Universul - Capitala, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 251-265)

1941-09-16 / nr. 251

O. C. R. Film prezintă AZI la SCAI,A­­M IMN S. ÎNCHINAT ROMANTICmul si Jurnalele de război U.F.A. No. 521 al O.N.3. No. 7 »+♦4 4 jmtttHHHtHUt STIRI TEATRALE Deschiderea stagiunii de iarnă la teatru! Comedia Miercuri, 17 Septemvrie arta 8 Beam, va fi la teatrul Com­edia deschiderea stagiunii da latină, cut „PROSTUL DIN BAE“, comedie In 3 acte de E. Priese şi K. Pett­­mar, traducere de Chr. Etterle şi Radu Beli­man. In rotaţie principale : Vasiliu Birlic, Ion ’Ihilaami Nicuileaciu Bu- Băiu, Mincea Beptoffici, Oortsy Hol­dung şi Mişu Păţim», Nora, Fia- Coffi­d­ra, Angela Mateescu, Lurii Popescu şi Verginiea Po­pescu. Regia: Sică Alexan­drescu. ASTĂSEARĂ „FIRFIRICĂ“ LA SAVOY la team­ul Savoy «tu loc ultimei«­ Spectacol» Înainte de plecarea h­î turuiau, cu minunata comedia mu.­zicală originală „FIRFIRICA’” de Cristoduilo şi Vara Baldihe. „PIRPIRTCĂ“ se joacă numai până joi, când va fi ultimul ma­tineu, cu aceiaisi traterpretare de la premieră, In imn te cu Vasi­­lache. In ceelalte roluri fpriiniriţpaile apar d-nele Tentei Căpaţânu, Lulu Sa,vu, Puica Stănescu, Veve Clga- 11a, Beam Doni, Tantal Săndu- Jescu Any Zaharescu şi d-nii G. Treetaahim, PSu Mranlescu şi Au­rel At­­amaisescu. Direcţii die scenă O. Tanaae. La pupitru: N. Patricke. TEATRUL MUNCITORESC „LUPTA ŞI LUMINA" Be roia astă seară preaaj­­ud Fr. ItanigKV.CĂMILA TRECE PRIN URECHILE ADULUT", comedie CE e’a mai reprezentat cu nesfâr­şit sUcces la înăiţarea acestei opere dedicate minicoltarflikor dan toată ţara. Distribuţia cuprinde in bună parte iwmeCh­ak­torbcar ce au ju­cat noi iuri de la premieră: Al G’nlu pami, Flxilia Bterescu, Cezar Ro- Vraţescu, Ovid Row. In celelalte jetai, apar: Coca Enescu, Seredet Corbul, C. Brezeanu, L. Bădătău Şi alţii. Şi de data aceasta, direct?!» de Orară o semnează d. Victor Ion Popa, începutul la ora 8 precBs. TEATRALE ŞtI D. Dragoş Protopopescu ne roagă să am­uinţăim că presa d-sale, despre care aerele eu scrie că se V» nspreeanltBl in Rtegiunta acea­sta 1» Studio Teatrul National, nu se aimefi­e . "Batina. Intunaricului“, Ci „DOMNIA ÎNTUNERICULUI" (comedie in trei acte si un mis­ter). I .1 ♦~4~Mta-H~4+4"»+4~H~44 4 •» 4-44 -M &SELECT succes \ PA01& BARBARA ^ MARIEUA LOTTI . OTELLO T050 ERMII1I0 SPALLA Seducerile prezlunerea unei iteamystiatetezMe. Itr "n UNIVERSUL’ INFORMAŢII • Consiliul de patronaj al o­­perelor sociale, în colaborare cu facultatea de medicină din Bucu­reşti, a luat iniţiativa ajutorării studenţilor în medicină şi a tu­turor refugiaţior de pe la cele­lalte­ facultăţ­­i şcoli superioare de învăţământ, care fac dovada că sunt absolut lipsiţi de mijloa­ce materiale şi n’au absolut nici un fel de posibilitate de a se în­treţine la studii. In acest scop a luat fiinţă, la facultatea de medicină, un birou care stă la dispoziţiunea tuturor, in zilele de Marţi şi Sâmbăta, intre orele 11 şi 13. Poimâine Miercuri 17 Sep­tembrie a. c., la ora 8, se va face în sala Dalles, tragerea clasei IV-a a Loteriei de Stat. Ridicaţi deci negreşit lo­zurile pentru a participa la această tragere.­­ După comunicări făcute de oficiul Reichului pentru aprovi­zionare, reiese că nu se poate spune încă nimic precis despre recolta din anul acesta, deoarece nu au fost comunicate încă toate rezultatele treetatului. Se poate constata însă că recolta de ce­reale este strânsă și adăpostită în Întregime. După rezultatele stabilite de oficiul Reichului pen­tru aprovizionare la 6 Septembrie 1941, 96% a recoltei de secară fusese strânsă. Pentru aceeaş pe­rioadă din anul trecut a fost 98%„. In ce priveşte recolta de cartofi aceasta nu este atât de bună ca cea din anul trecut. • La seminarul Nitron Mitro­politul, din București, sunt 10 locuri libere în cl. Vil­a. Locurile se pot ocupa prin­­transferări de la alte seminarii. • Pentru a sprijini Banca greacă de emisiuni în îndeplini­rea menirilor sale valuto-politice şi pentm a contribui la reluarea funcţionării economiei greceşti şi mai ales a plăţilor cu străinăta­tea, guvernul german şi cel ita­lian au hotărât să trimită câte un comisar pe lângă băncile greceşti In calitate de comisar german la Banca grecească de emisiuni a fost numit Paul Hahn, pe când dela italieni a fost numit direc­torul Băncii Naţionale a Italiei, Vittorio Forte. In acelaş timp s’a hotărât ca plăţile cu alte ţări să cadă sub funcţiunile comisarului­­italian ,cu execepţia Germaniei şi a ţărilor controlate de ea. • Direcţiunea şcoalei primare nr. 3 fete „C. Romanescu“ adu­ce la cunoştinţă părinţilor eleve­lor, că Luni 15 Septembrie, ora 8 dimineaţa, se vor deschide cursurile. • Liceul de fete „I. Heliade Rădulescu” face cunoscut că mai are câteva locuri libere în cla­sele I-a și a VIII-a. . • A fost întocmit planul funda­mental pentru electritficare în toa­tă Bulgaria. El prevede construirea mai multor diguri, uzine hidrau­lice și centrale de aprovizionare cu electricitate. Planul acesta prevede electrificarea în toată Bulgaria în decurs de 20 de ani. A fost prevăzută anual suma de 100 milioane leva, aşa încât, după toate probabilităţile, totalul chel­­tuelilor va fi de două miliarde. • In fiecare an, în sezonul mort, toamna târziu şi iarna, mi­nisterul agriculturii din Bulgaria organizează cursuri pentru gos­podine şi mame de la ţară. Parti­cipantele la aceste cursuri sunt instruite în toate problemele practice în legătură cu îmbunătă­ţirea hranei, a situaţiei locuinţei, a îmbrăcăminţii, a educaţiei co­piilor, etc. Anul trecut s-au ţinut 850 de cursuri la care au luat parte 21.219 femei de la ţară. • Toate cererile de înfiinţare de noi fabrici sau de mărire de instalaţiuni existente, ce se vor depune la ministerul economiei naţionale, vor trebui să cuprindă informaţiuni asupra condiţiuni­­lor de aprovizionare cu materii prime şi combustibil, cât şi posi­bilitatea de desfacere a produse­­lor pe piaţa locală. • Lucrătorii şi lucrătoarele din Franţa cari lucrează în Ger­mania au, după cum se ştie, drep­­tul să-şi transfere economiile pe cari le fac în fiecare lună din leafa lor, familiilor lor din Fran­ţa. Până la 1 Septembrie au fost transferate 102 milioane franci. Majoritatea lucrătorilor şi lucră­toarele cari îşi ajută acum din economiile lor rudele au fost, înainte de a fi angajaţi în Ger­mania, şomeri. • A apărut „Monitorul Petro­lului Românesc“ a­nul 16—17 din 1 Sept. de sub direcţia d-lui ing. Barbu Negoescu, cu un cuvânt al d-lui I. C. Marinescu, minis­trul economiei naţionale. D. mi­nistru Neubacher semnează «un cuprinzător articol despre „Pe­trolul românesc în noua Europă“. D. ing. Barbu Negoescu, direc­torul revistei, in articolul „Pentru cititorii din Marele Reich“ pre­zintă numărul Monitorului, scos în limba germană, iar d. avocat Nic. E. Ionescu se ocupă într’un documentat articol de regimurile miniere în anii 1923—1941.­­ înscrierile şi reînscrierile la liceul industrial de construc­ţii civile şi edilitare din Bucu­­reşt, bulevardul Regna Maria 24, au început şi continuă până în seara de 25 Septembrie, pentru clasele I şi V-a iar pentru cla­sele II, III, IV, VI, VII şi VIII până în seara zilei de 27 Septembrie 1941. MILITARE O Aspirantul ing. (r) Rusu Grigore să se prezinte de ur­genţă la subsecretariatul de stat al marinei, Bucureşti, b-dul Eli­­sabeta nr. 1 pentru a-şi clarifica situaţia militară. Contrar va suferi rigorile legii. înfiinţarea institutului român al frigului In ziua de 10 Septembrie a. c. sa constituit Institutul Român al Frigului, din Iniţiativa uniuit grup de specialişti la care s’au asociat trusa multe organiza­tiu­na profesio­nale printre cari: Uniunea sindi­catelor agii­icote, Unitatea abatea,­­retor f­rigorii­ci», Uniurvea, expor­­tatatOtor de carne proeaspătă, Fa­brici de greaţă Fa­brikci dis mace­­luri, etc. Acest instituit se compune din­­ Secţiunea frigotehnica, secţiunea de hagiienă alimentara, Secţiunea, agricolă şi secţiunea, ceamamaică. Scopul acestui institut este de ai contribui la ridiicarea economiei noastre naţionale, prin găgirea so­­luţiunlor cele mai bune in Între­buinţarea frigului artificial la conservarea­, transportul şi comer­ţul de produse animale­­ vege­tale alisnante. Acest institut ana aedicul In str. Mântuleasa nr. 38­, etaj I şi este format din următoarele persoane: (ing. D. St. Emilmonu, preşedintele Institutului român al frigului, fost delegat al României la Conferinţa Internaţionsilfe a frigului din Pa­ris; I. N. Manolescu-Strunga fondatorul soc. Frigul; D. R. Ioan niţescu, profesor la Academia, de înalte studii comerciale şi indus­triale, preşedintele soc. „Ghiaţa Cristoflfină"; Virgil Botâncă, preşe­dintele soc. Frigul; Mihail Bar­­csami, mere agricultor, preşedin­tele studioarbuluii agricol, jud. Ia­lomiţa; Eugen Neculaia, doctor în stimnetele fizice, preşedintele soc. Steaua Română; ing. Ch. Nico­­lau, preşedintele consiluului tehnic superior, profesor te, Şcoala Poli­telhninior; prof. N. Săruilescu, deca­nul facultăţii, de agricultură; I. Eviam, prof. la Academia, de înalte «cliciri comercialie şi toduatiriflie ; tog. I. Nicd­imii, prof. la Şcoala Polytehnica; ing Gh. Pantazi, prof. la ŞcoaC» Politehnic»,; ing. N. Stinghe Bujoi­, director al şcoa­lei­ de subortagineri; N. Mavrocor­­dat, preşedintele toc. Uniunea a­­batoarelor friguri,fete; M. Bădărău, preşedintele unanist sindicatetor pentru organizarea exportului de animale și painie proaspătă; dr. lul­iiu RadUlovici, directorul gene­ral al serv. zootehnic. Isecretar general al m­inisterului­ «de agri­cultura.; dr. Gh. lonescu-Brăila, fost director gural al serv. sani­tar; da- Gh. Rădulescu-Carlafaii, diirectorul serv. veterinar al Capi­tala'«; dr. M. Popuscu Baram, membru coruspondent ali 'institu­tului toternațional al fr­iguluii, din Paris; ing. Alex. Dinopol, direc­tor general al soc. „Aur", membru In­cons. superior al minelor; ing. N. Poenaru latan, mare agricul­tor, membru în conf. de adiţie al Creditului Rural; ing. C. Holcesau, mare agricultor; prof. I. Modrea­­nu, preşedintele soc. „Ghiaţa" ; ing. Ştefan Tache, şef de lucrări la Academia de înalte studii cam. şi ind., ad-tar delegat la socret. ...Ghiralţa Orfatalină"; dr. T. D. R. Ioanaţescu, asistent univetrsiter la Academia de înalte studii corn. şî ini., ad-tor delegat la soc. ..Ghia­ţa Cristalină“; dr. big. L Bercea­­n­u, director la soc. Frig­ul, şi ing. Adriean Cretu, secretarul general al Institutuulu­­i român al frigului, ad-itor dd­egat la zac. „Ghteţa Ortetadină" Manuale Didactice în Editura „TNIVERSUL“ Pentru anul şcolar 1941 1942 Caiet Model de Caligrafie pentru cl. I şi il licee teoretice, militare, industriale, şcoli normale şi seminarii, alcătuit de Prof. Dan Voinescu. Caietul şi modelul sunt în acelaş volum. Materia este împărţită după importanţa capitolelor şi a scrierilor. Conţine scrierea rapidă cu o schiţă de plan de lecţie, scrierea cursivă, rondă, model de cerere şi monograme. ACESTE NOUI CAIETE MODEL DE CALIGRAFIE, sunt tipă­rite în condiţiuni tehnice superioare şi sunt bogate în ilustraţii, fiind foarte potrivite sufletului copiilor. Preţul unui caiet, este numai de lei de. Blocul de desen „Pictor N. Grigorescu“ tipărit de editura „Universul" sub îngrijirea Prof. Dan Voiclescu şi D. Ionescu Morel are un aspect cu totul nou Un desen pe motiv arhitectural românesc împodobeşte coperta, iar în interior se dau o serie de instrucţiuni a­­supra desenului după natură însoţite de clişee. Depozitul general Librăria „Universul". Se află de vân­zare la toate librăriile din Bucureşti şi din ţară. Se expediază şi contra ramburs la cerere. Purtătorii de microbi de KARL MEGERLE Publicăm mai jos ultimul ar­ticol al d-lui Megerle, care ne vizitează ţara, articol a­părut în ziarul „Berliner Boereenzeitung“ su­b titlul „Bazillenträger“: Când în 1929 s’au reluat rela­­ţiunile diplomatice dintre Uniu­nea Sovietelor şi Anglia, bătrâ­nul rege George V a zăbovit să întindă mâna ambasadorului so­vietic Sokolnikov. înainte de prima recepţie la Saint James, la care a luat parte bolşevicul, re­gele a chemat pe decanul corpu­lui diplomatic, care era pe acea vreme ambasadorul spaniol Merry del Val, şi i-a explicat că pentru el este o prea mare sforţare tru­pească să întindă mâna la atâţia ambasadori şi diacă nu s’ar putea abandona acest obicei­u vechiu. Era împotriva firii sale să strân­gă mâna sângeroasă a reprezen­tantului criminalilor cari au ucis pe vărul său, ţarul Nicolae. In­tre timp, vremurile s’au schim­bat. Nepotul său şi guvernul său au fălcut la Londra din bolşevici elemente de salon. Azi în înalta societate a manierelor bune fap­tul de a cocheta cu bolşevicii este curent. Femeile britanice îmbrăţişează pe membrii misiu­nii militare sovietice Culoarea roşie a devenit la modă. Se ru­lează filme sovietice. In inteli­genţa britanică reînvie, în at­mosfera alianţei cu bolşevicii, un nou bolşevism de salon, care se manifesta până acum latent. In universităţile din Cambridge şi Oxford se iniţiează o mişcare viforoasă în vederea conlucrării cu Moscova. Ziarele britanice şi agenţii de ştiri, se străduesc prin articole, informaţiuni şi mate­rial de propagandă din Moscova, prin interviewuri cu mărimi so­vietice şi reportagii să prezinte viaţa din paradisul sovietic. A­­fişe bolşevice, fotografii, statis­tici şi hărţi inundă ţara. Amba­sadorul Maisky editează o „Co­respondenţă sovietică". Misiunile organizaţiunilor de tineri şi ale universităţilor britanice vizitează Moscova. Universitatea Cambrid­ge a închinat o săptămână priete­niei anglo-sovietice. Agenţia bri­tanică de informaţiuni „Reuter“, de strânsă colaborare cu agenţia sovietică „Tass", a pus la dispo­ziţie reţeaua sa de informaţiuni. Ziare ca „Daily Herald“, „New Chronicale’­, „Evening Standard“, „Reynaulds News“, s’au străduit e aduce în contact publicul lor de cititori cu lumea bolşevică. In lumea uniunilor muncito­reşti britanice şi a mtasselor muncitoreşti interesul pentru U­­niunea Sovietică i­a forme mai serioase. Congresul uniunilor a hotă­rit în unanimitate înfiinţa­rea unui comitet comun anglo­­sovietic, care să se ocupe cu schimbul în Anglia şi Uniu­nea Sovietică. Muncitorii brita­nici din industria de armament au transmis mesagii de simpatie camarazilor lor ruşi. Victoria Uniunii Sovietice, — aşa a pro­clamat congresul uniunilor, în­tr’un protest împotriva ministe­rului pentru producţiune avia­tică, — este şi victoria Angliei. Maisky lucrează cu uniunile muncitoreşti britanice şi asocia­ţiile comuniste în vederea rea­pariţiei ziarului comunist „Daily Worker". Un ziar pretinde că prin fi­n­­an­ţa cu Moscova nu s’a realizat numai un front militar, ci şi un front patriotic spre a realiza so­lidaritatea muncitorilor din am­bele state. Muncitorii comunişti se impun, sub protecţia ambasa­dei sovietice, în uniunile munci­toreşti britanice. Se pretinde eli­berarea conducătorilor comunişti arestaţi şi trimiterea de munci­tori industriali britanici pe fron­tul roşu. Se pretinde din partea d-lui Churchill crearea unei at­mosfere favorabile pentru fron­tul popular. Partidul laburist britanic este hotărît să exploa­teze noua constelaţie şi să pună de fiecare dată pretenţii noui. Churchill şi conducătorii de breaslă fac numai încercări slabe de a menţine deosebirea teore­tică în­tre solidaritatea cu Uniu­nea Sovietelor ca aliat şi bolşe­vismul, care trebue combătut. Anglia a devenit un purtător de barili nu numai în ţara pro­prie, ci şi în America de Nord şi Sud. Infiltrare®­in Statele Unite a ideilor şi pro­pagandei bolşevice a început nu numai prin căile britanice, ci este sus­ţinută prin personalităţi nord­­americane, ziare şi agenţii de informaţii. Mari concerne de presă ca „North America News­paper Alliance“ cu 50 ziare şi o ediţie totală de 10 milioane exemplare, cât şi pub­licaţiuni răspândite ca „Colliers Welly“ şi „Picture Magazine“, marea a­­genţie de presă „United Press", ziare ca „New York Times“ şi altele, se iau la întrecere spre a obţine informaţiuni şi material sovietic de propagandă, în baza recomandărilor ambasadorilor so­vietici din Washington şi Lon­dra, ambasadorului american din Moscova, anumitor senatori şi chiar preşedintelui şi şefului său de presă. Aceştia invită pe bol­şevici să se folosească de unica ocazie de acum, spre a „lămuri“i poporul american asupra punc­tului de vedere sovietic. Cărţi bolşevice, ca aceea a decanului roşu din Canterbury, sunt răs­pândite pe preţuri derizorii de către ambasada sovietică în Sta­tele Unite. Cunoscuta întreprin­dere radiofonică „Columbia Broadcating Sistem" se strădue­­şte să pună la dispoziţia postului de radio sovietic Cabarowsk o emisiune zilnică în limba en­gleză prin postul său din San Francisco. Ambasadorii sovietici pot să comunice cu satisfacţie la Moscova că sunt asaltaţi cu te­legrame de simpatie şi încercări de apropiere. Conducătorul bres­lelor muncitorilor eletricienii şi radiofonici din Statale Unite, care este în acelaş timp şi se­cretarul general al breslelor „Cio" şi tai aderent zelos al d-lui Roosevelt, a fost suspendat din serviciul său deoarece a în­drăznit să propună o moţiune prin care se condamna atât na­­ţional-socialismul, fascismul cât şi comunismul. Infiltraţia comunistă a început şi în Canada. Dar un teren deo­sebit de favorabil s’a găsit în America de Sud, un­de propaga­rea comunismului se face în prima linie de către agenţiile de presă anglo-saxone şi ziarele lor. Avem informaţiuni certe că a­­genţia ,dentar, dă comenzile sale la Moscova cu menţiunea :material pentru clienţii speciali din America de Sud" şi acest material trebue sincronizat cu neutralitatea sudiamericană. Zia­rul „News Chronikle" şi-a asi­gurat o serie de articole a agi­tatorului bolşevic Tolstoi, arti­cole destinate pentru America de Sud. Agenţia sovietică din Londra „Soviet war news“ a­­nunţă că materialul livrat de ea este răspândit de către ministe­rul britanic de propagandă şi în America de Nord şi Sud. Fireşte că urmările binefăcătoare n’au întârziat să se producă. Intr’o adunare publică la Buenos Aires s’au ţinut discursuri comuniste şi s’au ovaţionat Uniunea Sovie­tică şi armata roşie. La Monte­video, d. Drake, ministrul brita­nic rechemat, a fost condus cu un alaiu festiv în port; fotogra­­fiile lui Stalin, alături de ale lui Roosevelt şi Churchill, ornau trăsura ministrului britanic, iar megafoanele transmiteau ova­­ţiuni adresata lui Stalin şi Uni­­uni Sovietice. Pe de altă parte, ambasada britanică din Suedia, în colaborare cu cea sovietică, se strădueşte să editeze o publi­caţie suedeză, în care alături de reprezentantul suedez şi britanic să se găsească şi un fost repre­zentant al agenţiei „Tass“. In­­sfârşit ne amintim că ziarele britanice şi în special „Observer" au fost, acum câteva săptămâni invitate să provoace prin lozince bolşevice revoluţiunea populaţiei din regiunile ocupate. Acestea sunt primele conse­­cinţe psihologice, propagandistice şi morale ale alianţei anglo­ saxone cu bolşevismul; ele au un caracter coercitiv şi sunt înca­drate de Moscova în planul pen­tru pregătirea revoluţiei mon­diale. Democraţiile au fost totdeauna un teren prielnic pentru infil­traţia bolşevică. Experienţele frontului popular din Franţa şi Spania confirmă acest fapt. Răz­boiul actual creează nota condi­ţii favorabile. In Anglia,­­bolşe­­vismul găseşte străduinţele pu­ternice ale partidului laburist şi ale breslelor de a se folosi de actualul război spre a obţine noui concesii politice, sociale şi economice din partea burgheziei. Sforţările extenuante, lipsurile şi celelalte efecte ale războiului a­supra populaţiei, precum şi dis­trugerea structurii sociale ac­tuale facilitează această infiltra­ţie comunistă, in Statele Unite, procesul de destrămarea struc­turii politice şi economice de până acum a ţării, sdrobdreia sec­torului economic particular şi tensiunea din domeniul politicei de preţuri şi salarii creează nu­meroşi factori psihologici, care lucrează în favoarea bolşevismu­lui. Faptul că tot ceea ce soseşte din Uniunea Sovietică deţine o valoare dătătoare de ton, acţio­nează în acelaş sens. In America de Sud, Moscova calculează cu tensiunea economică şi socială, care este urmarea paralizării co­merţului, a producţiei, a paupe­rizării şi decăderii standardului de viaţă. In climatul războiului, a urmărilor lui şi a campaniei de ură, microbul bolşevismului se desvoltă spre satisfacţia de­plină a Moscovei. In planta revoluţiei mondiale a bolşevismului, Roosevelt şi Churchil au rolul lui Kerenski. Alianţa cu Moscova a slăbit, în mod automat, forţa internă de rezistenţă a acestor democraţii împotriva infecţiunii comuniste, iar solidaritatea cu bolşevismul, ajutorul de arme şi colaborarea în politica externă estompează în mod necesar deosebirile din­tre graniţe. Cine justifică acţiu­nile aliatului bolşevic, admiră realizările sale şi îi ajută să ob­ţină victoria, nu poate să mai opună rezistenţa necesară con­cepţiei bolşevice. De aceea ee comite o falsificare voită când voci britanice şi americane caută să dovedească că, afară de pu­terile Axei şi aliaţii lor, mai sunt şi alte forţe care pot să constitue la un moment dat, un zăgaz împotriva invaziunii bol­şevice şi să apere Europa de ur­mările unei victorii a Moscovei. In momentul alianţei cu bolşevi­cii, anglo-saxonii şi-au legat fa­talmente mâinile. Europa ar fi lăsată Moscovei drept pradă şi s’ar recunoaşte pretenţiunea U­­niunii Sovietelor de a avea in­fluenţă hotărîtoare în viitoarea ordine mondială. Vestitul articol de fond din ziarul „Times" este confirmat de unele surse ame­ricane, cu obiecte de discuţie ale conferinţei din Moscova. „Pozi­ţia Uniunii Sovietelor în lumea de după război şi un acord asu­pra „sferelor de influenţă a vii­toarelor înfăţişări ideologice a Europei de Vest", sunt de aseme­­nea confirmate de discursul mi­nistrului muncii britanice, Bevin, care a lămurit că, imperiul bri­tanic, Statele Unite şi Uniunea Sovietică vor juca un rol în vii­toarea conducere a lumii". Ceea ce am arătat noi mai sus în înşirarea de fapte raţionale nu reprezintă decât prima etapă a contactului care a urmat după alianţa englo-saxonă-bolşevică. Acele popoare care în procesul revoluţiilor lor naţionale au reu­şit să înlăture comunismul şi duc azi, pentru Europa şi lumea întreagă, o luptă de distrugere a inamicului tuturor popoarelor culte, au devenit imune. Inamicii lor sunt în mod fatal purtătorii de microbi ai infecţiei bolşevice şi ies prin aceasta, în mod auto­mat, din cadrul muncii construc­tive în vederea unei ordini paş­nice, sănătoase și durabile. Situaţia agricolă de la 31 August 6 Septembrie 1941 In cursul săptămânii au căzut ploi generale abundente în­ Ba­nat, Transilvania, Moldova şi Do­­brogea. In partea de Nord a Ol­teniei şi Munteniei a plouat su­ficient, i®ar în partea de Sud au căzut ploi parţial. Şi se simte încă nevoie de ploaie pentru ară­­turi. Pretutindeni timpul a fost rece. Treeratul şi arăturile au fost stingherite de ploi, încât au con­tinuat cu întreruperi . S’a urmat recoltarea fasolei şi floa­rei soarelui. Porumbul promite o recoltă bună. In regiunile de şes, se a­­propie de maturitate, iar în Nor­dul ţării, ploile continui şi tim­pul rece au întârziat coacerea. Viile se prezintă bine. Islazurile şi miriştile nearate au iarbă suficientă pentru vite. Distribuţia uleiului comestibil Oficiul fabricilor de ulei­uri ve­getale s. a. v. aduce la cunoştinţa consumatorilor din circumscripţia 7-a de poliţie că s-a distribuit ulei comestibil comercianţilor din e­­ceastă circumscripţie pe ziua de 13 Septembrie 1911. Consumatorii sunt rugaţi să ri­dice cota de jumătate litru de per. »Oană, pe baza cuponului nr. 3, con­form diapoziţiunilor comunicatului dat de ministerul economiei naţio­nale, subsecretariatului de Stat al aprovizionării. Conform acestor m­at moţiuni con­sumatorii din circumscripţia 7-a, cari au primit cartelele mai târziu sau cari din diferite motive (lipsă de ulei suficient la comerciantul respectiv), nu pot ridica uleiul de la comerciantul la care s’au înscris pe baza certificatului de recensă­mânt, pot ridica cota pe această lună dela : Alexandru Constanti­­nescu, din strada Vlădescu nr. 2­ unde Oficiul a îngrijit să 6© gă­sească ulei suficient pentm satisfa­cerea tuturor consumatorilor din această circumscripţie. In cazul când comercianţii nu pot satisface toţi clienţii din ulei ce au primit, sunt obligaţi a anunţa nu­mărul de persoane neaprovizionate la Alexandria Const­antinescu, din strada Vlădescu TABLOUL COMERCIANŢILOR CARI AU PRIMIT ULEI PE ZIUA DE 14 SEPTEMBRIE Apostol Spirea­ Dorobanţilor 174;­­Bunea loan. Dorobanţilor 154; Bor-­­ za Romulus Dorobanţilor 239; 3e- I­licean­u Grig., Banu Antonache 42;­­ Bogdan Ioan, Dorobanţilor Tip; Coşea I-lae, şos. Jianu 19; Cocore­­scu St., Mexeel Andreescu 37; Cos­­tea Mihai, Aurel Coama 11; Ciu­­ceanu Oprea, Pârgari 12; Corcodel Gh., Andrei Mureşeanu 28; Cupu Oprea, Colinescu 15; Comstantîivescu Al. Av. Beller 1; Al. Constantines­­cu, Vlădescu 2; Coop. Munc. Leo­­nida, Jianu 16; Caplan­an Gazacos, Av- Beller 34; Cârstea Mamuele, b-d Antonache 59; Giudescu loan, Piaţa Waschington 2; Foţi Apostol, Piaţa Conf. Balcanică , Florescu, Sf. C-tin şi Elena 37; Gâdea Ioanu, Pa­ris 22; Georgescu M. loan, Paris 38; Hazarian Ştefan, Paris 18; Kapi­­tian David, Av. Beller 24; Jiteanu D-tru, Dorobanţi 1­16; Marcu Fl., Av. Beller 35; Molner Martin, Sf. C-tin şi Elena 46; Marghikian Ed­, Dorobanţi 90; Moisescu Petre, Vo­ii­cu Drumea; Nicolae N. Nicolae Romană 3; Popa C-tin, Dorobanţi 166; Penciu I. Gh., Dorobanţii 170; Btanoz Ioan, Banu Antonache, Ser­­chizian T­. Dorobanţi 150; Zam­­chion T., Av. Beller 20. Anul al 58-lea Nr. 251 Marți 16 Septembrie 1941 GALERIA EROILOR NOŞTRI Sublocotenentul rez. Petru Şerban In toata războaiele noastre, în­­văţătorunea şi-a dat un tribut larg da sânge. Este categoria pro­fesională, care-şi înscrie cele mai multe nume, pe listele de eroi. In listele oficiale de ofiţeri şi subofiţeri, căzuţi pe câmpurile de onoare, se găsesc într’o desăvâr­şită camaraderie, nume de învă­ţători, ofiţeri de rezervă, dar pro­fesiunea lor nu se poate cu­noaşte, decât din anunţurile mor­tuare data de familii, sau unită­ţile din cari au făcut parte. Nu de mult, am consemnat în aceste coloane, jertfa învăţătoru­lui, sublocot. rez. Simion Gheor­­ghe, primul erou căzut din mij­locul provinciei bănăţene. Zilele acestea, ne-a fost dat să înregistrăm o nouă împreunare cu veşnicia, a altui învăţător din Timişoara, subit. rez. Petru Şer­­ban. Asupra jertfei eroice a lui Pe­tru Şerban, ne-a atras atenţiunea un elev al său. In gazeta „Voinţa Banatului“ am citit emoţionan­tele rânduri semnate de tânărul Ionel Titi Subţire din cl. IlI-a a Şcoalei primare de aplicaţie, prin care tălmăceşte durerea şi emo­ţia elevilor lui Petru Şerban, rânduri din cari străbate mân­gâierea că „dascălul“ lor este un erou. Despre activitatea învăţătoru­lui Petru Şerban ne-am ocupat şi noi cândva, scriind despre revis­ta „Jurnalul nostru“ a elevilor săi, pe care o tipărea la tipogra­fia „Naţionala“ din Timişoara. In paginile acestei reviste, ele­vii şcoalei primare de aplicaţie, îşi publicau gândurile, poeziile, lucrările de desen şi tot ce fan­tezia şi sufletul lor delicat, cre­dea că trebuiesc făcute cunoscut colegilor şi părinţilor. Au venit apoi concentrările, cari au chemat pe apostol la alte datorii, iar revista a rămas în sertarul său, aşteptând vremuri mai bune. Şi elevul Subţire, consemnează cu emoţie despărţirea clasei de dascălul ei, ziua de 15 iunie, când le-a lăsat drept testament, urmă­toarele cuvinte de foc: „Dragi copilaşi, mergeţi acasă la părinţii voştri şi îl rugaţi, pe­­ste vară să vă ducă la ţară, la sat, unde este soare mai munt, aer mai bun şi unde fiecare firi­­şor de iarbă vă şopteşte că aveai un mare ordin naţional, să «g sădească In sufletele voastre încă de acum: refacerea României Mari, un ideal pentru care fiecare trebue să luptăm şl dacă ţara ne cere să şi murim. Jurăm pentru aceasta în o­­chii părinţilor şi copiilor lucesc, lacrimi calde, iar dascălul, nim­­bat de gloria, care peste câteva­ săptămâni avea să-i înconjoară figura, îşi striveşte în colţul ge­nelor o lacrimă de emoţie, îşi strânge la piept pe fiecare copi­laş al clasei sale şi se desparte de el, pentru totdeauna. Peste câteva zile urmează mo­bilizarea şi Petru Şerban îmbrac­­ă uniforma de sublocotenent de roşiori. • Zilele ce au urmat au fost pen­tru el o dăruire totală pentru patrie, aşa cum a învăţat şi pe copilaşii săi. I Se avânta în executarea misiu­­nilor, cu toată pasiunea celor 27 ani şi cu convingerea că servind ţara, îşi îndeplineşte cea mai mare datorie.­­ In ziua de 7 August 1941, un­deva, pe câmpiile Ucrainei, subit, rez. Petru Şerban închidea pen­tru totdeauna ochii săi buni, cari au încălzit sub oblăduirea lor* inimile câtorva generaţii de ti­­­nere vlăstare ale Timişoarei. Undeva, departe, spre soare­­apune, elevii săi, alături de o logodnică, au vărsat lacrimi de recunoştinţă pentru dascălul lor, care a cinstit nu numai profesiu­nea, dar a ştiut să moară pentru patrie, atât de frumos. Cu Petru Şerban dispare o fi­gură de elită a dăscălimei bănă­ţene, iar în galeria eroilor nea­mului, se înscrie cu cinste, un nou nume, al unui învăţător bă­năţean a cărui amintire va tre­bui cinstită aşa cum se cuvine. Subit. rez. OCTAV METEdî Grupul de cercetare işi cinsteşte pe vrednicii ostaşi Luptele se dau crâncene, în U­­craina. Se ia contact cu inamicul in apropierea acelui sat de colo­nişti germani, cari au adus de departe numele său, Strasburg. Grupul de cercetare operează. Şi atâţi ostaşi s’au remarcat prin vrednicia lor, încât au fost citaţi prin­ ordin de zi. Iată lista onoa­­rei, a acestor bravi luptători : sergentul Enache Traian şi capo­ralii David Hie şi Păun Andrei, comandanţi de patrule, au parcurs drumul de la Tiraspol la Stras­burg luând contact cu Inamicul. Graţie lor, Grupul se angajează şi surprinde pe inamic; Plutonierul Olaru Constantin, străbate un teren aproape im­practicabil, tăiat de şanţuri, re­ţele de sârmă ghimpată şi prin foc, pătrunde în Strasburg ; Caporalul Doroşin Iilarin, intră printre primii în sat, făcând doi prizonieri; Soldatul Tarbuc C-tin rezistă 13 contra­atacul inamictata care se retrage, până ce îi vin ajutoare. Soldatul Decianu Nicolae, pune pe fugă o rezistenţă de 16 sol­daţi inamici . T­­ocot. Grodinschi Teodor, ţine cât mai aproape trenul de luptă cu muniţia necesară şi terenul fiind impracticabil şi minat, dăl ideea întrebuinţării rambleului căii ferate, ca pe o adevărată şosea. Cu avânt, îndrăsneală şi inte­ligenţă adevărat românească, s’a cucerit satul Strasburg, la care fapt de arme s’au distins ostaşii mai sus arătaţi şi cinstiţi după marele lor merit. Culesul strugurilor pentru vin Viticultorul harnic şi cu drago­ste de munca lui­ va dori în­tot­deauna să facă un vin bun, par­fumat, tare şi pare să se păstreze bine. Un astfel de vin nu se poate căpăta decât din struguri copţi. De ne grăbim şi culegem stru­gurii de verzi, e o pagubă buzu­narului nostru şi ţării, căci vinu­rile din astfel de struguri sunt prea slabe, se strică primăvara, sunt prost plătite şi fără căutare. Culesul trebue să se facă când strugurii sunt dulci, frumos co­loraţi şi parfumaţi. Atunci via este în stare să dea cea mai mare cantitate de vin. Dacă la să vrem să facem vi­nuri mai alese şi scumpe, tre­buie să amânăm culesul ceva mai târziu, când bobiţeie sunt­em mult mai dulci, căci şi-au pierdut din apă, iar gustul şi parfumul ace­lor varietăţi de struguri mafi pro­­nunţate. Atât In cazul întâi, când căpă­­tăm vin bun şi mult cât Şi al doilea, când de pe aceiaşi su­prafaţă de vie scoatem o canti­tate mai mică dar superioară ca­litativ, timpul culesului îl putem afla după culoarea strugurilor1, grosimea pieliţei, culoarea şi sta­rea de uscăciune a ciorchinelui şi a oxodiţei boabelor şi după gus­tul lor. Când boabele s’au colo­rat bine, pieliţa e moale la pi­păit, codiţele boabelor şi ciochi­­nii s’au uscat, iar gustul a atins cea mai mare dulceaţă, începem culesul. Pentru viile mai mari, momen­tul culesului se află cu un in­strument anume făcut care se numeşte refrdetametru. Ştiinţa materialistă, scriitorii nihilişti, distructivi, comunis­mul iudeo­ slav, maşinalismul oc­cidental şi conflictele mari eco­­nomico-industriale au provocat criza mare a credinţei şi ame­ninţă să distrugă ordinea so­cială, să întroneze anarhia uni­versală şi haosul. Cartea d-lui dr. Piticaru arată în mod logic şi ştiinţific temeiu­rile existenţei sufletului nostru şi ale lui Dumnezeu. Credinţa este baza manifestaţiunilor su­fleteşti, iar ştiinţa nu este decât un auxiliar al celei dintâi. Evoluţia ne duce la desăvâr­şirea spirituală, hărăzită nouă de divinitate, prin înobilarea sentimentelor, deci la înfăptui­rea împărăţiei Cerurilor din noi. Spiritualitatea din noi stăpâ­neşte şi impune ca factor prin­cipal intern evoluţia noastrăă biologică. Cartea d-l­a dr. Piticaru re­prezintă o înaltă concepţie filo­zofică şi va produce în lumea ateistă o renaştere a concepţiei creştine despre viaţă. Ea poate fi considerată, în fapt, ca o pu­ternică apologie a adevăratului spirit creştinesc din toate tim­purile. Cartea este scrisă de un me­dic. Dar tocmai datorită faptu­lui, că d. dr. Piticaru este me­dic, a putut pătrunde atât de bine în tainele vieţii no­astre su­fleteşti şi organice şi a putut analiza sufletul omenesc. CĂRŢI NOUI Dr. Iiie Piticaru: Teoria evoluţiei spirit­ale ULTIMELE ZILE ÎNAINTE DE TURNEU TEATRUL SAVOY Rei)««lrffiă pentru a 82-a oară formidabilul sacesa FIRFIRICĂ ca VASILACHE____ BILETELE PENTRU ULTIMELE SPECTACOLE LA CASA TEATRULUI Telefon 3. 55. 03 Ileana Daru BEKKESI

Next