Universul - Provincie, august 1941 (Anul 58, nr. 205-235)

1941-08-01 / nr. 205

X ABONAŢII „UNIVERSULUI" cari vor trimite direct secţiunii „Universul’* Buc* C-lea Griviţei 23­1 LEI 220 LEI 1 „ . vor primi O POLIŢA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile da amortizare şi de premii din­­ 15 AUGUST 1941 1 Aceşti abonaţi ai „Universului” primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume: pentru fiecare abonament anual se eli­berează de plată 4 rate lunare a Iei 220.1, de la sfârşitul asi­gurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru acea­,­stă asigurare este de 10 ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi în dar: UN SFERT DE LOZ, In valoare de lei 75o ăl clasei a I-a a LOTERIEI STATULUI din I 21 şi 22 August 1941­­ iar la achitarea ratei a 4-a Lunare UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română” cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunare UNA CASETA cu 6 CEŞTI şi 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD SE POATE CERE TRECEREA DE LA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA IN CONDITIUNILE SUS ARĂTATE ROMANIA CASA CENTRALA A ASIGURĂ­RILOR SOCIALE B-dul Regele Carol I Nr. SS DIRECŢIA ADMINISTRATIVA Serv. Construcţii şi Reparaţii P­ublicaţie 34011 din 29 Iulie 1941 In ziua de 11 August 1941, ora 12­2, se va ţine la Casa Centrală a Asig. Sociale din B-dul Regele Carol I Nr. 33, etajul I, licitaţie publică­­ cu termen scurt, pentru lucrările de alimentare cu apă, scurgerea apelor de ploi şi W C., epuraţia apelor de scurgere şi di­verse lucrări mărunte la Spitalul din Lupen­i, în valoare de lei 1.376.S10. Preţurile prevăzute sunt în con­formitate cu preţurile manoperei şi materialul la cursul zilei şi si­tuaţiei reale la faţa locului. Doritorii de a concura se vor prezenta în orice zi de lucru, în­tre orele 12-13 la Serv. Construc­ţii şi reperaşi din Casa Centrală, parter, unde vor consulta devizul caietul de sarcini, planul şi con­tractul tip, dându-li-se toate in­­dicaţiunile necesare de care e­­ventual ar avea nevoie. Ofertele se vor depune tim­brate legal, în plic închis şi sigi- ' lat, însoţite de câte o copie, Co-­­ misiunea de licitaţii în ziua şi ora fixată, în care se vor arăta plu­sul sau rabatul cu care urmează a se executa lucrarea, scrisă în cifre şi litere, fără ştersături şi răsături. Odată cu oferta se va depune şi garanţia provizorie de 3 la sută la valoarea lucrărilor oferite, în numear, efecte­ garantate de Stat şi numai în recipisa Casei de De­puneri, garanţia se va majora la 10 la suită de către adjudecatar în termen de 3 zile de la comuni­­car în adjudecare­ definitive. Nu se vor deschide de­cât ofer­tele celor care îndeplinesc condi­­ţiunile de capacitate stabilite şi care vor fi depus garanţiile ce­rute. Se vor considera mile ofertele prin care nu s’a ţinut seamă de caietul de sarcini, prevăzându-se în ele alte condiţiuni care schim­bă condiţiile de egalitate dintre ofertanţi, cu excepţia ofertelor care deşi m­ai avantajoase ca preţ sau rabat totuşi parţial dela con­­diţiunile technice ale caietului de sarcini, în limite tolerabile, care pot fi admise numai cu avizul Oficiului Central de Licitaţii. DIRECTIUNEA GENERALA, CAMERA DE COMERŢ CALARASI Pi ptblicaţiile Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 11 August 1941 se ţine licitaţie publică, cu oferte închi­se şi sigilate la sediul Camerei in cabinetul preşedintelui pen­tru construirea a trei imobile la oboarele de cereala din judeţul Ialomiţa. Fiecare imobil este evaluat după deviz la 880.000 lei. Planul imobilelor este de tip. Localităţile unde se construesc sunt: gara Sighireanu, gara Ghimpaţi şi comuna Ţăndărei. Garanţia provizorie este de 1%, iar cea definitivă de 10% — în numerar sau efecte de stat. Lucrarea va începe de îndată şi va fi gata de cheie la finele campaniei de lucru din anul cu­­rent, în mod excepţional şi dacă timpul nu va permite, lucrarea va fi gata de roşu şi acoperită, în anul acesta, iar tencuiala va fi terminată în primăvara anu­lui 1942. Predarea şi recepţionare­a de­finitivă se va face la termina­rea completă a lucrării. Preţul lucrării este acela re­zultat la licitaţie dacă nu depă­şeşte preţul stabilit prin deviz de lei 836­(HX) şi nu poate fi ma­jorat în cursul executării şi predării lucrărilor. Taxele contractuale de timbru şi de aviaţie privesc pe adjude­ca­tar. Plata se va face conform nor­melor în vigoare. Proect pentru amenajere, cadtul de sarcini, devizul esti­mativ, planul și în general pie­sele proectului se pot consulta la secretariat In toate zilele de lucru. Licitaţia se va ţine pentru fiecare lucrare astfel: 1. Imobilul oborului Sighirea­­nu la orele 10. 2. Imobilul oborului Ghimpaţi la orele 11. 3. Imobilul oborului Ţăndărei la orele 12. Se specifică că la această ÎL­citaţie se aplică dispoziţi­unile­ art. 88—110 din legea contabili­tăţii publice şi prevederile art. 286 din Codul Penal. Preşedinte, Indescifrabil Prim secretar. Indescifrabil Nr. 3817 din 25 Iulie 1041. 4 Românii de peste hotare (Ua?iata*e din pag. I-a) Soarele libertăţii naţionale, înaintaşii noştri, marea generaţie care ne-a dat u­­nirea, şi-au dat seama de Importanţa pe care o repre­zintă întreţinerea flacărei dragostei de neam ce trebue să sâlăşluiască In inimile tu­turor românilor, oriunde ar fi ei, în orice colţ star afla. Şcoala biserica încurajarea dementelor de valoare cari să fie stegarii şi Îndrumăto­rii populaţiei locale, au fost mijloacele pacinici, cu cari cei de ori au ştiut să aline dorul celor cari aveau mereu în inimi toate manifestările şi toate progresele Patrei în­depărtată geograficeşte, dar totdeauna prezentă în gându­rile celor cari se simţeau ro­mâni. Calea aceasta trebue s’o urmăm şi noi, cu mai multă accentuare, cu convingerea că numai procedând astfel Înţelegem şi sprijinim sfor­ţările acelor români cărora veacurile de suferinţă nu Ie-au răpit nici graiul, nici sufletul, nici credinţa in uni­tatea desăvârşită a marii familii româneşti Pe drumurile pacifice ale spiritualităţii ale cultură şi ale religiei noastre strămo­şeşti, căutând să ţinem strânse legăturile fireşti cu toţi cei de aedaş neam cu noi, nimeni nu ne poate În­vinui că vrem să încălcăm drepturile altora, nici că nu gândurile noastre ar fi vreo dorinţă imperialistă. Ne facem datoria fie fraţi, , nelăsând suflete de români în p»~*«.ve ! V. CALENDAR JOI, 31 IULIE 1941 Ortodox: Muc. Evdochim. Catolic: Ignatiu de Loyola. Protestant: Ernestina. * D. Sch­ussnigg, noul cancelar for­mează guvernul (1934). * Răsăritul soarelui, 5.01; apusul soa­relui, 19­41. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Iulie 1816. Epitropia Evgheniţilor pune sub tutela sa, prin decret domnesc, pe vătaful de curte Costachi Alexan­dri. Exista In acest timp o Instituţiune cu numele „Epitropia evgheniţilor’’ care avea de scop sfi apere pe fe­ciorii de boeri nevârstnici contra cămătarilor şi mai ales să-i oprească a-ţi risipi averile lor. Se întâmpla însă, de multe ori, să pună sub această interdicţie şi boeri mai In vârstă. Aşa bună­oară la 31 iulie 1816 prin decret domnesc dat de Ion Caragea, este pus sub tutela epitropiei evgheniţilor vătaful de curte Costachi Alexandri, scriind domnitorul: „Preaosfinţia ta părin­te Metropolite, iubitorule de Dum­nezeu sfinţia ta Episcoape şi ceilalţi dumneavoastră boerilor sin epitropi al sărmanilor evgheniţi, au luat Domnia Mea pliroforie, că vătaful Costachae sin răposatul paharnic Alexandri, dela o vreme încoace, se află cam smintit de minte şi poate dintr’aceasta să i se pricinuiască şi casei sale dărăpănam neavând cine să îngrijească atât de ele, cât şi de casa şi mai vârtos fiind dator pe la unii, alţii care prin jalbă către Domnia Mea Îşi cer dreptul lor, de aceea poruncim ca după datoria a­­castoi epitropii să intraţi în cerce­tarea stării lui şi a casei sale şi să se însărcineze epitropia cu îngriji­rea cea cuviincioasă asupra numitu­lui şi a casei sale ca şi casa să nu i se dărapene şi creditorilor lui să li se plătească dreptul ce vor fi având a lua”. Măsurile excepţionale şi arbitrare luate adesea de Epitropia Evgheni­ţilor erau bine venite; aceasta s’a putut vedea in multe cazuri. Amin­tesc caşul vestitului boer Constantin Dudescu, care In 1914 petrecea la Viena, cu titlul de conte, *1 risipea acolo cu multă uşurinţă averea sa, Iar în ţară creditorii mulţi la nu­măr îi urmăreau toate averile. GEORGE DINCA rADIO JOI 31 IULIE a. c. RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREȘTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw FOSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 ill. 9260 kHz. 2 Kw. RADIO ROMANIA—RADIO BUCUREȘTI 14.00 : 14.30 : 15.30 : 16.30 : 17.30 : 17.46 : 18.00 : Orchestra Radio — Concert simfonic dirijat de Th. Rogalski. 19.00 : Cronica artistică. Jurnal In limba ucrainiană. Jurnal în limba turcă. Jurnal în limba rusă. Serviciul de ştiri germane. Radio-Jurnal (V): închiderea emisiunii pe Ra­dio România şi Radio Bucureşti. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂ­TATE (pe undă scurtă de 32.4) Semnal. 22.50 : Emisiune in limba greacă. 23.00 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune in limba italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune In limba franceză Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune în limba engleză. 19.15 : 19.30 : 19.40 : 19.50 : 20.00 : 20.30 : 6.00—7.30 : ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunei; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (I. p. 1-a); Concert de fanfară româno-germană; Radio-Jur­nal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 12.00 : Muzică de prânz — Orchestra Victor Predescu. 12.30 : Jurnal în limba ucrainiană. 12.45 : Jurnal în limba rusă. 13.00 : Radio-Jurnal (II). 13.15 : Continuarea programului Or­chestrei Victor Predescu. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. Radio-Jurnal (III). ORA OSTAŞULUI. ORA RĂNIŢILOR, închiderea emisiunii de prins. Radio-Jurnal (IV). ..........UNIVERSITATEA RADIO — ......................... Ciclul „Contribuţii româneşti la viaţa I Muzică (discuri), spirituală rusească”. Antioh Cante­ . 0.15 : închiderea emisiunii, mit de AL Ciorănescu. ISTORIA CARE SE REPETĂ (Urmare din pag. I-a) ţările din răsăritul şi opusul Europei. Războiul s’a terminat prin înfrângerea persanilor. Teodor, fratele lui Heraclius, a intrat în fruntea unei armate în oraşul Ctesifon şi a luat îna­poi Sfânta Cruce. Cu această cruce, împăratul şi-a făcut in­trarea triumfală la Constanti­­nopol, iar in ziua de 14 Sep­tembrie 628, crucea, pentru a fi văzută de popor, a fost înăl­ţată, în cadrul unei slujbe so­lemne, în biserica Sfânta Sofia. Atunci s’a cântat rugăciunea reprodusă la începutul rându­rilor de faţă, precum tot de a­­tunci a rămas marea sărbătoa­re creştină, „înălţarea Sfintei Cruci” din aceeaşi zi de 14 Sep­tembrie. Acum, cu războiul sfânt îm­potriva bolşevismului ateu, is­toria se repetă- Bine­înţeles, cu deosebirile datorite nouei situa­ţii şi schimbărilor produse în scurgerea timpului. Armatele Creştine, cărora dreptatea cau­zei pentru care luptă, le înze­ceşte puterile şi le întreţine mereu treaz avântul, merg în Rusia Sovietică, nu ca să gă­sească o cruce răpită, ci ca să împlânte din nou sfânta cruce pe ruinele necredinţei. Sfânta cruce, c­n tot ce ea simbolizea­ză ca adevăruri eterne, ca dreptate nepieritoare­ ca ordi­ne şi civilizaţie. Merg aceste armate ca să înscăuneze din nou la locul de cinste credinţa adevărată, drep­tatea şi bunătatea creştină, cu­minţenia şi ordinea socială fi­rească. Dar, ca şi în războiul pentru recucerirea Crucii Mântuitoru­lui, ba chiar în număr mult mai mare, voluntari din cele mai multe ţări ale Europei merg să-şi dea tributul de sân­ge, pentru biruinţa sfintei cau­ze creştine. In înaintarea lor victorioasă, cruciaţii de astăzi întâlnesc o­­raşe şi sate arse, găsesc bise­rici distruse sau pângărite, gă­sesc la tot pasul mormane de cadavre ale nenorociţilor măce­lăriţi de hoardele bolşevice. Insă sfârşitul acestui groaznic tablou apocaliptic este apro­piat. Biruinţa desăvârşită va fi şi acum de partea celor ce nu s’au lepădat de Dumnezeu. Prin aceasta, rugăciunea „Mântueşte, Doamne, poporul Tău” este mai de actualitate decât oricând. UNIVERSUL CUM PUTEM CUNOAŞT AVIOANELE DUŞMANE („y/on de vinitoare monoprice) firmament: Im­orat ieri fite, căi. 7,0% mm Mitraliera da sus. 700 focuri, da jos 550 focuri — Biplan de vânătoare. — Are un motor între planuri. — Planul de tus, mai mare ca cel de jos, recurbat ca la liliac şi decalat (mai în ţaţă) planului, inferior. — Tren de aterisare escamota­bil. — Forma aripelor rotunjite — Are un fuzelaj, scurt, formă gen „cocoaşe de cămilă" retezat în faţă. — Un singur plan de direcţie. — Viteză 300 km/oră. — Are 4 mitraliere în faţă. Continuăm nătoare: Z-K-.B?19­­ publicarea siluetelor avioanelor sovietice, de râ- Monoplan vânătoare. Plan jos. Monomotor. Tren neescamotabil. Direcția simplă. Forma aripei rotunjită la vâr­furi. Fuselaj simplu (țigară) retras înapoi. Viteză 490 km. Armament 2 mitraliere, 1 tun. Timp urcare. Anverguri 10.50 m. Lungimea 7.40 m. Raza acţiune 850 km- Plafon 10 km. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an * 380 pe 6 luni 1 200 pe 3 luni 1-16 Monoplan vânătoare Plan jos. Monomotor. Tren neescamotabil. Direcția simplă. Forma aripei rotunjită. Fuselaj simplu gen „Balenă“ Viteză 430 km. Armament mitraliere. Timp urcare 5—6 min. Raza acțiune 750 km- Durata sborului 2Vs ore. Plafon 9 km. Anvergură... Lungime tit şi activitatea asociaţiei sportive U. M. Cugir De vorbă cu d. ing. Athanasiu, C., secretărul general al grupării poli-sportive U. M. C. să aibă un mijloc de recreaţie prin exercitarea sportului. Dar aceasta nu era de ajuns. Trebuia concursul conducătorilor uzine­lor. Aceştia nu l-au precupeţit, ba din contră ideia a fost îmbră­ţişată cu toată dragostea. Astfel, atât Direcţiunea generală a Uri­nelor din Bucureşti, prin d. di­rector general ing. Christescu şi d-sa un mare amator al sportu­rilor, a acordat tot sprijinul mo­ral şi material, transmiţându-i spre executare unui alt animator şi sprijinitor local, d. subdirector administrativ local Scorţescu, că­rora interlocutorul nostru ţine să le aducă şi pe această cale, mul­ţumirile sale şi ale celor câteva mii de practicanţi şi spectatori. Este desigur un mare merit care revine in întregime conducerii uzinelor de a fi înţeles necesita­tea şi aportul pe care-l poate aduce sportul pentru muncitorul şi funcţionarul care stă de dimi­neaţa până seara în Uzină. Ca orice început, desfăşurarea acti­vităţii tuturor secţiilor a mers greu, d­at fiind că localitatea noa­stră era lipsită de un stadion a­­menajat în vederea exercitării acestor sporturi Totuşi, s’a reu­şit, ca prin sprijinul moral şi ma­terial al Direcţiunii Generale, să se amenajeze deocamdată solul unui teren sportiv, urmând ca până la toamnă să se termine îm­prejmuirea şi tribuna acestui te­ren. Terenul va fi prevăzut şi cu pistă pentru alergări şi cu cele necesare practicei atletismului. Pentru iarnă, Uzinele au pu­s la dispoziţie o sală de gimnastică de 43x35 mtr. care va fi amenajată. Vom schiţa acum felul cum s-a desfăşurat activitatea fiecărui sport în parte. Atletismul este abia la început fiind sub conducerea d-lui ing. Athanasiu. S’a hotăărît a se an­gaja un licențiat al I. S. E. F. ca şi organizeze şi îndrumeze acest sport. Schiul activează intens de 2 ani numărând 40—50 de persoane prin amatorii acestui sport de iarnă. Activitatea intensă desfă­şurată de această secţie, sub con­ducerea d-lui maior Bărbulescu din vânători de munte, a urmă­rit răspândirea acestui sport şi printre copii de ţărani din Cu­gir. Terenul şi poziţiile locale şi din împrejurimi au fost propice ace­stui sport. Trecând la sporturile secun­dare, foot-ball-ul deţine primul loc. Echipa U. M. C. se numără astăzi printre echipele cele mai bune ale regiunii fiind campioa­na districtului „Valea Mureşu­lui”. Palmaresul ei numără mat­­churi tari, şi este pentru ea o cinste de a se fi împotrivit echi­pelor de talia Juventusului. Echipa locală, de sub neobo­sita conducere a d-lui sub inginer Lup©e şi a antrenorului, fost in­ternaţional Vasile Chiroiu, este acum în aşteptarea matchurilor de calificare în Divizia B, din care face parte, în care scop se antrenează asiduu. Turismul, de sub conducerea d-lui inginer Popescu Virgil, a reuşit în foarte scurt timp să răs­pândească gustul excursiilor prin­tre angajaţii uzinelor şi membrii­­ Asociaţiei.­­ Volley-Baschet-ul şi-a început ■ de curând activitatea sub condu­cerea funcţionarului Popescu Ni­­colae, care a reuşit să formeze 2 echipe destul de bune de băeţi şi 2 de fete. Se depune destulă muncă pentru răspândirea lui printre angajaţii de ambele sexe ai uzinelor. In­coace priveşte Tirul, el a fost organizat de către acelaş neobosit sportiv, d. maior Bărbu­lescu, Asociaţia punându-i la dispoziţia un buget destul de bun, din care 30.000 lei pentru acordarea de premii celor mai buni trăgători. Actualmente conducerea ace­stei secţii a luat-o de inginer Popa Ioan. Boxul este la începutul lui ca activitate locală, fiind pus sub priceputa conducere a subingine­­rului Ionescu Anton, un cunoscut şi mare admirator al acestui sport. Schiţată în câteva rânduri ac­tivitatea acestei asociaţii, sporti­ve, se degajează o mare dragoste şi multă perseverenţă din partea atât a conducătorilor fiecărei secţii cât şi o neprecupeţită îm­brăţişare şi real sprijin din par­tea conducătorilor uzinelor cât şi angajaţilor. H. Focşeneanu -------------®4®------------­Cugir, 25 Iulie Activitatea Clubului S­portiv U. M. C., urmărită de noi în dife­ritele ei manifestări, merită a fi cunoscută mai amănunţit de că­tre cei cari, pe de o parte date fiind legăturile lor cu regiunea în care ea se desfăşoară, i-a urmă­rit activitatea, sau pentru a în­vedera un mod de a organiza ma­nifestări s­portive, acolo unde ele sunt şi se impun ca o necesitate de divertisment şi de distracţie. Am crezut necesar pentru atin­gerea scopului propus, şăi ne a­­dresăm d-lui inginer Athanasiu C., promotorul acestui club spor­tiv şi secretarul lui general as­tăzi. Cu bunăvoinţa care îl ca­racterizează, d-ea ne-a dat toate amănuntele în legătură cu înfiin­ţarea şi evoluţia acestui club poli-sportiv. Clubul a luat fiinţă acum 2 ani, ca o dorinţă manifestată de angajaţi, funcţionari sau munci­tori, ai­ uzinelor locale, de a putea * Anul al 58-lea Nr. 205 Vineri 1 August 1941 Decorarea aviatorilor germani Intr’un cadru de înălţătoare sărbătoare ostăşească s’a desfă­şurat în ziua d® 24 Iulie a. c. so­lemnitatea decor­ărei aviatorilor şi personalului terestru german, aparţinând escadrilei de vână­toare comandată de cpt. aviator Batschila. Această unitate a doborit până în prezent — de când luptă pe frontul romaino-german — peste 35 de avioane inamice şi a asi­gurat împreună cu Escadrila 53 românească — cu care a luptat „plan la plan" — apărarea între­gului litoral român al Mării Ne­gre. CUM A DECURS SOLEMNITA­TEA La ora 9 dimineaţa, escadrila germană a căpitanului Batschila şi o escadrilă românească cu dra­pel şi muzică, se găseau orândui­te în „careu“ aşteptând sosirea d-lui general aviator Jienescu, subsecretar de stat al aerului şi a d-lui general aviator Speidel, comandantul forţelor aeriene ger­mane ce luptă pe frontul româ­­no-german. Primul sosit este d. general Speidel, care scoborînd din avion, primeşte raportul comandanţilor germani şi români trecând apoi unităţile în revistă. După 20 de minute , după ce în răstimp sunându-se „alarma“ echipajiile germane efectuaseră o „eşire“ contra unor bombardiere ruseşti punându-le pe fugă — pi­­lotându-şi singur avionul, ateri­zează d. ministru al aerului, ge­neral av. Jienescu. După ce primeşte raportul şi trece în revistă escadrilele — o­­cupă locul în centrul careului, rostind — în limba română — ur­mătoarea cuvântare: IUBIŢI CAMARAZI GERMANI, Sunt aproape 10 luni de când într’o însorită zi de toamnă co­bora din avion misiunea milita­ră aeriană în frunte cu d. gene­­ral SPEIDEL, trimisă de conducă­torul Marelui Reich, pentru a îm­părtăşi aeronauticei române ex­perienţa de război a neînvinsei I armate a aerului germană, deve­nită legendară pe cerul Poloniei, al fiordurilor prăpăstioase şi în­gheţate ale Norvegiei, pe cerul Olandei —Flandrei—Franţei—An­gliei—Africei de Nord — Greciei până în Creta. In timp de nouă luni, zi de zi, intr’o perfectă camaraderie, mem­brii misiunei au dat din plin : lu­mină din lumina minţii şi expe­rienţei lor; suflet din sufletul lor călit la facla unui ideal su­blim, care dă elanul, dă dina­mismul, dă victoria. Pentru a mulţumi un efort şi pentru a da recunoştinţa noastră camarazilor Germani, în luna Martie am împodobit piepturile lor cu insigna sborului Româ­nesc. Cu această ocazie făcând elo­giul eroismului Aeronauticei ger­mane, spuneam : „Strâns uniţi urmărim acelaş ideal a cărui înfăptuire nu va întârzia să vină; frăţia de arme ce ne uneşte astăzi, ne va uni mâine, poate chiar în supremul sacrificiu". Prorocirea mea este astăzi o certitudine. De treizeci de zile luptaţi u­­măr la umăr cu sburători români pentru cruce şi dreptate; de treizeci de zile rupeţi trup din trupul vostru pentru cauza comună; de treizeci de zile bravura voa­stră şi nebiruita voastră voinţă acoperă ţara Românească, pentru a nu fi pângărită de hidra bol­şevică. Un destin fericit se deschide prin biruinţa comună. Biruinţa voastră este cinstită astăzi de Conducătorul Statului Român, d. general Antonescu care pentru fapte de arme, vă acordă — în numele M. S. Rege­lui — Virtutea Aeronautică (res­pectiv Medalia Aeronautică), întâmplarea fericită face ca a­­ceastă cinstire să se facă pe lito­ralul Mării Negre, Cetatea To­mis, refugiul ostracizatului Ovi­­diu, loc de autentică latinitate, unde am fost — suntem şi vom rămâne, dacă este un Dumnezeu şi o Justiţie. Sburători germani, prin fap­tele voastre de arme demonstraţi odată mai mult, că legendarul e­­roism din povestea lui Siegfried este specific German. ❖ Urmează decorarea. D. mini­stru al aerului, în numele M. S. Regelui ,anină de pieptul bravi­lor piloţi, „Crucea de Aur cu Spade“ a Cavalerilor ordinului Aeronauticei române şi „Medalia Aeronauticei cu spade“ persona­lului terestru, strângându-le mâ­na şi felicitându-i, pentru erois­mul şi rodnica lor activitate. A răspuns, în numele celor de­coraţi, comandantul grupului ger­man, mulţumind pentru cinstirea ce s’a făcut unităţei sale, expri­mând — tot deodată — admira­­­­ţiunea sburătorilor germani, pen­tru bravura camarazilor români, alături de care luptă — într’ade­­văr „plan la plan“ — contra bol­şevismului, contra barbariei... D. general Speidel, comandan­tul forţelor aeriene germane, din România, a cerut d-lui general av. Jienescu, ministrul aerului. Încuviinţarea ca fiecare decorat german să primească şi textul cuvântărei m­inisteriale, cuvinte­le rostite însemnând pentru ei, un înalt semn de atenţiune din partea aviaţiei militare române. La ora 12 a avut loc — la ca­­sinoul aviatorilor români de la Mamaia — o masă camaradereas­că, prezidată de d. ministru al aerului, general av. Jienescu, la care au participat sburătorii ger­mani şi români. înainte de plecare, d. ministru al aerului, a inspectat unităţile şi Comandamentele de aviaţie din localitate. DE VORBA CU UNUL DIN OFIŢERII GERMANI DECORAŢI Am avut ocazia să stau de vor­bă cu un simpatic locotenent german care — cu ocazia ultimei sale victorii — a fost silit la rân­dul său să aterizeze din cauza unei lovituri primite de la tirul a. a. inamic. Aflându-se deasupra mării — 1­­60 km. în larg — a avut timp să dea semnalul S. O. S. după care s’a lansat cu para­şuta. Ofiţerul — cu toate că fusese lovit de o schije, care-i rupsese unele legături ale paraşutei, şi cu . toate că prin radio anunţase din I­eroare că se află numai la 10 km. de ţărm, — a avut totuşi ferma I convingere că va fi scăpat de ca­ I­marazii săi, cunoscând funcţiona­­­­rea precisă a organizaţiunei ger­mane de salvare şi având asupra sa un „dispozitiv de semnaliza­re“ pe care oricare aviator ger­man ce sboară deasupra mării îl poartă — în afară de colacul da ■ salvare — dar despre care nu-mi este îngăduit să dau detalii. Intr’adevăr după 35’ — timp pe care eburătorul german şi l-a petrecut încercând să-şi pescuias­că nişte obiecte, căzute din com­binezon, şi care pluteau în jurul său — un hidroavion german a amerizat — și cu mai mult suc­ces — și-a­­pescuit­­ imediat ca­maradul !... AL. D. impresionanta solemnitate de la Bălţi Iaşi, 24 iulie Zilele acestea a sosit în loca­litate I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, venind de la Bucu­reşti, pentru a fi prezent la ma­rea sărbătoare a eliberării Basa­rabiei şi Bucovinei din ghiarele bolşevismului, şi pentru a felicita personal pe d. general Ion Anto­­nescu, pentru strălucitele succese militare pe care le-a obţinut în calitatea sa de comandant su­prem al armatei româno-ger­­m­iane. I. P. S. Mitropolit Gurie este oaspetele I. P. S. Mitropolitului­­ Irineu Mihălcescu. Scrisoarea tre mulţu­­mire a unui gemian, devenit plot cu brevet român Din toate manifestările, atât pe front, unde bravii noştri soldaţi şi sburători luptă alături de ne­învinsa armată germană, cât şi in nenumărate împrejurări se poate vedea strânsa colaborare româno-germană, sub variate as­pecte. Ca un exemplu din nenumăra­te altele, dăm scrisoarea de mul­ţumire a d-lui dr. Henrik Klugist, consilier la Legaţia Germană din Bucureşti, care a obţinut recent brevetul de pilot de turism la Şcoala de Pilotaj A.R.P.A. Cu această ocazie, d-sa imi ex­primă recunoştinţa ce o poartă faţă de subsecretariatul de stat al aerului, d. general Jienescu şi faţă de Asociaţia A.R.P.A., care i-a dat tot concursul în îndepli­nirea dorinţei sale, de a deveni pilot. D. dr. Henrik Klugist încheie scrisoarea sa: „Sunt fericit că prin contextul avut cu sportul aviatic, am in­tensificat şi aprofundat relaţiu­­nile mele cu România şi România. „Chiar atunci când voi fi per­mutat în ţări îndepărtate, avia­ţia română îmi va rămâne o a­­mintire preţioasă a acestei Ţări frumoase". U. R. S. S. este practic blocată (Urmare din pag. I-a) stăpâneşte Germania pe coa­stele Norvegiei şi Finlanda pe coasta sa de nord. Alte porturi pe coasta ocea­nului îngheţat, în care s’ar putea efectua debarcarea şi transportarea materialului de război şi a armamentului pe căile ferate, in interiorul U. R. S. S., nu există. Portul Kronstadt de pe golful fin­­landic de­ asemenea nu poa­te fi folosit în acest scop, de­oarece marea Baltică cu toa­te strâmtorilor sale ce o lea­gă de marea Nordului și o­­ceanul Atlantic, e dominată de flota germană și deci prac­tic, certe ermetic Închisă pen­tru circulaţia vaselor inami­ce puterilor axei. Mai sunt porturile sovieti­ce de la sud, de pe coasta Mă­rii Negre. Nici acestea nu pot fi folosite în acest scop, de­oarece Germania şi Italia, do­minând insula Creta şi toate comunicaţiile maritime spre Dardanele, niciun transport de armament şi material de război destinat U. R. S. S. nu poate trece din Mediterana în marea Egee şi din marea E­­gee în Strâmtori. Pe de altă parte, Turcia, pe baza dispo­ziţiilor cuprinse în convenţia de la Montreux, privitoare la statutul Strâmtorilor şi a po­liticei sale neutrale, nu poa­te permite trecerea prin Dar­danele, Marmara şi Bosfor, în Marea Neagră a vaselor străi­ne ce ar transporta material de război şi armament pen­tru U. R. S. S. In Extremul Orient, U. R. S. S. dispune de două porturi: Orkhuţk, situat pe coasta mării cu acelaş nume care o­ parte din an este închis din cauza gheţurilor şi Vladivos­tok, marele port militar şi co­mercial de la sud, situat pe coasta mării Japoniei, care este deschis în tot cursul a­­nului. Ori, eventuale transporturi de material de război şi ar­mament din Statele­ Tim­ri, prin Vladivostok, destinate armatelor sovietice ,­­ sunt angajate pe frontul occiden­tal european al U. R. S. S., ar prezintă grave dificultăţi, atât din cauza distanţelor considerabile, a trecerei con­­voiurilor prin apele japoneze, sau in apropierea lor şi a nu­meroaselor şi complicatelor operaţiuni de îmbarcare şi debarcare. Acele transporturi ar fi nevoite să treacă din staţiile de îmbarcare de pe teritoriul Statelor­ Unite, în trenuri spre porturile ameri­cane de pe coasta Pacificului, unde materialul de război şi armamentul vor trebui să fi debarcate şi încărcate în va­se ; după aceea vasele vor trece oceanul Pacific, spre portul Vladivostok (distanţa 6000-7000 km.), unde vor de­barca încărcătura lor, iar de aci, vor fi transportate cu trenurile pe linia cu cale m­i­că a Transiberianului, în di­recţia Moscova, parcurgând o distanţă de peste 11.000 km. Aceste transporturi ar efec­tua distanţe considerabile de peste 20.000 km., căci vor trece prin trei continente — America de nord, Asia sibe­­riană şi Europa orientală so­vietică — şi prin oceanul Pa­cific. Practic, factorii timp şi spaţiul, în cursul războiului, reduc la minimum randa­mentul unor asemenea trans­porturi pe distanţe atât de considerabile şi pe căile com­binate maritime şi feroviare. Reamintim, că în timpul războiului mondial din 1914- 1916, când România era în neutralitate şi încheiase o convenţie cu Franţa privitoa­­re la predarea şi transporta­rea armamentului, muniţiilor şi materialului de război, ne­cesare armatei noastre, Rusia refuzase la început să pună la dispoziţia aliaţilor săi din apus şi a României portul Arhanghelsk de pe coasta mări Albe pentru debarcarea şi încărcarea în trenuri a a­­celor transporturi şi a pus la dispoziţie... portul Vladivos­tok din Extremul Orient, toc­mai cu scopul de a zădărnici Înarmarea şi aprovizionarea cu material de război a Ro­mâniei. Guvernul rusesc ştia prea bine că Vladivostokul, din cauza distanţei considerabile nu poate asigura României transporturile de care avea nevoe în vara anului 1916. Iată ce a scris în această chestiune de general Rudea­­nu, fostul șef al misiunii mi­litare române din Paris, în lucrarea sa documentată „Al­bert Thomas” : „Rusia ne oferise aprovizio­narea prin Vladivostok, — re­fuzând legătura pe la Arhan­ghelsk. Această propunere îmi apă­ru imediat ca o dureroasă glu­mă, de­oarece a ne aproviziona prin Vladivostok însemna să ocolim pe apă sudul a două continente — Europa și Asia —, apoi să străbatem pe uscat întreaga Asie septentrională și Rusia europeană”. Ori, în războiul actual, pen­tru U. R. S. S. Vladivostokul înseamnă aceeaş „glumă du­reroasă” în ce priveşte trans­porturile de armament şi ma­terial de război, ce ar veni din America de nord pe ca­l­­ea imensă a Pacificului şi apoi ar urma calea ferată a Transiberianului, lungă d© I peste 11.000 km, cu o capaci­tate de randament slabă. No­tăm că mai e nevoe şi de con­simţământul Japoniei pentru­­ trecerea acelor eventuale transporturi destinate U. R. S. S. prin apele sale. Ori, Ja­ponia este alăturea de pute­rile axei şi colaborează poli­ticeşte cu ele. Dacă mai ţi­nem seamă şi de situaţia pre­cară a flotei de război şi co­mercială a sovietelor din ma­rea Baltică şi marea Neagră — care sunt blocat© — ar­mata roşie, care până acum în bătăliile de nimicire din regiunile lacului Peipus, Minsk, Smolensk, Kiev şi cele din Basarabia şi de peste Nis­­t­­ru, a pierdut o cantitate imensă de material de răz­boi şi de armament, este re­dusă să lupte in condiţii din ce in ce mai grele, până la înfrângerea totală şi defini­tivă, căci ajutoare din afară nu va primi decât sub forma de promisiuni, iar industria de război sovietică nu este capabilă să umple golurile. E întâmplări din Capitală Criminal urmărit de poliţie Prefectura poliţiei CapăMel (Serviciul poliţiei judiciare), ne trimite spre publicare următoa­rele: „Poliţia urmăreşte pe autorul crimei prin lovituri de cuţit din str. Popa Iancu no. 22, anume Dumitru I. Văduva zis Pepi zis Oaie Dumitru zis Bădărău zis Mitici Vasile, etate de 24 ani, ţi­gan dobotar, originar din Bucu­reşti. „Cine ştie ceva despre el să a­­m­uinţe Prefectura poliţiei Capita­lei, (serviciul judiciar) sau cel mai apropiat post poliţienesc­?. ys 4 i

Next