nu m’o iubi de Predescu. RADIO BUCUREŞTI 19.80: Jurnal pentru străinătate in limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate in limba greacă. RADIO romania-radio BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20: Radio-jurnal (V). 20.15: Muzică românească. D-na Victoria Costescu-Duca (voce): Le­­gănuş gol de N. Oancea; Cântă piopt la pârâu de St. Constanti­­nescu; Pe sub cer şi pe Sub stele de V. Popovici; Rugăminte (ver­suri de Carmen Sylva) de Caudel­­la; Flueraşul de Andreeficu-Sche­­letti. 20.40: POSTA RADIO. 20.55: TEATRU — „Vulturaşul” episod istoric de N. Moldovanu. 21.55: Muzică variată și de dasis- Orchestra Luceafărul: Schütze: marş spaniol; Dostal: Vals; Brü­h­­ne: Noapte cu stele-tango; Pacher­­negg: Un ländler; Winkler: Tango serenada; Hipmann: Polca; Bal­­kenburg: Marş. 22.30: Radio-jurnal (VI). Sport. 22.50: Continuarea programului orch. Luceafărul: Ivanovici: Valu­rile Dunării-vals; Gyidruark: Pri­măvară in China; Wismar; Tango serenada; Schmidseder: Potpuriu; Ferry Muhr: Polcă ţărănească; Fucik: Marş. 23.30: Jurnalul pentru străină­tate în limbile :germană, italiană, franceză şi engleză 24.00 20.30: Muzică variată uşoa­ră (discuri): Sassa-foxtrot de Ray­mond; Granadinas de Calleja şi Lolita de Buzzi (voce: Ghirag Sa­­kizzlian); Victoria-tango de Kivi­­neke; Potpuriu de valsuri de Gei­­sler și Flesburg; Potpuriu din o­­i pereta „Studentul Cerșetor”, de Millöcker; Rumba Mexicană (vo­te: Juanita Rodriguez) și Conchi­­ta-rumba de Hernandez (voce: Ci­­ro Rimao). Nepotrivirile între programele publicate la această rubrică și e­­mnisiunile posturilor noastre de radio se datoresc faptului­ că schimbările ni se trimit după ti­­părirea ziarului. RADIO SAMBATA 31 MAI RADIO — ROMANIA 1S75 m 169 kHz 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9239 kHz. 2 Kw. 6.00—7.30 . ORA DIMINEȚII: Deschid­.­rea emisiunii: Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri); Radio-jurnal (î); Concert de fan­fară româno-german; închiderea emisiunii. 12: Muzică populară. 12.45: Muzică populară (discuri): cine mă puse pe mină; Sârbă şi şi Hai naică la iarmaroc; doime: (voce: Rodica Bujor); Cimpoiul şi sârba lui Ionel Ţăranu (orch. Ionel Ţăranu). 13: Radio-jurnal (II). 13.15—13.50: Muzică de prânz-Orchestra Bibi Alexandrescu: Ma­ria, o Marie-fox de Monta; Două foxtroturi din filmul „Dansez pen­tru tine”; Tango de Melfi; Căsuţa mea-tango de Bianco; Tango de Melfi; Tango de Camaro; Mayari­­rumba de Oréfiche; Gauchi-serena­­da rumba din filmul „Eşti un în­ger“; Ankara-rumba de Sabry bey: O melodie în gama mea-Blues de Hampton aranjată de Monta; Un slow-fox de Kern; Halevijah-fox aranjat de Monta. 13.50: Serviciul de știri germane. 14: Radio-Jurnal (III). 14.20:—15: Continuarea progra­mului Orch. Bibi Alexandrescu: Vieni-vieni-fox aranjat de Philip; îţi aminteşti-slow de Burton La­ne; Indienii de lemn-fox de Scott; Dulce Susana-aranjament de Mone­ta. Vă iubesc doamnă-tango de Vpsilanti; JMaleva-tango de Cana- -©♦O­ Adunarea generală a Academiei de ştiinţe Academia de ştiinţe din Ro­mânia va ţine adunarea sa ge-­­ nerală anuală, în zilele de 1, 2 I Şi 3 Iunie, ora 10 dimineaţa, în amfiteatrul „Negreanu“ al facul­tăţii de ştiinţe, cu următorul program: Duminică, 1 Iunie Cuvântul d-lui preşedinte dr. C. Angelescu; raportul secretaru­lui general dr. Dem. Paulian; cuvânt comemorativ rostit de d. prof. Gh. Taşică, pentru Virgil Madgearu; conferinţa d-lui prof. Al. Ionescu Maţiu: Viaţa în le­gătură cu „infiniţii chimici“; conferinţa d-lui Th. Buşniţa: „Problema peştelui în Româ­nia"; conferinţa d-lui prof. Gh. Nichifor : „Un antemergător al învăţământului arhitecturii la noi “ Alexandru Orăscu, Luni, 2 Iunie Conferinţa d-lui prof. G. K. Constantinescu : „Cercetări asu­pra eredităţii în România“; con­ferinţa d-lui prof. V. V. Bianu: „Vioara“ (originea, apogeul, con­­siideraţiuni moderne asupra con­strucţiei); un cuvânt pentru Werner Sombart, rostit de d- Costim Kiriţescu. Marţi, 3 iunie Conferinţa d-lui­­ comandor Linteş: „Cercetările ştiinţifice în serviciul armatei“; conferinţa d-dui dr. Aurel Voina : „Biologia naţiunii ca temelie a învăţămân­tului“; conferinţa d-lui prof. I. Zamfirescu : „Nicolae Iorga în ştiinţa română“. Şedinţa admi­nistrativă : Dare de seamă asu­pra gestiunii; alegerea noului comitet şi a pensorilor; propu­neri şi proclamări de noi mem­bri. (Asistă numai membrii titu­lari şi corespondenți aii acade­miei de științe). . .­­ .. - UNIVERSAE GRAFIC NR. 2 SOLDURILE COMERȚULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI 1919-1936 VALORI IN MILIARDE LEI Nevoia unui local pentru instalarea primăriei Iaşi Chestiunea achiziţionării localului fostului hotel Traian.­ O propunere interesantă Iaşi, 26 Mai De repetate ori am relevat făp­tui că nici până astăzi primăria oraşului nostru nu posedă un lo­cal corespunzător cu marea în­semnătate ce o are în viaţa de toate zillele, precum cu trecutul de glorie al Iaşilor. Oraşe mult mai mici au primării, adevărate palate, numai localitatea noastră a rămas cu o clădire ce mai pe departe nu aduce cu o primărie. Mai ales, până acum câţiva ani înainte de a se efectua reparaţiile radicale la clădirea primăriei, îţi era mai mare ruşinea când ve­nea la Iaşi vre’un om străin şi trebuia să-l primeşti în mod ofi­cial la primărie. Cu toate îmbu­nătăţirile făcute, se impune to­tuşi ca primăria să se stabilească odată pentru totdeauna într’un local potrivit şi demn. D. avocat Osvald Racoviţă, fost piniimar, a adresat d-lui A g-ral Const. Ionescu, primarul muni­cipiului ,o petiţie în care d-sa reluând problema unui local pen­tru municipiu, preconizează o in­teresantă soluţie. încă de acum 5 ani, primăria se hotărîse să achiziţioneze palatul fostului hotel Traian, luându-se chiar măsuri pentru facerea stu­diilor necesare şi angajarea tra­tativelor, în condiţii cari ar fi putut da putinţă primăriei, ca fără mari sacrificii materiale să realizeze acest plan. Intre timp lucrurile s’au schim­bat, zădărnidndu-se planul. Cum însă împrejurările actuale s’au întors şi mai mult în avantajul municipiului, întrucât în prezent Statul însuşi a devenit proprie­tarul acestui palat, chestiunea s’a simplificat de tot, iar achiziţio­narea s’ar putea face fără întâr­ziere ş,­ fără nici un sacrificiu material din partea primăriei, printr’o tranzacţie cu Statul, care ar închide un litigiu pe care fos­tul primar Racoviţă intenţiona să-l deschidă. . . . . . Iată în ce constă acest litigiu In anu 1859—96 primăria Iaşi a dăruit ministerului de domenii însuşi localul său — fostul palat Roznovanu — cu tot terenul Îm­prejurari tor, cu destinaţia de a servi ca reşedinţă a principelui moştenitor al Coroanei Româ­niei. In 1924 înfiinţându-se la Iaşi căminul „Regina Maria“, pendin­te de Fundaţia „Regele Ferdi­nand“, în fostul local al Coman­damentului corpului IV armată, ministerul de domenii a cedat de­finitiv fostul palat Roznovanu, ministerului apărării naţionala, aşa că n’a mai respectat condi­­ţiunea cu care primăria i-a făcut darul. Aşa fiind, primăria ar putea revendica palatul dăruit odi­nioară. Cum în împrejurările actuale, soluţia aceasta n’ar mai fi posibilă şi nici oportună, d. avocat Racoviţă arată că munici­­piiul se află în situaţia de a fi îndreptăţit la anularea donaţiunii şi reintrarea în proprietatea şi posesiunea fostei sale proprietăţi şi deci ar putea solicita în schimb să i se cedeze de către Stat pa­latul hotelului Traian, fără plată. D. g-ral Const. Ionescu, prima­­rul municipiului, va întreprinde demersurile necesare pe lângă cei în drept, pentru a obţine re­paraţia prejudiciului de care a­­ fost dăunat. Iaşi­ a cedat un mare­­ palat a cărei destinaţie a fost schimbată, astfel că suntem în­dreptăţiţi să cerem o compensa­ţie, care abia dacă acopere pa­guba suportată ani de zile. COPII! CITIŢI: Al. N. CHESTIUNEA UNEI DONA­­ŢIUNI UNIVERSUL COPIILOR Anul al 58-lea Nr. 145 Duminică 1 Iunie 1941 SOLDURILE COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMANIEI 1919-1936 VALORI IN MILIOANE FRANCI ELVEŢIENI Studiul de faţă se opreşte la anul 1936, pentruca excedentele permanente realizate din ba­lanţa comercială dela 1936 în­coace ,n’ar putea schimba con­­cluziunile surprinzătoare la care ajunge acest studiu. Cel mult ar învedera şi mai mult că cifrele cari au dus la aceste concluziuni sunt cele re­feritoare la balanţele comerciale dintre anii 1919—1936. Prin ur­mare numai dela 1936 încoace excedentul real al balanţei noa­stre comerciale, este un feno­men permanent, pe când înainte de 1936 totalitatea balanţelor noastre comerciale de după răz­boi s’a soldat în realitate cu un deficit de 34 milioane franci el­veţieni, deşi calculele în lei ne dădeau iluzia unui excedent de câteva zeci de miliarde lei. Şedinţa Institutului de studii muncitoreşti Comunicarea d-lui N. Porsena despre „Timpul liber al muncitorilor“ Institutul român de studii şi I educaţie muncitorească şi-a ţi-­­ nut, la sediul său de la Academia de înalte studii comerciale, a treia şedinţă de comunicări. A prezidat d. prof. D. R. Ioaniţes­cu. D. N. Porsena, publicist, şi-a desvoltat comunicarea cu titlul: „întrebuinţarea timpului liber al muncitorilor“. D-sa a arătat că înfiinţarea diferitelor organizaţiuni pentru întrebuinţarea timpului liber al muncitorilor, în toate ţările a a­­vut ca scop să se creeze pentru salariaţi posibilitatea de a par­ticipa la voluptăţile spiritului, ceea ce a determinat dispariţia orei de clasă. Fruntaşii naţional - socialişti germani recunosc că mai mult de 60 la sută din succesul regi­mului lor se datoreşte organiză­rii pe o scară vastă a timpului liber al muncitorilor. In organizarea tehnici­i tim­pului liber intră următoarele ca­pitole: căminul muncitorilor, plimbarea, spectacolele (teatru şi cinema), cultura, sport, concur­suri cu premii. Actualii conducători ai minis­terului muncii, d-nii general Voi­­culescu şi secretar general Jol­­dea Rădulescu, au şi luat primele măsuri pentru o reorganizare temeinică a întrebuinţării timpu­lui liber; s’a propus schimbarea temeiurilor legii de organizare şi se va trece neîntârziat la reali­zări, cari au drept scop pacifica­rea socială şi ridicarea morală a claselor muncitoare. D. prof. D. R. Ioaniţescu, re­levând importanţa deosebită a problemei, declară discuţia des­chisă. D N. N. Matheescu a adus e­logii expunerii conferenţiarului. A arătat apoi realizările efectua­te, în acest domeniu, în Franţa, în Italia şi Germania, însă îşi exprimă credinţa că organizarea timpului liber al muncitorilor nu rezolvă problema socială; în ceea ce priva d­e organizarea acestei instituţii în România, se declară pentru înfiinţarea unei Case au­tonome, cu mijloace financiare mai desvoltate. D. dr. Petre Ştefan, asistent universitar, a arătat că proble­ma aceasta e în funcţie de or­ganizarea naţională a statului, prin organizarea celor doi fac­tori : naţionalul şi socialul. D. prof. univ. Paul Horia Su­ciu, vice-preşedintele institutului, şi-a exprimat părerea că orga­nizarea întrebuințării timpului liber al muncitorilor intră, azi, în directivele generale ale politicii de stat, orientată în spiritul so­­lidarist al vremii. Trebuie văzut cum se poate adapta în România această organizare, mai ales pen­tru muncitorii agricoli. Au mai vorbit d-nii: dr. Hie Stoinel, ing. Oprescu, Vasile Sa­­vinschy, muncitor, şi N. Penescu, vice-preşedinte. D. D. R. Ioaniţescu, preşedin­ta­­î institutului, a încheiat des­­baterile, spunând că toate ţările cu regim totalitar sau cu regim democrat, au recunoscut impor­tanţa deosebită a acestei proble­me şi au trecut la organizarea ei pe teren. Recreaţia şi educaţia — aces­tea sunt cele două probleme o­­biective ce trebuesc realizate. In România e necesară o insti­tuţie cu caracter autonom, înves­tită cu mijloace materiale şi mo­rale suficiente, spre a-şi putea realiza scopul. Şi, în orice caz, trebuie să se ţină seamă şi de necesitatea ri­dicării morale şi materiale a muncitorilor agricoli Institutul nostru are primatul problemei; el a pus această problemă, în Martie 1938, în ţară, şi în Iulie, acelaş an, în congresul mondial din Roma. Să acordăm tot spri­jinul generalului Antonescu con­ducătorul statului, pentru reali­zarea programului său de politi­că socială, concretizat în formula „Naţionalul şi socialul“. Cea de a patra şedinţă se ţine luni, 3 iunie, când se va conti­nua discuţia asupra „Reprezen­tării profesionale“. .....­ „„­i Istoricul chirurgiei de război Conferinţa d-lui prof. dr. Walter von Brunn La Institutul german pentru ştiinţă, a vorbit Miercuri seara, in cadrul planului de conlucrare culturală germano-română, d. prof. dr. Walter von Brunn, di­rectorul institutului Karl Sud­­hoff din Leipzig, ocupându-se de una din cele mai actuale pro­bleme : chirurgia de răsboi. Din asistenţă menţionăm: dr. Victor Gomoiu, prof. V. Vâlco­­vrei, prof. Sauciuc­ Săveanu, foşti miniştri; prof. Al. Otetelişeanu, rectorul Universităţii din Bucu­­reşti; dr. S. Tovaru, secretar ge­neral al ministerului sănătăţii; prof. dr. V. Ciocâlteu, decaniul facultăţii de medicină ; decan Alex Mancu (litere), dr. Demetru Paulian, dr. Welkisch, ataşat de presă al legaţiei germane ; gene­ral dr. I. Suhăţeanu, prof. Jianu, etc. începând conferinţa, d. prof. dr. von Brunn a a­rătat că, încă din timpurile cele mai vechi s’a pus problema asistenţii luptăto­rilor răniţi. Astfel, în prima eră de piatră, acum 4—5000 ani, se poate constata din craniile gă­site, că se făceau operaţiuni reu­şite ale craniiului. In vechea Eladă, iscusinţa chi­rurgilor era, deasemenea, demnă de timpurile moderne. Grecii cât şi romanii au făcut în această direcţie lucruri extraordinare, ajungând de pildă până la înlo­cuirea membrelor. Inscripţiile biz­antine şi arabe dovedesc a­­ceeaşi desăvârşită pricepere în chirurgia de răsboi. Primul tra­tament aseptic al rănilor s’a fă­cut în Bolonia, în cursul secolu­lui al XIII-lea. Narcoza s’a făcut primitiv în China acum două mii de ani şi după 4.500 anii o găsim şi ’n Alexandria. Dintre cei ce au făcut prima oară un tratament antiseptic şi preventiv, conferenţiarul citează pe scoţianul Joseph Lister și un­gurul Semmelweiss. Insă baza acestui tratament a fost consti­tuită de cercetările lui Louis Pas­teur. Ernst von Bergmann (1877) a rnoit metoda lui Semmelweiss, fiind considerat, cu drept cuvânt, părintele tratamentului aseptic. Lui Emil von Behring îi dato­răm, ca şi japonezului Kitasato, serul preventiv contra tetanosu­­lui şi difteriei. De mare importanţă în chi­rurgia de răsboi au fost apoi­­ transfuzia de sânge, descoperi­rea razelor Röntgen, desvoltairea­ metodelor pentru ameliorarea durerilor şi îmbunătăţirea mij­loacelor de transportare a bol­navilor. D-sa a ilustrat conferinţa cu numeroase proecţiuni. După conferinţă a urmat o ren­cep­ţie. ++++A+ +++++44 ABONAŢII „UNIVERSULUI“ care se vor prezenta Societăţii „FRANCO-ROMANE”, secţiunea ..UNIVERSUL’’ Bucureşti, Calea Griviţei 23, vor primi GRATUIT O POLIŢA NOUA DE ASIGURARE­­ de 20.000 lei - 40.000 lei — 60.000 lei — până la 209.000 lei — dupe dorinţă —, cu drept de participare gratuită la tragerile de amortizare şi premii în bani şi lozuri DIN 15 IUNIE 1941, achitând numai o taxă de emisiune de 20 iei de fiecare 20.000 lei capital asigurat. Poliţa — menţinută in vigoare — dă drept la: 1) O bonifcaţie pentru restituirea costului abonamentului la ziarul „Universul“­ pe toată durata asigu­rării — la capitalul asigurat de 20.000 lei. O bonificaţie pentru restituirea costului lozurilor şi premii din ofi­­ciu pentru restul capitalului asigurat care trece de 20 000 lei 2) La cadourile în obiecte prevăzute în publicațiunile noastre an­terioare, 3) Pent­ru fiecare 20.000 lei capi­tal asigurat se va acorda câte UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI A 25-a JUBILIARĂ A STATULUI chiar la achitarea ratei Iulie 1941 Abonaţii din provincie vor adăuga tei 7 (şapte) pentru taxele poş­tale.________________________________________________________ Se va arăta citeţ: Numele şi Pronumele Asiguratului; Locul naş­terii; Anul, Luna şi Ziua când s’a născut; Numele şi pronumele moștenitorilor cari vor primi despăgubirea în caz de deces al asigu­ratului. _____________________________ .

Next