Universul - Capitala, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 251-265)
1941-09-16 / nr. 251
O. C. R. Film prezintă AZI la SCAI,AM IMN S. ÎNCHINAT ROMANTICmul si Jurnalele de război U.F.A. No. 521 al O.N.3. No. 7 »+♦4 4 jmtttHHHtHUt STIRI TEATRALE Deschiderea stagiunii de iarnă la teatru! Comedia Miercuri, 17 Septemvrie arta 8 Beam, va fi la teatrul Comedia deschiderea stagiunii da latină, cut „PROSTUL DIN BAE“, comedie In 3 acte de E. Priese şi K. Pettmar, traducere de Chr. Etterle şi Radu Beliman. In rotaţie principale : Vasiliu Birlic, Ion ’Ihilaami Nicuileaciu Bu- Băiu, Mincea Beptoffici, Oortsy Holdung şi Mişu Păţim», Nora, Fia- Coffidra, Angela Mateescu, Lurii Popescu şi Verginiea Popescu. Regia: Sică Alexandrescu. ASTĂSEARĂ „FIRFIRICĂ“ LA SAVOY la teamul Savoy «tu loc ultimei« Spectacol» Înainte de plecarea hî turuiau, cu minunata comedia mu.zicală originală „FIRFIRICA’” de Cristoduilo şi Vara Baldihe. „PIRPIRTCĂ“ se joacă numai până joi, când va fi ultimul matineu, cu aceiaisi traterpretare de la premieră, In imn te cu Vasilache. In ceelalte roluri fpriiniriţpaile apar d-nele Tentei Căpaţânu, Lulu Sa,vu, Puica Stănescu, Veve Clga- 11a, Beam Doni, Tantal Săndu- Jescu Any Zaharescu şi d-nii G. Treetaahim, PSu Mranlescu şi Aurel Atamaisescu. Direcţii die scenă O. Tanaae. La pupitru: N. Patricke. TEATRUL MUNCITORESC „LUPTA ŞI LUMINA" Be roia astă seară preaajud Fr. ItanigKV.CĂMILA TRECE PRIN URECHILE ADULUT", comedie CE e’a mai reprezentat cu nesfârşit sUcces la înăiţarea acestei opere dedicate minicoltarflikor dan toată ţara. Distribuţia cuprinde in bună parte iwmeChaktorbcar ce au jucat noi iuri de la premieră: Al G’nlu pami, Flxilia Bterescu, Cezar Ro- Vraţescu, Ovid Row. In celelalte jetai, apar: Coca Enescu, Seredet Corbul, C. Brezeanu, L. Bădătău Şi alţii. Şi de data aceasta, direct?!» de Orară o semnează d. Victor Ion Popa, începutul la ora 8 precBs. TEATRALE ŞtI D. Dragoş Protopopescu ne roagă să amuinţăim că presa d-sale, despre care aerele eu scrie că se V» nspreeanltBl in Rtegiunta aceasta 1» Studio Teatrul National, nu se aimefie . "Batina. Intunaricului“, Ci „DOMNIA ÎNTUNERICULUI" (comedie in trei acte si un mister). I .1 ♦~4~Mta-H~4+4"»+4~H~44 4 •» 4-44 -M &SELECT succes \ PA01& BARBARA ^ MARIEUA LOTTI . OTELLO T050 ERMII1I0 SPALLA Seducerile prezlunerea unei iteamystiatetezMe. Itr "n UNIVERSUL’ INFORMAŢII • Consiliul de patronaj al operelor sociale, în colaborare cu facultatea de medicină din Bucureşti, a luat iniţiativa ajutorării studenţilor în medicină şi a tuturor refugiaţior de pe la celelalte facultăţi şcoli superioare de învăţământ, care fac dovada că sunt absolut lipsiţi de mijloace materiale şi n’au absolut nici un fel de posibilitate de a se întreţine la studii. In acest scop a luat fiinţă, la facultatea de medicină, un birou care stă la dispoziţiunea tuturor, in zilele de Marţi şi Sâmbăta, intre orele 11 şi 13. Poimâine Miercuri 17 Septembrie a. c., la ora 8, se va face în sala Dalles, tragerea clasei IV-a a Loteriei de Stat. Ridicaţi deci negreşit lozurile pentru a participa la această tragere. După comunicări făcute de oficiul Reichului pentru aprovizionare, reiese că nu se poate spune încă nimic precis despre recolta din anul acesta, deoarece nu au fost comunicate încă toate rezultatele treetatului. Se poate constata însă că recolta de cereale este strânsă și adăpostită în Întregime. După rezultatele stabilite de oficiul Reichului pentru aprovizionare la 6 Septembrie 1941, 96% a recoltei de secară fusese strânsă. Pentru aceeaş perioadă din anul trecut a fost 98%„. In ce priveşte recolta de cartofi aceasta nu este atât de bună ca cea din anul trecut. • La seminarul Nitron Mitropolitul, din București, sunt 10 locuri libere în cl. Vila. Locurile se pot ocupa printransferări de la alte seminarii. • Pentru a sprijini Banca greacă de emisiuni în îndeplinirea menirilor sale valuto-politice şi pentm a contribui la reluarea funcţionării economiei greceşti şi mai ales a plăţilor cu străinătatea, guvernul german şi cel italian au hotărât să trimită câte un comisar pe lângă băncile greceşti In calitate de comisar german la Banca grecească de emisiuni a fost numit Paul Hahn, pe când dela italieni a fost numit directorul Băncii Naţionale a Italiei, Vittorio Forte. In acelaş timp s’a hotărât ca plăţile cu alte ţări să cadă sub funcţiunile comisaruluiitalian ,cu execepţia Germaniei şi a ţărilor controlate de ea. • Direcţiunea şcoalei primare nr. 3 fete „C. Romanescu“ aduce la cunoştinţă părinţilor elevelor, că Luni 15 Septembrie, ora 8 dimineaţa, se vor deschide cursurile. • Liceul de fete „I. Heliade Rădulescu” face cunoscut că mai are câteva locuri libere în clasele I-a și a VIII-a. . • A fost întocmit planul fundamental pentru electritficare în toată Bulgaria. El prevede construirea mai multor diguri, uzine hidraulice și centrale de aprovizionare cu electricitate. Planul acesta prevede electrificarea în toată Bulgaria în decurs de 20 de ani. A fost prevăzută anual suma de 100 milioane leva, aşa încât, după toate probabilităţile, totalul cheltuelilor va fi de două miliarde. • In fiecare an, în sezonul mort, toamna târziu şi iarna, ministerul agriculturii din Bulgaria organizează cursuri pentru gospodine şi mame de la ţară. Participantele la aceste cursuri sunt instruite în toate problemele practice în legătură cu îmbunătăţirea hranei, a situaţiei locuinţei, a îmbrăcăminţii, a educaţiei copiilor, etc. Anul trecut s-au ţinut 850 de cursuri la care au luat parte 21.219 femei de la ţară. • Toate cererile de înfiinţare de noi fabrici sau de mărire de instalaţiuni existente, ce se vor depune la ministerul economiei naţionale, vor trebui să cuprindă informaţiuni asupra condiţiunilor de aprovizionare cu materii prime şi combustibil, cât şi posibilitatea de desfacere a produselor pe piaţa locală. • Lucrătorii şi lucrătoarele din Franţa cari lucrează în Germania au, după cum se ştie, dreptul să-şi transfere economiile pe cari le fac în fiecare lună din leafa lor, familiilor lor din Franţa. Până la 1 Septembrie au fost transferate 102 milioane franci. Majoritatea lucrătorilor şi lucrătoarele cari îşi ajută acum din economiile lor rudele au fost, înainte de a fi angajaţi în Germania, şomeri. • A apărut „Monitorul Petrolului Românesc“ anul 16—17 din 1 Sept. de sub direcţia d-lui ing. Barbu Negoescu, cu un cuvânt al d-lui I. C. Marinescu, ministrul economiei naţionale. D. ministru Neubacher semnează «un cuprinzător articol despre „Petrolul românesc în noua Europă“. D. ing. Barbu Negoescu, directorul revistei, in articolul „Pentru cititorii din Marele Reich“ prezintă numărul Monitorului, scos în limba germană, iar d. avocat Nic. E. Ionescu se ocupă într’un documentat articol de regimurile miniere în anii 1923—1941. înscrierile şi reînscrierile la liceul industrial de construcţii civile şi edilitare din Bucureşt, bulevardul Regna Maria 24, au început şi continuă până în seara de 25 Septembrie, pentru clasele I şi V-a iar pentru clasele II, III, IV, VI, VII şi VIII până în seara zilei de 27 Septembrie 1941. MILITARE O Aspirantul ing. (r) Rusu Grigore să se prezinte de urgenţă la subsecretariatul de stat al marinei, Bucureşti, b-dul Elisabeta nr. 1 pentru a-şi clarifica situaţia militară. Contrar va suferi rigorile legii. înfiinţarea institutului român al frigului In ziua de 10 Septembrie a. c. sa constituit Institutul Român al Frigului, din Iniţiativa uniuit grup de specialişti la care s’au asociat trusa multe organizatiuna profesionale printre cari: Uniunea sindicatelor agiiicote, Unitatea abatea,retor frigoriici», Uniurvea, exportatatOtor de carne proeaspătă, Fabrici de greaţă Fabrikci dis maceluri, etc. Acest instituit se compune din Secţiunea frigotehnica, secţiunea de hagiienă alimentara, Secţiunea, agricolă şi secţiunea, ceamamaică. Scopul acestui institut este de ai contribui la ridiicarea economiei noastre naţionale, prin găgirea soluţiunlor cele mai bune in Întrebuinţarea frigului artificial la conservarea, transportul şi comerţul de produse animale vegetale alisnante. Acest institut ana aedicul In str. Mântuleasa nr. 38, etaj I şi este format din următoarele persoane: (ing. D. St. Emilmonu, preşedintele Institutului român al frigului, fost delegat al României la Conferinţa Internaţionsilfe a frigului din Paris; I. N. Manolescu-Strunga fondatorul soc. Frigul; D. R. Ioan niţescu, profesor la Academia, de înalte studii comerciale şi industriale, preşedintele soc. „Ghiaţa Cristoflfină"; Virgil Botâncă, preşedintele soc. Frigul; Mihail Barcsami, mere agricultor, preşedintele studioarbuluii agricol, jud. Ialomiţa; Eugen Neculaia, doctor în stimnetele fizice, preşedintele soc. Steaua Română; ing. Ch. Nicolau, preşedintele consiluului tehnic superior, profesor te, Şcoala Politelhninior; prof. N. Săruilescu, decanul facultăţii, de agricultură; I. Eviam, prof. la Academia, de înalte «cliciri comercialie şi toduatiriflie ; tog. I. Nicdimii, prof. la Şcoala Polytehnica; ing Gh. Pantazi, prof. la ŞcoaC» Politehnic»,; ing. N. Stinghe Bujoi, director al şcoalei de subortagineri; N. Mavrocordat, preşedintele toc. Uniunea abatoarelor friguri,fete; M. Bădărău, preşedintele unanist sindicatetor pentru organizarea exportului de animale și painie proaspătă; dr. luliiu RadUlovici, directorul general al serv. zootehnic. Isecretar general al ministerului «de agricultura.; dr. Gh. lonescu-Brăila, fost director gural al serv. sanitar; da- Gh. Rădulescu-Carlafaii, diirectorul serv. veterinar al Capitala'«; dr. M. Popuscu Baram, membru coruspondent ali 'institutului toternațional al friguluii, din Paris; ing. Alex. Dinopol, director general al soc. „Aur", membru Incons. superior al minelor; ing. N. Poenaru latan, mare agricultor, membru în conf. de adiţie al Creditului Rural; ing. C. Holcesau, mare agricultor; prof. I. Modreanu, preşedintele soc. „Ghiaţa" ; ing. Ştefan Tache, şef de lucrări la Academia de înalte studii cam. şi ind., ad-tar delegat la socret. ...Ghiralţa Orfatalină"; dr. T. D. R. Ioanaţescu, asistent univetrsiter la Academia de înalte studii corn. şî ini., ad-tor delegat la soc. ..Ghiaţa Cristalină“; dr. big. L Berceanu, director la soc. Frigul, şi ing. Adriean Cretu, secretarul general al Institutuului român al frigului, ad-itor ddegat la zac. „Ghteţa Ortetadină" Manuale Didactice în Editura „TNIVERSUL“ Pentru anul şcolar 1941 1942 Caiet Model de Caligrafie pentru cl. I şi il licee teoretice, militare, industriale, şcoli normale şi seminarii, alcătuit de Prof. Dan Voinescu. Caietul şi modelul sunt în acelaş volum. Materia este împărţită după importanţa capitolelor şi a scrierilor. Conţine scrierea rapidă cu o schiţă de plan de lecţie, scrierea cursivă, rondă, model de cerere şi monograme. ACESTE NOUI CAIETE MODEL DE CALIGRAFIE, sunt tipărite în condiţiuni tehnice superioare şi sunt bogate în ilustraţii, fiind foarte potrivite sufletului copiilor. Preţul unui caiet, este numai de lei de. Blocul de desen „Pictor N. Grigorescu“ tipărit de editura „Universul" sub îngrijirea Prof. Dan Voiclescu şi D. Ionescu Morel are un aspect cu totul nou Un desen pe motiv arhitectural românesc împodobeşte coperta, iar în interior se dau o serie de instrucţiuni asupra desenului după natură însoţite de clişee. Depozitul general Librăria „Universul". Se află de vânzare la toate librăriile din Bucureşti şi din ţară. Se expediază şi contra ramburs la cerere. Purtătorii de microbi de KARL MEGERLE Publicăm mai jos ultimul articol al d-lui Megerle, care ne vizitează ţara, articol apărut în ziarul „Berliner Boereenzeitung“ sub titlul „Bazillenträger“: Când în 1929 s’au reluat relaţiunile diplomatice dintre Uniunea Sovietelor şi Anglia, bătrânul rege George V a zăbovit să întindă mâna ambasadorului sovietic Sokolnikov. înainte de prima recepţie la Saint James, la care a luat parte bolşevicul, regele a chemat pe decanul corpului diplomatic, care era pe acea vreme ambasadorul spaniol Merry del Val, şi i-a explicat că pentru el este o prea mare sforţare trupească să întindă mâna la atâţia ambasadori şi diacă nu s’ar putea abandona acest obiceiu vechiu. Era împotriva firii sale să strângă mâna sângeroasă a reprezentantului criminalilor cari au ucis pe vărul său, ţarul Nicolae. Intre timp, vremurile s’au schimbat. Nepotul său şi guvernul său au fălcut la Londra din bolşevici elemente de salon. Azi în înalta societate a manierelor bune faptul de a cocheta cu bolşevicii este curent. Femeile britanice îmbrăţişează pe membrii misiunii militare sovietice Culoarea roşie a devenit la modă. Se rulează filme sovietice. In inteligenţa britanică reînvie, în atmosfera alianţei cu bolşevicii, un nou bolşevism de salon, care se manifesta până acum latent. In universităţile din Cambridge şi Oxford se iniţiează o mişcare viforoasă în vederea conlucrării cu Moscova. Ziarele britanice şi agenţii de ştiri, se străduesc prin articole, informaţiuni şi material de propagandă din Moscova, prin interviewuri cu mărimi sovietice şi reportagii să prezinte viaţa din paradisul sovietic. Afişe bolşevice, fotografii, statistici şi hărţi inundă ţara. Ambasadorul Maisky editează o „Corespondenţă sovietică". Misiunile organizaţiunilor de tineri şi ale universităţilor britanice vizitează Moscova. Universitatea Cambridge a închinat o săptămână prieteniei anglo-sovietice. Agenţia britanică de informaţiuni „Reuter“, de strânsă colaborare cu agenţia sovietică „Tass", a pus la dispoziţie reţeaua sa de informaţiuni. Ziare ca „Daily Herald“, „New Chronicale’, „Evening Standard“, „Reynaulds News“, s’au străduit e aduce în contact publicul lor de cititori cu lumea bolşevică. In lumea uniunilor muncitoreşti britanice şi a mtasselor muncitoreşti interesul pentru Uniunea Sovietică ia forme mai serioase. Congresul uniunilor a hotărit în unanimitate înfiinţarea unui comitet comun anglosovietic, care să se ocupe cu schimbul în Anglia şi Uniunea Sovietică. Muncitorii britanici din industria de armament au transmis mesagii de simpatie camarazilor lor ruşi. Victoria Uniunii Sovietice, — aşa a proclamat congresul uniunilor, într’un protest împotriva ministerului pentru producţiune aviatică, — este şi victoria Angliei. Maisky lucrează cu uniunile muncitoreşti britanice şi asociaţiile comuniste în vederea reapariţiei ziarului comunist „Daily Worker". Un ziar pretinde că prin finanţa cu Moscova nu s’a realizat numai un front militar, ci şi un front patriotic spre a realiza solidaritatea muncitorilor din ambele state. Muncitorii comunişti se impun, sub protecţia ambasadei sovietice, în uniunile muncitoreşti britanice. Se pretinde eliberarea conducătorilor comunişti arestaţi şi trimiterea de muncitori industriali britanici pe frontul roşu. Se pretinde din partea d-lui Churchill crearea unei atmosfere favorabile pentru frontul popular. Partidul laburist britanic este hotărît să exploateze noua constelaţie şi să pună de fiecare dată pretenţii noui. Churchill şi conducătorii de breaslă fac numai încercări slabe de a menţine deosebirea teoretică între solidaritatea cu Uniunea Sovietelor ca aliat şi bolşevismul, care trebue combătut. Anglia a devenit un purtător de barili nu numai în ţara proprie, ci şi în America de Nord şi Sud. Infiltrare®in Statele Unite a ideilor şi propagandei bolşevice a început nu numai prin căile britanice, ci este susţinută prin personalităţi nordamericane, ziare şi agenţii de informaţii. Mari concerne de presă ca „North America Newspaper Alliance“ cu 50 ziare şi o ediţie totală de 10 milioane exemplare, cât şi publicaţiuni răspândite ca „Colliers Welly“ şi „Picture Magazine“, marea agenţie de presă „United Press", ziare ca „New York Times“ şi altele, se iau la întrecere spre a obţine informaţiuni şi material sovietic de propagandă, în baza recomandărilor ambasadorilor sovietici din Washington şi Londra, ambasadorului american din Moscova, anumitor senatori şi chiar preşedintelui şi şefului său de presă. Aceştia invită pe bolşevici să se folosească de unica ocazie de acum, spre a „lămuri“i poporul american asupra punctului de vedere sovietic. Cărţi bolşevice, ca aceea a decanului roşu din Canterbury, sunt răspândite pe preţuri derizorii de către ambasada sovietică în Statele Unite. Cunoscuta întreprindere radiofonică „Columbia Broadcating Sistem" se strădueşte să pună la dispoziţia postului de radio sovietic Cabarowsk o emisiune zilnică în limba engleză prin postul său din San Francisco. Ambasadorii sovietici pot să comunice cu satisfacţie la Moscova că sunt asaltaţi cu telegrame de simpatie şi încercări de apropiere. Conducătorul breslelor muncitorilor eletricienii şi radiofonici din Statale Unite, care este în acelaş timp şi secretarul general al breslelor „Cio" şi tai aderent zelos al d-lui Roosevelt, a fost suspendat din serviciul său deoarece a îndrăznit să propună o moţiune prin care se condamna atât naţional-socialismul, fascismul cât şi comunismul. Infiltraţia comunistă a început şi în Canada. Dar un teren deosebit de favorabil s’a găsit în America de Sud, unde propagarea comunismului se face în prima linie de către agenţiile de presă anglo-saxone şi ziarele lor. Avem informaţiuni certe că agenţia ,dentar, dă comenzile sale la Moscova cu menţiunea :material pentru clienţii speciali din America de Sud" şi acest material trebue sincronizat cu neutralitatea sudiamericană. Ziarul „News Chronikle" şi-a asigurat o serie de articole a agitatorului bolşevic Tolstoi, articole destinate pentru America de Sud. Agenţia sovietică din Londra „Soviet war news“ anunţă că materialul livrat de ea este răspândit de către ministerul britanic de propagandă şi în America de Nord şi Sud. Fireşte că urmările binefăcătoare n’au întârziat să se producă. Intr’o adunare publică la Buenos Aires s’au ţinut discursuri comuniste şi s’au ovaţionat Uniunea Sovietică şi armata roşie. La Montevideo, d. Drake, ministrul britanic rechemat, a fost condus cu un alaiu festiv în port; fotografiile lui Stalin, alături de ale lui Roosevelt şi Churchill, ornau trăsura ministrului britanic, iar megafoanele transmiteau ovaţiuni adresata lui Stalin şi Uniuni Sovietice. Pe de altă parte, ambasada britanică din Suedia, în colaborare cu cea sovietică, se strădueşte să editeze o publicaţie suedeză, în care alături de reprezentantul suedez şi britanic să se găsească şi un fost reprezentant al agenţiei „Tass“. Insfârşit ne amintim că ziarele britanice şi în special „Observer" au fost, acum câteva săptămâni invitate să provoace prin lozince bolşevice revoluţiunea populaţiei din regiunile ocupate. Acestea sunt primele consecinţe psihologice, propagandistice şi morale ale alianţei anglo saxone cu bolşevismul; ele au un caracter coercitiv şi sunt încadrate de Moscova în planul pentru pregătirea revoluţiei mondiale. Democraţiile au fost totdeauna un teren prielnic pentru infiltraţia bolşevică. Experienţele frontului popular din Franţa şi Spania confirmă acest fapt. Războiul actual creează nota condiţii favorabile. In Anglia,bolşevismul găseşte străduinţele puternice ale partidului laburist şi ale breslelor de a se folosi de actualul război spre a obţine noui concesii politice, sociale şi economice din partea burgheziei. Sforţările extenuante, lipsurile şi celelalte efecte ale războiului asupra populaţiei, precum şi distrugerea structurii sociale actuale facilitează această infiltraţie comunistă, in Statele Unite, procesul de destrămarea structurii politice şi economice de până acum a ţării, sdrobdreia sectorului economic particular şi tensiunea din domeniul politicei de preţuri şi salarii creează numeroşi factori psihologici, care lucrează în favoarea bolşevismului. Faptul că tot ceea ce soseşte din Uniunea Sovietică deţine o valoare dătătoare de ton, acţionează în acelaş sens. In America de Sud, Moscova calculează cu tensiunea economică şi socială, care este urmarea paralizării comerţului, a producţiei, a pauperizării şi decăderii standardului de viaţă. In climatul războiului, a urmărilor lui şi a campaniei de ură, microbul bolşevismului se desvoltă spre satisfacţia deplină a Moscovei. In planta revoluţiei mondiale a bolşevismului, Roosevelt şi Churchil au rolul lui Kerenski. Alianţa cu Moscova a slăbit, în mod automat, forţa internă de rezistenţă a acestor democraţii împotriva infecţiunii comuniste, iar solidaritatea cu bolşevismul, ajutorul de arme şi colaborarea în politica externă estompează în mod necesar deosebirile dintre graniţe. Cine justifică acţiunile aliatului bolşevic, admiră realizările sale şi îi ajută să obţină victoria, nu poate să mai opună rezistenţa necesară concepţiei bolşevice. De aceea ee comite o falsificare voită când voci britanice şi americane caută să dovedească că, afară de puterile Axei şi aliaţii lor, mai sunt şi alte forţe care pot să constitue la un moment dat, un zăgaz împotriva invaziunii bolşevice şi să apere Europa de urmările unei victorii a Moscovei. In momentul alianţei cu bolşevicii, anglo-saxonii şi-au legat fatalmente mâinile. Europa ar fi lăsată Moscovei drept pradă şi s’ar recunoaşte pretenţiunea Uniunii Sovietelor de a avea influenţă hotărîtoare în viitoarea ordine mondială. Vestitul articol de fond din ziarul „Times" este confirmat de unele surse americane, cu obiecte de discuţie ale conferinţei din Moscova. „Poziţia Uniunii Sovietelor în lumea de după război şi un acord asupra „sferelor de influenţă a viitoarelor înfăţişări ideologice a Europei de Vest", sunt de asemenea confirmate de discursul ministrului muncii britanice, Bevin, care a lămurit că, imperiul britanic, Statele Unite şi Uniunea Sovietică vor juca un rol în viitoarea conducere a lumii". Ceea ce am arătat noi mai sus în înşirarea de fapte raţionale nu reprezintă decât prima etapă a contactului care a urmat după alianţa englo-saxonă-bolşevică. Acele popoare care în procesul revoluţiilor lor naţionale au reuşit să înlăture comunismul şi duc azi, pentru Europa şi lumea întreagă, o luptă de distrugere a inamicului tuturor popoarelor culte, au devenit imune. Inamicii lor sunt în mod fatal purtătorii de microbi ai infecţiei bolşevice şi ies prin aceasta, în mod automat, din cadrul muncii constructive în vederea unei ordini paşnice, sănătoase și durabile. Situaţia agricolă de la 31 August 6 Septembrie 1941 In cursul săptămânii au căzut ploi generale abundente în Banat, Transilvania, Moldova şi Dobrogea. In partea de Nord a Olteniei şi Munteniei a plouat suficient, i®ar în partea de Sud au căzut ploi parţial. Şi se simte încă nevoie de ploaie pentru arături. Pretutindeni timpul a fost rece. Treeratul şi arăturile au fost stingherite de ploi, încât au continuat cu întreruperi . S’a urmat recoltarea fasolei şi floarei soarelui. Porumbul promite o recoltă bună. In regiunile de şes, se apropie de maturitate, iar în Nordul ţării, ploile continui şi timpul rece au întârziat coacerea. Viile se prezintă bine. Islazurile şi miriştile nearate au iarbă suficientă pentru vite. Distribuţia uleiului comestibil Oficiul fabricilor de uleiuri vegetale s. a. v. aduce la cunoştinţa consumatorilor din circumscripţia 7-a de poliţie că s-a distribuit ulei comestibil comercianţilor din eceastă circumscripţie pe ziua de 13 Septembrie 1911. Consumatorii sunt rugaţi să ridice cota de jumătate litru de per. »Oană, pe baza cuponului nr. 3, conform diapoziţiunilor comunicatului dat de ministerul economiei naţionale, subsecretariatului de Stat al aprovizionării. Conform acestor mat moţiuni consumatorii din circumscripţia 7-a, cari au primit cartelele mai târziu sau cari din diferite motive (lipsă de ulei suficient la comerciantul respectiv), nu pot ridica uleiul de la comerciantul la care s’au înscris pe baza certificatului de recensământ, pot ridica cota pe această lună dela : Alexandru Constantinescu, din strada Vlădescu nr. 2 unde Oficiul a îngrijit să 6© găsească ulei suficient pentm satisfacerea tuturor consumatorilor din această circumscripţie. In cazul când comercianţii nu pot satisface toţi clienţii din ulei ce au primit, sunt obligaţi a anunţa numărul de persoane neaprovizionate la Alexandria Constantinescu, din strada Vlădescu TABLOUL COMERCIANŢILOR CARI AU PRIMIT ULEI PE ZIUA DE 14 SEPTEMBRIE Apostol Spirea Dorobanţilor 174;Bunea loan. Dorobanţilor 154; Bor- za Romulus Dorobanţilor 239; 3e- Iliceanu Grig., Banu Antonache 42; Bogdan Ioan, Dorobanţilor Tip; Coşea I-lae, şos. Jianu 19; Cocorescu St., Mexeel Andreescu 37; Costea Mihai, Aurel Coama 11; Ciuceanu Oprea, Pârgari 12; Corcodel Gh., Andrei Mureşeanu 28; Cupu Oprea, Colinescu 15; Comstantîivescu Al. Av. Beller 1; Al. Constantinescu, Vlădescu 2; Coop. Munc. Leonida, Jianu 16; Caplanan Gazacos, Av- Beller 34; Cârstea Mamuele, b-d Antonache 59; Giudescu loan, Piaţa Waschington 2; Foţi Apostol, Piaţa Conf. Balcanică , Florescu, Sf. C-tin şi Elena 37; Gâdea Ioanu, Paris 22; Georgescu M. loan, Paris 38; Hazarian Ştefan, Paris 18; Kapitian David, Av. Beller 24; Jiteanu D-tru, Dorobanţi 116; Marcu Fl., Av. Beller 35; Molner Martin, Sf. C-tin şi Elena 46; Marghikian Ed, Dorobanţi 90; Moisescu Petre, Voiicu Drumea; Nicolae N. Nicolae Romană 3; Popa C-tin, Dorobanţi 166; Penciu I. Gh., Dorobanţii 170; Btanoz Ioan, Banu Antonache, Serchizian T. Dorobanţi 150; Zamchion T., Av. Beller 20. Anul al 58-lea Nr. 251 Marți 16 Septembrie 1941 GALERIA EROILOR NOŞTRI Sublocotenentul rez. Petru Şerban In toata războaiele noastre, învăţătorunea şi-a dat un tribut larg da sânge. Este categoria profesională, care-şi înscrie cele mai multe nume, pe listele de eroi. In listele oficiale de ofiţeri şi subofiţeri, căzuţi pe câmpurile de onoare, se găsesc într’o desăvârşită camaraderie, nume de învăţători, ofiţeri de rezervă, dar profesiunea lor nu se poate cunoaşte, decât din anunţurile mortuare data de familii, sau unităţile din cari au făcut parte. Nu de mult, am consemnat în aceste coloane, jertfa învăţătorului, sublocot. rez. Simion Gheorghe, primul erou căzut din mijlocul provinciei bănăţene. Zilele acestea, ne-a fost dat să înregistrăm o nouă împreunare cu veşnicia, a altui învăţător din Timişoara, subit. rez. Petru Şerban. Asupra jertfei eroice a lui Petru Şerban, ne-a atras atenţiunea un elev al său. In gazeta „Voinţa Banatului“ am citit emoţionantele rânduri semnate de tânărul Ionel Titi Subţire din cl. IlI-a a Şcoalei primare de aplicaţie, prin care tălmăceşte durerea şi emoţia elevilor lui Petru Şerban, rânduri din cari străbate mângâierea că „dascălul“ lor este un erou. Despre activitatea învăţătorului Petru Şerban ne-am ocupat şi noi cândva, scriind despre revista „Jurnalul nostru“ a elevilor săi, pe care o tipărea la tipografia „Naţionala“ din Timişoara. In paginile acestei reviste, elevii şcoalei primare de aplicaţie, îşi publicau gândurile, poeziile, lucrările de desen şi tot ce fantezia şi sufletul lor delicat, credea că trebuiesc făcute cunoscut colegilor şi părinţilor. Au venit apoi concentrările, cari au chemat pe apostol la alte datorii, iar revista a rămas în sertarul său, aşteptând vremuri mai bune. Şi elevul Subţire, consemnează cu emoţie despărţirea clasei de dascălul ei, ziua de 15 iunie, când le-a lăsat drept testament, următoarele cuvinte de foc: „Dragi copilaşi, mergeţi acasă la părinţii voştri şi îl rugaţi, peste vară să vă ducă la ţară, la sat, unde este soare mai munt, aer mai bun şi unde fiecare firişor de iarbă vă şopteşte că aveai un mare ordin naţional, să «g sădească In sufletele voastre încă de acum: refacerea României Mari, un ideal pentru care fiecare trebue să luptăm şl dacă ţara ne cere să şi murim. Jurăm pentru aceasta în ochii părinţilor şi copiilor lucesc, lacrimi calde, iar dascălul, nimbat de gloria, care peste câteva săptămâni avea să-i înconjoară figura, îşi striveşte în colţul genelor o lacrimă de emoţie, îşi strânge la piept pe fiecare copilaş al clasei sale şi se desparte de el, pentru totdeauna. Peste câteva zile urmează mobilizarea şi Petru Şerban îmbracă uniforma de sublocotenent de roşiori. • Zilele ce au urmat au fost pentru el o dăruire totală pentru patrie, aşa cum a învăţat şi pe copilaşii săi. I Se avânta în executarea misiunilor, cu toată pasiunea celor 27 ani şi cu convingerea că servind ţara, îşi îndeplineşte cea mai mare datorie. In ziua de 7 August 1941, undeva, pe câmpiile Ucrainei, subit, rez. Petru Şerban închidea pentru totdeauna ochii săi buni, cari au încălzit sub oblăduirea lor* inimile câtorva generaţii de tinere vlăstare ale Timişoarei. Undeva, departe, spre soareapune, elevii săi, alături de o logodnică, au vărsat lacrimi de recunoştinţă pentru dascălul lor, care a cinstit nu numai profesiunea, dar a ştiut să moară pentru patrie, atât de frumos. Cu Petru Şerban dispare o figură de elită a dăscălimei bănăţene, iar în galeria eroilor neamului, se înscrie cu cinste, un nou nume, al unui învăţător bănăţean a cărui amintire va trebui cinstită aşa cum se cuvine. Subit. rez. OCTAV METEdî Grupul de cercetare işi cinsteşte pe vrednicii ostaşi Luptele se dau crâncene, în Ucraina. Se ia contact cu inamicul in apropierea acelui sat de colonişti germani, cari au adus de departe numele său, Strasburg. Grupul de cercetare operează. Şi atâţi ostaşi s’au remarcat prin vrednicia lor, încât au fost citaţi prin ordin de zi. Iată lista onoarei, a acestor bravi luptători : sergentul Enache Traian şi caporalii David Hie şi Păun Andrei, comandanţi de patrule, au parcurs drumul de la Tiraspol la Strasburg luând contact cu Inamicul. Graţie lor, Grupul se angajează şi surprinde pe inamic; Plutonierul Olaru Constantin, străbate un teren aproape impracticabil, tăiat de şanţuri, reţele de sârmă ghimpată şi prin foc, pătrunde în Strasburg ; Caporalul Doroşin Iilarin, intră printre primii în sat, făcând doi prizonieri; Soldatul Tarbuc C-tin rezistă 13 contraatacul inamictata care se retrage, până ce îi vin ajutoare. Soldatul Decianu Nicolae, pune pe fugă o rezistenţă de 16 soldaţi inamici . Tocot. Grodinschi Teodor, ţine cât mai aproape trenul de luptă cu muniţia necesară şi terenul fiind impracticabil şi minat, dăl ideea întrebuinţării rambleului căii ferate, ca pe o adevărată şosea. Cu avânt, îndrăsneală şi inteligenţă adevărat românească, s’a cucerit satul Strasburg, la care fapt de arme s’au distins ostaşii mai sus arătaţi şi cinstiţi după marele lor merit. Culesul strugurilor pentru vin Viticultorul harnic şi cu dragoste de munca lui va dori întotdeauna să facă un vin bun, parfumat, tare şi pare să se păstreze bine. Un astfel de vin nu se poate căpăta decât din struguri copţi. De ne grăbim şi culegem strugurii de verzi, e o pagubă buzunarului nostru şi ţării, căci vinurile din astfel de struguri sunt prea slabe, se strică primăvara, sunt prost plătite şi fără căutare. Culesul trebue să se facă când strugurii sunt dulci, frumos coloraţi şi parfumaţi. Atunci via este în stare să dea cea mai mare cantitate de vin. Dacă la să vrem să facem vinuri mai alese şi scumpe, trebuie să amânăm culesul ceva mai târziu, când bobiţeie suntem mult mai dulci, căci şi-au pierdut din apă, iar gustul şi parfumul acelor varietăţi de struguri mafi pronunţate. Atât In cazul întâi, când căpătăm vin bun şi mult cât Şi al doilea, când de pe aceiaşi suprafaţă de vie scoatem o cantitate mai mică dar superioară calitativ, timpul culesului îl putem afla după culoarea strugurilor1, grosimea pieliţei, culoarea şi starea de uscăciune a ciorchinelui şi a oxodiţei boabelor şi după gustul lor. Când boabele s’au colorat bine, pieliţa e moale la pipăit, codiţele boabelor şi ciochinii s’au uscat, iar gustul a atins cea mai mare dulceaţă, începem culesul. Pentru viile mai mari, momentul culesului se află cu un instrument anume făcut care se numeşte refrdetametru. Ştiinţa materialistă, scriitorii nihilişti, distructivi, comunismul iudeo slav, maşinalismul occidental şi conflictele mari economico-industriale au provocat criza mare a credinţei şi ameninţă să distrugă ordinea socială, să întroneze anarhia universală şi haosul. Cartea d-lui dr. Piticaru arată în mod logic şi ştiinţific temeiurile existenţei sufletului nostru şi ale lui Dumnezeu. Credinţa este baza manifestaţiunilor sufleteşti, iar ştiinţa nu este decât un auxiliar al celei dintâi. Evoluţia ne duce la desăvârşirea spirituală, hărăzită nouă de divinitate, prin înobilarea sentimentelor, deci la înfăptuirea împărăţiei Cerurilor din noi. Spiritualitatea din noi stăpâneşte şi impune ca factor principal intern evoluţia noastrăă biologică. Cartea d-la dr. Piticaru reprezintă o înaltă concepţie filozofică şi va produce în lumea ateistă o renaştere a concepţiei creştine despre viaţă. Ea poate fi considerată, în fapt, ca o puternică apologie a adevăratului spirit creştinesc din toate timpurile. Cartea este scrisă de un medic. Dar tocmai datorită faptului, că d. dr. Piticaru este medic, a putut pătrunde atât de bine în tainele vieţii noastre sufleteşti şi organice şi a putut analiza sufletul omenesc. CĂRŢI NOUI Dr. Iiie Piticaru: Teoria evoluţiei spiritale ULTIMELE ZILE ÎNAINTE DE TURNEU TEATRUL SAVOY Rei)««lrffiă pentru a 82-a oară formidabilul sacesa FIRFIRICĂ ca VASILACHE____ BILETELE PENTRU ULTIMELE SPECTACOLE LA CASA TEATRULUI Telefon 3. 55. 03 Ileana Daru BEKKESI