Universul - Capitala, august 1941 (Anul 58, nr. 206-235)

1941-08-02 / nr. 206

Anului 58-lea Nr. 206 Sâmbătă 2 August 1941 Un articol consacrat personalităţi d-lui general Antonescu Berna, 31 (Rador). — Săptă­mânalul „L’Ilustré“ consacră un articol personalităţii d-lui gene­ral Antonescu, articol ilustrat cu portretul Conducătorului şi spu­nând între altele: ..Avem deplină încredere în înaltele capacităţi militare ale d-lui General Antonescu, — acea­sta a fost declaraţia cercurilor autorizate germane cu prilejul vizitei făcută de Conducătorul Statului Cancelarului Hitler la începutul lunei Iunie in Germa­nia. Generalul Antonescu, vechi mi­litar, are astăzi în faţa sa prile­jul de a-şi afirma însuşirile încă de mult încercate. In războiul actual, prin repara­rea dezastrelor din 1940, d. ge­neral Antonescu va restabili mă­reţia României. In felul acesta va fi binemeritat de la Patrie. In continuare, autorul face un istoric amănunţit al activităţii şi carierii d-lui general Antonescu, până în zilele de azi. In încheere, autorul articolului spune: „Românii au înţeles că singur Generalul Antonescu poa­te astăzi să menţină România şi să-i câştige în Europa nouă, locul pe care are dreptul să-l pretindă Românii au primit, în acest spi­rit, cu multă însufleţire hotărî­­rea curagioasă de a recâştiga prin luptă, ţinuturile smulse acum un an de către Rusia Sovietică“. TRIMISUL D-LUI ROOSEVELT LA STALIN Helsinki, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.” transmite: Posturile sovietice de radio au anunţat că reprezentantul perso­nal al preşedintelui Roosevelt, d. Harry Hopkins, a fost primit de Stalin şi Molotov. După întrevedere, d. Hopkins A primit pe reprezentanţii presei străine şi a declarat că a sosit la Moscova, în urma dorinţei ex­prese a preşedintelui Roosevelt, spre a vedea pe Stalin. D-sa a adăugat că va mai avea două sau trei întrevederi cu acesta. D. Hopkins a vorbit apoi de ...admiraţia” stârnită în Statele­ U­nite pentru lupta Uniunii So­vietelor. D-sa a vorbit apoi de ajutorul pe care Statele Unite vor să-l dea Sovietelor, fără a da însă amănunte asupra acestui ajutor. La o întrebare cu privire la plata furniturilor americane pen­tru Uniuinea Sovietelor, d. Hop­kins a răspuns că ea nu prezintă dificultăţi pentru U. R. S. S. După cum au adăugat postu­rile de radio sovietice, d. Hop­kins este însoţit de doi experţi militari americani şi locueşte la ambasada americană. ❖ Stockholm, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei ,,D. N. B.” transmite următoarele: O agenţie engleză dă următoa­rele amănunte cu privire­ la con­vorbirea ce a avut loc Miercuri între Stalin şi d. Hary Hop­kinsD. Hopkins a afirmat d-lui Stalin că Statele Unite ar fi dis­puse să înceapă imediat furni­zarea materialelor de război de­stinate U. R. S. S.-ului şi de a continua această furnizare, oricât timp ar dura războiul. Apoi agenţia engleză repro­duce în mod textual declaraţiile făcute de d. Hopkins, reprezen­tanţilor presei. D. Hopkins a spus între altele: „Am comunicat d-lui Stalin că asistăm cu cea mai mare ad­miraţie la lupta Uniunei sovie­tice”. Cât despre mesagiul lui Stalin către d. Roosevelt, d. Hopkins a declarat că Stalin exprima pre­şedintelui Statelor Unite satis­facţia sa pentru ajutorul ce i se dă. Preşedintele şi poporul ameri­can nu se înşeală atunci când se încred în Uniunea Soviete­lor, care îşi va juca bine rolul ei în lupta împotriva d-lui Hit­ler. D. Harry Hopkins este însoţit de către generalul de brigadă american Joseph Mac­Kamney şi de locotenentul John Alison. New York, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B” transmite : „Associated Press” anunţă din sursă autorizată din Londra că d. Hopkins nu se va înapoia din Rusia Sovietică în Statele Unite pe la Londra. Aceasta arată că el va călători probabil prin Extremul Orient. Se presupune că d. Hopkins va profita de acest prilej spre a vi­zita China. Germania a adresat o notă Argentinei Buenos Aires, 31 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite următoarele : In legătură cu furtul colete­­lo­r diplomatice germane am­basada Germaniei a trimis mi­nisterului afacerilor străine al Argentinei o nouă notă cuprin­zând patru reclamaţiuni. Se cere mai întâi guvernului argentinian să facă cercetări a­­supra încuietorilor plumburilor şi etichetelor cari caracterizeau aceste colete ca bagaje diplo­­matice. Apoi se cere a se face cerce­tări pe lângă comisiunea Ca­merei şi a se comunica dacă conţinutul sacilor restituiţi este Intact sau dacă lipseşte din ei ceva. In al treilea rând se cere pre­zentarea documentului ce se pretinde a fi găsit, document care, fără nici o îndoială a falsificat şi adăugat în mod clandestin, dacă In adevăr el a fost găsit. Şi, in sfârşit, se cere pedepsi­rea tuturor persoanelor impli­cate în chestiunea acestui furt. Conflictul dintre Peru şi Equador Quito, 31 (Rador). — Corespon- In noaptea de 29 spre 30 Iulie, .7 _ r, n + /w-i­n 'mentul agenţiei Havas anunţă: Un vapor de războiu peruvian a bombardat Puerto Bolivar, vio­lând astfel acordul în baza căruia conflictul de frontieră trebuia considerat ca încheiat, avioane peruviene au aruncat ma­nifeste asupra orașului Cuayauil, cerând locuitorilor să se răscoale împotriva guvernului Ecuadoru­lui. ULTIME INFORMAŢII • I. P. S. Patriarh Nicodim a trimes d-lui general I. Anto­nescu, conducătorul statului, următoarea telegramă: „Biserica recunoscătoare Ge­neralului izbăvitor de neam şi întregitor de ţară vă pune la dispoziţie în dar cărţi de ritual în valoare de un milion lei pentru Biserica din Basarabia şi Bucovina şi rugăm pe Dum­nezeu să vă dăruiască izbândă deplină”. D. general I. Antonescu a răspuns I. P. S. Sale următoa­rele : „Mulţumesc înalt Prea Sfinţiei Voastre şi Bisericii româneşti pentru darul ge­neros şi de înaltă semnifica­ţie creştinească făcut mult încercatelor biserici din Ba­sarabia şi Bucovina eliberate de sub tirania potrivnicilor crucii sfinte a lui Hristos“. • Ministerul economiei naţio­nale, subsecretariatul de stat al aprovizionării, ne trimite următo­rul comunicat: In vederea uşurării controlului, se face cunoscut tuturor între­prinderilor comerciale, că sunt obligate să aibă la sucursalele­­­respective, fie facturi, fie copii de pe acestea, certificate în cer­neală de direcţia întreprinderii. De asemenea, sunt obligatorii şi certificatele de impuneri pe venit, sau copii după aceleaşi norme ca mai sus. Această dispoziţiune anulează orice altă prevedere anterioară sau permisiune eliberată până la a­ceastă dată. • Subsecretariatul de stat al aprovizionării a dat o decizie prin care întreprinderile produ­cătoare de drojdie comprimată sunt libere a fabrica orice can­tităţi şi a le desface în orice re­­giune a ţării, până la 1 Noem­­­brie 199. • Serviciul central al cenzurii comunică: Pentru vina de a nu fi res­pectat normativul şi dispoziţ­u­­nile Cenzurii, se aplică ziarului „Timpul" sancţiunea unui sever avertisment public. Din străinătate • Sofia, 31 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ anunţă că un grup din tineretul hitlerist german a sosit la Sofia Miercuri, spre a petrece două săptămâni într’o tabără a tine­retului bulgar. • Stockholm, 31 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B transmite următoarele: Agenţia „Reuter“ anunţă din Londra că Sir Herbert Faul La­then, membru al parlamentului reprezentând districtul Scarbo­rough (Yorkshire) a fost arestat fiind acuzat de faptul a fi con­tra­venit la legea militară • Washington, 31 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Preşedintele Roosevelt a numit pe fostul ministru al Statelor Unite în Grecia, d. Lincoln Mac­­veas, ca ministru al Statelor Unite în Islanda, post nou în­fiinţat. Până acum Statele Unite erau reprezentate în Islanda printr’un consul. UNIVERSUS 3 DISTRUGEREA ARMATELOR SOVIETICE CONTINUĂ IN MOD METODIC VIZITA D-LUI HOP­KINS LA MOSCOVA. — SITUAŢIA DIN EXTREMUL ORIENT ŞI DIN ORIENTUL APROPIAT Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 31. .— După toate Ști­rile sosite până acum, se poate constata că distrugerea armate­lor sovietice continuă în mod metodic. Cercul înconjurătoar din jurul acestor armate se strânge din ce în ce şi ele merg spre o pieire sigură. In ce priveşte modul cum se desfăşoară operaţiunile germane pe frontul de est, se relevă aci că ele nu se execută mai încet de­cât cum s-au desfăşurat în anul trecut operaţiile de pe fron­tul de vest, însă spaţiile întinse de pe frontul oriental necesită mai mult timp pentru realizarea planurilor comandamentului ger­man. ❖ Presa germană de azi publică Cu mare lux de amănunte o se­rie de documente secrete bolşe­vice, din care reese că armatele sovietice erau în iunie pe punc­­tul de a năvăli în guvernămân­tul polon şi in Germania şi că acţiunea Fuehrerului a fost în­treprinsă la momentul potrivit spre a zădărnici intenţiile bol­şevicilor. Vizita d-lui Hopkins la Mos­cova e urmărită cu mult interes la Berlin. Pare că d- Roosevelt n’a făcut de­cât un gest de apa­rentă mărinimie, răspunzând în modul acesta la cererile disperate de ajutor ale Uniunii Sovietice. Insă acest ajutor e foarte înde­părtat căci guvernul american a declarat în repetate rânduri că nu poate fi vorba de o extindere a ajutorului dat Angliei şi asu­­pra Sovietelor şi că toate mate­rialele pe care acestea le vor primi din partea Statelor Unite trebue imediat plătite. Reese aşa­dar că Sovietele sunt destul de bune spre a veni cu forţele lor în ajutorul anglo-sa­­xonilor dar că ele nu merită nici un fel de credit din partea aces­tora. Pare în acelaş timp că d. Churchill este acela care a in­sistat ca d. Hopkins să fie trimis la Moscova, spre a linişti cel pu­ţin în modul acesta pe conducă­torii sovietici. Se crede deasemeni că d. Hop­­kins ar avea intenţia să convingă pe bolşevici să întreprindă o ac­ţiune împotriva Japoniei. Situaţia din Extremul Orient continuă să fie încordată. Decla­raţiile prinţului Konoye că Ja­ponia trebue să fie gata pentru orice eventualitate şi că guver­nul japonez face tot posibilul ca să mobilizeze în cea mai mare grabă toate forţele sale sunt o dovadă concludentă despre a­­ceastă încordare. De altminteri, atitudine hotă­rî­tă a Franţei şi Japoniei a con­tribuit ca provocările anglo­ sa­­xone să adopte de câteva zile un ton ceva mai precaut. Cu toate a­­cestea, atât la Tokio cât şi la Berlin domneşte convingerea că anglo-saxonii continuă să per­siste în realizarea proectelor lor. Declaraţia de neutralitate a Thailandului e considerată aci ca o dovadă că acest stat nu vrea să-şi ia nici o obligaţie faţă de evenimentele în curs. La Berlin nu s-a luat nici un fel de atitudine faţă de acordul militar dintre Anglia şi mareşa­lul Ciang-Kai-Shek. Acest acord n’a provocat însă nici o surprin­­dere, el fiind considerat ca o con­tinuare directă a politicii anti­­japoneze a guvernelor din Lon­dra şi Ciungking. In genere, persistă aci părerea că trebue să ne aşteptăm la apro­piata desfăşurare a unor însem­nate evenimente în Extremul Orient. Zvonurile despre anumite eve­nimente în Irak şi despre crea­rea unui eventual front britanic în Caucaz sunt de mult cunoscute aci, dar nu s’a luat până acum atitudine faţă de ele, de­oarece sunt considerate ca nefiind încă într’un stadiu decisiv. Reese, în schimb, din atitudi­­nea Angliei în Siria, că ea vrea să preia toată administraţia a­­cestei provincii, ceea ce confirmă că toate svonurile în legătură cu o pretinsă autonomie a Siriei tre­bue considerate de domeniul fanteziei. ❖ Pastorala patriarhului Nicodim al României a produs o deosebită impresie în capitala Reichului ea dovedind că şi biserica română e ferm hotărtă să ducă lupta îm­potriva bolșevismului. ❖ Motivele demisiei cabinetului egiptean nu sunt încă cunoscute la Berlin. Această demisie e însă considerată ca o dovadă a încor­dări care stăpânește Egiptul. ❖ Noui formaţii japoneze au debarcat la Saigon Comunicatul cartierului general imperial japonez Tokio. 31 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite următoarele: Marele cartier general im­perial japonez publică joi următorul comunicat : In conformitate cu condi­ţiile acordului încheiat cu Franţa, cu privire la apăra­rea comună a Indochinei franceze, noi formaţiuni ja­poneze, colaborând cu ar­mata franceză din Indochi­na, au debarcat de la 29 iulie la Saigon şi în apropierea Saigonului. Locotenentul general Sho­­yro Ida comandă forţele ja­poneze din această regiune a Indochinei franceze. Tokio, 31 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani“ re­transmite o ştire dată de agen­ţia „Domei“ care anunţă că de la o bază aeriană indochine­­ză se anunţă că prima forma­­ţiune aeriană a flotei japoneze a sosit la acea bază din apro­pierea Saigonului. ❖ Tokio, 31 (Rador).—Corespon­dentul agenţiei D.N.R. retrans­mite o ştire a agenţiei „Domei" care anunţă că comandantul-şef al forţelor armate japoneze din Indochina a sosit Miercuri di­mineaţa la Saigon, unde a fost primit"de consulul general al Ja­poniei şi de întreaga colonie ja­poneză. Colonelul Alexandre din statul major al armatei franceze din Indochina i-a făcut o vizită de curtoazie, în calitate de repre­zentant al comandantului-șef al armatei franceze din Indochina. Colonelul Alexandre era însoșit de un reprezentant al guverna­torului Indochinei şi de un re­prezentant al comandantului-şef al flotei franceze din Extremul orient, precum şi de comandan­tul-şef al garnizoanei franceze din Cochinchina. Shanghai, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: Trupele japoneze au intrat joi după amiază în Pnompenh, ca­pitala Cambodge-ului. Trecerea fluviului Mekong, intre Saigon și Pnompenh, a avut loc fără dificultăți. Noui credite militare in Statele Unite Washington 31 (Rador).­­ Corespondentul agenţiei C.N.R., anunţă că preşedintele Roose­velt a semnat legea prin care se acordă un credit de 585 milioa­­ne dolari pentru construcţii de vase de războiu, măriri de şan­tiere navale, reparaţii de vase şi fabricarea de tunuri. ❖ Washington, 31 (Rador). — In calitate de preşedinte al Oficiului apărării pasive pentru Statele Unite şi Canada, primarul New- Yorkului, d. Laguardia, a fost primit. Miercuri, de preşedintele Roosevelt cu care a discutat spo­rirea mijloacelor de apărare anti­­aeriană pe întreaga coastă de apus. D. Laguardia a comunicat re­prezentanţilor presei că preşedin­­tele a cerut să i se supună un proect pentru construirea unei autostrade dealungul întregei coa­ste de apus până în Alaska. Autostrada aceasta apare nece­sară in vederea mişcărilor de trupe și de material în caz de războiu. AGITATIILE STATELOR UNITE IN AMERICA DE SUD Berlin, 31 (Ridor). — „Berliner Boersenzeitung“ se ocupă într’un lung articol de declaraţia oficială făcute de d. Dies, preşedintele comisiunei pentru studiul chesti­unilor ne-americane. D. Dies a mărturisit, după cum spune ziarul, că este de datoria sa de a agita opinia publică din America de Sud, până ea va cere guvernului expulzarea sau inter­narea tuturor cetăţenilor puteri­lor Axei. Ziarul constată că această măr­turisire nu produce nici o sur­prindere, dat fiind că măsurile luate deja de mult de către Sta­tele Unite în statele Americei la-4 A nrt rt mn/tt tă y» n - n-J A + 1? nn A/i •*-. «* „ I/OIV C., UM UUI/C.U/ 1/1/ (rlMAC­U/JtA/IVO UUO" vârâtele lor intenţii. Lipsa de sfială cu care Statele Unite fac în mod oficial politica lor în statele neutre dovedeşte că America de Nord consideră America de Sud ca proprietatea lor în care ei pot acţiona şi viola orice s’ar opune dorinţei de aca­parare şi de dominare a elicei d-lui Roosevelt şi a evreimei. Aceasta formează un aspect caracteristic al democraţiei, — conchide ziarul. DEMISIA GUVERNULUI EGIPTEAN Stockholm, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite: Agenţia „Reuter“ anunţă din Cairo că guvernul egiptean şi-a prezentat demisia. Se presupune că Sirry Paşa Sera va fi însărcinat cu forma­rea noului cabinet Pe o bază lărgită, cu participarea partidu­lui independent saudist. CONSTITUIREA NOULUI CABINET Istanbul, 31 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Preşedintele de consiliu egip­tean demisionat, Sirry Paşa, în­sărcinat cu formarea noului ca­binet, a şi reuşit să-l constitue, după cum se află din Cairo.­­ In scrisoarea sa de demisie, Sirry Paşa a propus Regelui Fa­ruk să alcătuiască, dată fiind ac­tuala situaţie dificilă, un cabinet care să se bucure de un sprijin mai mare din partea poporului şi parlamentului. Ca şi în cabinetul precedent, Sirry Paşa deţine în noul guvern, în afară de preşedinţia consiliu­lui, şi portofoliul internelor. Salem Sadek Paşa a fost numit ministrul afacerilor străine. Hassan Sadek Paşa, fost minis­tru la apărarea naţională în ca­binetul precedent, face parte şi din noul guvern. Doctorul Dietrich, şeful presei Reichului, împlineşte 10 ani de activitate Berlin, 31 (Rador). — Sâmbătă 2 August, d. dr. Dietrich, şeful presei Reichului, împlineşte 10 ani de la numirea sa ca şef al presei partidului naţional-socia­­list. Dovedind că aşa zisa libertate a presei democratice nu a exis­tat nici­odată, servind doar să camufleze vehemenţa în care era ţinută această presă de cei care o finanţaşi, oricare ar fi fost a­­cesta, d. dr. Dietrich a obţinut unul din principalele succese ale carierei sale. El a atacat în modul cel mai energic minciunile practicate de presa plutocrată. Cu mult înaintea războiului ac­tual, d. dr. Dietrich a pus acea­stă presă în gardă contra reper­cusiunilor pe care le avea prac­ticele ei, subliniind că ea asumă o mare responsabilitate in răz­boaiele viitoare dacă va continua să denatureze faptele și să otră­vească astfel raporturile dintre popoare. In această ordine de idei, car­tea­ sa întitulată „Presa mondială fără mască (Weltpresse ohne Maske) a obţinut un mare răsu­net. Deasemeni au fost remarca­te numeroasele sale discursuri mari şi articole consacrate epocii noastre, printre care este de re­levat conferinţa d-lui dr. Die­trich asupra „Problemei comuni­tăţii şi personalităţii“, rostită în faţa studenţilor de la universita­tea din Berlin în anul 1937 Funcţionari sovietici condamnaţi la moarte Stockholm, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR trans­mite o informaţie Reuter din care rezultă că tribunalul militar din Moscova a condamnat la moarte trei funcţionari ai sindicatului pentru piese de automobil, pen­­tru că nu­ luaseră măsuri suficien­te de apărare împotriva bombe­lor incendiare. In cursul unui atac aerian ger­man, uzina unde funcționau a avut mari stricăciuni de suferit. Val de căldură in Grecia Atena 31 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Stefani” a­­nunţă că un val de căldură s’a abătut asupra Greciei. La Salonic au fost înregistra­te 42 grade Celsius. UN TON URIAŞ PESCUIT LA SALONIC Salonic, 31 (Rador). — Un ton de o dimensiune neobişnuită a fost prins de pescari în golful Salonicului. Peştele cântăreşte 640 kg. şi are o lungime de un metru şi jumătate. -------------------------------­ ig) EXPLOZIE LA MINELE DELA CRIGGLESTONE New York, 31 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B." anunţă: United Press anunţă din Wa­kefield (Anglia) că o puternică explozie s’a produs în minele dela Crigglestone. Au fost scoase cadavrele a 22 mineri. (s)9® Doamna Claudia Căpit. C. Onică. Împreună cu D-na şi D-l Mihail Eşianu, Consilier permanent la Consiliul Legislativ, mulţumesc pe această cale rudelor, prietenilor şi tuturor acelora care prin prezenţa lor, flori sau scrisori, au căutat să aducă o mângâiere sau îmbărbă­tare marii dureri încercată prin pierderea dragului lor CAPITAN Onică Constantin Dintr’un regiment de dorobanţi Căzut glorios pe câmpul de onoare în seara zilei de 17 Iulie 1941, dându-şi tot nobilul său sânge pentru Înălţarea patriei. Fie ca sângele său, cât şi a ce­lorlalţi ostaşi, cari au udat din belşug pământul sfânt al Basara­­bei, să nu fie zadarnic, ci din el să răsară o nouă Românie, vrednică de jertfa eroilor noştri. ’ 9 Familia ing. Lt. av. Ton Lascu aduce pe această cale mulţumiri şi prinos de recunoştinţă: Onor. Sub­secretariat de Stat al Aerului, Flo­tilei l­a Vânătoare, Fabrice­ I. C. A. R., Uzinelor I. A. R., Industriei Lemnului din Codlea, colegilor de Politechnică şi în­deosebi camara­­zilor de arme, precum şi tuturor rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor cari prin grai, scris, flori sau prin, prezenţa lor, au luat parte la crun­ta durere ce au suferit prin pier­derea acelui ce a fost Eroul ing. Lt. av. ION LASCU 29 Cu aceiaşi nemăsurată durere şi Jale D-na Emilia şi Colonel Cristu Enăchescu anunţă rudelor, priete­nilor şi camarazilor, parastasul de 40 zile al unicului lor fiu SUBLOCOTENENT Gheorghe Armand Petrescu (GIONNY) din Cavalerie mort pe câmpul de onoare. Parastasul are loc la 3 August, biserica de pe moşia Dealul Saru­lui, Jud. Romanaţi.­­ îndureratul soţ Dumitru I. Băl­­tăreţu şi lipsiţi de apururi de mân­gâierea scumpă a mamei lor, Raul şi Ernest copii, precum şi fami­liile înrudite, aduc la cunoştinţă parastasul de 6 săptămâni al re­gretatei lor Anicuţa D. Băltăreţu 9 » ce va avea loc Samătă 2 August a. c. în biserica Sf. Dumitru din comuna Prundul-Ilfov. Rugaţi-vă pentru odihna sufle­tului ei ! 14 Comitetul şcolar, corpul didac­­tic, administrativ şi elevele Li­ceului Industrial de fete ,,A. F. Robescu" anunţă rudelor şi cunoscuţilor parastasul de un an al neuitatei lor colegă şi profesoară Theodora Niculescu care va avea loc Sâmbătă 2 Au­gust 1941, ora 10 a. m., la Bise­rica Albă şi Cimitirul Izvorul Nou Dudeşti. 26 Cu aceiaşi nepotolită jale, Jean Naum, Greti şi col. C. Verdeş cu copilul lor, fac cunoscut că, in ziua de 2 August va avea loc parastasul de şase luni a Floricăi Jean Naum la R. Vâlcea, în biserica Sf. loan şi apoi la mormântul ei. 15 Doamna Elena Ciupencescu cu fiicele cu aceiaş durere anunţă parastasul de 6 luni al scumpei şi neuitatei lor SMARANDA APOSTOLATU care se va oficia Sâmbătă 2 Au­gust om 10 dimineaţa la biserica Sf. Constantin şi la „Pâinea zil­nică". 21 Constantin Savu soţ, Matilda şi Mihail Knall părinţi, cu aceiaşi durere in suflet aduc la cunoştin­ţă rudelor şi cunoscuţilor că, Sâm­bătă 2 August 1041, va avea loc la biserica Precupeţii Noui, la ora 10 parastasul de un an pentru o­­dihna sufletului dragei şi nepre­ţuitei noastre OLGA SAVU născută KNALL 27 Cu sfâşietoare durere familiile Colonel Lecca, Căpitan Lecca, Mi­cuţa şi Inginer Georges Bellu fac cunoscut rudelor, prietenilor şi ca­­marazilor — parastasul de 40 de zile pentru odihna sufletului scumpului şi în veci neuitatului lor d. CAPITAN-AVIATOR Lecca Alexandru (VICTOREL) Căzut pe câmpul de onoare Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 2 August a. c. la Cimiti­rul Ghencea - militar ora 10 a. m. şi apoi la Pâinea săracilor. 3 Doamna şi Domnul N. N. Pa­padat şi Doamna Felicia Papadat aduc vii mulţumiri rudelor, priete­nilor şi în­deosei domnilor şefi de serviciu şi colegi dela direcţiunea Căilor Ferate, cari cu ocaziunea doliului încercat prin pierderea scumpei noastre nepoate Elena Pallade au contribuit prin prezenţă, con­doleanţe şi flori, 11) + îndureraţii Maria şi Lt.-col. Cri­i­stea , Săndulescu cu Cici şi Lt. Raul Cristescu, Nina Maior N. Alexe, Mia şi Mihai Alexe şi Do­rina, Adela şi Maior inginer C. Alexe cu Măgduţa şi Căpitan Vir­gil Alexe, copii şi nepoţi, împreu­nă cu Virginia şi Inginer N. Ma­­xenţian cu fii, Aurelia Maxenţian, Elena şi Ovid Novacescu cu Ale­xandrina şi George Hilt, surori, fraţi şi nepoţi, au nemărginita du­rere a anunţa încetarea din viaţă, în ziua de 31 iulie, ora 16.30, a iu­bitei lor Constanţa C. Alexe » în etate de 75 ani Cortegiul funebru va porni Sâm­bătă 2 Aug. 1941, ora 4 p. m. de la locuinţa defunctei str. Arionoae» 56, la Cimitirul Belu. Rugaţi-vă pentru dânsa!­­ Cu inima sfâşiată de durere şi neconsolate pentru tot restul vieţii, Margareta mamă, Ligia soră, Anete, Giurescu mătuşă şi rudele apropia­te, anunţă năpraznica moarte a scumpului şi adoratului lor Giurescu Gr. Romulus Sublocotenent aviator observator căzut pentru Patrie In ziua de 19 Iulie. 12 + îndureraţii: Sebastian fiu (Pa­ris), Angelina şi Ştefan Constanti­­nescu văr cu copiii, precum şi fa­miliile înrudite, anunţă încetarea din viaţă în ziua de Miercuri 30 Iulie a scumpului lor PREOTUL ECONOM Ioan Oprescu în etate de 91 ani Fost slujitor 70 ani al bisericilor Sff. Elefterie şi Paroh al bisericii Sf. Spiridon Nou. Secretar, profesor şi confesor al Institutului Maternitatea din Bucureşti Slujba înmormântării va fi Vi­neri 1 August 1941 ora 2 şi p. m. Cortegiul funebru porneşte de la biserica Sft. Spiridon Nou, Calea Şerban Vodă, unde este depus, la cimitirul Belu, cavoul familiei. + 2600 îndur­erite pe vecie, Elena N. Ghenea cu firca Elvira, anunţă decesul preotului econom Ioan Oprescu Rămăşiţei© pământeşti sunt de­puse­ la biserica Sft. Spiridon Nou, Calea Şerban Vodă. După slujba de înmormântare care va avea loc azi 1 August 1941 orele 21/2, cortegiul va porni la cimitirul Bellu, cavoul familie®. 26 . Adânc îndureraţi, în veci ne­mângâiaţi : Constanţa soţie, Irina mamă, Tanţa şi Bibi fiică şi gine­re, Elena şi Ticu fiică şi ginere, Eugen, Constantin, Aurica, Zoica şi Nicu fii şi fiice, Tudo­ia şi Şte­fan soră şi cumnat, Dobrin şi Luci, ca frate şi cumnată, precum şi fa­­miliil© înrudite enunţă încetarea din viaţă a scumpului lor loan R. Dobrescu Pensionar militar, in etate de 57 ani înmormântarea va avea loc Vi­neri 1 August, ora 4 d. a., la ci­mitirul Militar „Ghencea“ în ca­pela căruia sa află depus. 10 . Cu sufletul sfâşiat de cea mai cumplită durere şi un veci nemân­­gâiaţi: Aurelia soţie, Gigi fiică, Paula Soacră, Ion Ştefănescu şi Tinia, Costică ştefănescu şi Zin­­ca, Victor Ştefănescu şi Victoriţa, preotul Năică ştefănescu şi Aure­lia, Anişoara şi Virgil Herda Le­­onuţa şi Paul Dobrescu, fraţi, cum­naţi şi cumnate, Nicolae Ştefănescc­u unchiu; familiile: Drăguş, Ba­iu, Bretan, Traian şi Ionel Bur­­cuş, Stănescu şi Popescu, cumnaţi şi cumnate, împreună cu nepoţii­, nepoatele, verii şi verişoarele, a­­nunţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor CĂPITAN Sever Ştefănescu dintr’un regiment de Infanterie, în etate de 38 ani, căzut eroic pe câmpul de luptă în ziua de 7 iulie 1941. Rugaţi-vă pentru sufletul lui bun, blând şi nemângâiat. 8050 + Renia) soţia, Ioana Vasile pă­rinţi, familia Ioan Crăciinnesetî fi­ate, împreună cu famiiiiie înru­dite au nemărginita durere să a­­nunţe moartea nepreţuitului Iar AVOCAT Petre Crăciunescu (PETRUS) Sublocotenent rezervă dintr’un regiment de Vânători de Gardă fost în Contenciosul Casei Corpu­lui Didactic, căzut pe câmpul de onoare, împo­triva hoardelor bolşevice la 5 iulie 1941. Rugaţi-vă pentru auficeul lui buni 13 + Consiliul de administraţie, Cen­zorii şi Funcţionarii Cooperative] „Progresul’' anunţă pierderea iubitului lor Pre­şedinte Petre Crăciunescu Sublocotenent in rezervă dintr’un Regiment de Vânătorii Căzut la datorie în credinţa lui biruitoare. 24 . Principele şi Principesa Dimitri® Strudza, au durerea de a anunţa moartea finului lor AVOCAT Petre Crăciunescu Sublocotenent în rezervă mort la datorie dn ziua de 5 iulie 1041, pe frontul împotriva bolşevi­cilor. Rugaţi-vă pentru el. + SOFIA N. ZANNE 32 Anna Capsa­ de Montlebert, Mar­gareta C. Hagi-Tudorache, Eli­­sabeta şi Jean de Montlebert­ cu copiii, Margareta şi Jon C. Nico­­laescu cu fiul, Margareta şi M­ircea Possa cu fiul, George C. Hagi-Tu­­dorache, surori şi nepoţi, precum şi familiale înrudite N. Mişu, G. Mandl, A. Zissu, P. Bruni, N. But­­culescu, Chr. Pantele, J. Panaiot, V. Capsa, George şi Ştefan Capsa, Dr. St. Mişu, J. Vlasopol, N. N. Mişu, Maria Mandl, D. Bălescu, M. Angelescu, E. Zamfirescu, C. Zam­­firescu, Juliu Sfetea, Ing. P. Dulfu, Jules Zanne şi Alex. Zanne, au durerea de a anunţa încetarea din viaţă a scumpei lor născută GRIGORE CAPŞA decedată în ziua de 31 Iulie 1948. Serviciul religios se va oficia. Sâmbătă, 2 August 1941, orele 17 la Cimitirul Bellu, în Capela că­ruia sa află depus corpul defunc­ţi, ia în DIRECŢIUNEA, FUNCŢIONARII ŞI COLABORATORII CASEI GR. CAPŞA au neţărmurita durere de a anunţa încetarea din viaţă a Doamnei SOFIA N. ZANNE Co-proprietara întreprinderii căreia îi vor păstra o amintire ne­ ştearsă, înmormântarea va avea loc Sâm­bătă, 2 August 1941, orele 17 la Ci­mitirul Bellu. 19 + îndurerata soţie Irescu anunţă rudele, ________ cunoscuţii încetarea din viaţă a scumpului şi bunului ei soţ I­LIE PETRESCU (nenea LICA) Pensionar C. F. R. înmormântarea va avea loc Vi­neri 1 August, ora 4 p. m., la ci­mitirul Iancu Nou-Bălăneanu. Cortegiul va porni de la biserica Hagiu- Ţapeş-Vodă, unde se află depus corpul neînsufleţit.

Next