Universul - Capitala, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 251-265)

1941-09-28 / nr. 263

k * Atlul al 58-lea Nr. 263 Duminică 28 Septembrie 1941 ULTIMA ORA RELAŢIILE FRANCO-GERMANE Vichy, 26 (Rador). — Amiralul Darlan, vice­preşedintele consi­liului a reţinut la dejun pe d. Benoist Mechin, care a sosit Vineri din Paris şi care i-a ex­pus situaţia din zona ocupată, precum şi sta­rea actuală a re­Stockholm, 26 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ştefani” transmite: „Aftonhaader’’ anunţă că în curând vor sosi în Turcia avioa­nele de vânătoare comandate în laţiilor franco-germane. Cu privire la aceasta, impre­sia generală în cercurile autori­zate este că, cu toate incidentele recente petrecute la Pairis atmo­sfera rămâne satisfăcătoare. Statele Unite. Avioanele sunt de tipul „Tomahewk”. Același ziar afirmă că turcii au primit de curând și avioane engleze de tipul „Spitfire”. In Turcia vor sosi avioane de vânătoare comandate in Statele­ Unite Un­ ziar german despre pretinsa revoltă a naţionaliştilor in Argentina Berlin, 26 (Rador). — Ziarul „Berliner Boersenzeitung“, sub titlul „Roosevelt face păpuşile să joace“ comentează comunicatul guvernului din Argentina, cu pri­vire la pretinsa „revoltă“ a na­ţionaliştilor din Argentina, anun­ţată de presa din Statele Unite. Prin acest comunicat confuz, scrie­­Harul, se constată că guvernul re­fuză să sprijine pe ofiţerii argen­tinieni, care sunt calomniaţi. Din declaraţia făcută ziarelor de d. Buenos Aires 26 (Rador) — Co­respondentul agenţiei D. N. R. co­munică: Consiliul de miniştri a ţinut joi seară o şedinţă la care a participat şi ministrul de război, care se îna­­poiase în cursul dimineţii din vizita oficială pe care a făcut-o în Chilii. Şedinţa consiliului a ţinut o oră şi jumătate. D. Castillo, vice-preşedintele Re­publicii, a declarat, după termina­rea şedinţei consiliului de miniştri, Castillo, vice-preşedintele repu­blicii Argentina, anume că în toa­tă ţara domneşte ordine, rezultă că nu poate fi vorba de acea pre­tinsă revoluţie. Ziarul subliniază că agenţiile de presă străine şi ziarele americane continuă să răspândească ştiri false relative la revolta ofiţerilor argentinieni şi că această pro­pagandă intră în cadrul vederilor preşedintelui Roosevelt, că numai în cursul săptămânii vii­toare se vor publica amănunte cu privire la atitudinea adoptată de guvern faţă de problemele in legă­tură cu politica externă. Ocupându-se de recentele inci­dente militare, d. Castillo a arătat că ele nu au făcut obiectul discu­ţiilor consiliului de miniştri, fiind­că în această chestiune se proce­dează numai pe baza ordinelor sale personale. O şedinţă a cabinetului argentinian Problema ajutorării cu alimente de Statele­ Unite a ţărilor europene ocupate de puterile Axei Washington, 26 (Rador).— Co­respondentul agenţiei C. N. R. comunică: Senatorul democrat Connolly, preşedintele comisiei de politică externă a Senatului, a declarat că proectul de lege ce a fost prezentat de numeroşi senatori, prin care se cere ajutorarea cu produse alimentare a ţărilor eu­ropene ocupate de puterile Axei va fi amânat „sine die”. Associated Press adaugă că deoarece membrii comisiei îm­părtăşesc punctul de vedere al d-lui Connollly, acest proect nu va mai fi luat în considerare. Ofiţeri francezi condamnaţi la moarte in lipsă Vichy, 26 (Rador).—Curtea Marţială din Gannat a con­damnat joi la moarte şi la confiscarea bunurilor, pentru crime comise împotriva secu­rităţii statului francez, pe fostul general de brigadă Ie Genthilhomme, fost coman­dant suprem al trupelor fran­ceze din Somalia, precum şi pe căpitanii Appert şi des Essarts şi ofiţerii Lilie, Blad şi Marcel­ Francois. Inculpaţii au fost judecaţi in lipsă. Clermont Ferrand, 26 (Rador). — Pe lângă cei şase ofiţeri gau­­lişti condamnaţi la moarte Vi­neri dimineaţă, tribunalul mili­tar din Clermont Ferrand a mai condamnat la moarte în aceeaşi zi încă doi ofiţeri şi un subofiţer gaulişti, pentru trădare şi dezer­tare. Ei au fost condamnaţi în ace­­laş timp la degradarea militară şi la confiscarea bunurilor pre­zente şi viitoare, în folosul sta­tului. ULTIME INFORMAŢII Primim următorul comuni­­cat: întrucât ziarul ,,Curentul“ a atacat într’un articol o institu­ţie de stat şi un funcţionar, fără ca temeiurile să fie în­dreptăţite şi fără ca serviciul public şi giratarul lui să meri­te această critică nedreaptă, i se dă un avertisment. • „Monitorul Oficial" de ori publică regulamentul pen­tru organizarea şi funcţiona­rea serviciului poştal militar pe timp de campanie. Din străinătate • Paris, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N-R. anun­ţă că în cursul lunii precedente peste 40 de foşti conducători de sindicate au fost eliberaţi din taberele de internare. Ancheta făcută a dovedit că ei nu au avut nici un amestec în agitaţiile puse la cale de pro­paganda străină. • Vichy, 26 (Rador). — Geme­­raliul Benitz îşi va păs­tra titlul şi prerogativele sale de înalt comi­sar al Franţei în Siria. Această hotărîre a fost luată de guvernul francez pentru a su­blinia voinţa Franţei de a con­serva intacte drepturile sale asu- s^pra Siriei şi Libanului. • Roma, 26 (Rador). — D. Teruzzi, ministrul Africei ita­liene, mergând la Modena, a fă­cut o vizită la casa natală a ge­neralului Gugliemo Nasi, coman­dantul trupelor italiene care luptă în provinciile imperiului şi a prezentat mamei viteazului co­mandant salutul Ducelui şi oma­giile sale personale. • Tokio, 26 (Rador). — Agenţia Domei anunţă că d. Latham, mi­nistrul Australiei la Tokio, a pă­răsit Yokohama pe bordul vapo­rului Anhui, plecând spre Hong­kong şi Singapur. La legaţia Australiei se refuză de a se face vreo declaraţie cu privire la probabilitatea înapoie­rii d-lui Latham. S-a declarat numai că d. Latham se duce la Singapur, unde se află în acest moment d. Duff Cooper şi mini­strul Angliei în Thai­landa. • Berlin, 26 (Rador). — D. Bottal, mitoism­u italian, al edu­caţiei n­aţionale, şi-a consacrat ziiua de Vineri pentru vizitarea institutelor şcolare din Berlin. După aceea, d. Bottal a vizitat ministerul propagandei Reichu­­lui, unde s’a întreţinut cordial cu d-niii Goebbels şi Rust. Ziua s’a încheiat prinitr’o re­cepţie oferită de preşedintele a­­sociiaţiei germanio-italiene. • Roma, 26 (Rador). — In cursul matchurilor de tennis, care se dispută la Bolonia, finala dublu domni pentru campionatul italian de tennis a fost câştigată de perechea Cucelli-Del-Bello, care a învins perechea Sada- Bosi, cu 6/1, 6/2 şi 7/5. • Stockolm, 26 (Rador).—Ofi­cial se anunţă că marinarul esto­­nnian Sleim Sorkin a fost con­­damant la un an şi trei luni în­chisoare pentru spoinaj. Inculpatul a mărturisit că în­tre 14 Februarie şi 12 Mai 1941 a încercat să comunice unui re­prezentant ale unei puteri stră­ine informaţii relative la refugi­aţii estonieni stabiliţi în Suedia. • Madrid, 26 (Rador). — Con­siliul de miniştri a aprobat pu­nerea în libertate condiţionată a unui nou grup de 3190 deţinuţi, condamnaţi la recluziune. UNIVERSUM Cu prilejul aniversării pactului tripartit Declaraţiile şefului biroului de informaţii al guvernului japonez Tokio, 26 (Rador). — „Adevă­ratul înţeleg al spiritului pactu­lui tripartit este de a aduce cât mai curând posibil pacea şi de a stabili o ordine nouă”, a de­clarat d. Nobutomi Ito, directo­rul Biuroului de informaţii al guvernului japonez într’o cuvân­­tare ţinută la radio cu prilejul aniversării semnării pactului tri­partit. „Acest pact — a continuat d. Ito — se deosebeşte de alianţele militare din trecut, care nu a­­veau alt scop decât asigurarea unor avantagii în conducerea războiului”. D. Ito a adăugat că ostilităţile chino-japoneze, începute acum patru ani, constitue una din cele mai mari acţiuni întreprinse pentru întronarea ordinei noui. Era natural — a mai spus d-sa — ca Japonia să coopereze cu statele Axei, deoarece ea este Tokio, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR, trans­mite : Mikadoul a primit în audienţă pe prinţul Konoye şi pe amira­lul Oikavas, ministrul marinei. Cu privire la aceasta, agenţia Domei anunţă că cei doi miniştri au prezentat împăratului un­­a­însufleţită de aceleaşi idealuri şi de aceleaşi aspiraţii ca şi ele. A Tokio, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Ştefanii anun­ţă că întreaga presă japoneză consacră numeroase articole pri­mei aniversări a pactului tripar­tit, prin care se subliniază că a­­cest acord a contribuit mut la menţinerea păcii în Pacific. Ziarul „Japan Times Adverti­ser“ scrie că Japonia este şi va rămâne membră a pactului tri­partit. „Asahi" afirmă că pactul tri­partit a fost semnat pentru a se împiedica extinderea conflictului european şi pentru a se realiza o nouă ordine în lume. Japonia­­— termină ziarul — va rămâne cre­dincioasă spiritului pactului şi va merge pe aceiaş cale orice s’ar mai întâmpla.­port asupra problemelor de com­petenţa lor. Cercurile politice cred că în­trevederile au avut ca obiect si­tuaţia internaţională în legătură cu aniversarea pactului tripartit, operaţiile din China şi relaţiile dintre Japonia şi­ Statele Unite, Prinţul Kenoye şi ministrul marinei japoneze in audienţă la împărat UN COMENTARIU OFICIOS GERMAN Berlin­, 26 (Radar). _ DEUTS­­CHE DIPLOMATISCH-POLITI­SCHE KORESPONDENZ consacră editorialul său aniversării pactului tripartit. Acest eveniment, scrie ziarul, pune întrebarea până la ce punct şi-a dovedit eficacitatea sa până acum. Ziarul reamintește că cele trei idei fundamentale ale acestui pact sunt următoarele: unirea popoare­lor cu idealuri şi cu interese simi­lare, creiarea unui instrument di­plomatic comun celor trei state şi organizarea unei punţi de legătură pentru ordinea nouă. Toate aceste speranţe puse în pact au fost reali­zate într’un astfel de mod, încât au dat competă satisfacţie la Ber­lin, la Roma şi la Tokio. Mai departe, ziarul subliniază că nici elementele politice şi nici cele militare nu au un caracter agresiv şi că el nu este document politic­­secret, ale cărui ultime rânduri ră­mân învăluite în mister. In primul său an de fiinţă, el dat dovadă de o mare putere, aşa cum nu a mai înregistrat încă is­toria politică. Slovacia, Ungaria, România, Bul­garia şi Croaţia au recunoscut pe rând că pentru prima dată în is­toria Europei exista posibilitatea de a-şi lega politica lor de un instru­ment puternic. In pactul tripartit, noua ordine europeană nu este dictată, ci formată şi pe baza a­­cestei temelii europene s’a ridicat frontul întregei Europe ameninţată, care luptă contra bolşevismului. Tot prin pactul tripartit Marea Mediterană a devenit iarăşi o mare europeană şi aparţine din nou a­­celor ţări care fără această mare ar fi lipsite de istorie. Aceste principii aplicate în Eu­ropa — urmează ziarul — au fost şi în Asia liniile de gândire care duc din ce în ce mai mult spre o politică practică, puternic condusă de Japonia. Japonia, ajutată de Germania şi Italia în politica sa mondială, a făcut ca guvernul de la Nanking să fie recunoscut de Axă. Acest fapt împreună cu acţiunea de intermediar a Japoniei în con­flictul Thailandei cu Indochina, co­operarea militară cu Franţa în Indochina sunt evenimente de na­tură a scoate în relief eficacitatea pactului. Prin acordul între Japonia şi Franţa, predominarea Japoniei în Asia orientală a fost recunoscută pentru prima dată de o putere care nu figurează printre semnatarii pactului. Ziarul subliniază apoi că in do­meniul militar pactul urmăreşte să împiedece orice extindere a răz­boiului. Clauzele defensive mili­tare ale pactului constitue un fac­tor care nu poate să fie­ neglijat de cei care ar vrea să vadă râs­­pândindu-se războiul asupra între­gului glob, deoarece trebue să aibă în vedere şi reacţiunea statelor reunite în acest pact­ tripartit. In sfârşit, ziarul observă că, în plin război, el a servit de piatră fundamentală pentru opera unei păci noui şi durabile. Graţie idei­lor formulate, acest pact va fi re­cunoscut ca o „magna charta” a unei lumi mai bune. Pactul permite fiecărui popor să-şi ducă propria sa politică şi ţine, în acelaşi timp, seamă şi de relaţiile vieţii internaţionale, fără de care lumea nu ar putea exista. Telegrame de felicitări adresate Fuehrer­ului şi Ducelui Tokio, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani" transmite: Generalul Tojo, ministrul de * război şi generalul Sugiyama din statul major, au adresat tele­­grame de felicitare Ducelui şi Fuehrerului, prin intermediul a­­taşaților militari ai Axei, cu prilejul aniversării pactului tri­partit. Conferinţa de la Londra Comentariile presei germane şi italiene Berlin, 26 (Rador). — Ziarele germane se ocupă în comenta­riile lor de conferinţa de la Lon­dra a „reprezentanţilor guver­­nelo­r aliate exilate“, la care ambasadorul Sovietelor Maisky a jucat un rol de frunte. Colaboratorul diplomatic al ziarului „Berliner Boersenzei­tung“ scrie: Conferinţa inva­lizilor, la care d. Eden a con­vocat guvernele izgonite din ţă­rile lor, nu prea merită să ne ocupăm de ea. Nu este însă nu­mai o simplă întâmplare faptul ,că ambasadorul sovietic Mais­ky şi-a asumat rolul de expo­nent al acestei conferinţe a ne­putincioşilor. Este vorba de o nouă realizare parţială a­­ pre­tenţiilor sovietice şi a făgădue­­lii Angliei de a acorda Sovie­telor o influenţă hotărâtoare în c ceea ce priveşte viitoarea orga­nizare a Europei. Ziarul aminteşte că d-nii Roo­sevelt şi Churchill s’au ferit să pronunţe numele Sovietelor în declaraţia lor comună,­ temân­­du-se să nu compromită efectul său prin menţionarea fie chiar morală, a complicelui lor sovie­tic. Bolşevicii, adaugă ziarul,, rec­tifică această voită scăpare din vedere­a Londrei, cu ocazia de­­coraţiei comune întocmită în largul oceanului Atlantic, rati­ficând, cu asentimentul Marii Britanii, dreptul pretins de ei de a hotărî soarta viitoare a Europei. Felul de a vorbi al bol­şevicilor, faţă de englezi şi a­­mericani, este tot mai îndrăzneţ şi categoric, deoarece bolşevicii îşi dau seama că englezii şi a­­mericanii au nevoe de ei, pen­tru a duc® lupta pe continent. Stalin, nu este omul care să dea ceva fără a pretinde o pla­tă din punctul de vedere al po­liticii externe. „Berliner Lokalanzeiger“ vor­beşte de o comedie jucată în faţa conferinţei „umbrelor“. Ziarul ironizează comentariile presei din Londra şi New-York, prin care se pretinde că bolşe­vismul s-ar fi „democratizat“ şi că Sovietele ar fi acceptat în sistemul democraţiilor. Este si­gur că Anglia urmăreşte să dea popoarele europene pe mâna bolşevismului, căci numai ast­fel se poate explica pretenţia sa că bolşevismul s’ar fi demo­cratizat. „Presa din Londra, ar vrea să facă din Stalin dictatorul sân­geros al Europei”, iată tiltiul sub care ziarul „12 Uhr Blatt“ rezumă ecourile presei britani­ce şi constată că aceasta este concluzia ce se desprinde din lucrările faimoasei conferinţe de la Londra. In concluzie, ziarii scrie: D-nii Roosevelt şi Churchill prin iniţiativa lor, vor bolşe­­vizarea Europei. La adăpostul unor cuvinte frumoase privi­toare la viitoarea desvoltare a omenirii, propaganda britanică urmăreşte întronarea domina­ţiei bolşevismului sângeros a­­supra popoarelor din Europa. ------©♦©---------­Consiliu de miniştri italian Roma, 26 (Rador). — Consiliul d­e miniştri italian se va întruni Sâmbătă, 27 Septembrie. ----------®4®---------­Lordul Halifax pleacă la New-York Lisabona, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR, anunţă că lordul Halifax a sosit Vineri după amiază la Lisabona, venind de la Londra pe bordul unui a­­vion. Se crede că lordul Halfax va pleca Luni la New-York cu un avion Clipper. JJL IS Cu aceiaşi pioasă aducere amin­te, Sylvia, fiică şi Ionel, fiu, anun­ţă parastasul de trei ani al neui­tatului lor părinte Mareşal Al. Averescu , care va avea loc Duminică 28 Sep­tembrie a. c. ora 12 dimineaţa la biserica Mihai Vodă (Arhivele Statului)* *şi Pâinea Zilnică. 39 ASOCIAŢIA SPORTIVA „UNIREA TRICOLORUL" roagă familiile, prietenii şi spor­tivii cari au cunoscut pe foştii lor jucători, morţi ,pentru Patrie . SUB­­ LOCOT. REZERVA IONESCU TRAIAN SOLDAT Suditulescu Petre SOLDAT Filipescu Traian să ia parte la parastasul ce va avea loc Duminică 28 Sept. ora 11:30 la Biserica Sf. Ioan Moşi (Ba­riera Moşilor). 68 Mama, tatăl, fratele şi toţi cei ce au iubit şi preţuit bunătatea îngereasca a ce­lui ce a­ fost timp de 22 ani Puiu Atanasiu roagă rudele şi cunoscuţii să ia parte la despărţirea veşnică de iubitul lor azi Sâmbătă 27 Sept. 1941 ora 4 la capela Cimitirului Reînvierea. 42 + Zdrobiţi de durere: Euge­­nie, Visoţie, Alexandru fiu, Ion, Iştefanca, Mihai, Teo­­nia, Vasile, Elena, fraţi şi cumnate.. Familia Râcu, socri, aduc la cunoştinţă prinderea scumpului lor Traian Valter Sublocotenent rezervă dintr’un re­giment de infanterie de Gardă Casier B. N. R. Giurgiu Mort ,vitejeşte, pentru ţară în zi­u­a de­ 3 Septembrie. Parastasul se va oficia în ziua de Duminică 28 Septembrie a. c. în biserica Sf. Gheorghe din ora­­şul Giurgiu.­­ Cu sufletul sfâşiat de du­­rere şi un veci nemângâiaţi Maria şi Constantin Zlă­­tescu părinţi, Silvya şi Sebastian Zlătescu, Silvya şi Dan Bucur, Zuzuca şi Paul Morandini, Eliza Morandini, Florica şi Sima Bercowschi, Victoria şi Florea Vasiliu, Constanţa Morandini, Francisca şi Cornel Morandiiu cu copiii, mătuşi, unchi şi veri, pre­cum şi familiile înrudite, anunţă pierderea celui mai scump şi drag al lor Paul C. Zlătescu (BEBY) în vârstă de 25 ani Licenţiat în Drept SUB­-LOCOT. REZERVA Decorat cu ordinele Coroana Ro­­mâniei şi Steaua României pentru faptele lui vitejeşti. Dintr’un Batalion de Asalt al Di­viziei de Gardă, căzut vitejeşte în ziua de 14 Septembrie 1641 şi în­mormântat provizoriu în Cim­iti­­rul Comunei Petersthal (Ucraina). Părinţii lui atât de scumpi şi dragi care i-a iubit, nu vor uita nici­odată pe scumpul lor Beby. + OFIŢERII, SUBOFIŢERII ŞI TRUPA UNUI BATA­LION DE ASALT DIN DIVIZIA DE GARDA cu nemărginită durere, anunţă mo­ar­­tea năpraznică a bravului­­Cama­rad cel ce a fost Zlătescu C. Paul SUB..LOCOT. DE REZERVA decorat cu Ordinele Coroana Ro­mâniei şi Steaua României căzut eroic în dimineaţa zilei de 14 Sept. a. c., înmormântat provi­­zoriu în cimitirul Comunei Pe­tersthal Ukraina. Camarazii tăi tîu te vor uita şi vor lua de pildă faptele tale vite­jeşti. 17 OFIŢERII, SUBOFIŢERII ŞI TRUPA UNUI BATA­LION DE ASALT DIN DIVIZIA DE GARDA, cu profundă durere anunţă moartea bravilor . SUB..LOCOT. DE REZERVA DrăghiciCorneliu Petrescu Cristake Tăutu Ah­imon Berciu Ioan Căzuţi eroic în ziua de 14 Sep­tembrie a. c. şi înmormântaţi în cimitirul Comunei Petersthal (Ukraina). 16 . PERSONALUL SECŢIEI 2-a DE PODURI C.F.R. PITEŞTI, anunţă cu mare durere pierderea mult iu­­bitului lor coleg SELT. REZ. Radu S. loan (NELU) dintr’un Reg. de Vânători mort pe câmpul de onoare la 19 August 1941, pentru apărarea cre­­dinţei strămoşeşti contra bolşe­vismului. 18 Cu aceia? nemărginita durere, Speranţa şi Maiorul Vasile Chiţa, Elena şi Locotenentul Const. Ma­­rinescu, surori şi culminaţi anunţă parastasul de 40 de zile, pentru odihna sufletului, bunului, şi mult iubitului lor CAPITAN ACTIV Opaschi C. Adrian (DINU) decorat în acest răsboiu, cu Steaua României cu spade şi panglica Virtutea Militară şi Crucea Mihai Viteazul post mortem căzut eroic pe câmpul de onoare, şi invită, rudele, prietenii şi ca­­marazii cari l-­au cunoscut, să ia parte la slujba religioasă, ce se va oficia Duminică 28 Septembrie, ora 11, la biserica Sfântul Elefte­­rie (Podul Elefterie Cotrocenii). 10 . Profund îndureraţi şi în veci nemângâiaţi, Crisida lg. Pretorian mamă, Preot Petre Pretorián şi Pr. Ma­­rin lg. Pretorián fraţi, surori, cumnaţi şi nepoţi anunţă cu ne­mărginită durere moartea eroică a scumpului şi iubitului lor Ignat I. Pretorián — NACHE — Magistrat SUBLT. IN REZERVA dintr’un Reg. de Infanterie cătat pe front la 22 August, 1941, „luptând cu drag pentru Ţară şi credinţa Strămoşească“, împotriva bolşevicilor.­­ Veşnic îndureraţi mamă, surori şi fraţi, vor aştepta şi tresări şi de aci înainte când vor auzi paşi de os­taşi la poarta lor. SUBLT. DE REZERVA Matei P. Chica dintr’un regiment de dorobanţi în etate de 25 ani Licenţiat al Academiei Comerciale Ucis în ziua de 26 Aug. 1941 de gloanţele duşmane în luptele de la Aug­ustovca-Ucraina, luptând ne­încetat cu eroism până la sacrifi­carea vieţii pentru Patrie şi biru­inţa Sf. Cruci, înmormântat pro­vizoriu în Satul Plinca-Ucraina. Pentru sufletul lui blând şi bun şi pentru sfârşitul lui eroic, slujba religioasă se va face la Biserica Mătăsari. Duminică 28 Septembrie. Cei ce­ l-aţi cunoscut rugaţi-vâ pentru el, 25 . Cu neînţeleasă durere şi în veci nemângâiaţi Elena şi Costică, Titi, George, Jean, Nicu şi Bibi fraţi, Căci, Mica şi Irina cumnate, familiile Lt. Cot. M­anolescu, Berceanu, Car­­naţiu şi Rădulescu, mătuşi şi unchi împreună cu toţi verii şi verişoa­­rele anunţă celor cărora le-a fost drag, pierderea mult iubitului lor SUBLOCOTENENT Petrescu Cristian (LOLO) in etate de 25 ani dintr-un regiment de infanterie Căzut în ziua de 14 Septembrie pe front. Cei ce l-au iubit îi vor păstra amintirea sufletului lui bun şi cald, caracterului lui frumos, se vor ruga pentru liniştea­ sufletului lui. 53 + Sdrobiţi de durere * Elena Popescu, Alexandra Hara­­lamb cu Mioara şi Puiu, Ecaterina şi Irodion Bâgiu, Venera, şi Alex. Niculescu, împre­ună cu familiile Elisabeta Niculescu şi Maria Ionescu anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, a dragei lor Zoe C. Popescu Corpul neînsufleţit se află depus în Biserica Sf. Niculae (Buzeşti) până Sâmbătă 27 Sept. 1941 ora 13 când cortegiul va porni la Sf-ta Mănăstire Cernica unde va avea loc înhumarea. Dumnezeu s’o odihnească în pace.17 . Adânc îndureraţi: Ştefania, soţie: Viorica fiică, Eldsabeta mamă, Gheorghe şi Elena socri, Mihail şi Paula naşi, împreună cu fraţi, surori şi rude aduc la cunoştinţă moartea prea iubitului lor Meu Cora Mort la datorie pentru Patrie la Cogalnăc în ziua de 18 August 1041. înştiinţăm pe această cale prie­­tenii şi cunoscuţii care l’au iubit şi apreciat. Parastasul de 6 săptă­­mâni, Sâmbătă 27 Sept. 1841 ora Îl dim. la Biserica Nouă (Buna Vestire) din Şos. Giurgiului Belu. 4 Theodor Zamffirescu soţ, Mircea fiu, Virgil Petre Popescu nepot, cu acelaşi nemărginită durere anunţă parastasul de un ani şi jumătate al­ mult iubitei şi în veci neuitatei Manoara Theodor Zamfirescu Care se va oficia la biserica Sf. Ecaterina din str. Sf. Ecaterina in ziua de 27 cor. orele 10, apoi la Cimitirul Belu.­­ Cu inima sfâşiată de du­rere: Emilia Preot loan Nicolescu (Piteşti) mamă nefericită, Tanţa şi Ionel Oancea soră şi cumnat, Anişoara şi locotenent Grigore Varabiescu soră şi cumnat,, Georgel şi Steluţă nepoţeii lui scumpi şi dragi şi toate familiile înrudite, anunţă, moartea prematură a scumpului şi adoratului lor . SUBLOCOTENENT Alexandru Nicolescu PETRICA De 25 de ani Dintr’un Regiment de Dorobanţi Mort eroic pe câmpul de onoare, pentru Patrie şi Cruce, în ziua de 4 Sept. 1941, departe de toţi cei dragi şi înmormântat provizoriu în comuna Frendental (Ukraina). Petrică scump şi drag, singura mângâere şi nădejde a noastră, te vom păstra veşnic în suflet şi du­hul tău ne va călăuzi toată viaţa. 8646 + Profund îndureraţi şi sdro­­biţi de durere Steliana şi Vasile părinţi, Horica, Petre, Constantia şi Ale­xandru fraţi, bunici, mătuşi, unchi, verişoare şi veri, cu durere anun­ţă parastasul de 40 zile al scumpu­lui, bunului şi blândului lor SUB..LOCOT Predescu V. Ioan (NELLU) dintr’un Regiment de gardă Student la Drept căzut eroic in ziua de 16 August 1941 în fruntea unităţei ce coman­­da, în lupta contra barbariei bol­­şevice, în comuna Cogârlâc-Ucrai­­na­­şi înmormântat provizoriu în comuna Iassa-Ucraina. Rugăm, camarazi, prieteni şi co­­legi a lua parte la Sf. slujbă ce se va oficia la Biserica „Cuţitul de Argint” pe ziua de 28 Sept. a. c. ora 10 a. m. Masa se serveşte la săraci. 3 . Cu sfâşietoare durere, ce ne va stăpâni tot restul vieţii: Aurel Olteanu tată, Maria Ionescu mamă, Eca­terina soră, Paul frate, vestesc ru­delor, prietenilor, şefilor, camara­zilor, colegilor şi­­celor ce l-au cu­noscut, moartea iubitului lor SUBLOCOTENENT ACTIV Olteanu Radu dintr-un Batalion de Pioneri Elev şcoala Politechnică în vârstă de 23 ani propus pentru „Ordinul Mihai Viteazu“ căzut pe câmpul de onoare, în ziua de 12 Sept. 1941, ora 18, în timp ce cucerea o cazemată bolşevică, în­mormântat provizoriu undeva în­ Transnistria. „ Rugaţi-vă pentru el şi preamă­­riţi-i jertfa sfântă. Sâmbătă 27 Sept. a. c., se face pomenirea su­fletului lui nobil la Biserica „Aşe­­zămintele Regina Elena” din Şos. Vergului. 33 . Sfârşiţi de durere şi un veci nemângâiaţi. Anastasia şi Gheorghe Răşcanu părinţi, anunţă pierderea scumpu­lui, iubitului şi adoratului lor, sin­gur copil Gheorghe Răşcanu GIN în etate de 24 ani Avocat stagiar din Baroul Ilfov Doctor în Drept Elev Caporal T. R. dintr’un Regi­ment de Infanterie de Gardă Căzut în luptele cu bolșevicii în ziua de 14 August și înmormântat provizoriu la Kagarluk-Conac-U­­craina. Duminică 28 Septembrie a. c. orele 11 dim. se va oficia un ser­viciu divin *pentru pomenirea su­fletului lui la Biserica Mavrogheni Str. Monetăriei. 779 In veci nemângâiaţi: Titi C. Botez, Maria şi Gheor­­ghe Sfinţescu cu Georgeta, Constantin şi Gabriela, surori, cumnaţi şi nepoţi, împreu­nă cu familiile înrudite- Botez, Sfinţescu, Brânduşanu, Vas­escu Di­­mitriu şi Cristescu, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a mult iubitei lor DOCTOR Eliza Lambrior născută BOTEZ înmormântarea va avea loc Sâm­bătă, 27 Septembrie, la cimitirul „Eternitatea“, Iaşi. “ Zdrobiţi da durere Şi nai mângâiaţi ! Lucia soţie, Carmen şi Medeea,­ fetiţele lui dragi; Corneliu şi Ele­na Mărculescu, frate şi cumnată­ Elvira Cariade, soacră; Consilier Georges .Cariade, cumnat; Marga­reta şi maior Ghiţă Popescu, prie­­teni devotaţi, precum­ şi familiile înrudite, preoţii Mărculescu, ingi­ner Drăgan, Bonciu şi Saviniţ ca­marazi şi cumnaţi, au nemărginita durere să anunţe moartea celui mai bun soţ, părinte devotat, frimd iubit, ginere, cumnat, nepot şi CAPITAN­­ Valeriu Mărculescu dintr’un reg. de infanterie Mort pentru Patrie la 23 August 1©41 pe câmpul de onoa­re. Pentru odihna sufletului său se va oficia un parastas Sâmbătă 27 Septembrie c. orele 11 la Cate­drala oraşului­­ Vâlcea. 11 vom păstra în suflet ca pe o icoană sfântă, şi duhul său va fi călăuza vieţii­ noastre., 8640 + Cu sufletele sdrobite da durere, nemângâiata ma­mă Valeria, soţi© Marioa­­ra soră Maria Dr. Daniil, frate Vasile Dr. Blându, părinte sufletesc Zaharie Popovici, socri Eugenia şi Dr. Ion Vască, cum­naţi Mia Dr. Blându şi Dr. N. Daniil, familiile Blându, Săveanu, Cercovschi anunţă moartea eroică a scumpului şi neuitatului lor LOCOTENENT DE REZERVA INGINER Liviu Blându în etate de 35 ani dintr’un regiment de pionieri căzut eroic la datori© în Ziuă de 21 Septembrie, înmormântat provizoriu la Solz în Transnistria. Sufletul lui drept şi bun, firea lui deschisă şi curagioasă va ră­mâne în veci pildă neuitată , pen­tru toţi cei ce l’au iubit şi cunos­cut. 38 Cu inima îndurerată şi zdrobiţi de durere, Temis­­tocle Cociu, tată, Vasilica, bunică, Maria şi D. Berati cu copiii, Sofia şi Dr. I. Cighi cu copii, Constantin Cociu, surori, cumnaţi şi frate, cum şi familiile îndoliate, Nicolae Cociu, Dumitru Cociu, Tănase Cociu şi Vasile Du­­mitrescu, unchi, împreună cu toa­te famliile înrudite, anunţă pier­derea iubitului, bunului şi nepre­­ţuitului lor fiu, frate, nepot. răpit din mijlocul lor, în floarea vârstei Petre Th. Cociu în vârstă de 33 ani. Fruntaş T. R. într’un Regiment de Vânători de Gardă , căzut vitejeşte în luptele dela Cogârlâc,Ucraina, în ziua de 19 August 1941, în răsboiul ucigător pentru Cruce şi Patrie. Petrică drag, neconsolatul şi de­zolatul tău tată, căruia i-ai fost principalul sprijin în viaţa lui chi­nuită, nu te poate uita niciodată şi roagă pe bunul Dumnezeu, să-l aducă cât mai curând alături de tine. Parastasul de 40 zile, se va ofi­­cia în Biserica Dobroteasa (Calea Văcăreşti) în ziua de 28 Sept. 1941, ora 11:30 a. m. rugând pe toţi cei ce l-au cunoscut şi iubit, a lua parte la slujba religioasă, ce se va oficia pentru odihna sufletului său bun şi devotat. 28 PARMN S. A. R. Anunţă cu regret pierde­rea valorosului său cola­borator, Petre Th. Cociu Cenzor în Consiliul de Admini­straţie căzut vitejeşte pe câmpul de o­­noare în luptele din Cigerlâc- Ucraina în ziua de 19 August 1941, căruia pentru munca depusă şi calităţile cu care era înzestrat, îi va păstra o frumoasă şi neştearsă amintire. Fie-i ţărâna uşoară. 29 . CORUL BISERICEI DO­­BROTEASA Cu inima frântă de dure­re, anunţă pierderea bu­nului prieten şi colaborator FRT. t.­r. Cociu T. Petre Dintr’un Regiment de Gardă mort pentru Patrie, în luptele din Ucraina. Slujba, pentru odihna nepreţui­tului lui suflet, se va oficia Du­minică 28 Septembrie 1941, orele 11,30, în Biserica Dobroteasa, în­ corul căreia, timp de 7 ani, a slu­­jit cu atâta drag. Dormi în pace iubit prieten; vom cinsti memoria ta, prin im­­nuri de slavă. 39 . Adânc îndureraţi Anica soţie, Paulina Sică, Sisi, Gogu Ion, Pavel şi Costică fii. Mitică şi Tudorel Cri­stescu gineri şi nepot, Aneta noră, au nemărginita durere a anunţa pierderea scumpului şi bunului soţ, tată, socru şi bunic Gheorghe Apostol NOTAR în etate de 59 ani , stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea rămăşiţelor pămân­teşti se va face în ziua de 27 Septembrie a. c. în comuna Seama, județul Ilfov. 13 + + ȘI + + +

Next