Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)
1941-06-01 / nr. 145
Of. iar începe ... Dis de dimineaţa dureri de cap şi indispoziţiei Omul modern cu obligaţiile sale profesionale n'are timp sâ aştepte până ce durerea trece dela sine. Dar repede şi radical ajută renumitele tablete GARDAN. GARDAN 8upr'“"° durerU© Este un produs» (BcuWi« ÍM♦♦4 ♦t ♦ ♦ ♦ +v» Balanţa comercială a României (Urmare) HARNAGEA P. PETRU Sub inspector general în Ministerul Economiei Naţionale Graficul 2 reprezintă balanţa comerţului exterior al României de la 1919 la 1936, exprimată în miliarde lei. Adunând valorile excedentelor anuale şi scăzând pe acelea ale deficitelor se ajunge la rezultatul contrar aşteptărilor că timp de 11 ani, dela 1919 la 1330, balanţa comercială a României a fost deficitară. In adevăr acumulând excedentele şi deficitele anuale nu s’a realizat un excedent (în lei) decât în anul 1930. Pentru achitarea celor 17,11 miliarde lei, deficite din anii 1919—1931, 1935 și 1928—1929 folosesc excedentele de 19,7 miliarde lei dobândite în anii 1922- 1934, 1926—1927 și 1930 astfel că deabia la 31 Decembrie 1930, România intră cu 2,56miliarde lei în epoca excedentelor. După acest an urmează o perioadă de 7 ani cu excedente masive şi regulate, obţinute însă în condiţiuni foarte dăunătoare. Am exportat cu preţuri din ce în ce mai mici tot mai mult din belşugul ţării şi am importat mărfuri multe şi foarte variate, din cari unele răspundeau unor tendinţe cu totul superficiale, mărfuri plătite Insă cu preţuri cari se menţineau încă puternice. In goana după excedente am folosit cu dărnicie unicul mijloc ce-1 aveam la îndemână, adică apel al unui export împins cantitativ din ce In ce mai mult, pentru a deveni deseori marii creditori ai Europei. Produsele de export, mândrele bogăţii ale holdelor, pădurilor şi subsolului nostru luau calea străinătăţilor cu preţuri carecoborau catastrofal, astfel că prin importurile scump plătite România n’a dobândit un just echivalent de valori. Cu toată impresia aproape unanimă că cerealele au avut cel mai mult de suferit de pe urma scăderii preţurilor trebue să accentuăm, că in cele mai slabe condiţiuni de plată „s'au plasat“ produsele celeilalte mari bogăţii — petrolul — bogăţie care nu se ştie cât va mai străluci asupra ţării noastre. (In 1934 am exportat 6.600.000 tone cu 1.102 lei tona). Situaţia este următoarea: Din graficul nr. 2 şi explicaţiile alăturate se vede că după o strădanie de 18 ani, vânzând in străinătate 115.090.000 tone şi cumpărând 12.400.000 tone de mărfuri am realizat un excedent de 31,56 miliarde lei. Acest rezultat nefavorabil este şi mai accentuat şi in acelaş timp surprinzător, dacă transformăm anual in franci elveţieni valorile exprimate in lei, pentru că astfel se constată că ţara noastră nu beneficiază din comerţul său exterior de un excedent real decât la sfârşitul anului 1936, adică deabia după 18 ani dela terminarea războiului mondial. Faţă de francul elveţian, cursul de schimb al leului fiind mai ridicat In primii ani de după război, când comerţul exterior s’a soldat cu deficite şi mult mai scăzut în anii următori, excedentele din ultimii ani ai perioadei considerate n’au putut acoperi marile deficite ale primilor ani, la care s’au adăugat şi acelea din 1925, 1928 şi 1929, decât în modul următor: 18 ani de comerţ exterior (1919—1936), cu 31,56 miliarde lei excedent, transformaţi în franci elveţieni, reprezintă în realitate numai 177 milioane franci elveţieni sau, după cursul mediu de schimb al leului din 1936 faţă de francul elveţian, excedentul real al acestor 18 ani se reduce de la 31,56 miliarde Iei la 7,6 miliarde lei. Prin urmare, la finele anului 1936, formidabila activitate comercială cu străinătatea se încheie pentru România doar cu un excedent de 177 milioane GRAFIC Nr. 3 franci elveţieni. Excedentele realizate de România mică au fost incomparabile superioare, căci în 15 ani (1901—1915) a rezultat un excedent de 1,16 miliarde lei antebelici, faţă de 177 milioane franci elveţieni în 18 ani posbelici. Cum valoarea leului antebelic nu e departe de aceea afrancului elveţian se deduce disproporţia I între excedentele celor 2 epoci. Situația este următoarea: CALENDAR SAMBATA 31 MAI Ortod.: Muc. Ermie. Catol.: Petronila (post). Protest.: Petronila Angelica. * Un cutremur neobişnuit de puternic a dărâmat biserica Filipeştilor şi o mulţime de case (1746). * Răs. soarelui 4 36 ; Ap. soarelui 19,50. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI I 31 Mai 1738. S'a întâmplat un mare cutremur de pământ. Acest înspăimântător cutremur de pământ s’a simţit la Bucureşti pe la ora 91/2. Atunci, Vechia Curte domnească a crăpat pentru prima oară şi o mulţime de case şi bij Berii fe’aiu dărâmat. S’au văzut minuni dunmeaceşti prin toată ţara, împrejurul Buzăului se de- I schise pământul şi aruncă din a ,dâmoiuri un fel de ,,metal’’ care avea culoarea aurului; trei femei fură înghiţite la Vălenii de Munte, intr’o crăpătură a pământului care se deschise deodată. Mai multe zile dearândul, zguduirile continuară dar nu atât de tari. Acest mare cutremur dela 31 Mai 1738 s’a simţit şi la Iaşi, dărâmându-se biserica Godia după cum se poate constata dintr’un manuscris dela Academia Română cu Nr. 296 citat de istoricul N. A. JBogdan în monografia Iaşului. Despre bogăţia şi frumuseţea acestei biserici, una din monumentele oraşului,zidită de Marele Logofăt Ioan Gorlăi sau Golia, scrie Arhidiaconul Paul de Alep despre vizita ce a făcut-o cu Patriarhul Macarie. In anul 1668: „Biserica aceasta e foarte frumoasă. Acolo se află o veche şi miraculoasă, icoană a Maicei Domnului, încadartă în 24 iezarii. Mâinile şi braţele sale sunt de aur curat, făcându-se Împodobirea acesteea cu o mare cheltuială din partea Doamnei; căci fiu-său, Ştefăniţă Vodă, căzând în boală grea şi fiind dus de mama sa la picioarele acestei icoane, la minut s’a însănătoşit. Dinaintea icoanei sunt candele de argint aurite, ce ard continuu. In faţa uşilor altarului sunt patru candelabre de bronz, mai frumoase şi mai strălucite decât aurul, lucrate în Danemarca şi plătite, se zice cu greutatea lor în argint. Lângă judeţul Beiului, pe o coloană e portretul lui Vasale Vodă, de’ statură naturală într’o haină blănită cu samur şi ţinând în mână efigia bisericii, o prezintă spre binecuvântarea Domnului ] Nostru, care era înconjurat de în- | geri. După el, stă nevasta^ sa. | Doamna, o princesă Circasoană, | In o haină da samur ,urmată de fiicele sale, dintre care una.De ai cum la Poloni şi o alta fu căsătorită de curând după fiul Cazacului Hmelniţki. Lângă ei este Ştefan Vodă, cu a treia soră, care după aceea fu dusă în Rusia, ambii in haine frumoase şi exact la fel”. GEORGE DINCA ro. Fluturaş de hârtie-tango de Melfi; Rosalie-rumba de Biby Alexandrescu; Cubancan-rumba de Iecuona; La Rumba cubana de Orefiche; Baby fox aranjat de Biby Alexandrescu; Fox de Hudjat de Inby Alexandrescu; Fox de Hudson; Cântec indian aranjat de Bibi Alexandrescu; Bines aranjat de Monte. 18. ORA TINERETULUI ŞCOLAR: 19: Cronica dramatică. 19.15: Cântece studenţeşti (discuri): RADIO ROMANIA 19.30: Cântece populare româneşti-Lya Crăciunescu (voce) acomp. de Orch. Boldeanu: Nu mai plânge in!moară de Predescu; Noaptea asta toată lumea e a mea de Vasilescu; Sufletele, sufletele de L. Delescu; Mână departe căluţule de Dendrino; M’o iubi nu m’o iubi de Predescu. RADIO BUCUREŞTI 19.80: Jurnal pentru străinătate in limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate in limba greacă. RADIO romania-radio BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20: Radio-jurnal (V). 20.15: Muzică românească. D-na Victoria Costescu-Duca (voce): Legănuş gol de N. Oancea; Cântă piopt la pârâu de St. Constantinescu; Pe sub cer şi pe Sub stele de V. Popovici; Rugăminte (versuri de Carmen Sylva) de Caudella; Flueraşul de Andreeficu-Scheletti. 20.40: POSTA RADIO. 20.55: TEATRU — „Vulturaşul” episod istoric de N. Moldovanu. 21.55: Muzică variată și de dasis- Orchestra Luceafărul: Schütze: marş spaniol; Dostal: Vals; Brühne: Noapte cu stele-tango; Pachernegg: Un ländler; Winkler: Tango serenada; Hipmann: Polca; Balkenburg: Marş. 22.30: Radio-jurnal (VI). Sport. 22.50: Continuarea programului orch. Luceafărul: Ivanovici: Valurile Dunării-vals; Gyidruark: Primăvară in China; Wismar; Tango serenada; Schmidseder: Potpuriu; Ferry Muhr: Polcă ţărănească; Fucik: Marş. 23.30: Jurnalul pentru străinătate în limbile :germană, italiană, franceză şi engleză 24.00 20.30: Muzică variată uşoară (discuri): Sassa-foxtrot de Raymond; Granadinas de Calleja şi Lolita de Buzzi (voce: Ghirag Sakizzlian); Victoria-tango de Kivineke; Potpuriu de valsuri de Geisler și Flesburg; Potpuriu din oi pereta „Studentul Cerșetor”, de Millöcker; Rumba Mexicană (vote: Juanita Rodriguez) și Conchita-rumba de Hernandez (voce: Ciro Rimao). Nepotrivirile între programele publicate la această rubrică și emnisiunile posturilor noastre de radio se datoresc faptului că schimbările ni se trimit după tipărirea ziarului. RADIO SAMBATA 31 MAI RADIO — ROMANIA 1S75 m 169 kHz 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9239 kHz. 2 Kw. 6.00—7.30 . ORA DIMINEȚII: Deschid.rea emisiunii: Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri); Radio-jurnal (î); Concert de fanfară româno-german; închiderea emisiunii. 12: Muzică populară. 12.45: Muzică populară (discuri): cine mă puse pe mină; Sârbă şi şi Hai naică la iarmaroc; doime: (voce: Rodica Bujor); Cimpoiul şi sârba lui Ionel Ţăranu (orch. Ionel Ţăranu). 13: Radio-jurnal (II). 13.15—13.50: Muzică de prânz-Orchestra Bibi Alexandrescu: Maria, o Marie-fox de Monta; Două foxtroturi din filmul „Dansez pentru tine”; Tango de Melfi; Căsuţa mea-tango de Bianco; Tango de Melfi; Tango de Camaro; Mayarirumba de Oréfiche; Gauchi-serenada rumba din filmul „Eşti un înger“; Ankara-rumba de Sabry bey: O melodie în gama mea-Blues de Hampton aranjată de Monta; Un slow-fox de Kern; Halevijah-fox aranjat de Monta. 13.50: Serviciul de știri germane. 14: Radio-Jurnal (III). 14.20:—15: Continuarea programului Orch. Bibi Alexandrescu: Vieni-vieni-fox aranjat de Philip; îţi aminteşti-slow de Burton Lane; Indienii de lemn-fox de Scott; Dulce Susana-aranjament de Moneta. Vă iubesc doamnă-tango de Vpsilanti; JMaleva-tango de Cana- -©♦O Adunarea generală a Academiei de ştiinţe Academia de ştiinţe din România va ţine adunarea sa ge- nerală anuală, în zilele de 1, 2 I Şi 3 Iunie, ora 10 dimineaţa, în amfiteatrul „Negreanu“ al facultăţii de ştiinţe, cu următorul program: Duminică, 1 Iunie Cuvântul d-lui preşedinte dr. C. Angelescu; raportul secretarului general dr. Dem. Paulian; cuvânt comemorativ rostit de d. prof. Gh. Taşică, pentru Virgil Madgearu; conferinţa d-lui prof. Al. Ionescu Maţiu: Viaţa în legătură cu „infiniţii chimici“; conferinţa d-lui Th. Buşniţa: „Problema peştelui în România"; conferinţa d-lui prof. Gh. Nichifor : „Un antemergător al învăţământului arhitecturii la noi “ Alexandru Orăscu, Luni, 2 Iunie Conferinţa d-lui prof. G. K. Constantinescu : „Cercetări asupra eredităţii în România“; conferinţa d-lui prof. V. V. Bianu: „Vioara“ (originea, apogeul, consiideraţiuni moderne asupra construcţiei); un cuvânt pentru Werner Sombart, rostit de d- Costim Kiriţescu. Marţi, 3 iunie Conferinţa d-lui comandor Linteş: „Cercetările ştiinţifice în serviciul armatei“; conferinţa d-dui dr. Aurel Voina : „Biologia naţiunii ca temelie a învăţământului“; conferinţa d-lui prof. I. Zamfirescu : „Nicolae Iorga în ştiinţa română“. Şedinţa administrativă : Dare de seamă asupra gestiunii; alegerea noului comitet şi a pensorilor; propuneri şi proclamări de noi membri. (Asistă numai membrii titulari şi corespondenți aii academiei de științe). . . .. - UNIVERSAE GRAFIC NR. 2 SOLDURILE COMERȚULUI EXTERIOR AL ROMÂNIEI 1919-1936 VALORI IN MILIARDE LEI Nevoia unui local pentru instalarea primăriei Iaşi Chestiunea achiziţionării localului fostului hotel Traian. O propunere interesantă Iaşi, 26 Mai De repetate ori am relevat făptui că nici până astăzi primăria oraşului nostru nu posedă un local corespunzător cu marea însemnătate ce o are în viaţa de toate zillele, precum cu trecutul de glorie al Iaşilor. Oraşe mult mai mici au primării, adevărate palate, numai localitatea noastră a rămas cu o clădire ce mai pe departe nu aduce cu o primărie. Mai ales, până acum câţiva ani înainte de a se efectua reparaţiile radicale la clădirea primăriei, îţi era mai mare ruşinea când venea la Iaşi vre’un om străin şi trebuia să-l primeşti în mod oficial la primărie. Cu toate îmbunătăţirile făcute, se impune totuşi ca primăria să se stabilească odată pentru totdeauna într’un local potrivit şi demn. D. avocat Osvald Racoviţă, fost piniimar, a adresat d-lui A g-ral Const. Ionescu, primarul municipiului ,o petiţie în care d-sa reluând problema unui local pentru municipiu, preconizează o interesantă soluţie. încă de acum 5 ani, primăria se hotărîse să achiziţioneze palatul fostului hotel Traian, luându-se chiar măsuri pentru facerea studiilor necesare şi angajarea tratativelor, în condiţii cari ar fi putut da putinţă primăriei, ca fără mari sacrificii materiale să realizeze acest plan. Intre timp lucrurile s’au schimbat, zădărnidndu-se planul. Cum însă împrejurările actuale s’au întors şi mai mult în avantajul municipiului, întrucât în prezent Statul însuşi a devenit proprietarul acestui palat, chestiunea s’a simplificat de tot, iar achiziţionarea s’ar putea face fără întârziere ş, fără nici un sacrificiu material din partea primăriei, printr’o tranzacţie cu Statul, care ar închide un litigiu pe care fostul primar Racoviţă intenţiona să-l deschidă. . . . . . Iată în ce constă acest litigiu In anu 1859—96 primăria Iaşi a dăruit ministerului de domenii însuşi localul său — fostul palat Roznovanu — cu tot terenul Împrejurari tor, cu destinaţia de a servi ca reşedinţă a principelui moştenitor al Coroanei României. In 1924 înfiinţându-se la Iaşi căminul „Regina Maria“, pendinte de Fundaţia „Regele Ferdinand“, în fostul local al Comandamentului corpului IV armată, ministerul de domenii a cedat definitiv fostul palat Roznovanu, ministerului apărării naţionala, aşa că n’a mai respectat condiţiunea cu care primăria i-a făcut darul. Aşa fiind, primăria ar putea revendica palatul dăruit odinioară. Cum în împrejurările actuale, soluţia aceasta n’ar mai fi posibilă şi nici oportună, d. avocat Racoviţă arată că municipiiul se află în situaţia de a fi îndreptăţit la anularea donaţiunii şi reintrarea în proprietatea şi posesiunea fostei sale proprietăţi şi deci ar putea solicita în schimb să i se cedeze de către Stat palatul hotelului Traian, fără plată. D. g-ral Const. Ionescu, primarul municipiului, va întreprinde demersurile necesare pe lângă cei în drept, pentru a obţine reparaţia prejudiciului de care a fost dăunat. Iaşi a cedat un mare palat a cărei destinaţie a fost schimbată, astfel că suntem îndreptăţiţi să cerem o compensaţie, care abia dacă acopere paguba suportată ani de zile. COPII! CITIŢI: Al. N. CHESTIUNEA UNEI DONAŢIUNI UNIVERSUL COPIILOR Anul al 58-lea Nr. 145 Duminică 1 Iunie 1941 SOLDURILE COMERŢULUI EXTERIOR AL ROMANIEI 1919-1936 VALORI IN MILIOANE FRANCI ELVEŢIENI Studiul de faţă se opreşte la anul 1936, pentruca excedentele permanente realizate din balanţa comercială dela 1936 încoace ,n’ar putea schimba concluziunile surprinzătoare la care ajunge acest studiu. Cel mult ar învedera şi mai mult că cifrele cari au dus la aceste concluziuni sunt cele referitoare la balanţele comerciale dintre anii 1919—1936. Prin urmare numai dela 1936 încoace excedentul real al balanţei noastre comerciale, este un fenomen permanent, pe când înainte de 1936 totalitatea balanţelor noastre comerciale de după război s’a soldat în realitate cu un deficit de 34 milioane franci elveţieni, deşi calculele în lei ne dădeau iluzia unui excedent de câteva zeci de miliarde lei. Şedinţa Institutului de studii muncitoreşti Comunicarea d-lui N. Porsena despre „Timpul liber al muncitorilor“ Institutul român de studii şi I educaţie muncitorească şi-a ţi- nut, la sediul său de la Academia de înalte studii comerciale, a treia şedinţă de comunicări. A prezidat d. prof. D. R. Ioaniţescu. D. N. Porsena, publicist, şi-a desvoltat comunicarea cu titlul: „întrebuinţarea timpului liber al muncitorilor“. D-sa a arătat că înfiinţarea diferitelor organizaţiuni pentru întrebuinţarea timpului liber al muncitorilor, în toate ţările a avut ca scop să se creeze pentru salariaţi posibilitatea de a participa la voluptăţile spiritului, ceea ce a determinat dispariţia orei de clasă. Fruntaşii naţional - socialişti germani recunosc că mai mult de 60 la sută din succesul regimului lor se datoreşte organizării pe o scară vastă a timpului liber al muncitorilor. In organizarea tehnicii timpului liber intră următoarele capitole: căminul muncitorilor, plimbarea, spectacolele (teatru şi cinema), cultura, sport, concursuri cu premii. Actualii conducători ai ministerului muncii, d-nii general Voiculescu şi secretar general Joldea Rădulescu, au şi luat primele măsuri pentru o reorganizare temeinică a întrebuinţării timpului liber; s’a propus schimbarea temeiurilor legii de organizare şi se va trece neîntârziat la realizări, cari au drept scop pacificarea socială şi ridicarea morală a claselor muncitoare. D. prof. D. R. Ioaniţescu, relevând importanţa deosebită a problemei, declară discuţia deschisă. D N. N. Matheescu a adus elogii expunerii conferenţiarului. A arătat apoi realizările efectuate, în acest domeniu, în Franţa, în Italia şi Germania, însă îşi exprimă credinţa că organizarea timpului liber al muncitorilor nu rezolvă problema socială; în ceea ce priva de organizarea acestei instituţii în România, se declară pentru înfiinţarea unei Case autonome, cu mijloace financiare mai desvoltate. D. dr. Petre Ştefan, asistent universitar, a arătat că problema aceasta e în funcţie de organizarea naţională a statului, prin organizarea celor doi factori : naţionalul şi socialul. D. prof. univ. Paul Horia Suciu, vice-preşedintele institutului, şi-a exprimat părerea că organizarea întrebuințării timpului liber al muncitorilor intră, azi, în directivele generale ale politicii de stat, orientată în spiritul solidarist al vremii. Trebuie văzut cum se poate adapta în România această organizare, mai ales pentru muncitorii agricoli. Au mai vorbit d-nii: dr. Hie Stoinel, ing. Oprescu, Vasile Savinschy, muncitor, şi N. Penescu, vice-preşedinte. D. D. R. Ioaniţescu, preşedintaî institutului, a încheiat desbaterile, spunând că toate ţările cu regim totalitar sau cu regim democrat, au recunoscut importanţa deosebită a acestei probleme şi au trecut la organizarea ei pe teren. Recreaţia şi educaţia — acestea sunt cele două probleme obiective ce trebuesc realizate. In România e necesară o instituţie cu caracter autonom, învestită cu mijloace materiale şi morale suficiente, spre a-şi putea realiza scopul. Şi, în orice caz, trebuie să se ţină seamă şi de necesitatea ridicării morale şi materiale a muncitorilor agricoli Institutul nostru are primatul problemei; el a pus această problemă, în Martie 1938, în ţară, şi în Iulie, acelaş an, în congresul mondial din Roma. Să acordăm tot sprijinul generalului Antonescu conducătorul statului, pentru realizarea programului său de politică socială, concretizat în formula „Naţionalul şi socialul“. Cea de a patra şedinţă se ţine luni, 3 iunie, când se va continua discuţia asupra „Reprezentării profesionale“. ..... „„i Istoricul chirurgiei de război Conferinţa d-lui prof. dr. Walter von Brunn La Institutul german pentru ştiinţă, a vorbit Miercuri seara, in cadrul planului de conlucrare culturală germano-română, d. prof. dr. Walter von Brunn, directorul institutului Karl Sudhoff din Leipzig, ocupându-se de una din cele mai actuale probleme : chirurgia de răsboi. Din asistenţă menţionăm: dr. Victor Gomoiu, prof. V. Vâlcovrei, prof. Sauciuc Săveanu, foşti miniştri; prof. Al. Otetelişeanu, rectorul Universităţii din Bucureşti; dr. S. Tovaru, secretar general al ministerului sănătăţii; prof. dr. V. Ciocâlteu, decaniul facultăţii de medicină ; decan Alex Mancu (litere), dr. Demetru Paulian, dr. Welkisch, ataşat de presă al legaţiei germane ; general dr. I. Suhăţeanu, prof. Jianu, etc. începând conferinţa, d. prof. dr. von Brunn a arătat că, încă din timpurile cele mai vechi s’a pus problema asistenţii luptătorilor răniţi. Astfel, în prima eră de piatră, acum 4—5000 ani, se poate constata din craniile găsite, că se făceau operaţiuni reuşite ale craniiului. In vechea Eladă, iscusinţa chirurgilor era, deasemenea, demnă de timpurile moderne. Grecii cât şi romanii au făcut în această direcţie lucruri extraordinare, ajungând de pildă până la înlocuirea membrelor. Inscripţiile bizantine şi arabe dovedesc aceeaşi desăvârşită pricepere în chirurgia de răsboi. Primul tratament aseptic al rănilor s’a făcut în Bolonia, în cursul secolului al XIII-lea. Narcoza s’a făcut primitiv în China acum două mii de ani şi după 4.500 anii o găsim şi ’n Alexandria. Dintre cei ce au făcut prima oară un tratament antiseptic şi preventiv, conferenţiarul citează pe scoţianul Joseph Lister și ungurul Semmelweiss. Insă baza acestui tratament a fost constituită de cercetările lui Louis Pasteur. Ernst von Bergmann (1877) a rnoit metoda lui Semmelweiss, fiind considerat, cu drept cuvânt, părintele tratamentului aseptic. Lui Emil von Behring îi datorăm, ca şi japonezului Kitasato, serul preventiv contra tetanosului şi difteriei. De mare importanţă în chirurgia de răsboi au fost apoi transfuzia de sânge, descoperirea razelor Röntgen, desvoltairea metodelor pentru ameliorarea durerilor şi îmbunătăţirea mijloacelor de transportare a bolnavilor. D-sa a ilustrat conferinţa cu numeroase proecţiuni. După conferinţă a urmat o rencepţie. ++++A+ +++++44 ABONAŢII „UNIVERSULUI“ care se vor prezenta Societăţii „FRANCO-ROMANE”, secţiunea ..UNIVERSUL’’ Bucureşti, Calea Griviţei 23, vor primi GRATUIT O POLIŢA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 lei - 40.000 lei — 60.000 lei — până la 209.000 lei — dupe dorinţă —, cu drept de participare gratuită la tragerile de amortizare şi premii în bani şi lozuri DIN 15 IUNIE 1941, achitând numai o taxă de emisiune de 20 iei de fiecare 20.000 lei capital asigurat. Poliţa — menţinută in vigoare — dă drept la: 1) O bonifcaţie pentru restituirea costului abonamentului la ziarul „Universul“ pe toată durata asigurării — la capitalul asigurat de 20.000 lei. O bonificaţie pentru restituirea costului lozurilor şi premii din oficiu pentru restul capitalului asigurat care trece de 20 000 lei 2) La cadourile în obiecte prevăzute în publicațiunile noastre anterioare, 3) Pentru fiecare 20.000 lei capital asigurat se va acorda câte UN SFERT DE LOZ AL LOTERIEI A 25-a JUBILIARĂ A STATULUI chiar la achitarea ratei Iulie 1941 Abonaţii din provincie vor adăuga tei 7 (şapte) pentru taxele poştale.________________________________________________________ Se va arăta citeţ: Numele şi Pronumele Asiguratului; Locul naşterii; Anul, Luna şi Ziua când s’a născut; Numele şi pronumele moștenitorilor cari vor primi despăgubirea în caz de deces al asiguratului. _____________________________ .