Universul - Provincie, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 236-265)
1941-09-01 / nr. 236
t i Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL* S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Problema socială a aprovizionări După problemele izvorîte din necesităţile impuse de starea de răsboi, cea mai de seamă, în ordinea importanţei, este aceea a aprovizionării ţării. Făcând o expunere a proectelor şi acţiunii în curs a ministerului economiei naţionale în legătură cu aprovizionarea ţării, conducătorul acestui departament, d. ministru Ion Marinescu, a precizat că oficialitatea nu se socoteşte monopolizatoarea tuturor ideilor şi iniţiativelor, ci dimpotrivă, aşteaptă şi solicită chiar, orice propuneri ori sugestii venite din lumea practică, a celor cu experienţă. Acei comercianţi şi industriaşi, mari şi mici, cari îşi dau seamă că urcarea preţurilor nu poate merge la infinit, când puterea de cumpărare a clienţilor nu s’a mărit în proporţie, acei negustori şi producători cari nu uită că starea de răsboi, care înseamnă pentru unii sacrificii sângeroase cari merg până la pierderea vieţii, nu trebue să fie pentru unii, prilej de scandaloasă şi nejustificată îmbogăţire, — trebue să contribue la rezolvirea unei probleme care pretutindeni înseamnă o problemă socială de care depinde ducerea la bun sfârşit a unei acţiuni care priveşte neamul întreg. De starea de răsboi din Europa, cu tot cortegiul ei de restrângeri în comunicaţii şi un import de materii prime, au profitat cei cu mari cantităţi de mărfuri depozitate, mărfuri care în unele ţări au fost blocate şi date în consum treptat, pe baza unei echitabile raţionalizări. In aceste ţări prevăzătoare, viaţa nu s’a scumpit decât cu 5—15 zo, nivelându-se necesităţile tuturor claselor sociale, pe când în altele costul articolelor manufacturate au sporit cu 200, 300 şi chiar 400%, rămânând la dispoziţia exclusivă a oamenilor cu avere. Măsurile preconizate la noi de ministerul economiei naţionale sunt bine venite şi îşi vor da roadele aşteptate dacă vom veghea ca aducerea lor la îndeplinire să se facă în mod cinstit şi potrivit dispoziţiunilor autorităţilor centrale. Nu numărul organelor de control, ci buna lor credinţă, onestitatea lor, sacţionarea celor nevrednici, vor duce la stârpirea comerţului clandestin, plaga adevărată de unde porneşte specula din umbră. Cooperaţia are un mare rol şi îl poate duce la bun sfârşit, dacă diriguitorii ei vor face să nu se repete greşelile şi abuzurile din trecut, cari au păgubit vistieria ţării cu multe miliarde de lei, îmbunătăţirea şi intensificarea transporturilor trebue să nu rămână un simplu deziderat burocratic, ci să se ia imediat dispoziţiuni practice, cari vor da roade nebănuite, prin transportarea în centrele orăşeneşti a produselor alimentare, a legumelor şi a fructelor, cari se găsesc din abur lentă la sate. In ce priveşte aprovizionarea cu peşte, sistemul defectuos al licitaţiilor trebue îmbunătăţit, pentru a nu lăsa fixarea de formă a preţurilor la discreţia speculanţilor. Faptul că aprovizionarea ţării şi împiedecarea speculei nu au fost probleme uşor de rezolvat în nici o ţară din lume, trebue să determine pe toţi factorii responsabili — mari ori mici — să vegheze ca măsurile autorităţilor superioare să fie aduse la îndeplinire şi respectate de toţi, deoarece e vorba de hrana, de existenţa, de munca şi de liniştea tuturora , e vorba de datoria strictă, severă, pe care cei rămaşi trebue să şi-o facă aşa cum şi-o fac fiii şi fraţii noştri de pe front, pentru paza avutului, a liniştei şi a vieţii noastre a tuturora. D. mareşal Antonescu răspunde la telegrama de felicitări a d-lei ministru von Killinger Excelenţei Sale d. baron von Killinger, d mareşal Anto- nescu, conducătorul statului, a răspuns cu următoarea tele-gramă: Excelenţei Sale Domnului MANFRED BARON VON KILLINGER Ministru plenipotenţiar al Marelui Reich Bucureşti Răspunzând telegramei de felicitări a Excelenţei Voastre, vă rog să primiţi odată unele mulţumiri, asigurarea sincerei mele simpatii şi a înaltei mele consideraţiuni. Vă rog să aveţi amabilitatea de a transmite şi germanilor din România, pentru bunele urări trimise, aceleaşi sentimente şi mulţumiri. Colaborarea dintre cele două popoare devine tot mai strânsă, iar prietenia din ce în ce mai mare. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Răspuns la felicitările d-lui ministru al apărării naţionale La telegrama de felicitări trimisă d-lui mareşal Antonescu, de d. ministru al apărării naţionale, d-sa a primit următorul răspuns: Domnului general de Corp de Armată adjutant IACOBICI Bucureşti „Mulţumesc din toată inima ostaşilor Armatei de uscat, ai aerului şi marinei, pentru felicitările şi sentimentele de încredere şi devotament transmise prin d-voastră cu ocazia înălţării la treapta supremă a ierarhiei militare şi a nouei distincţiuni, prin care Majestatea Sa Regele a binevoit a încununa virtuţile Armatei, ce zideşte prin jertfă şi vitejie pe câmpul de luptă, temeliile unei ţări noi, de dreptate naţională şi socială. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului TURCIA RĂMÂNE NEUTRĂ Ankara, 29 (Rador). —Corespondentul agenţiei „D. N. B." transmite : Cercurile oficiale turceşti subliniază încă odată politic ca de neutralitate a Turciei şi anunţă că nicio presiune, ori de unde ar veni, nu va putea determina Turcia săşi schimbe această politică. Ankara, 29. (Telegraph Orient). — Toate ştirile după care Turcia ar lua poziţie de nebeligeranţă în urma atacu-ui anglo-rus , în Iran sunt desminţite de cercurile oficiale în modul cel mai categoric. Turcia »îşi păstrează şi mai departe politica de strictă neutralitate adoptată încă de la începutul războiului. 1 ♦ Istanbul, 29. (Telegraph- Orient). — Evenimentele din Iran deşi au impresionat opinia publică, totuşi viaţa îşi urmează cursul ei normal. Complicaţiunile scontate In Turcia de pe urma evenimentelor din Iran sunt cu totul excluse. Poporul turc are toată încrederea în politica președintelui Ismet Inonu, care urmărește ferm de a ține Turcia în afară de război. PE LÂNGĂ DOBÂNDA DE 5 °/o BANC PE CARE-I SUBSCRIŢI LA împrumutul reîntregirii VĂ ADUC: FORTIFICAŢII DRUMURI SPITALE BISERICI SIGURANŢA ZILELOR DE MÂINE ARUL : In străinătate 6 lei Taxe poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G J. P. T. T. Nr. 14.464/939 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 După luptă, CALUL ŞI-A ADUS STAPANUL Hotărârile consiliului de miniştri de Vineri Funcţionarii publici Vor primi salarii sporite de la sfârşitul lunei Septembrie. — Reaplicarea legilor Regatului in provinciile desrobite Preşedinţia consiliuu de miniştri comunică : Vineri 29 August a. c. s-a ţinut un consiliu de miniştri prezidat de d. prof. Mihai A. Antonescu. Au participat d-na. I. Marinescu, ministrul economiei naţionale, ing. C. Buşilă, ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor, general Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat al românizării, colonizării şi inventariului, A. Pană, Subsecretar de stat la ministerul agriculturii şi domeniilor, Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe şi D. D. Negel, subsecretar de stat la ministerul economiei naţionale. STATUTUL ADMINISTRATIV AL PROVINCIILOR DESROBITE ,1. D. prof. Mihai A. Antonescu a expus consiliului principiile cuprinse în decretele care vor reglementa statutul administrativ al Basarabiei și Bucovinei și modul cum se va face reaplicarea legilor Regatului în aceste provincii. SPORIREA SALARIILOR FUNCȚIONARILOR 2. Consiliul economic s-a ocupat de salariile funcţionarilor publici hotărând ca, de la sfârşitul lunei Septembrie, să se plătească funcţionarilor salariile sporite. D. profesor Mihai A. Antonescu a dat indicaţiuni ca să se acorde funcţionarilor, pe lângă sporirea generală, şi prime pentru cei cari au familii numeroase şi recompense pentru cei cari aduc Statului servicii excepţionale. Până la sfârşitul lunii Septembrie, pe lângă cantinele ordonate de d. Mareşal Antonescu de mai multă vreme, se vor institui pe lângă fiecare minister consumuri pentru aprovizionarea funcţionarilor cu alimente şi articole de primă necesitate , deasemeni pentru serviciile exterioare, prin prefecturile de judeţ şi primăriile municipiilor şi oraşelor, vicepreşedinte al consiliului a arătat cum se va completa această acţiune de sprijinire a funcţionarilor, prin colaborarea cu societă- ţile şi asociaţiile de funcţio- nari publici pentru procura- rea de articole necesare vieţii funcţionarilor în afară de al imente. Consiliul a însărcinat pe d. I. Marinescu, ministrul economiei naţionale, să conlucreze cu asociaţiile amintite, pentru realizarea acestui scop. COLONIZĂRILE 3. D. general Eugen Zwiedenek a arătat consiliului criteriile după care se va face colonizarea agricultorilor în provinciile liberate, în înţelegere cu ministerul agriculturii TRANSPORTURILE DE LEMNE 4. — D.ing Buşilă ministrul lucrărilor publice, ■ a făcut consiliului un raport asupra mersului mulţumitor al lucrărilor de reparare a drumurilor şi asupra ameliorării simţitoare a transporturilor de lemne pentru oraşe şi cărbuni pentru calea ferată. Consiliul a dat dispoziţii pentru accelerarea şi simplificarea formalităţilor necesare trecerii batozelor şi personalului însoţitor, în Basarabia şi Transnistria. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI D. I. Marinescu, ministrul economiei naţionale, a făcut un raport asupra măsurilor luate pentru activarea, colectarea şi industrializarea laptelui şi pentru fabricarea conservelor de legume şi peşte, în vederea aprovizionărilor pentru iarnă. Consiliul a însărcinat pe d. subsecretar de stat Vulcănescu ca să studieze revizuirea întrebuinţării unor fonduri bugetare şi a unor deschideri de credite pentru o mai bună reglementare şi justificare a acestor, fonduri. Consiliul arezolvat ■ probleme curente, economice şi financiare. Operaţiile de pe frontul oriental Succesele aviaţiei pe frontul româno-german. — Reval şi Portul Baltic cucerite de germani de Reişanu In cursul zilei de Vineri, pe in lupte, aeriene şi prin foi rezultate atât de strălucite, frontul româno-german, cele I cui artileriei antiaeriene, comunicatul comandamentudouă aviaţii aliate, au înre- peste 30 de aparate sovietice,f lui frontului româno-german gistrat un succes ce le aco-1 având numai două avioane spune, că s’au distins flotila peră de glorie : au doborât, I perdute. In aceste acţiuni cu I-a şi a IlI-a de vânătoare — gruparea. 2 A. C. A. ce bine merită recunoştinţa patriei şi a armatei noastre. In acelaş comunicat se subliniază faptul interesant şi important, că în ultimele trei săptămâni, pe acest front, aviaţia şi apărarea noastră antiaeriană, au avut de susţinut lupte extrem de grele, cu aviaţia sovietică, care, cu toate că s-a dovedit „întreprinzătoare şi foarte îndrăzneaţă” în atacurile sale continue, a suferit perderi zilnice, între 5—10 aparate, fără să fi izbutit în majoritatea cazurilor, să provoace vreo perdere celor două aviaţii, germană şi română. Aceasta dovedeşte, pe lângă eroismul aviatorilor germani şi români şi însuşirile lor caracteristice, în conducerea luptelor. Pe frontul de nord oriental, după lupte crâncene, trupele de uscat germane din Estonia occidentală, în colaborare cu marina de război şi cu aviaţia, au cucerit oraşul şi portul Reval. (Tallin), capitala Estoniei de pe coasta golfului Finlandic şi Portul Baltic (Baltiski), situat la sud-est de cel dintâi pe coasta mării Baltice. Germanii au capturat şase baterii de coastă şi mult material de război, iar trupele sovietice încercuite, care n’au putut fi (Continuare și pag. 2-a) Coasta finlandeză a Estoniei cu porturile Reval (Tallin), și Pont-Baltic, cuceritori de germani. i Nr. 226 Luni 1 Septembrie 1941 1 2 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Rezultatul intâlnirii dintre Fuehrer și Duce S'au discutat toate chestiunile militare și poetice care interesează desvoltarea și durata războiului Berlin, 29 (Rador). — Marele cartier general al Fuehrerului publică următorul comunicat cu data de 29 August 1941 : Fuehrerul și Ducele sr au întâlnit, între 25 fi 29 August, la marele cartier general al Fuehrerului. întrevederile, care s'au ţinut la marele cartier general al frontului de nord fi al celui de sud, au avut ca scop discutarea tuturor chestiunilor militare ,i politice care Interesează desvoltarea fi durata războiului. Aceste chestiuni au fost examinate de aproape, în acel spirit de camaraderie fi de comunitate de destin, care caracterizează relaţiile dintre cele două puteri ale Axei. Întrevederile au fost străbătute de voinţa neînduplecată a celor două popoare fi a conducătorilor lor, de a continua războiul până la sfârşitul lui victorios. Noua ordine europeană, care va lua naştere din a- i victorie trebue înlăture, în toată măsu posibilului, cauzele care stat în trecut la baza raboalelor europene, înlăturarea pericolu bolşevic şi a exploată plutocratice va oferi pobilîtatea unei cooperări cifice, armonioase şi rocice a tuturor popoarelor pe continentul europei atât în domeniul politic, şi în domeniul economic în cel cultural. Berlin, 29 (Rador). Crespomdentul agenţiei dar” transmite : Comunicatul asupra înti vederii dintre Fuehrer duce a fost aşteptat cu o răbdare extraordinară, detrece se știe de câteva zile Ducele ,dupâ ce a vizit frontul de est, s’a oprit marele cartier general Fuehrerului. Primele comentarii făcute posturile de radio străi subliniază că, după întâiirea de pe „Potomac” dini d-nii Roosevelt şi Church întrevederea dintre Fuchi şi Duce capătă o importau covârşitoare şi că rezultat ei nu vor întârzia să se va« întâlnirea e considerată a «n evenkoen de o însemnătate istorică Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — întrevederea de eri dintre Fuehrer şi Duce constitue obiectul de discuţie al cercurilor politice berlineze. Comunicatul asupra întrevederii va fi publicat probabil de ziarele de mâine dimineaţă. Amănuntele asupra conversaţiilor dintre cei doi oameni de stat par a fi din cele mai interesante. Deocamdată se poate stabili că întrevederea s’a produs în ajunul intrării in al treilea an al actualului război. Fuehrerul şi Ducele au putut constata cu acelaş prilej cu mândrie succesele repurtate de cele două mari puteri ale Axei. De la începutul războiului şi până acum, opt naţiuni europene au fost învinse de armatele germane şi italiene, care au făcut peste 41 milioane de prizonieri. Numai pe frontul sovietic au fost capturate sau distruse 15.000 tunuri, 14.000 tancuri şi vreo 12.000 de avioane. Anglia a pierdut, la rândul ei, 7.000 de avioane şi vase cu o deplasare de 13 milioane de tone. încercările de atac ale aviaţiei engleze au fost pretutindeni respinse, soldându-se numai în ultimile două luni cu pierderea a 1000 de avioane. Germania dispune actualmente de materialul de război aproape al întregii Europe, iar încercuirea Germaniei, anunţată de d. Churchill, n’a reuşit. Fuehrerul şi Ducele pot fi, cu drept cuvânt, mândri de aceste rezultate neegalate până acum. Comunicatul precizează, pe lângă solidaritatea dintre cele două puteri ale Axei și măsurile pe care le vor lua acestea în viitor pentru fixarea bazelor după care urmează să fie condusă noua Europă, spre a zădărnici orice încercare de a se provoca noul războaie, precum şi spre a eluda orice amestec extraeuropean în Europa. În ce priveşte solidaritatea deţi cele două puteri ale Axei aceasta nu înseamnă altul decât că Germania şi Italia ’ merge mână în mână până sfârşit, oricare ar fi situaţia. Faptul că Japonia nu e redată un comunicat este expli prin rezervele speciale imp de actuala situaţie internaţion. Afară de aceasta, se poate spi că e absolut în concordanţă spiritul pactului tripartit fap că nu sunt menţionate în ce p veste noua ordine a Europei de cele două puteri ale Axei, de rece, după cum se ştie !apoi s’a rezervat prin pact iniţiat în marele spaţiu asiatic. ❖ întâlnirea dintre Fuehrer Duce s’a produs sub auspicii cele mai favorabile, concomit cu anunţarea cuceririi de că trupele germane a porturilor val şi Baltischport. Aceasta înseamnă că flota vietică din Marea Baltică e coplet încercuită în spaţiul din Petersburg şi Kronstadt. Afară de aceasta, trupele mane se află la 50 de kilom de Petersburg şi au trecut în multe puncte de calea ferată leagă Petersburgul cu Mosc. Şi în celelalte sectoare frontului, situaţia se prezintă fel de favorabilă pentru armai germane. ❖ După cum se precize, aci intrevederea «între Feier și Duce » consider, ca un eveniment istoric cele mai de seamă, in cur căreia s’au luat hotârîrî de o însemnătate a mondi și care depășește în orice recenta întâlnire din AtUtic dintre d-nii Roosevelt Churchill. STELE CARE AU CĂZU de AL.DEMETRESC Sunt jertfele fireşti ale oricărei aviaţii! Sunt sburătorii noştri şi ai aviaţiei germane, căzuţi într’o aceiaş credinţă, prăvăliţi din înaltul cerului, în năprasnice lupte aeriene purtate contra unui inamic, adesea, covârşitor ca număr! Sunt luceferi cari au luminat patrulele şi escadrilele noastre şi ale puternicei aviaţii amice, «care au strălucit şi scăpărat la mii de metri înălţime, orbind şi învingând totdeauna duşmanul cotropitor! Sunt pierderi scumpe, prieteni dragi, cavaleri legendari care au purtat cu eroism şi abnegaţie făclia biruinţei şi lumina sfântă a Crucii! Sunt luptătorii aerului cari — prin sacrificiul vieţii lor — au scris paginele cele mai frumoase ale celor două aviaţii, înfrăţite deapururi într’un acelaş ideal! Sunt cei, pe cari soarta i-a ales să întruchipeze sublimul unei glorii şi îndreptarul vremii noui! Sunt cei cari vor cinsti deapururi ţara şi familia de unde au purces la luptă; sunt mândria şi dreptul nostru pentru un mai bun! Eroii căzuţi la datorie — din toate armele — nu n sufletele noastre! Numele vor rosti cu evlavie şi recintă o naţie şi întreaga podeală a poporului de mâini Pentru cei ce iubesc cert, titul stelelor se face pe de pentru «Cei ce ştiu iubit cinstirea făuritorilor ei, dein cult! In veşnicia cerului romi atât de glorios brăzdat de apele noastre şi ale unei amice, „stelele cari au căzut străluci fără încetare lumi mai departe, calea biruinţei, dreptului la viaţă! Din amintirea sfântă a cari au căzut, sburătorii „Ci îşi întăresc şi mai mult cu şi voinţa de a învinge. Aşa ştiu ei să dovedească cunoştinţă şi să cinstească o vară! Ei desăvârşesc gloria oştiri! Eroi au fost, eroi sunt Și-or fi cât neamul român*