Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)

1941-06-20 / nr. 163

Anul al 58-lea Nr. 163 Vineri 20 Iunie 1941 Și totuși.../ DANCING-BAR SOS« KISELEF 16 Continuă să fie deschis Bine camuflat la aer natural COLORADO ♦ ♦♦♦♦♦♦ H4444 »4 4 44444444 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦444-H »♦♦♦♦♦♦♦ 44 444444444 4+4 4 444444 ».♦ 4 4 4 4 ♦ 4 4 4­4­4444 4 CURIER JUDICIAR D. Eug. Titeanu in judecata înaltei Curţi de Justiţie înalta Curte de casaţie şi justi­ţie — colegiul prezidenţial — constituită în comisiune pentru judecarea foştilor demnitari cu gestiuni neregulate de fonduri de dispoziţie, a început Miercuri desbaterea cauzei privitoare pe d. Eug. Titeanu, fost subsecretar de stat al propagandei în guvernul ce a precedat evenimentele dela 6 Septembrie 1940. Suprema instanţă s’a format cu d-nii preşedinţi Cihodariu (s. I), Mihail Mosgos (s. II), C. Macri (s. III) şi Titu Magheru (s. IV), fotoliul ministerului public fiind ocupat de d- procuror general Al. Procop Dumitrescu. In prealabil s’a cerut de repre­zentantul statului amânarea ju­decăţii pentru ca ,în prealabil, comisiunea de cercetări — sesi­­­zată din nou — să examineze și alte aspecte ale afacerii ce n’au fost suficient scrutate cu ocazia anchetei anterioare. înalta Curte a respins însă ce­rerea, de pe scaun, şi a păşit în fond. S’a dat, deci, cuvântul preşe­dinţiei consiliului de miniştri — parte civilă în proces — prin d. av. Rostini Georgescu şi ministe­rului propagandei — tot parte ci­vilă — prin d. av. Popescu Udrea cari au cerut ca, în temeiul ordo­nanţei ce s-a dat împotriva inti­matului, să fie condamnat la plata sumei de lei 4 milioane 960 mii însumând cheltuelile ne­justificate ce le-a făcut d. Eug. Titeanu din fondurile secrete de cari a dispus. D. procuror general Al. Procop Dumitrescu a susţinut că nu este cazul să se facă vre­o imputare pecuniară intimatului de­oarece din actele dosarului rezultă că gestiunea sa a fost manipulată cu ştiinţa şi sub controlul direct al fostului preşedinte de consiliu, Armand Călinescu, ceea ce consti­­tue­a în spiritul deciziilor Curţii de conturi — o justificare totală. Desbaterile s’au amânat la 25 c. CAZUL D-LUI PROF. C. N. TOM£SCU Suprema instanţă a trecut, a­­poi la examinarea procesului d-lui prof. C. N. Tomescu. D-sa a fost trimis în judecata Comisiunei fiindcă, în­ timpul şi cu ocazia serviciilor prestate ţării, a manipulat defectuos şi a irosit insuficient justificat din punct de vedere al legii contabilităţii publice suma de lei 4000 (patru mii). S-a dat, de aceea, împotriva d-sa­le ordonanţă de urmărire pentru această sumă , înalta Curte, după desbateri, constatând că jurisdicţia de in­strucţie nu a avut în vedere toate apărările şi justificările propuse de intimat, a dispus scoaterea dosarului de pe rol şi resesiza­­­rea Comisiunei de cercetări cu revizuirea probelor. Asasinul pasio­nat din calea Şerban Vodă Este vorba de tânărul băcan din calea Şerban Vodă nr. 13, anume TUDOR FLORESCU. Isprava lui este îndeobşte ştiu­tă şi a stârnit emoţie pe vremea când s’a săvârşit. Cititorii noştri îşi amintesc astfel că Florescu răvneii să ia în căsătorie pe o copilă, vecină, Elena (Nuţi) Radul­eseu. Intre ei stăruise chiar o idilă, pe când Nuţi era încă pe băncile gimnaziului, iar Florescu pe ale şcolii comerciale. Mai apoi însă, trecând baca­laureatul şi năzuind spre titluri universitare, copila nu sost mai gândit decât la carte şi a amâ­nat orice socoteli matrimoniale. De aci nemulţumirea, curând preschimbată în ură feroce, a ve­cinului şi culminată cu un foc de revolver în creştetul nefericitei şi o barocă simulaţie de sinuci­dere a pretendentului. Procesul acestei abominabile crime, cu pretexte pasionale, s’a judecat la Curtea Criminală din Bucureşti şi a prilejuit ample desbateri. Curtea n’a împărtăşit însă de­loc nici teoria răbufnirii geloziei, nici pe a­ceea a iresponsabilităţii criminalului, desvoltată pe pla­­nuri neînchipuit de vaste de a­­părare, şi l-a osândit să-şi is­păşească crima în zece ani de muncă silnică. Tudor Florescu a făcut recurs în casare contra acestei decizii. înaltă Curte de Casaţie s. N­. sub preşedinţia d-lui Al. Maca­­rovici l-a respins însă. Miercuri, recursul ca neîntemeiat şi a con­firmat astfel decizia de condam­nare. Sabotaj Jurisdicţia speciala de repri­mare a speculei şi sabotajului a primit Miercuri, spre judecare, un lot nou de comercianţi in­fractori, şi anume pe: 1­4.­­ EUGEN GOLDSTEIN, din str. Olteni 68; COSTEA DU­MITRU, din corn. Imuţ, jud. Târnava Mică; ROSENBERG ITIC, din calea Văcăreşti 32 şi DUMITRU BRONDOI, vânzător din piaţa Obor, câte patru­ învi­nuiţi că au adunat cantităţi e­­norme de ouă şi le-au speculat­­ sângeros; 5. — CEZAR GIURGIUVEA­­NU, din calea Moşilor 350, pen­tru că primind cantităţi însem­nate de piele şi talpă spre a le repartiza comercianţilor detai­­lişti, a sustras, parte din stockuri şi le-a speculat, clandestin şi sângeros pe cont propriu, şi 6. — Cooperativa Buftea, prin reprezentantul şi conducătorul ei ELIADE NICOLAE, din Buftea, pentru că n’a afişat preţul măr­furilor. Procesul Albe rto Mala testa Trib. Ilfov s. VII, format cu d-nii judecător Floareş, N. Con­­stantinescu şi procuror Vlad, a început Miercuri desbaterea pro­cesului fraudelor de la Societatea comunală de iluminat şi tram­vaie a oraşului Brăila, imputate fostului director general Alberto Malatestsi (proces strămutat actm de înalta Curte, pentru cauze de legitimă suspiciune). A pus, în prim rând, concluzi­­uni, partea civilă, prin d. av. Radu Portocală. D-sa a semnalat actele şi măr­turiile din dosar din ca­re se des­prinde vinovăţia inculpatului, a cerut severă sentință de con­damnare împotrivă-i, și a pretins suma de lei 12 milioane cu titlu de daune. Continuarea: Luni . - Accidentul motociclistului Paul Vasilescu Anul trecut s-a întâmplat în preajma comunei Tâncăbeşti pe şoseaua Bucureşti-Ploeşti, un grav a­ccident de circulaţie. Motociclistul Paul Vasilescu,­­ ROXY­N DOBERON fost campion al României la curse de motocicletă, pe când se întorcea de la cursa de coastă des­făşurată la Sinaia — la care par­ticipase — a fost tamponat, răs­turnat în şanţ şi grav rănit. Răspunderea acestui accident s’a judecat la ocolul Fierbinţi, care S a condamnat pe vinovaţi, osebit de sancţiunile penale, şi la plata sumei de lei un milion drept despăgubiri civile. Părţile au făcut însă apel, răspunzătorii civilmente cerând reducerea daunelor iar victima pretinzând patru milioane lei cu a­cest titlu. Desbaterile s’au urmat în faţa trib. Ilfov s. IlI-a, format cu d-nii preşedinte Macarovi­ci, jude Lazaroneanu şi procuror Ga­­toschi. Tribunalul a amânat pronun­țarea la 24 crt. ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦44444444 AZI Ia capitol1 Fermecătoarea reali­tate a genialului | HENRY HATHAWAY $i&ER ; UN MN Di DU AGO 17t. Id NĂZUIUJI, ^ ~~ Azi MATINEU ora 9 dim. &eera: HENR­Y HATHAWAY fieg/ioru/ filmului\B£N6AUlPj. UNIVERSUL 1 Au fost trimişi in judecată Parchetul a trimis Miercuri, în judecata tribunalului corec­­ţionatl pe următorii, infractori: 1-2. — CONST. N. PETRESCU zis PĂTRUNJEL, comerciant, din şos. Vitan 134 şi SPIRACHE VASILE, tot comerciant, din parcul Vatra Luminoasă 28, pen­tru escrocherie. Ambii sunt învinuiţi, anume, că au estorcat 338.877 lei recla­mantului Şt. I. Achim, procuris­­tul angrosistului Mihail Duică, venit şi el la oborul de vite din Medgidia — unde s­ S a săvârşit operaţia — sub pretext că ei fac cumpărăturile totale, în numele „Asociaţiei măcelarilor angro­sişti“ şi că tot prin ei se va face apoi repartizarea cotelor de vite şi miei cumpăraţi fără concu­renţă. In chipul acesta a înlăturat de la licitaţie din obor pe un con­curent incomod şi — pe deasu­pra — cu banii lui chiar au iz­butit să-şi facă achiziţiile dorite. 3. — ARMENAG SARCHIZ CARABETIAN, bijutier, din par­cul Clădirea Românească, str. F 76, pentru abuz de încredere co­mis în dauna reclamantului D. C. Carlovici de la care primind metal nobil (aur şi argint) spre a-i face o lucrare şi-a însuşit metalul şi acontul şi­ şi-a mutat taraba... fără să-şi lase adresa. Interesant proces in materie de contracte administrative Academia de înalte Studii Co­merciale şi Industriale din Bucu­reşti a fost chemată în jude­cată de arhitectul Edmond van Saanen Algi, ca să-i plătească suma de lei 900 mii cu titlu de onorariu pentru proiectele şi su­pravegherea mobilierului Pala­tului construit în piaţa Romană. Pârâta a obiectat însă că nu a înţeles să închee un contract cu arhitectul pentru mobilier, întâi fiindcă îl angajase, în for­mă legală, cu proectarea şi diri­jarea construcţiei Palatului Aca­demiei, aşa că celalt serviciu i se ceruse şi-l acceptase cu titlu gratuit; al doilea, pentru că a­­ceastă solicitare nu pornise de la organul competent să angajeze Academia, Consiliul de Admini­straţie, ci de la rector, care după legea organică a Academiei, în materie de angajare a patrimo­niului, are numai competenţă să execute deriziunile Consiliului, etc. Tribunalul şi Curtea de Apel au admis totuşi acţiunea înlătu­rând toate apărările Academiei. Intre altele, instanţele de fond înlăturaseră apărarea Academiei şi pe consideraţiunea că aceasta, primind serviciile arhitectului, ar fi ratificat actul încheiat de rec­tor. Deasemeni au respins şi ce­rerea Academiei de a se face o expertiză care să determine va­loarea servicilor Arhitecturii, in­stanţele admiţând o cotă de 15% la valoarea mobilierului, potri­vit unui tarif de onorarii a ar­hitecţilor, invocat de reclamant. De aceea Academiei a atacat cu recurs în casare decizia Curţii de Apel. Recursul s-a judecat miercuri şi a fost desvolta­t de d. av. Pe­tre Strihan. D-sa a susţinut că, din cauza incompetenţei rectorului după principiile cari guvernează con­tractele administrative, contrac­tul invocat de reclamant nu s’a putut încheia valabil, fiind izbit de o nulitate absolută; nulitatea fiind absolută, nu se poate ra­tifica, iar ratificarea însăşi ar fi trebuit să emaneze tot dela or­ganul al cărui consimţământ lip­sea, adică dela Consiliul de Ad­ministraţie, ceea ce în speţă nu s’a întâmplat, iar măsura Curţii de a se întemeia pe un tarif fără valoare legală şi de a respinge ca inutilă expertiza cerută de Academie, constitue un exces de putere. înalta Curte de Casaţie s. r. sub preşedinţia d-lui consilier Gr. Duca, a admis recursul Aca­demiei și a casat decizia Curții de Apel cu trimitere spre o nouă judecată. Condamnaţi de tribunalul militar al Capitalei Tribunalul Militar al Capita­lei a judecat în ziua de 17 iunie, 63 persoane implicate în rebeliu­nea de la 21—23 Ianuarie, pronun­ţând 33 sentinţe de condamnare şi 30 achitări. Au fost condamnaţi următorii rebeli : — La 10 ani muncă silnică: Cichina Zamfir, funcţionar. — La 8 ani muncă silnică: An­­ghel Gh. Mihail, fără profesiune. — La 5 ani muncă silnică: Codruţ Ion, mecanic; Darian P. Nicolae, student; Badea Gh.­­şi Todirenţ Petre, fără profesiune. — La 5 ani temniţă grea: Po­pa Vasile ,electrician. — La 5 ani închisoare : D. Tis­­mănaru, măcelar ; Kofler Roman, fără profesiune ; Nistor Constan­tin, Pârvu Gheorghe, mecanici şi C. Cârstea, frizer. — La 3 ani închisoare: Tudor M. S. Ilie, plugar ; I. Brehoi şi Al. Han, funcţionar; I. Istrătes­­cu, C. Mărgăritescu şi Gh. Nicu­­lescu, studenţi; C. Ene şi D. Hantz, muncitori; Gurău Ispas, electrician; D. Buga, mecanic şi M. Pereverzu, funcţionar. — La 2 ani închisoare: N. Gali, Ilie Spichi, T. Cetăţeanu şi Ion Costache, fără profesiune; Gh. Bălan, tâmiplar; I. Popescu, me­canic ; Gogu Ion, muncitor; E­­lena Ivanovici, servitoare şi Gherman Dochiţa, lucrătoare. — La 4 luni închisoare : Mir­­cea Petre, fără profesiune. ­-4-4­4­4­4­1­4144444 FEMEIA IN FATA DRAGOSTEI.. Când rosteşti cuvântul: iubire, gândul te duce mai curând spre femee decât spre bărbat Pentru că, omenirea, în experienţa ei milena­ră a recunoscut că dacă „bărbatul iubeşte” întotdeauna aceea care se îndrăgosteşte este femeea... Bărbatul, atunci când, nu vine cu capricii de copil rău crescut şi alintat, aduce în dragoste instinc­tele sale de stăpân. Femeea, ea, aduce in dragoste gingăşie, far­mec, delicateţe. Sfârşeşte prin a fi bună chiar at­unci când a fost rea sau crudă, pentru că in iubire fe­meea are întotdeauna un moment când consideră bărbatul iubit, co­pil, copilul ei, şi orice i-ar fi fă­cut, îl iartă­.. Instinctul materni­tăţii nu moare niciodată în femee. Dar în faţa iubirii, o femee nu este niciodată la fel cu alta. Şi, mai ales, diferită este iubirea fetei tinere — prima iubire — de a fe­mei spre asfinţit — ultima iu­bire. „Chemarea vieţii” situlază con­flictul său între aceste două feluri de iubiri femenine. Le pune să se înfrunte, pentru ca din ciocnirea lor să le definească şi să le anali­zeze. Una din eroinele filmului este foarte tânără. Timidă, punând in iubirea ei mult ideal, caută să se apropie de omul i­ubit dar nu-şi găseşte îndrăzneala- Cealaltă eroină, este femeea în toată puterea cuvântului. Pentru ea iubirea nu are nimic ascuns. A iubit, iubeşte încă şi lupta ei este să păstreze ceea ce odată, mai de mult, a cucerit şi care simte că acum ii scapă. .­ Femeea încercată in dragoste este Suzy Prim. Artistă inteligen­tă, picantă, posedând un joc com­pus numai din nuanţe, trecând cu uşurinţă de la emoţie la cochetăria în care ştie a desfăşura tot arse­nalul mijloacelor femenine de convingere, este interpreta visată pentru un rol cerând mai ales su­pleţe. Debutanta iubirii este Renée De­villers. Frumoasă, cu trăsături de o puritate aproape clasică, are în­treg farmecul tinereţii curate şi sincere. In privirea ei limpede se desprinde ceva din semnul cerului de primăvară, iar în joc pune acea bruscheţă a contradicţiilor sufle­tului tânăr, trecând cu uşurinţă de la o extremă la alta, fără opriri intermediare. Este nespus de interesantă com­paraţia jocului acestor artiste per­fect integrate cerinţelor persona­giilor, joc subliniind nu numai două­­ personalităţi distincte, ci în­săşi două etape ale sufletului fe­­menin in genere. Iar eroul acestui război d Intre femei este Victor Francén, bărba­tul prin excelenţă al filmului francez. Eleganţa ţinutei şi gestu­lui său unite cu sobrietatea mij­loacelor de expresie, fac din Fran­cén eroul sentimental valabil pen­tru toa­te vârstele femenine. Celor tinere le impune prin prestanţa şi vraja tâmplelor cărunte, în timp ce le impune celorlalte prin acea artă a iubirii pe care nimeni nu o dobândeşte decât trăind iubirea. „Chemarea vieţii” este un film pasional, redând aspectele iubirii aşa cum numai literatura, teatrul şi filmul francez ştiu a le reda. Aducând un conflict inedit şi o interpretare viguroasă, captivând şi emoţionând, punând problme sufleteşti şi rezolvându-le cu z­­iestrie, ’ „Chemarea vieţii” po?.ie fi considerat ca filmul sentimentelor tulburătoare şi deci filmul dorit şi aşteptat de public. 2300 SUZY PRIM VICTOR FRANCEN Stomacul suporţi­ greu neliniştea ! Nervii încordaţi de griji con­stante acţionează in primul rând asupra stomacului, care se deran­jează. De la primele simptome ale unei digestii anevoioase, crampe, arsuri, batonări, râgâieli, acidi­tate, luaţi o mică doză de pudră sau căteva comprimate de Mag­nesia Biaurata. După căteva mi­nute digestia se va face In mod normal, hiperaciditatea — cauza celor mai multe din aceste indis­poziții, cari decurg dintr’un sis­tem nervos slăbit — este neutra­lizată instantaneu. Da Farmacii și Droguerii. 44♦♦♦♦♦♦♦444444444444444 Ea era o fabrică de otrăvuri Dacă vi s’ar deforma genunchii din cauza reumatismului, desi­gur că aţi face orice pentru a scăpa de aceste umflături, şi această doamnă a încercat tot felul de leacuri, dar n’a scăpat de dureri. Ea ne scrie: „Aveam reumatism în amân­doi genunchii. Erau deformaţi din cauza umflăturilor. Trebuia să mi se ajute ca să mă sicol după scaun, iar urcatul scărilor­­era un chin. Recursesem la mij­locul extrem de a-mi extrage dinţii, dar tot n’am scăpat de suferinţă. In fine, am început o cură de Kmschen. Acum alerg pe scări şi pot să îndoi genun­chii cât vreau”. D-na H. S. Sursa principală a acidului uric — cauza durerilor reuma­tice — este intestinul. Intesti­nul este un tub în care se strâng materiile nedigerate, pentru a fi eliminate. Dacă intestinul­ devine leneş, nu se mai goleşte­ complect. Rezidurile nedigerate, se depun pe pereţii intestinului,­ „încărcându-l“ asemenea unei­ ţevi sau unui ceainic „cu piatră“. Aceste reziduri putrezesc şi pro­j duc acid uric şi alte otrăvuri.­­ Mica „doză zilnică” de Săruri! Kruschen elimină uşor dar sigur­ toate resturile din intestin lă­­sându-l absolut curat, astfe­l că nu se mai pot forma cristalele supărătoare de acid uric. Săru­rile Kruschen se vând la far­macii și drognerii. Caut local atelier cu magazie. Oferte „ISAROM“ Calea Victoriei 29. Tel. 5­67.94. 4 ♦♦♦♦♦»4444444444+♦♦♦♦» Sfaturi pentru a evita spargerea geamurilor Cei ce locuiţi la etaje, la au­zul semnalelor de alarmă, înain­te de a înceta activitatea şi a intra în adăposturi, deschideţi ferestrele pentru a nu fi sparte de presiunea exploziei bombelor. Cei ce locuiţi la parter, dacă locuinţa are două rânduri de fe­restre, deschideţi unul, ia­r al doilea să rămână închis pentru a nu se strecura hoţii în locuin­ţă pe timpul cât sunteţi în adă­post. Este bine a vă forma o mică rezervă de geamuri, care să se folosească la nevoe pentru repa­rarea celor sparte. -©♦©­ instrunturi pentru refugiaţi — Fam. Lupaişcu Veronica din Iv. Cernăuţi, d-na Reus cu fiica Viorica Reus, d-na Victoria Şer­­bănescu din Cernăuţi, d. subit Rusu loan fost reg. artilerie Ro­man sunt rugaţi să comunice a­­dresa d-lui căp. Rujinschi Emi­lia, secţia pompieri Urziceni, jud. Ialomiţa. „ Domnii profesori repatriaţi din Cernăuţi prin Germania, un­­­de la liceul .,Miropoli­­tul Silvestru“, sunt rugaţi să tri­mită de urgenţă adresele lor fostului director al şcoalei, prof. Vasile Vitencu, la Târgovişte, strada Căp. Vasilescu 8, în ve­derea completării tablourilor pentru obținerea Bonurilor de înzestrarea armatei subscrise de dânșii r­e tablou colectiv. VERAMON I­­­U­B­U­R­I DE CÂTE 10 ȘI 20 TABL PLICURI CU 2 TABL VERAMON CALMANTUL RĂPI INOFENSIV »♦♦♦♦♦♦4444444444444444t 4-4-»4-4 4 4 ♦♦♦♦♦♦♦♦4444444t 4 4 4 4 ♦ 4 4 4 4 4 » ♦ ♦ ŞOFERUL care în ziua de 17 Iunie, a luat două Doamne din Strada Carol 48, este ru­gat a aduce în Strada A­­cademiei 15 (Cofetărie), pachetul uitat în maşină,­­ conţinând registre co­merciale: 2 jurnale şi 2 inventare, pe numele Au­relia Drăghiceanu şi Ma­ria Cricoveanu, primind recompensă Lei 2.000. 2200 »»»»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ti TRIBUNALUL JUD. PRAHOVA, S. I-a Publicaţiilue Se publică spre cunoştinţa ge­nerală a amatorilor că în ziua de 27 Iunie 1941, dela ora 8 şi a. m. în sus, se va vinde la licitaţie publică în sala de şedinţă a Tri­bunalului Prahova s. r. imobilele debitorului C. I. Macovei, pro­prietar din com. Starchiojd, jud. Prahova, după cererea creditoa­rei Banca Naţională a României suc. Ploeşti prin reprezentanţii săi legali, pentru despăgubirea sumei de lei 109.156 plus procen­te, cheltueli de judecată şi ur­mărire şi care imobile au urmă­toarea situaţie: 1) Moşia Macrea din comuna Starchiojd, plasa Vă­leni, jud. Prahova, are circa 70 hectare, având cultură fâneaţă, porumbişte păşune şi mai ales li­vezi de pruni, moşia este străbă­tută la o margine de şoseaua Starchiojd Râncezi. Vecinătăţile terenului sunt: la nord islazul comunal expropiat din moşia Marca a d-lui D. S. Macovei, la sud gârla Bătrâneanca, la est is­lazul comunal expropiat din mo­şia Doctor Macovei şi la vest iz­vorul Valea lui Fier, care despar­te de moşnenii Bătrâneni. 2) Moşia Brădet, din comuna Starchiojd, plasa Văleni, jud. Prahova, are circa 100 hectare având teren de cultură, pădure, tufăriş şi islaz. Vecinătăţile tere­nului sunt: la nord drumul că­lugărului, la sud moşnenii Star­­chiojdei, la est moşnenii Chioj­­dului­ mic, jud. Buzău, apa izvo­rul Brădetul până la Dinu Mu­­şa şi la vest linie dreaptă până ’n sfoara moşiei Bărdeşti. Islazul comunal se scade din teren deoa­rece străbate moşia, împărţind-o în două părţi» 3) Imobilul adică casele din comuna Starchiojd, plasa Văleni, jud. Prahova, se compune din: a) Un corp de ca­se construcţie cărămidă, posta­ment de piatră, acoperiş de ta­blă, având patru camere, un holt, în prelungire 3 camere şi o ga­lerie podele de lemn, unele din camere au sobe de teracotă; b) Un corp de case pentru personal, construcţie cărămidă, compus din 3 camere şi o sală, podele de lemn, acoperiş de tablă; c) Un corp case pavilion construcţie că­rămidă, cuprinde o cameră şi o bucătărie, prima sobă teracotă, podele de lemn acoperiş de şin­drilă şi geamlâc; d) Un hambar construcţie din lemn, fără pe­reţi, acoperiş de şindrilă; e) Un porumbar construcţie din inele pe piloţi de piatră; f) Un grajd construcţie din cărămidă cu 2 despărţituri, lângă circa 26 m., lat circa 6 metri, acoperiş de ţi­glă şi podele de ciment; g) O curte şi o grădină la faţă, su­prafaţa caselor, curţii şi grădinii circa 3 hectare. Preţul acestor imobile fixat de creditoare prin reprezentanţii săi legali este de lei 500.000 pen­tru imobilul dela Nr. 1 din publi­caţie, de lei 700.000 pentru cel dela Nr. 2 şi de lei 60.000 pen­tru cel dela Nr. 3 reduse cu 25% conform legii executărilor silite în vigoare, licitaţia va începe de la suma de lei 375.000 pentru i­­mobilul dela n.r. 1 din publica­ţie, dela suma de lei 525.000 pen­tru cel dela Nr. 2 şi dela suma de lei 45.000 pentru cel dela Nr. 3. No. 32961. — 1941 Mai 23. Preşedinte, N. I. Căplescu. Şef portărel, Romulus Vasiliu Dosar 833­5/1936. 7677­­ PREȚUL UNEI TABLETE ESTE DE 4 L­E­I Bine las bine dispus! ♦ ♦♦♦4444144 444444444444444 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦tttttt C­ĂUTĂM VÂNZĂTOR DE PRIMUL RANG pentru important magazin de stofe bărbătești din Bucureşti. Oferte indicând activitatea precedentă și cu fotografia sub „A" 100 — transmite Publicitatea Universală S. A. R. Bucureşti Str. Sfinţilor No. 10. 3780 ♦ 444 4 4444444444444444444444444444t4♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ 4 ...Unde dragostea nu cunoaşte zăgaz O povestire romantică în Haiti Cu toţii am dori să fim în su­­fletul celui care coboară pentru prima oară în Haiti, insula cu o mie de culori, ţara femeilor fru­moase şi a pasiunilor arzătoare. Insula ti se oferă darnică şi su­râzătoare sub cerul albastru, ne­natural de albastru şi clar. „Aci aşi vrea să traesc” îţi spui şi regreţi că nu eşti decât călător. Iar după ce ai plecat, aroma tro­picală a ţinutului îţi stărue în a­­mintire. Henry Brinkmann, trăeşte de 20 ani în Haiti. A cunoscut toate suc­cesele şi a sfărâmat toate împo­trivirile. Şi-a acordat tot ce a do­rit. Un singur lucru nu a realizat: o căsnicie. Pentru aceasta va tre­bui să ia drumul patriei, fiindcă sufletul insulei i-a rămas străin, şi femeea pe care o visează nu e aci. In nopţile călduroase, cu bolta străvezie şi inaltă, se simte teribil de singur. Frumuseţea de vrajă a mărci îi scapă, valurile cu irizări albăstrii îl obosesc. La Hamburg cunoaşte o femee. Imaginaţia sa o va încadra imediat în decorul luminos al insulei. E femeia cu care-şi va continua vi­sul, acolo pe ţărmul îndepărtat şi ars de soarele generos, soare ce stimulează dragostea şi deslănțui pasiuni oarbe. Dar fericirea se câştigă greu. Henry va lupta aprig, pentru ca dragostea lui să învingă pedicile. Fericirea greu obţinută e ferici­rea deplină, a zis poetul. Henry şi Ana păşesc pe pămân­tul fermecat cu siguranţa fermă că vor realiza visul lor de dragoste. „O aventură în Haiti” Ulmul din programul actual al cinematogra­fului Trianon, prezintă pentru pu­blicul nostru, această feerie tropi­cală, această evadare spre soare și frumos. C. T. 2300 ■♦♦♦♦♦♦444444t ♦■■♦♦♦♦♦♦ »+»»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦- L­UMINA MAI BUNA RANDAMENT MAI MARE „MATE­C“ Materiale Technice Str. Bursei 1—Tel.3.31.06 2500 ♦ »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦^♦♦♦♦♦♦♦♦♦f»Mtt»»t44 4444-T CASE de FIER PENTRU BANI Şl REGISTRE MUNTENIA41 Bd. Maria 44 4-44-44-444^440M»MfMMO^MMM»MMM4-M4tMf4 ♦ 4 FURNIZEAZĂ CAMERA AGRICOLĂ A JUDEŢULUI VLAŞCA PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 11 Iulie 1941, ora 10, se va ţine în loca­lul Camerei din Giurgiu Str. Căp. Pantilimonescu No. 6 licita­ţie publică pentru construirea a două grajduri comunale pentru reproducători în comunele Ştefan cel Mare şi Pietroşani, conform planului şi devizului în valoare după deviz de lei 460.000 fiecare. Licitaţia se va ţine cu oferte închise, legal timbrate şi în con­formitate cu art. 88—110 din L. C. P. şi normelor generale publi­cate în Monitorul Oficial Nr. 127/931. Odată cu depunerea ofertei li­citatorii vor depune în plic se­parat o garanţie de 5% în nume­rar asupra valorii la care au lici­tat şi care se va restitui imediat celor ce nu au obţinut adjudeca­rea provizorie. Toate taxele şi impozitele de contract privesc pe antreprenor. Cadtul de sarcini, planul şi de­vizul stau la dispoziţia amatori­lor în orele de serviciu, la Came­ra Agricolă Vlaşca, Biroul Con­tabilităţii. Director, Inginer Agronom Virgiliu Gavrilescu Şef contabil, T. Catargiu Nr. 4254 din 1941, Iunie 17. 10 44-44 4 ^4­44 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦* 444 ♦ Impresionantă nenorocire la Timişoara — UN ZID SE PRĂBUŞEŞTE PESTE O FETIŢA OMORÎND-O PE LOC — T­imişoara, 18 Iunie In com. Pando­va s’a înregistrat un accident mortal, victima fiind fetiţa Maria cuti, de doi ani, ca­re se juca în curtea care. La un moment dat, un zid prăbuşindu­­se peste dânsa, a fost îngropată de vie sub dărâmăturile zidului. Nefericita fetiţă a încetat din viață. Leagănul şi Grădina de Copii „CODRU­L” Recomandă Funcţionari­lor şi muncitorilor destoi­nici din fabrici, să dea co­piii lor de la un an la 7 ani, de crescut cu o modestă plată, aşezământului „Co­drul” la Ţară. Informaţiuni: str. Du­mitru Staicovici Nr. 22 prin Giurgiului. Vasilescu. Telef. 5.18.85. 514 4444♦♦♦♦♦♦4 4♦♦♦♦♦+♦♦♦ + + . Moarte subită Timişoara, 18 Iunie Ioan Hora, proprietarul unei bodegi din str. Coza, pe când vorbea cu un client, a încetat su­bit din viaţă. Moartea se datoreşte unui atac de cord.­­ga­si­ starea civilă a Capitalei pe ziua de eri NĂSCUŢI 43. MORŢI: Constantin Brăiloiu de­­5 ani; Teodora Dinu de 64 ani; Radu Toma de 9 ore; Maria Frâncu de 6 luni şi 10 zile; Elena Tendier de 10 ani; Cornelia Dumitru de 6 luni; Jencu Segall de 64 ani; Ion Neagu de 40 ani; Florica Luitz de 4 luni; Elena Marin de 1 lună şi 16 zile. CASATORII: Vasile Alecu cu Leo­nora Ciurea ; Vasile Constantinescu cu Alexandrina Donciu; Marcu Al­­pem cu Margareta Basch ; Sima Ax­­celrad cu Margareta Kallas ; Gheor­ghe Sgândăr cu Natalia Băbeanu; Victor Burah cu Senica Sulberman; Gheorghe Băniţă cu Elena Lixandra; Benart Rosenberg cu Magdalena Perlmutter; Dumitru Ciucur cu Dorica Sabou; Dumitru Constanti­nescu cu Maria Rogojină.

Next