Universul - Provincie, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 236-265)

1941-09-01 / nr. 236

t i Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*­ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Problema socială a aprovizionări După problemele izvorîte din necesităţile impuse de starea de răsboi, cea mai de seamă, în ordinea importan­ţei, este aceea a aprovizionă­rii ţării. Făcând o expunere a pro­­ectelor şi acţiunii în curs a ministerului economiei na­ţionale în legătură cu apro­vizionarea ţării, conducătorul acestui departament, d. mi­nistru Ion Marinescu, a pre­cizat că oficialitatea nu se socoteşte monopolizatoarea tuturor ideilor şi iniţiativelor, ci dimpotrivă, aşteaptă şi so­licită chiar, orice propuneri ori sugestii venite din lumea practică, a celor cu expe­rienţă. Acei comercianţi şi indus­triaşi, mari şi mici, cari îşi dau seamă că urcarea preţu­rilor nu poate merge la in­finit, când puterea de cum­părare a clienţilor nu s’a mărit în proporţie, acei ne­gustori şi producători cari nu uită că starea de răsboi, care înseamnă pentru unii sacri­ficii sângeroase cari merg până la pierderea vieţii, nu trebue să fie pentru unii, pri­lej de scandaloasă şi nejusti­­ficată îmbogăţire, — trebue să contribue la rezolvirea unei probleme care pretutin­deni înseamnă o problemă socială de care depinde ducerea la bun sfârşit a unei acţiuni care priveşte neamul întreg. De starea de răsboi din Europa, cu tot cortegiul ei de restrângeri în comunicaţii şi un import de materii prime, au profitat cei cu mari can­tităţi de mărfuri depozitate, mărfuri care în unele ţări au fost blocate şi date în con­sum treptat, pe baza unei echitabile raţionalizări. In aceste ţări prevăzătoare, viaţa nu s’a scumpit decât cu 5—15 zo, nivelându-se ne­cesităţile tuturor claselor so­ciale, pe când în altele costul articolelor manufacturate au sporit cu 200, 300 şi chiar 400%, rămânând la dispoziţia exclusivă a oamenilor cu a­­vere. Măsurile preconizate la noi de ministerul economiei na­ţionale sunt bine venite şi îşi vor da roadele aşteptate dacă vom veghea ca aduce­rea lor la îndeplinire să se facă în mod cinstit şi potri­vit dispoziţiunilor autorităţi­lor centrale. Nu numărul organelor de control, ci buna lor credinţă, onestitatea lor, sacţionarea celor nevrednici, vor duce la stârpirea comerţului clandes­­­tin, plaga adevărată de unde porneşte specula din umbră. Cooperaţia are un mare rol şi îl poate duce la bun sfâr­şit, dacă diriguitorii ei vor face să nu se repete greşelile şi abuzurile din trecut, cari au păgubit vistieria ţării cu multe miliarde de lei, îmbunătăţirea şi intensifi­carea transporturilor trebue să nu rămână un simplu de­ziderat b­urocratic, ci să se ia imediat dispoziţiuni prac­tice, cari vor da roade nebă­nuite, prin transportarea în centrele orăşeneşti a produ­selor alimentare, a legumelor şi a fructelor, cari se găsesc din abur lentă la sate. In ce priveşte aproviziona­rea cu peşte, sistemul defec­tuos al licitaţiilor trebue îm­bunătăţit, pentru a nu lăsa fixarea de formă a preţurilor la discreţia speculanţilor. Faptul că aprovizionarea ţării şi împiedecarea speculei nu au fost probleme uşor de rezolvat în nici o ţară din lume, trebue să determine pe toţi factorii responsabili — mari ori mici — să vegheze ca măsurile autorităţilor su­perioare să fie aduse la înde­plinire şi respectate de toţi, de­oarece e vorba de hrana, de existenţa, de munca şi de liniştea tuturora , e vorba de datoria strictă, severă, pe care cei rămaşi trebue să şi-o facă aşa cum şi-o fac fiii şi fraţii noştri d­e pe front, pen­tru paza­ avutului, a liniştei şi a vieţii noastre a tuturora. D. mareşal Antonescu răspunde la telegrama de felicitări a d-lei ministru von Killinger Excelenţei Sale d. baron von Killinger, d mareşal Anto-­­ nescu, conducătorul statului, a­­ răspuns cu următoarea tele-­­­gramă:­­ Excelenţei Sale Domnului MANFRED BARON VON KILLINGER Ministru plenipotenţiar al Marelui Reich Bucureşti Răspunzând telegramei de felicitări a Excelenţei Voas­tre, vă rog să primiţi odată unele mulţumiri, asigurarea sincerei mele simpatii şi a înaltei mele consideraţiuni. Vă rog să aveţi amabilita­tea de a transmite şi germa­nilor din România, pentru bunele urări trimise, aceleaşi sentimente şi mulţumiri. Co­laborarea dintre cele două popoare devine tot mai strânsă, iar prietenia din ce în ce mai mare. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Răspuns la felicitările d-lu­i ministru al apărării naţionale La telegrama de f­elicitări tri­misă d-lui mareşal Antonescu, de d. ministru al apărării na­ţionale, d-sa a primit următo­rul răspuns: Domnului general de Corp de Armată adjutant IACOBICI Bucureşti „Mulţumesc din toată ini­ma ostaşilor Armatei de us­cat, ai aerului şi marinei, pentru felicitările şi senti­mentele de încredere şi de­votament transmise prin d-voastră cu ocazia înălţării la treapta supremă a ierar­hiei militare şi a nouei dis­­tincţiuni, prin care Majesta­­tea Sa Regele a binevoit a încununa virtuţile Armatei, ce zideşte prin jertfă şi vite­jie pe câmpul de luptă, te­meliile unei ţări noi, de drep­tate naţională şi socială. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului TURCIA RĂMÂNE NEUTRĂ Ankara, 29 (Rador). —Co­respondentul agenţiei „D.­ N. B." transmite : Cercurile oficiale turceşti subliniază încă odată politic­­ ca de neutralitate a Turciei­­ şi anunţă că nicio presiune,­ ori de unde ar veni, nu va putea determina Turcia să­­şi schimbe această politică. Ankara, 29. (Telegraph­ Orient). — Toate ştirile după care Turcia ar lua poziţie de nebeligeranţă în urma atacu-­­­­ui anglo-rus , în Iran sunt­­ desminţite de cercurile ofi­ciale în modul cel mai cate­goric. Turcia »îşi păstrează şi mai departe politica de­­ strictă neutralitate adoptată încă de la începutul războiu­lui. 1 ♦­ Istanbul, 29. (Telegraph- Orient). — Evenimentele din Iran deşi au impresionat o­­pinia publică, totuşi viaţa îşi urmează cursul ei normal. Complicaţiunile scontate In Turcia de pe urma evenimen­telor din Iran sunt cu totul excluse. Poporul turc are toată încrederea în politica președintelui Ismet Inonu, care urmărește ferm de a ține Turcia în afară de răz­boi. PE LÂNGĂ DOBÂNDA DE 5 °/o BANC PE CARE-I SUBSCRIŢI LA împrumutul reîntregirii VĂ ADUC: FORTIFICAŢII DRUMURI SPITALE BISERICI SIGURANŢA ZILELOR DE MÂINE ARUL : In străinătate 6 lei­­ Taxe poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ J. P. T. T. Nr. 14.464/939 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 După luptă,­­ CALUL ŞI-A ADUS STAPANUL Hotărârile consiliului de miniştri de Vineri Funcţionarii publici Vor primi salarii sporite de la sfârşitul lun­ei Septembrie. — Reaplicarea legilor Regatului in provinciile desrobite Preşedinţia consiliuu de mi­niştri comunică : Vineri 29 August a. c. s-a ţinut un consiliu de miniştri prezidat de d. prof. Mihai A. Antonescu. Au participat d-na. I. Marine­scu, ministrul economiei naţiona­le, ing. C. Buşilă, ministrul lucră­rilor publice şi comunicaţiilor, ge­neral Eugen Zwiedenek, subsecre­tar de stat al românizării, coloni­­zării şi invent­ariului, A. Pană, Subsecretar de stat la ministerul agriculturii şi domeniilor, Mircea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul de finanţe şi D. D. Negel, subsecretar de stat la mi­nisterul economiei naţionale. STATUTUL ADMINISTRATIV AL PROVINCIILOR DES­ROBITE ,1. D. prof. Mihai A. Antonescu a expus consiliului principiile cuprinse în decretele care vor reglementa statutul administra­tiv al Basarabiei și Bucovinei și modul cum­ se va face reaplicarea legilor Regatului în aceste pro­­vincii. SPORIREA SALARIILOR FUNCȚIONARILOR 2. Consiliul economic s-a ocupat de salariile funcţiona­rilor publici hotărând ca, de la sfârşitul lunei Septembrie, să se plătească funcţionarilor salariile sporite. D. profesor Mihai A. Anto­nescu a dat indicaţiuni ca să se acorde funcţionarilor, pe lângă sporirea generală, şi prime pentru cei cari au fa­milii numeroase şi recom­pense pentru cei cari aduc Statului servicii excepţionale. Până la sfârşitul lunii Septembrie, pe lângă canti­nele ordonate de d. Mareşal Antonescu de mai multă vreme, se vor institui pe lângă fiecare minister con­sumuri pentru aproviziona­rea funcţionarilor cu alimente şi articole de primă necesi­tate , deasemeni pentru ser­viciile exterioare, prin pre­fecturile de judeţ şi primă­riile municipiilor şi oraşelor­­, vicepreşedinte al consi­liului a arătat cum se va completa această acţiune de sprijinire a funcţionarilor, prin colaborarea cu societă-­­ ţile şi asociaţiile de funcţio-­ nari publici pentru procura-­­ rea de articole necesare vieţii­­ funcţionarilor în afară de al­­ imente. Consiliul a însărcinat pe d. I. Marinescu, ministrul eco­nomiei naţionale, să conlu­creze cu asociaţiile amintite, pentru realizarea acestui scop. COLONIZĂRILE 3. D. general Eugen Zwiedenek a arătat consiliului criteriile după care se va face colonizarea agri­cultorilor în provinciile liberate, în înţelegere cu ministerul agri­culturii TRANSPORTURILE DE LEMNE 4. — D.­ing Buşilă ministrul lucrărilor publice, ■ a făcut­ con­siliului un raport asupra mer­sului mulţumitor al lucrărilor de reparare a drumurilor şi asupra ameliorării simţitoare a trans­porturilor de lemne pentru oraşe şi cărbuni pentru calea ferată. Consiliul a dat dispoziţii pen­tru accelerarea şi simplificarea formalităţilor necesare trecerii batozelor şi personalului însoţi­tor, în Basarabia şi Transnistria. INDUSTRIALIZAREA LAP­­TEL­UI D. I. Marinescu, ministrul e­­conomiei naţionale, a făcut un raport asupra măsurilor luate pentru activarea, colectarea şi industrializarea laptelui şi pen­tru fabricarea conservelor de legume şi peşte, în vederea a­­provizionărilor pentru iarnă. Consiliul a însărcinat pe d. subsecretar de stat Vulcănescu ca să studieze revizuirea între­buinţării unor fonduri bugetare şi a unor deschideri­­ de credite pentru o mai­ bună reglementare şi justificare a­­ acestor, fonduri. Consiliul a­­rezolvat ■ probleme curente, economice şi financiare. Operaţiile de pe frontul oriental Succesele aviaţiei pe frontul româno-german. — Reval şi Portul Baltic cucerite de germani de R­­eişanu In cursul zilei de Vineri, pe in lupte, aeriene şi prin fo­i rezultate­ atât de strălucite, frontul româno-german, cele I cui artileriei antiaeriene, comunicatul comandamentu­­două aviaţii aliate, au înre- peste 30 de aparate sovietice,f lui frontului româno-german gistrat un succes ce le aco-1 având numai două avioane spune, că s’au distins flotila peră de glorie : au doborât, I perdute. In aceste acţiuni cu I-a şi a IlI-a de vânătoare — gruparea. 2 A.­ C. A. ce bine merită recunoştinţa patriei şi a armatei noastre. In acelaş comunicat se su­bliniază faptul interesant şi important, că în ultimele trei săptămâni, pe acest front, aviaţia şi apărarea noastră antiaeriană, au avut de susţinut lupte extrem de grele, cu aviaţia sovietică, care, cu toate că s-a dovedit „întreprinzătoare şi foarte îndrăzneaţă” în atacurile sale continue, a suferit per­­deri zilnice, între 5—10 apa­rate, fără să fi izbutit în ma­joritatea cazurilor, să pro­voace vreo perdere celor două aviaţii, germană şi română. Aceasta dovedeşte, pe lângă eroismul aviatorilor germani şi români şi însuşirile lor ca­racteristice, în conducerea luptelor. Pe frontul de nord orien­tal, după lupte crâncene, trupele de uscat germane din Estonia occidentală, în cola­borare cu marina de război şi cu aviaţia, au cucerit ora­şul şi portul Reval. (Tallin), capitala Estoniei de pe coasta golfului Finlandic şi Portul­ Baltic (Baltiski), situat la sud-est de cel dintâi pe coa­sta mării Baltice. Germanii au capturat şase baterii de coastă şi mult material de război, iar trupele sovietice încercuite, care n’au putut fi (Continuare și pag. 2-a) Coasta finlandeză a Estoniei cu porturile Reval (Tallin), și Pont-Baltic, cucerit­ori de germani. i Nr. 226 Luni 1 Septembrie 1941 1 2 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Rezultatul intâlnirii dintre Fuehrer și Duce S'au discutat toate chestiunile militare și poetice care interesează desvoltarea și durata războiului Berlin, 29 (Rador). — Ma­rele cartier general al Fueh­­rerului publică următorul comunicat cu data de 29 August 1941 : Fuehrerul și Ducele sr au întâlnit, între 25 fi 29 Au­gust, la marele cartier ge­neral al Fuehrerului. întrevederile, care s'au ţinut la marele cartier ge­neral al frontului de nord fi al celui de sud, au avut ca scop discutarea tuturor chestiunilor militare ,i poli­tice care Interesează des­­voltarea fi durata războiu­lui. Aceste chestiuni au fost examinate de aproape, în acel spirit de camaraderie fi de comunitate de destin, care caracterizează relaţiile dintre cele două puteri ale Axei. Întrevederile au fost stră­bătute de voinţa neîn­duplecată a celor două popoare fi a conducători­lor lor, de a continua răz­boiul până la sfârşitul lui victorios. Noua ordine europeană,­­ care va lua naştere din a- i victorie trebue înlăture, în toată măsu posibilului, cauzele care­­ stat în trecut la baza ra­boalelor europene, înlăturarea pericolu bolşevic şi a exploată plutocratice va oferi po­bilîtatea unei cooperări­­ cifice, armonioase şi roci­ce a tuturor popoarelor­­ pe continentul europei atât în domeniul politic,­­ şi în domeniul economic în cel cultural. Berlin, 29 (Rador). C­respomdentul agenţiei dar” transmite : Comunicatul asupra înti vederii dintre Fuehrer duce a fost aşteptat cu o­­ răbdare extraordinară, det­rece se știe de câteva zile Ducele ,dupâ ce a vizit frontul de est, s’a oprit marele cartier general Fuehrerului. Primele comentarii făcu­te posturile de radio străi subliniază că, după întâii­rea de pe „Potomac” dini d-nii Roosevelt şi Church întrevederea dintre Fuchi şi Duce capătă o importau covârşitoare şi că rezultat ei nu vor întârzia să se va« întâlnirea e considerată a «n evenk­oen de o însemnătate istorică Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — întrevederea de eri din­tre Fuehrer şi Duce con­­stitue obiectul de discuţie al cercurilor politice berlineze. Co­municatul asupra întrevederii va fi publicat probabil de ziarele de mâine dimineaţă. Amănuntele asupra conversa­ţiilor dintre cei doi oameni de stat par a fi din cele mai intere­sante. Deocamdată se poate stabili că întrevederea s’a produs în ajunul intrării in al treilea an al actualului război. Fuehrerul şi Ducele au putut constata cu acelaş prilej cu mân­drie succesele repurtate de cele două mari puteri ale Axei. De la începutul războiului şi până acum, opt naţiuni europene au fost învinse de armatele ger­mane şi italiene, care au făcut peste 4­1 milioane de prizonieri. Numai pe frontul sovietic au fost capturate sau distruse 15.000 tunuri, 14.000 tancuri şi vreo 12.000 de avioane. Anglia a pierdut, la rândul ei, 7.000 de avioane şi vase cu o de­plasare de 13 milioane de tone. încercările de atac ale aviaţiei engleze au fost pretutindeni res­pinse, soldându-se numai în ul­­timile două luni cu pierderea a 1000 de avioane. Germania dispune actualmente de materialul de război aproape al întregii Europe, iar încer­cuirea Germaniei, anunţată de d. Churchill, n’a reuşit. Fuehre­rul şi Ducele pot fi, cu drept cu­vânt, mândri de aceste rezultate neegalate până acum. Comunicatul precizează, pe lângă solidaritatea dintre cele două puteri ale Axei și măsurile pe care le vor lua acestea în vii­tor pentru fixarea bazelor după care urmează să fie condusă noua Europă, spre a zădărnici orice încercare de a se provoca noul războaie, precum şi spre a eluda orice amestec extraeuropean în Europa. În ce priveşte solidaritatea d­eţi­ cele două puteri ale Axei a­ceasta nu înseamnă alt­ul decât că Germania şi Italia ’ merge mână în mână până sfârşit, oricare ar fi situaţia. Faptul că Japonia nu e re­dată un comunicat este expli prin rezervele speciale imp de actuala situaţie internaţion. Afară de aceasta, se poate spi că e absolut în concordanţă spiritul pactului tripartit fap că nu sunt menţionate în ce p veste noua ordine a Europei de cele două puteri ale Axei, de rece, după cum se ştie !apoi­­ s’a rezervat prin pact iniţiat în marele spaţiu asiatic. ❖ întâlnirea dintre Fuehrer Duce s’a produs sub auspicii cele mai favorabile, concomit cu anunţarea cuceririi de că trupele germane a porturilor val şi Baltischport. Aceasta înseamnă că flota vietică din Marea Baltică e co­plet încercuită în spaţiul din Petersburg şi Kronstadt. Afară de aceasta, trupele mane se află la 50 de kilom de Petersburg şi au trecut în multe puncte de calea ferată leagă Petersburgul cu Mosc. Şi în celelalte sectoare frontului, situaţia se prezintă fel de favorabilă pentru armai germane. ❖ După cum se precize, aci intrevederea «între F­eier și Duce » consider, ca un eveniment istoric cele mai de seamă, in cur căreia s’au luat hotârîrî de o însemnătate a mondi și care depășește în orice recenta întâlnire din AtU­tic dintre d-nii Roosevelt Churchill. STELE CARE AU CĂZU de AL.­DEMETRESC Sunt jertfele fireşti ale orică­rei aviaţii! Sunt sburătorii noştri şi ai aviaţiei germane, căzuţi în­­tr’o aceiaş credinţă, prăvăliţi din înaltul cerului, în năprasnice lupte aeriene purtate contra unui inamic, adesea, covârşitor ca nu­măr! Sunt luceferi cari au luminat patrulele şi escadrilele noastre şi ale puternicei aviaţii amice, «care au strălucit şi scăpărat la mii de metri înălţime, orbind şi învingând totdeauna duşmanul cotropitor! Sunt pierderi scumpe, prieteni dragi, cavaleri legendari care au purtat cu eroism şi abnegaţie fă­clia biruinţei şi lumina sfântă a Crucii! Sunt luptătorii aerului cari — prin sacrificiul vieţii lor — au scris paginele cele mai frumoase ale celor două aviaţii, înfrăţite deapururi într’un acelaş ideal! Sunt cei, pe cari soarta i-a ales să întruchipeze sublimul unei glorii şi îndreptarul vremii noui! Sunt cei cari vor cinsti deapu­ruri ţara şi familia de unde au purces la luptă; sunt mândria şi dreptul nostru pentru un mai bun! Eroii căzuţi la datorie — din toate armele — nu n sufletele noastre! Numele vor rosti cu evlavie şi rec­­intă o naţie şi întreaga po­deală a poporului de mâini Pentru cei ce iubesc cert, titul stelelor se face pe de pentru «Cei ce ştiu iubi­t cinstirea făuritorilor ei, dein cult! In veşnicia cerului romi atât de glorios brăzdat de a­pele noastre şi ale unei amice, „stelele cari au căzut străluci fără încetare lumi mai departe, calea biruinţei, dreptului la viaţă! Din amintirea sfântă a cari au căzut, sburătorii „Ci îşi întăresc şi mai mult cu şi voinţa de a învinge. Aşa ştiu ei să dovedească cunoştinţă şi să cinstească o vară! Ei­­ desăvârşesc gloria oştiri! Eroi au fost, eroi sunt Și-or fi cât neamul român*

Next