Universul - Capitala, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 251-265)
1941-09-28 / nr. 263
k * Atlul al 58-lea Nr. 263 Duminică 28 Septembrie 1941 ULTIMA ORA RELAŢIILE FRANCO-GERMANE Vichy, 26 (Rador). — Amiralul Darlan, vicepreşedintele consiliului a reţinut la dejun pe d. Benoist Mechin, care a sosit Vineri din Paris şi care i-a expus situaţia din zona ocupată, precum şi starea actuală a reStockholm, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite: „Aftonhaader’’ anunţă că în curând vor sosi în Turcia avioanele de vânătoare comandate în laţiilor franco-germane. Cu privire la aceasta, impresia generală în cercurile autorizate este că, cu toate incidentele recente petrecute la Pairis atmosfera rămâne satisfăcătoare. Statele Unite. Avioanele sunt de tipul „Tomahewk”. Același ziar afirmă că turcii au primit de curând și avioane engleze de tipul „Spitfire”. In Turcia vor sosi avioane de vânătoare comandate in Statele Unite Un ziar german despre pretinsa revoltă a naţionaliştilor in Argentina Berlin, 26 (Rador). — Ziarul „Berliner Boersenzeitung“, sub titlul „Roosevelt face păpuşile să joace“ comentează comunicatul guvernului din Argentina, cu privire la pretinsa „revoltă“ a naţionaliştilor din Argentina, anunţată de presa din Statele Unite. Prin acest comunicat confuz, scrieHarul, se constată că guvernul refuză să sprijine pe ofiţerii argentinieni, care sunt calomniaţi. Din declaraţia făcută ziarelor de d. Buenos Aires 26 (Rador) — Corespondentul agenţiei D. N. R. comunică: Consiliul de miniştri a ţinut joi seară o şedinţă la care a participat şi ministrul de război, care se înapoiase în cursul dimineţii din vizita oficială pe care a făcut-o în Chilii. Şedinţa consiliului a ţinut o oră şi jumătate. D. Castillo, vice-preşedintele Republicii, a declarat, după terminarea şedinţei consiliului de miniştri, Castillo, vice-preşedintele republicii Argentina, anume că în toată ţara domneşte ordine, rezultă că nu poate fi vorba de acea pretinsă revoluţie. Ziarul subliniază că agenţiile de presă străine şi ziarele americane continuă să răspândească ştiri false relative la revolta ofiţerilor argentinieni şi că această propagandă intră în cadrul vederilor preşedintelui Roosevelt, că numai în cursul săptămânii viitoare se vor publica amănunte cu privire la atitudinea adoptată de guvern faţă de problemele in legătură cu politica externă. Ocupându-se de recentele incidente militare, d. Castillo a arătat că ele nu au făcut obiectul discuţiilor consiliului de miniştri, fiindcă în această chestiune se procedează numai pe baza ordinelor sale personale. O şedinţă a cabinetului argentinian Problema ajutorării cu alimente de Statele Unite a ţărilor europene ocupate de puterile Axei Washington, 26 (Rador).— Corespondentul agenţiei C. N. R. comunică: Senatorul democrat Connolly, preşedintele comisiei de politică externă a Senatului, a declarat că proectul de lege ce a fost prezentat de numeroşi senatori, prin care se cere ajutorarea cu produse alimentare a ţărilor europene ocupate de puterile Axei va fi amânat „sine die”. Associated Press adaugă că deoarece membrii comisiei împărtăşesc punctul de vedere al d-lui Connollly, acest proect nu va mai fi luat în considerare. Ofiţeri francezi condamnaţi la moarte in lipsă Vichy, 26 (Rador).—Curtea Marţială din Gannat a condamnat joi la moarte şi la confiscarea bunurilor, pentru crime comise împotriva securităţii statului francez, pe fostul general de brigadă Ie Genthilhomme, fost comandant suprem al trupelor franceze din Somalia, precum şi pe căpitanii Appert şi des Essarts şi ofiţerii Lilie, Blad şi Marcel Francois. Inculpaţii au fost judecaţi in lipsă. Clermont Ferrand, 26 (Rador). — Pe lângă cei şase ofiţeri gaulişti condamnaţi la moarte Vineri dimineaţă, tribunalul militar din Clermont Ferrand a mai condamnat la moarte în aceeaşi zi încă doi ofiţeri şi un subofiţer gaulişti, pentru trădare şi dezertare. Ei au fost condamnaţi în acelaş timp la degradarea militară şi la confiscarea bunurilor prezente şi viitoare, în folosul statului. ULTIME INFORMAŢII Primim următorul comunicat: întrucât ziarul ,,Curentul“ a atacat într’un articol o instituţie de stat şi un funcţionar, fără ca temeiurile să fie îndreptăţite şi fără ca serviciul public şi giratarul lui să merite această critică nedreaptă, i se dă un avertisment. • „Monitorul Oficial" de ori publică regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea serviciului poştal militar pe timp de campanie. Din străinătate • Paris, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N-R. anunţă că în cursul lunii precedente peste 40 de foşti conducători de sindicate au fost eliberaţi din taberele de internare. Ancheta făcută a dovedit că ei nu au avut nici un amestec în agitaţiile puse la cale de propaganda străină. • Vichy, 26 (Rador). — Gemeraliul Benitz îşi va păstra titlul şi prerogativele sale de înalt comisar al Franţei în Siria. Această hotărîre a fost luată de guvernul francez pentru a sublinia voinţa Franţei de a conserva intacte drepturile sale asu- s^pra Siriei şi Libanului. • Roma, 26 (Rador). — D. Teruzzi, ministrul Africei italiene, mergând la Modena, a făcut o vizită la casa natală a generalului Gugliemo Nasi, comandantul trupelor italiene care luptă în provinciile imperiului şi a prezentat mamei viteazului comandant salutul Ducelui şi omagiile sale personale. • Tokio, 26 (Rador). — Agenţia Domei anunţă că d. Latham, ministrul Australiei la Tokio, a părăsit Yokohama pe bordul vaporului Anhui, plecând spre Hongkong şi Singapur. La legaţia Australiei se refuză de a se face vreo declaraţie cu privire la probabilitatea înapoierii d-lui Latham. S-a declarat numai că d. Latham se duce la Singapur, unde se află în acest moment d. Duff Cooper şi ministrul Angliei în Thailanda. • Berlin, 26 (Rador). — D. Bottal, mitoismu italian, al educaţiei naţionale, şi-a consacrat ziiua de Vineri pentru vizitarea institutelor şcolare din Berlin. După aceea, d. Bottal a vizitat ministerul propagandei Reichului, unde s’a întreţinut cordial cu d-niii Goebbels şi Rust. Ziua s’a încheiat prinitr’o recepţie oferită de preşedintele asociiaţiei germanio-italiene. • Roma, 26 (Rador). — In cursul matchurilor de tennis, care se dispută la Bolonia, finala dublu domni pentru campionatul italian de tennis a fost câştigată de perechea Cucelli-Del-Bello, care a învins perechea Sada- Bosi, cu 6/1, 6/2 şi 7/5. • Stockolm, 26 (Rador).—Oficial se anunţă că marinarul estonnian Sleim Sorkin a fost condamant la un an şi trei luni închisoare pentru spoinaj. Inculpatul a mărturisit că între 14 Februarie şi 12 Mai 1941 a încercat să comunice unui reprezentant ale unei puteri străine informaţii relative la refugiaţii estonieni stabiliţi în Suedia. • Madrid, 26 (Rador). — Consiliul de miniştri a aprobat punerea în libertate condiţionată a unui nou grup de 3190 deţinuţi, condamnaţi la recluziune. UNIVERSUM Cu prilejul aniversării pactului tripartit Declaraţiile şefului biroului de informaţii al guvernului japonez Tokio, 26 (Rador). — „Adevăratul înţeleg al spiritului pactului tripartit este de a aduce cât mai curând posibil pacea şi de a stabili o ordine nouă”, a declarat d. Nobutomi Ito, directorul Biuroului de informaţii al guvernului japonez într’o cuvântare ţinută la radio cu prilejul aniversării semnării pactului tripartit. „Acest pact — a continuat d. Ito — se deosebeşte de alianţele militare din trecut, care nu aveau alt scop decât asigurarea unor avantagii în conducerea războiului”. D. Ito a adăugat că ostilităţile chino-japoneze, începute acum patru ani, constitue una din cele mai mari acţiuni întreprinse pentru întronarea ordinei noui. Era natural — a mai spus d-sa — ca Japonia să coopereze cu statele Axei, deoarece ea este Tokio, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR, transmite : Mikadoul a primit în audienţă pe prinţul Konoye şi pe amiralul Oikavas, ministrul marinei. Cu privire la aceasta, agenţia Domei anunţă că cei doi miniştri au prezentat împăratului unaînsufleţită de aceleaşi idealuri şi de aceleaşi aspiraţii ca şi ele. A Tokio, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefanii anunţă că întreaga presă japoneză consacră numeroase articole primei aniversări a pactului tripartit, prin care se subliniază că acest acord a contribuit mut la menţinerea păcii în Pacific. Ziarul „Japan Times Advertiser“ scrie că Japonia este şi va rămâne membră a pactului tripartit. „Asahi" afirmă că pactul tripartit a fost semnat pentru a se împiedica extinderea conflictului european şi pentru a se realiza o nouă ordine în lume. Japonia— termină ziarul — va rămâne credincioasă spiritului pactului şi va merge pe aceiaş cale orice s’ar mai întâmpla.port asupra problemelor de competenţa lor. Cercurile politice cred că întrevederile au avut ca obiect situaţia internaţională în legătură cu aniversarea pactului tripartit, operaţiile din China şi relaţiile dintre Japonia şi Statele Unite, Prinţul Kenoye şi ministrul marinei japoneze in audienţă la împărat UN COMENTARIU OFICIOS GERMAN Berlin, 26 (Radar). _ DEUTSCHE DIPLOMATISCH-POLITISCHE KORESPONDENZ consacră editorialul său aniversării pactului tripartit. Acest eveniment, scrie ziarul, pune întrebarea până la ce punct şi-a dovedit eficacitatea sa până acum. Ziarul reamintește că cele trei idei fundamentale ale acestui pact sunt următoarele: unirea popoarelor cu idealuri şi cu interese similare, creiarea unui instrument diplomatic comun celor trei state şi organizarea unei punţi de legătură pentru ordinea nouă. Toate aceste speranţe puse în pact au fost realizate într’un astfel de mod, încât au dat competă satisfacţie la Berlin, la Roma şi la Tokio. Mai departe, ziarul subliniază că nici elementele politice şi nici cele militare nu au un caracter agresiv şi că el nu este document politicsecret, ale cărui ultime rânduri rămân învăluite în mister. In primul său an de fiinţă, el dat dovadă de o mare putere, aşa cum nu a mai înregistrat încă istoria politică. Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia au recunoscut pe rând că pentru prima dată în istoria Europei exista posibilitatea de a-şi lega politica lor de un instrument puternic. In pactul tripartit, noua ordine europeană nu este dictată, ci formată şi pe baza acestei temelii europene s’a ridicat frontul întregei Europe ameninţată, care luptă contra bolşevismului. Tot prin pactul tripartit Marea Mediterană a devenit iarăşi o mare europeană şi aparţine din nou acelor ţări care fără această mare ar fi lipsite de istorie. Aceste principii aplicate în Europa — urmează ziarul — au fost şi în Asia liniile de gândire care duc din ce în ce mai mult spre o politică practică, puternic condusă de Japonia. Japonia, ajutată de Germania şi Italia în politica sa mondială, a făcut ca guvernul de la Nanking să fie recunoscut de Axă. Acest fapt împreună cu acţiunea de intermediar a Japoniei în conflictul Thailandei cu Indochina, cooperarea militară cu Franţa în Indochina sunt evenimente de natură a scoate în relief eficacitatea pactului. Prin acordul între Japonia şi Franţa, predominarea Japoniei în Asia orientală a fost recunoscută pentru prima dată de o putere care nu figurează printre semnatarii pactului. Ziarul subliniază apoi că in domeniul militar pactul urmăreşte să împiedece orice extindere a războiului. Clauzele defensive militare ale pactului constitue un factor care nu poate să fie neglijat de cei care ar vrea să vadă râspândindu-se războiul asupra întregului glob, deoarece trebue să aibă în vedere şi reacţiunea statelor reunite în acest pact tripartit. In sfârşit, ziarul observă că, în plin război, el a servit de piatră fundamentală pentru opera unei păci noui şi durabile. Graţie ideilor formulate, acest pact va fi recunoscut ca o „magna charta” a unei lumi mai bune. Pactul permite fiecărui popor să-şi ducă propria sa politică şi ţine, în acelaşi timp, seamă şi de relaţiile vieţii internaţionale, fără de care lumea nu ar putea exista. Telegrame de felicitări adresate Fuehrerului şi Ducelui Tokio, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani" transmite: Generalul Tojo, ministrul de * război şi generalul Sugiyama din statul major, au adresat telegrame de felicitare Ducelui şi Fuehrerului, prin intermediul ataşaților militari ai Axei, cu prilejul aniversării pactului tripartit. Conferinţa de la Londra Comentariile presei germane şi italiene Berlin, 26 (Rador). — Ziarele germane se ocupă în comentariile lor de conferinţa de la Londra a „reprezentanţilor guvernelor aliate exilate“, la care ambasadorul Sovietelor Maisky a jucat un rol de frunte. Colaboratorul diplomatic al ziarului „Berliner Boersenzeitung“ scrie: Conferinţa invalizilor, la care d. Eden a convocat guvernele izgonite din ţările lor, nu prea merită să ne ocupăm de ea. Nu este însă numai o simplă întâmplare faptul ,că ambasadorul sovietic Maisky şi-a asumat rolul de exponent al acestei conferinţe a neputincioşilor. Este vorba de o nouă realizare parţială a pretenţiilor sovietice şi a făgăduelii Angliei de a acorda Sovietelor o influenţă hotărâtoare în c ceea ce priveşte viitoarea organizare a Europei. Ziarul aminteşte că d-nii Roosevelt şi Churchill s’au ferit să pronunţe numele Sovietelor în declaraţia lor comună, temându-se să nu compromită efectul său prin menţionarea fie chiar morală, a complicelui lor sovietic. Bolşevicii, adaugă ziarul,, rectifică această voită scăpare din vederea Londrei, cu ocazia decoraţiei comune întocmită în largul oceanului Atlantic, ratificând, cu asentimentul Marii Britanii, dreptul pretins de ei de a hotărî soarta viitoare a Europei. Felul de a vorbi al bolşevicilor, faţă de englezi şi americani, este tot mai îndrăzneţ şi categoric, deoarece bolşevicii îşi dau seama că englezii şi americanii au nevoe de ei, pentru a duc® lupta pe continent. Stalin, nu este omul care să dea ceva fără a pretinde o plată din punctul de vedere al politicii externe. „Berliner Lokalanzeiger“ vorbeşte de o comedie jucată în faţa conferinţei „umbrelor“. Ziarul ironizează comentariile presei din Londra şi New-York, prin care se pretinde că bolşevismul s-ar fi „democratizat“ şi că Sovietele ar fi acceptat în sistemul democraţiilor. Este sigur că Anglia urmăreşte să dea popoarele europene pe mâna bolşevismului, căci numai astfel se poate explica pretenţia sa că bolşevismul s’ar fi democratizat. „Presa din Londra, ar vrea să facă din Stalin dictatorul sângeros al Europei”, iată tiltiul sub care ziarul „12 Uhr Blatt“ rezumă ecourile presei britanice şi constată că aceasta este concluzia ce se desprinde din lucrările faimoasei conferinţe de la Londra. In concluzie, ziarii scrie: D-nii Roosevelt şi Churchill prin iniţiativa lor, vor bolşevizarea Europei. La adăpostul unor cuvinte frumoase privitoare la viitoarea desvoltare a omenirii, propaganda britanică urmăreşte întronarea dominaţiei bolşevismului sângeros asupra popoarelor din Europa. ------©♦©---------Consiliu de miniştri italian Roma, 26 (Rador). — Consiliul de miniştri italian se va întruni Sâmbătă, 27 Septembrie. ----------®4®---------Lordul Halifax pleacă la New-York Lisabona, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR, anunţă că lordul Halifax a sosit Vineri după amiază la Lisabona, venind de la Londra pe bordul unui avion. Se crede că lordul Halfax va pleca Luni la New-York cu un avion Clipper. JJL IS Cu aceiaşi pioasă aducere aminte, Sylvia, fiică şi Ionel, fiu, anunţă parastasul de trei ani al neuitatului lor părinte Mareşal Al. Averescu , care va avea loc Duminică 28 Septembrie a. c. ora 12 dimineaţa la biserica Mihai Vodă (Arhivele Statului)* *şi Pâinea Zilnică. 39 ASOCIAŢIA SPORTIVA „UNIREA TRICOLORUL" roagă familiile, prietenii şi sportivii cari au cunoscut pe foştii lor jucători, morţi ,pentru Patrie . SUB LOCOT. REZERVA IONESCU TRAIAN SOLDAT Suditulescu Petre SOLDAT Filipescu Traian să ia parte la parastasul ce va avea loc Duminică 28 Sept. ora 11:30 la Biserica Sf. Ioan Moşi (Bariera Moşilor). 68 Mama, tatăl, fratele şi toţi cei ce au iubit şi preţuit bunătatea îngereasca a celui ce a fost timp de 22 ani Puiu Atanasiu roagă rudele şi cunoscuţii să ia parte la despărţirea veşnică de iubitul lor azi Sâmbătă 27 Sept. 1941 ora 4 la capela Cimitirului Reînvierea. 42 + Zdrobiţi de durere: Eugenie, Visoţie, Alexandru fiu, Ion, Iştefanca, Mihai, Teonia, Vasile, Elena, fraţi şi cumnate.. Familia Râcu, socri, aduc la cunoştinţă prinderea scumpului lor Traian Valter Sublocotenent rezervă dintr’un regiment de infanterie de Gardă Casier B. N. R. Giurgiu Mort ,vitejeşte, pentru ţară în ziua de 3 Septembrie. Parastasul se va oficia în ziua de Duminică 28 Septembrie a. c. în biserica Sf. Gheorghe din oraşul Giurgiu. Cu sufletul sfâşiat de durere şi un veci nemângâiaţi Maria şi Constantin Zlătescu părinţi, Silvya şi Sebastian Zlătescu, Silvya şi Dan Bucur, Zuzuca şi Paul Morandini, Eliza Morandini, Florica şi Sima Bercowschi, Victoria şi Florea Vasiliu, Constanţa Morandini, Francisca şi Cornel Morandiiu cu copiii, mătuşi, unchi şi veri, precum şi familiile înrudite, anunţă pierderea celui mai scump şi drag al lor Paul C. Zlătescu (BEBY) în vârstă de 25 ani Licenţiat în Drept SUB-LOCOT. REZERVA Decorat cu ordinele Coroana României şi Steaua României pentru faptele lui vitejeşti. Dintr’un Batalion de Asalt al Diviziei de Gardă, căzut vitejeşte în ziua de 14 Septembrie 1641 şi înmormântat provizoriu în Cimitirul Comunei Petersthal (Ucraina). Părinţii lui atât de scumpi şi dragi care i-a iubit, nu vor uita niciodată pe scumpul lor Beby. + OFIŢERII, SUBOFIŢERII ŞI TRUPA UNUI BATALION DE ASALT DIN DIVIZIA DE GARDA cu nemărginită durere, anunţă moartea năpraznică a bravuluiCamarad cel ce a fost Zlătescu C. Paul SUB..LOCOT. DE REZERVA decorat cu Ordinele Coroana României şi Steaua României căzut eroic în dimineaţa zilei de 14 Sept. a. c., înmormântat provizoriu în cimitirul Comunei Petersthal Ukraina. Camarazii tăi tîu te vor uita şi vor lua de pildă faptele tale vitejeşti. 17 OFIŢERII, SUBOFIŢERII ŞI TRUPA UNUI BATALION DE ASALT DIN DIVIZIA DE GARDA, cu profundă durere anunţă moartea bravilor . SUB..LOCOT. DE REZERVA DrăghiciCorneliu Petrescu Cristake Tăutu Ahimon Berciu Ioan Căzuţi eroic în ziua de 14 Septembrie a. c. şi înmormântaţi în cimitirul Comunei Petersthal (Ukraina). 16 . PERSONALUL SECŢIEI 2-a DE PODURI C.F.R. PITEŞTI, anunţă cu mare durere pierderea mult iubitului lor coleg SELT. REZ. Radu S. loan (NELU) dintr’un Reg. de Vânători mort pe câmpul de onoare la 19 August 1941, pentru apărarea credinţei strămoşeşti contra bolşevismului. 18 Cu aceia? nemărginita durere, Speranţa şi Maiorul Vasile Chiţa, Elena şi Locotenentul Const. Marinescu, surori şi culminaţi anunţă parastasul de 40 de zile, pentru odihna sufletului, bunului, şi mult iubitului lor CAPITAN ACTIV Opaschi C. Adrian (DINU) decorat în acest răsboiu, cu Steaua României cu spade şi panglica Virtutea Militară şi Crucea Mihai Viteazul post mortem căzut eroic pe câmpul de onoare, şi invită, rudele, prietenii şi camarazii cari l-au cunoscut, să ia parte la slujba religioasă, ce se va oficia Duminică 28 Septembrie, ora 11, la biserica Sfântul Elefterie (Podul Elefterie Cotrocenii). 10 . Profund îndureraţi şi în veci nemângâiaţi, Crisida lg. Pretorian mamă, Preot Petre Pretorián şi Pr. Marin lg. Pretorián fraţi, surori, cumnaţi şi nepoţi anunţă cu nemărginită durere moartea eroică a scumpului şi iubitului lor Ignat I. Pretorián — NACHE — Magistrat SUBLT. IN REZERVA dintr’un Reg. de Infanterie cătat pe front la 22 August, 1941, „luptând cu drag pentru Ţară şi credinţa Strămoşească“, împotriva bolşevicilor. Veşnic îndureraţi mamă, surori şi fraţi, vor aştepta şi tresări şi de aci înainte când vor auzi paşi de ostaşi la poarta lor. SUBLT. DE REZERVA Matei P. Chica dintr’un regiment de dorobanţi în etate de 25 ani Licenţiat al Academiei Comerciale Ucis în ziua de 26 Aug. 1941 de gloanţele duşmane în luptele de la Augustovca-Ucraina, luptând neîncetat cu eroism până la sacrificarea vieţii pentru Patrie şi biruinţa Sf. Cruci, înmormântat provizoriu în Satul Plinca-Ucraina. Pentru sufletul lui blând şi bun şi pentru sfârşitul lui eroic, slujba religioasă se va face la Biserica Mătăsari. Duminică 28 Septembrie. Cei ce l-aţi cunoscut rugaţi-vâ pentru el, 25 . Cu neînţeleasă durere şi în veci nemângâiaţi Elena şi Costică, Titi, George, Jean, Nicu şi Bibi fraţi, Căci, Mica şi Irina cumnate, familiile Lt. Cot. Manolescu, Berceanu, Carnaţiu şi Rădulescu, mătuşi şi unchi împreună cu toţi verii şi verişoarele anunţă celor cărora le-a fost drag, pierderea mult iubitului lor SUBLOCOTENENT Petrescu Cristian (LOLO) in etate de 25 ani dintr-un regiment de infanterie Căzut în ziua de 14 Septembrie pe front. Cei ce l-au iubit îi vor păstra amintirea sufletului lui bun şi cald, caracterului lui frumos, se vor ruga pentru liniştea sufletului lui. 53 + Sdrobiţi de durere * Elena Popescu, Alexandra Haralamb cu Mioara şi Puiu, Ecaterina şi Irodion Bâgiu, Venera, şi Alex. Niculescu, împreună cu familiile Elisabeta Niculescu şi Maria Ionescu anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a dragei lor Zoe C. Popescu Corpul neînsufleţit se află depus în Biserica Sf. Niculae (Buzeşti) până Sâmbătă 27 Sept. 1941 ora 13 când cortegiul va porni la Sf-ta Mănăstire Cernica unde va avea loc înhumarea. Dumnezeu s’o odihnească în pace.17 . Adânc îndureraţi: Ştefania, soţie: Viorica fiică, Eldsabeta mamă, Gheorghe şi Elena socri, Mihail şi Paula naşi, împreună cu fraţi, surori şi rude aduc la cunoştinţă moartea prea iubitului lor Meu Cora Mort la datorie pentru Patrie la Cogalnăc în ziua de 18 August 1041. înştiinţăm pe această cale prietenii şi cunoscuţii care l’au iubit şi apreciat. Parastasul de 6 săptămâni, Sâmbătă 27 Sept. 1841 ora Îl dim. la Biserica Nouă (Buna Vestire) din Şos. Giurgiului Belu. 4 Theodor Zamffirescu soţ, Mircea fiu, Virgil Petre Popescu nepot, cu acelaşi nemărginită durere anunţă parastasul de un ani şi jumătate al mult iubitei şi în veci neuitatei Manoara Theodor Zamfirescu Care se va oficia la biserica Sf. Ecaterina din str. Sf. Ecaterina in ziua de 27 cor. orele 10, apoi la Cimitirul Belu. Cu inima sfâşiată de durere: Emilia Preot loan Nicolescu (Piteşti) mamă nefericită, Tanţa şi Ionel Oancea soră şi cumnat, Anişoara şi locotenent Grigore Varabiescu soră şi cumnat,, Georgel şi Steluţă nepoţeii lui scumpi şi dragi şi toate familiile înrudite, anunţă, moartea prematură a scumpului şi adoratului lor . SUBLOCOTENENT Alexandru Nicolescu PETRICA De 25 de ani Dintr’un Regiment de Dorobanţi Mort eroic pe câmpul de onoare, pentru Patrie şi Cruce, în ziua de 4 Sept. 1941, departe de toţi cei dragi şi înmormântat provizoriu în comuna Frendental (Ukraina). Petrică scump şi drag, singura mângâere şi nădejde a noastră, te vom păstra veşnic în suflet şi duhul tău ne va călăuzi toată viaţa. 8646 + Profund îndureraţi şi sdrobiţi de durere Steliana şi Vasile părinţi, Horica, Petre, Constantia şi Alexandru fraţi, bunici, mătuşi, unchi, verişoare şi veri, cu durere anunţă parastasul de 40 zile al scumpului, bunului şi blândului lor SUB..LOCOT Predescu V. Ioan (NELLU) dintr’un Regiment de gardă Student la Drept căzut eroic in ziua de 16 August 1941 în fruntea unităţei ce comanda, în lupta contra barbariei bolşevice, în comuna Cogârlâc-Ucrainaşi înmormântat provizoriu în comuna Iassa-Ucraina. Rugăm, camarazi, prieteni şi colegi a lua parte la Sf. slujbă ce se va oficia la Biserica „Cuţitul de Argint” pe ziua de 28 Sept. a. c. ora 10 a. m. Masa se serveşte la săraci. 3 . Cu sfâşietoare durere, ce ne va stăpâni tot restul vieţii: Aurel Olteanu tată, Maria Ionescu mamă, Ecaterina soră, Paul frate, vestesc rudelor, prietenilor, şefilor, camarazilor, colegilor şicelor ce l-au cunoscut, moartea iubitului lor SUBLOCOTENENT ACTIV Olteanu Radu dintr-un Batalion de Pioneri Elev şcoala Politechnică în vârstă de 23 ani propus pentru „Ordinul Mihai Viteazu“ căzut pe câmpul de onoare, în ziua de 12 Sept. 1941, ora 18, în timp ce cucerea o cazemată bolşevică, înmormântat provizoriu undeva în Transnistria. „ Rugaţi-vă pentru el şi preamăriţi-i jertfa sfântă. Sâmbătă 27 Sept. a. c., se face pomenirea sufletului lui nobil la Biserica „Aşezămintele Regina Elena” din Şos. Vergului. 33 . Sfârşiţi de durere şi un veci nemângâiaţi. Anastasia şi Gheorghe Răşcanu părinţi, anunţă pierderea scumpului, iubitului şi adoratului lor, singur copil Gheorghe Răşcanu GIN în etate de 24 ani Avocat stagiar din Baroul Ilfov Doctor în Drept Elev Caporal T. R. dintr’un Regiment de Infanterie de Gardă Căzut în luptele cu bolșevicii în ziua de 14 August și înmormântat provizoriu la Kagarluk-Conac-Ucraina. Duminică 28 Septembrie a. c. orele 11 dim. se va oficia un serviciu divin *pentru pomenirea sufletului lui la Biserica Mavrogheni Str. Monetăriei. 779 In veci nemângâiaţi: Titi C. Botez, Maria şi Gheorghe Sfinţescu cu Georgeta, Constantin şi Gabriela, surori, cumnaţi şi nepoţi, împreună cu familiile înrudite- Botez, Sfinţescu, Brânduşanu, Vasescu Dimitriu şi Cristescu, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a mult iubitei lor DOCTOR Eliza Lambrior născută BOTEZ înmormântarea va avea loc Sâmbătă, 27 Septembrie, la cimitirul „Eternitatea“, Iaşi. “ Zdrobiţi da durere Şi nai mângâiaţi ! Lucia soţie, Carmen şi Medeea, fetiţele lui dragi; Corneliu şi Elena Mărculescu, frate şi cumnată Elvira Cariade, soacră; Consilier Georges .Cariade, cumnat; Margareta şi maior Ghiţă Popescu, prieteni devotaţi, precum şi familiile înrudite, preoţii Mărculescu, inginer Drăgan, Bonciu şi Saviniţ camarazi şi cumnaţi, au nemărginita durere să anunţe moartea celui mai bun soţ, părinte devotat, frimd iubit, ginere, cumnat, nepot şi CAPITAN Valeriu Mărculescu dintr’un reg. de infanterie Mort pentru Patrie la 23 August 1©41 pe câmpul de onoare. Pentru odihna sufletului său se va oficia un parastas Sâmbătă 27 Septembrie c. orele 11 la Catedrala oraşului Vâlcea. 11 vom păstra în suflet ca pe o icoană sfântă, şi duhul său va fi călăuza vieţii noastre., 8640 + Cu sufletele sdrobite da durere, nemângâiata mamă Valeria, soţi© Marioara soră Maria Dr. Daniil, frate Vasile Dr. Blându, părinte sufletesc Zaharie Popovici, socri Eugenia şi Dr. Ion Vască, cumnaţi Mia Dr. Blându şi Dr. N. Daniil, familiile Blându, Săveanu, Cercovschi anunţă moartea eroică a scumpului şi neuitatului lor LOCOTENENT DE REZERVA INGINER Liviu Blându în etate de 35 ani dintr’un regiment de pionieri căzut eroic la datori© în Ziuă de 21 Septembrie, înmormântat provizoriu la Solz în Transnistria. Sufletul lui drept şi bun, firea lui deschisă şi curagioasă va rămâne în veci pildă neuitată , pentru toţi cei ce l’au iubit şi cunoscut. 38 Cu inima îndurerată şi zdrobiţi de durere, Temistocle Cociu, tată, Vasilica, bunică, Maria şi D. Berati cu copiii, Sofia şi Dr. I. Cighi cu copii, Constantin Cociu, surori, cumnaţi şi frate, cum şi familiile îndoliate, Nicolae Cociu, Dumitru Cociu, Tănase Cociu şi Vasile Dumitrescu, unchi, împreună cu toate famliile înrudite, anunţă pierderea iubitului, bunului şi nepreţuitului lor fiu, frate, nepot. răpit din mijlocul lor, în floarea vârstei Petre Th. Cociu în vârstă de 33 ani. Fruntaş T. R. într’un Regiment de Vânători de Gardă , căzut vitejeşte în luptele dela Cogârlâc,Ucraina, în ziua de 19 August 1941, în răsboiul ucigător pentru Cruce şi Patrie. Petrică drag, neconsolatul şi dezolatul tău tată, căruia i-ai fost principalul sprijin în viaţa lui chinuită, nu te poate uita niciodată şi roagă pe bunul Dumnezeu, să-l aducă cât mai curând alături de tine. Parastasul de 40 zile, se va oficia în Biserica Dobroteasa (Calea Văcăreşti) în ziua de 28 Sept. 1941, ora 11:30 a. m. rugând pe toţi cei ce l-au cunoscut şi iubit, a lua parte la slujba religioasă, ce se va oficia pentru odihna sufletului său bun şi devotat. 28 PARMN S. A. R. Anunţă cu regret pierderea valorosului său colaborator, Petre Th. Cociu Cenzor în Consiliul de Administraţie căzut vitejeşte pe câmpul de onoare în luptele din Cigerlâc- Ucraina în ziua de 19 August 1941, căruia pentru munca depusă şi calităţile cu care era înzestrat, îi va păstra o frumoasă şi neştearsă amintire. Fie-i ţărâna uşoară. 29 . CORUL BISERICEI DOBROTEASA Cu inima frântă de durere, anunţă pierderea bunului prieten şi colaborator FRT. t.r. Cociu T. Petre Dintr’un Regiment de Gardă mort pentru Patrie, în luptele din Ucraina. Slujba, pentru odihna nepreţuitului lui suflet, se va oficia Duminică 28 Septembrie 1941, orele 11,30, în Biserica Dobroteasa, în corul căreia, timp de 7 ani, a slujit cu atâta drag. Dormi în pace iubit prieten; vom cinsti memoria ta, prin imnuri de slavă. 39 . Adânc îndureraţi Anica soţie, Paulina Sică, Sisi, Gogu Ion, Pavel şi Costică fii. Mitică şi Tudorel Cristescu gineri şi nepot, Aneta noră, au nemărginita durere a anunţa pierderea scumpului şi bunului soţ, tată, socru şi bunic Gheorghe Apostol NOTAR în etate de 59 ani , stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea rămăşiţelor pământeşti se va face în ziua de 27 Septembrie a. c. în comuna Seama, județul Ilfov. 13 + + ȘI + + +