Universul - Provincie, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 236-265)
1941-09-01 / nr. 236
Kgr. la 100.000 litri lapte Fabricanţi de Brânzetori CRESCĂTORI ! Dacă doriţi să aveţi brâncotari de calitate superioară ţi cantitatea sporită, întrebuinţaţi Produsul garantat LA FARMACII SI DROGUERII ABONAŢII „UNIVERSULUI" eri vor trimete direct SStetenei „Universul”, Bucureşti, Calea Griviţei, a* LEI 220 vor primi poliţă Nouă de asigurare de 20.000 tei, cu drept de participare tragerile de amortizare şi de premii din 15 SEPTEMBRIE 1941. Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza bonamentului şi anume: pentru fiecare abonament anual se elibeî»tă de plată 4 rate tunare a 1st 220, de la sfârşitul asigurărei. In »iul acesta durata plăţii primelor, care pentru această asigurare ste de 10 ani, se reduce pentru abonat 1 7 ani Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi In dar: UN SFERT DE LOZ în valoare de lei 1000, clasa IV-a a Loteriei Statului din 117—18 SEPTEMBRIE 19411 Iar la achitarea ratei a 4-a lunară un cuţitaş model „FRANCO- ROMANA“ cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunari Una casetă cu 6 ceşti şi 6 frfurioare de Karlsbad. Se poate cere trecerea de la o asigurare veche la o asigurare ouă în condițiune sus arătate. ♦ ♦ ♦ ♦ » 44 ♦ ♦ ♦ ♦ »4-M ♦♦♦♦♦♦♦ ♦+ 4 +++ »♦+♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦»♦♦« PREFECTURA JTJD. NEAMŢ Serviciul FinanciarPuieaffiuie Nr. 26.S80/1941 August 26 Se educe la cunoştinţa generă că la 10 Septembrie 1941, ele 10, se vor ţine licitaţii pitice cu oferte închise la Prefecra Judeţului Neamţ, separat ntru fiecare lucrare, după cum mează: 1. Terminarea construcţiei soiului şcoalei primare din satul comuna „Vasile Conta“ în vaare de 1.300.000 lei; 2. Terminarea construcţiei birkai din satul Secu, pofiluna Chalniţa, în valoare de 600.000 . Reconstrucţia podului de m de 18 m. 1. de pe drumul leţean Răpciuni-Schitul Du 1, de la km. 3 + 493, în valoare 237.000 lei; Reconstrucţia drumului jupean Răpciuni-Schitul Durău, porţiunea dintre km. 3 +382— 454 şi construirea digurilor îtru apărarea şoselei şi pc*M la km. 3+403, în valoare dig?«riz de 170.000 lei. Incitaţiile se vor ţine în coamitate cu art. 88—110 din Le Contabilităţii Publice, De- Aul-Lege nr. 200 publicat în mitorul Oficial nr. 21/1940, gulamentil O. C. L. şi Norme Generale publicate în Moniul Oficial nr. 127/1931. Concurenţii vor depune pengă ofertă şi garanţia de 5% n care 25% în bonuri de Inzesarea Armatei. Proiectele pot fî văzute la Sereiul Financiar al Prefecturei, fiecare zi de lucru, între orele 13. Prefect, Lt. Col. I. Teodorescu Seful Serv. Financiar, I. Gh. Ştefănescu 8318 JDECATORIA MIXTA ORĂŞTIE, Secţia cărţior funduare N-nul 468/1941 c. f. PUBLICATIUNE In temeiul art. 27 din legea pem-i lichidarea datoriilor agricole şi bane, creditorii: Banca Vorchuserein ; Cassa de Păstrare ; Dr. ig. Martini adv.; Ardeleana Mazin de lemne ; Teodor Vulpenea de Agricultură şi succesorii : Nicolae Timar, domiciliaţi In Păştie, sunt citaţi a se prezenta această instanţă în ziua de 4 pt. 1941, ora 10, pentru a se demara asupra cererii de radierea acţiunei în foaia funduară No. 16, 3462, 655 a comunei Orăştie, prinzând averea imobilă a datorului Zaubek Francisc. Orăştie, la 3 Iulie 1941. decător, (ss) Dr. I. Moldovaiul Director de c. f. (ss) I. Balasin Pentru conformitate, Impiegat Zaharia 8320 Repararea localurilor de şcoli primare din Sectorul de Verde Se aduce la cunoştinţă, că în ziua de 1 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa, se va ţine în localul Primăriei Sectorului IV Verde, strada Ştirbey Vodă Nr. 84 Serviciul licitaţiei, tratare prin bună învoială cu oferte închise şi sigilate urmată de concurenţă orală pentru executarea lucrărilor de reparaţii la: 1. Şcoala Primară de băieţi şi fete nr- 16 din atr. g-ral Angelescu Nr. 116, cu deviz în valoare de lei 220.000, termen de executare 30 de zile. 2. Școala primară de fete nr. 2T din Sos. Glideşti nr. 7, cu deviz în valoare de 300.000 lei, cu termen de executare 35 de zile. 3. Școala primara de băeţi nr. 42 din Sos. Giuresti nr. 14, cu deviz în valoare de lei 16O1OOO termen de executare 30 zile. Dosarele pot fi studiata 1* Serviciul arhitectural din str. Știrbey Vodă nr. 34 în orele de serviciu. ȘEFUL SERVICIULUI ARHITECTUREI Sect. IV Verde, Arhitect Sal M. Chernbach MMt HMMI MM I PUBLICAŢIE SE aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 6 Septembrie 1941, ora 11, are loc l« Comandamentul Corpului de Grăniceri, din Bucureşti, str. Grănicerilor Nr. 10, licitaţie publică cu oferte închise conform art. 94 din noul Decret Lege Nr. 2126/1941, publicat în Monitorul Oficial Nr. 163 din 24 Iunie 1941, pentru darea In antrepriză a lucrărilor de construcţii necesare unităţilor din Corpul Grănicerilor şi anume: — Un local Corp Gardă la Grupul Navelor Gr- Brăila. — Un grajd pt. 6 cai şi remiză la Grup. Navelor Grăniceri Brăila. — Un grajd pentru 50 cai la Reg. 2 Gr. Pază Cerna-Vodă. — Un grajd pentru 50 cai 1a Reg. 5 Gr. Pază Brăila. — Un grajd pentru 50 cai la Reg. I 4 Gr. Pază Deva. Ofertele sigilate se vor depune odată cu garanţia de 5%. Caetul de sarcini devizele şi planurile respective pentru fiecare lucrare în parte, s® pot vedea zilnic între orele 11—13 la Serviciul de Geniu al Corpului de Grăniceri. Comandantul Corpului Grănicerilor General de Divizie I. Negulescu Nr. 21435 din 24 August 1941. București, 18 adiofonişti! Mâine începe săptămâna sdiofonică. Cumpăraţi iar azi ultimul număr al tvistei „Radio-Universul". In acest număr găsiţi numeroase articole technice, actualităţi şi programele tuturor emisiunilor româneşti şi străine. Un exemplar 5 lei. RADIO DUMINICA, 31 AUGUST RADIO ROMANIA 1875 m. 180 kHz. 13 Kw. RADIO BUCURESTI 384,3 m. 823 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9268 kHz. 2 Kw. 8.00—9.39. ORA DIMINEȚII: Deschiderea emisiunii; Marșuri (discuri); Radio-Jurnal (I, p. l-a); Concert de fanfară româno-german; Radio-Jurnal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 9.30: ORA RELIGIOASA: I. Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriarhie. II. Predică de Pr. Protosinghel Vasile Vasilache. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurnal in limba uerainiană. 12.10: Jurnal in limba rusă. 12.20: Muzică românească (discuri); Sorocul executat de taraful Luţă Ioviţă; Date frunza, dete Iarba (arch. Vasile Julea, voce: Rodica Bujor); Sârba lui Jean Sibiceanu (orata, SibiceanU). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri): Ploue de aur, vals de Waldteufel; Serenada spaniolă de Chaminade; Bans suedez de P. Graener. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.30: Reportabil de pe front la limba germană. 15.40: ORA SATULUI. 17.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Streini celebri cari ne-au cunoscut“ W. Kotzebue de prof. I. V. Patrașcanu. 18.00: Muzică variată — Orchestra „Luceafărul“: Ascher: Primăvara In pădurea vieneză, potpuriu; Dicker: Intermezzo; Melichar: Serenada; Paul Lineke: Gavotă; Ketelbey: In grădina unui templu chinezesc. Franz Lehar: Luxemburg, vals. 18.45: 28 de ani de la prăbușirea lui Aurel Vlaicu de Victor Ion Popa. 19.00: Jurnal în limba italiană. UNIVERSIy CALENDAR DUMINICA, 31 AUGUST Ortodox. Aşezarea Brâului Maicii Domnului în Constantinopol Catolic : Isabela Protestant: Raimond, Melita. Răsăritul soarelui 5,34; apusul soarelui 18,58. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 August 1813. Domnitorul trimite „Carte de confiicat la Divanul Craiovei. Şi ■ în această Carte de condicat spune domnitorul aşa : „Dat’am cartea Domniei Mele condicatului din Divanul Craiovei, ca să aibă a ţinea condică şi a trece intr'în ea toate poruncile ce se trimit dela Domnia Mea la Divanul Craiovei, cărţile de judecată anaforalele şi orice trebi se caută atât cari intră cât şi cele cari es în Divanul Craiovei, ca să se afle în toată vremea ştiinţe spre a se pâri buna orânduială întru toate şi pentru a lui slujbă şi osteneală ne-am milostivit Domnia Mea asupră-i de l-am mintuit cu milele ce se arată mai jos, adică să fie în pace şi ertat de rândul dajdiilor ţârei, să scutească vinăriciu şi dijmărit pe dreptate bucatele lui o pivniţă să ţie în oraşul Craiovei, scutită şi apărată de fumării, de caminărit, de vamă şi de alte angarii ce sunt pe pivniţe şi de rude trei să aibă a găsi oameni străini fără de pricină de dajdie ,pe care să aibă a ţinea penrtru posluşania casei sale cu pecetluiri dela Visteria Domniei Mele după adeverinţa dumnealui Caimacamului sau a ispravnicilor că sunt străini cu adevărat. Pentru care poruncim Domnia Mea tuturor celor ce se cuvine că aveţi a-i da bună pace la toate cum se coprinde mai sus, nefăcandu-i nimeni nici un fel de supărare”. GEORGE DINCA 19.15: Jurnal In limba ucrainiană. 19.30: Jurnal In limba turcă. 19.40: Jurnal in limba rusă. 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V), închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE DE 12,4 Semnal. 22.50: Emisiune in limba greacă. 23.00: Emisiune In limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune in limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune In limba franceză. Muzică (discuri). 24.00: Emisiune In limba engleză. Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. LUNI 1 SEPTEMBRIE 1941 RADIO—ROMANIA 1875 m., 160 kHz., 150 KW. RADIO—BUCUREȘTI 364,5 m, 823 kHz., 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,5 m., 9260 kHz., 2 Kw. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 60S—7.30 5 ORA DIMINEȚII: Deschiderea emisiunii; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (I. p. l-a) ; Concert de fanfară romăno german ; Radio-Jurnal (I. p. 2-a) ; închiderea emisiunii. 11.50 : Deschiderea emisiunii. 12 00 : Jurnal in limba ucrainiană. 12.10: Jurnal In limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri): O uvertură de Dupont Selecţiuni din muzică de Chopin. 12.30 : Radio-Jurnal (II): Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14.00 : Radio-Jurnal (III). 14.30: Gavote şi Polei (discuri) ; Polka de Georg Freubdorfer ; Gavotă de Gossec (arch. Victor Predescu) ; Polka de J. Vojvoda. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 13.30: Reportabii după front in limba germană. 13.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Marile lucrări technice ale lumii“ Construcţiile moderne In beton de Prof. Ing. Mihai Hanganu 18.00: Muzică variată — Orchestra „Luceafărul“ ; Fucik : Mars ; Waldteufel : Farmecul sirenelor, vals; Brice : La Pascadilla ; Siede : Solie de dragoste ; Billi Vincenzo : Serenata del diavolo; Origo : Bals boston; Des erases : Serenadă de mandoline ; Amadei: Invano; Predericksen: Liniște de seară; Drapier: Toreadorii veseli; Kliment: Vals. POSTUL PE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal in limba italiană. 19.15: Jurnal in limba ucrainiană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal In limba rusă. RADIO—ROMANIA şi RADIO—BUCUREŞTI 19 : Cronica vieţii româneşti. 19.13: Muzică de balet (discuri) : Suită de balet de Fr. Popy (orch. Adalbert Lutter) ; „Sylvia“, balet de Delibes (Orch. filarm. din Berlin dir. de A. Melocha) ; „Şireteniile dragostei" de Glazunov (arch. Covent Gardes din Londra). RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCURESTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50 : Serviciul de știri germane. 20.00 : Radio-Jurnal (V), închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE PE UNDE SCURTE DE 32,4 m. Semnal. 22.50 : Emisiune in limba greacă. 23.00 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune în limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune In limba engleză. Muzică (discuri). 0.15 : închiderea emisiunii. Moartea eroică a profesorului Emil Pintican de la liceul „Gh. Lazăr“ Sibiu, 87 AdffU* Sibiuul eroismului dacic îşi măreşte loitul voinicilor aureolaţi ca sfinţii cu cununa dăruirii de sine. Pe lângă eroii cavaleriei sibiene, care prin lupta lor eroică, dincolo de Nistru, au surpat porţile iadului, răsare încununat de jertfa de apururi, profesorul de la liceul „Gh. Lázár“ Emil Pintican. Pornise vijelios în cele dintâi zile ale „războiului sfânt” cu un regiment de vânători spre apele Prutului. Voinic ca un brad, tânăr ca soarele primăverii, se dăruia cu toată fiinţa companiei, care privea la comandantul ei ca la un zeu din alte lumi. Strălucitor, de o frumuseţe cezareană, chipeşul ofiţer ştia să trezească în fraţii săi de luptă cele mai aprinse nădejdi în biruinţa dreptăţii noastre veşnice. In iureşul elanurilor nebiruite, trece furtunatec în fruntea companiei sale, apele Prutului şi străpunge adânc liniile bolşevicilornebuniţi. Admirat de superiori, îndumnezeit de inferiori, trece voiniceşte din creastă în creastă cu vulcanii săi peste colibele blândei Basarabii, semănând groază, în hoardele bolşevice. Comisarii păgâni adună cu revolverul în mână rămăşiţele zdrenţuite ale unui regiment Şi le împing la un contra atac sprijinit de care de luptă. Compania profesorului Emil Pintican rezistă şi respinge contra-atacul duşman, dar voinicul comandant cade cu picioarele secerate de gloanţe. Bucuria biruinţei freamătă în sufletul lui eroic şi el, eroul profesor, nu dă nici o atenţiune rănilor. Se târâe ajutat de voinicii săi pe creastă de deal spre a privi prăbuşirea inamicului şi fuga lui înebunită prin smârcurile văilor. Dar în urma pierderii de prea multe sânge generos, voinicul leşină şi fraţii de luptă îl coboară devaie pe pat de ramuri tinere. I se dau primele ajutoare şi apoi e trimis îmtriun spital din Botoşani, în care începe să şi revină. De aici, cu nădejdea apropiatei întoarceri pe câmpul gloriei străbune, se mută intr’un spital din Bacău. Ori, drumul spre Bacău a fost prea obositor şi rănile încă prea înveninate, ’ căci aici ee îi otrăvesc întreg corpul ucizând o viaţă atât de tânără, înflorită de cel mai înalt eroism. Liceul „Gh. Lazăr” îşi flutură astăzi steagul doliului proaspăt. E un doliu al mândriei naţional© ocazionat de un erou slujitor la alterno luminat, care era pentru Emil Pintican catedra sa. A fost un străucit erou în hotarele slavei străbune strămoşeşti precum frumos voinic a fost în toate sentimentele şi atitudinile sale faţă de ereii şi faţă de colegi. A ilustrat catedra sa cu însufleţită hărnicie şi cu luminată pricepere, pentru care motiv atât liceul, profesorii, elevii cât şi intelectualitatea sibiană îi aduc un spor de admiraţie, un spor de recunooştinţă şi adânci regrete. ________ 7. SANDU întâmplări din Capitală încercare de sinucidere Vineri, la ora 6, d-ra Florica Popeanu, de 16 ani, fiica comerciantului Popeanu, din str. Carol Knappe 52, în timp ce se afla în prăvălie, cu o sora a sa, a încercat să-şi taie beregata, cue un cuţit de bucătărie. In stare gravă ,a fost internată în spitalul Colentina. Cercetările făcute de comisarul Torson, de la circ. 36 au stabilit că tânăra suferea de câtva timp de nervi. (Urmare din pag. I-a) salvate pe calea mării, s’au predat. Numărul prizonierilor este de aproape 10.000,— restul trupelor sovietice din sectorul Reval şi dela Portul Baltic, a căzut în luptele grele din ultimele zile. In cursul operaţiunilor combinate ale forţelor de uscat, navale şi aeriene germane, comandamentul flotei sovietice din Marea Baltică a trimis în ajutorul trupelor încercuite în sectorul Reval, o formaţiune navală puternică compusă din crucişătorul de cl. I „Kirov”, un contra-torpilor, câteva distrugătoare şi mai multe vase auxiliare şi de transport, de tonaje variate. Aceste vase au intrat în portul Reval, dar n’au mai putut eşi dintr’ânsul. Intervenind marina de război germană din Marea Baltică, în colaborare cu aparatele „Stuka”, împotriva forţelor navale şi a vaselor de transport sovietice, din portul Reval, ele au reuşit să distrugă şi să scufunde zece vase de război şi 19 de transport încărcate cu trupe şi material de război, iar crucişătorul „Kirov” împreună cu alte şase contra-torpiloare şi torpiloare au suferit avarii grave. Aviaţia germană a atacat şi alte vase de război sovietice in largul golfului Finlandic reuşind să scufunde trei din ele cu o deplasare totală de 13.000 tone şi să lovească în plin cu bombele lansate de „Stuka” un contra-torpilor. Dacă ţinem seama şi de celelalte perderi ce le-a avut în cele două luni de campanie, flota sovietică din marea Baltică, In vase scufundate, sau avariate, precum şi in porturile de război Reval şi Port-Baltic, care au fost echipate modern, această flotă este acum simţitor redusă în forţa sa şi silită să se refugieze în unica bază ce i-a mai rămas din fundul golfului Finlandic, Kronstadt. Cum şi baza navală de la Kronstadt este ameninţată deoarece intră în zona încercuită a Petersburgului (Leningrad), acţiunea flotei sovietic© în marea Baltică va fî în curând paralizată. Nu numai atât. Ea este sortită pietrei, căci niciun mijloc de salvare nu va avea la dispoziţie. Cum va putea eşi ea din fundul golfului Finlandic în Baltica şi din Baltica, prin strâmtori, în marea Nordului, când cheile strâmtorilor Skajerajt, Kategat Sundul, Britul mare şi Beltul mic, sunt în buzunarul Germaniei, când toate căile maritime ale Balticei sunt controlate de marina germană şi finlandeză şi când nu va avea la dispoziţie nicio bază proprie spre a se adăposti ? In comunicatul marelui cartier german se spune că după intrarea trupelor ger- mane victorioase în Reval I (Tallin), fâlf de drapelul Rei- Ichului pe turnul Hermann „din vechiul oraş hanseatic”. In adevăr, istoricul oraşu- lui—port Reval este în strân- să legătură cu extensiunea comercianţilor germani în ■ i micile porturi ale Balticei , j orientale şi septentrionale. I ! Comercianţii germani din I Lübeck şi Bremen au înte- I meiat contoare în Reval şi în 1284 acest oraş-port a intrat în marea Ligă hanseatică germană, graţie căreia a putut să se dezvolte. După înfiinţarea ordinului t . livonian ,în 1374, acesta fiind un ordin cu caracter militar şi economic, a cumpărat oraşul-port Reval împreună cu ţinutul Învecinat locuit de estonieni, cu suma de 19.000 mărci de argint. Sub Ţarul Petru cel Mare acest ţinut, Împreună cu Reval, a intrat sub dominaţia Rusiei. Abia tn zilele noastre, după războiul mondial, în 1918, Estonia s’a liberat şi s’a proclamat republică independentă — recu- I noscută de celelalte puteri iar în 1940, împreună cu ce- I lelalte state baltice dela sud, a trecut sub dominaţia sovie- e telor prin abuzul forţei şi im- - potriva voinţei populaţiunii , sale. In sectoarele Narva şi Luga I — dela estul frontierei Estoniei — în urma unor lupte , înverşunate date în cursul nopţii de 27—28 August, trupele sovietice înfrânte de cele germane, au perdut peste , 5000 de prizonieri, 45 de tunuri şi o cantitate Însemnată şi de alt armament şi materiali I de război. In sectorul de nord al căii ferate Moscova - Petersburg , încercările forţelor sovietice I de a opri Înaintarea trupelor germane în direcţia Peters-burg au dat greş. Deasemenea pe linia Nipru- I lui, de la Kiev, In jos, toate încercările trupelor sovietice de a debarca în diferite puncte, pe malul apusean al fluviului, au fost zădărnicite de focul artileriei și al avioanelor germane. R. s. Anul al 58-liftNr. 136 Luni 1 Septembrie 1?41 OPERAŢIILE PE FRONTUL ORIENTAL MANUALE DIDACTICE in Editura „Universul“ Pentru anul şcolar 1941—1942 Reamintim domnilor profesori şi direcţiilor şcolilor secundare de toate categoriile, că avem în depozitul nostru general librăria „Universul“ următoarele manuale didactice pentru noul an școlar 1941—1942. LIMBA ROMANA întreg ciclu de la cl. I la cl. VIII, de d. prof. universitar Mihail Dragomirescu si prof. N. I. Russu. LIMBA ROMANA pentru cl. I până la cl. VI inclusiv, de d-nii Ch. I. Chelaru, prof. secundar și Scarlat Struteanu, prof. secundar. LIMBA ROMANA pentru învăţământul elevilor germani şi şcoalelor germane, de d. prof. dr. Gh. Coman. LIMBA FRANCEZA pentru cl. IlI, V şi VI secundară de d-na prof. Eleonora V. Rădulescu şi d-ra Blanche Marie Bernoy. LIMBA FRANCEZA de d. prof. G. Obreja-Iaşi, pentru cl. I, IV, VII şi VIII secundară. LIMBA FRANCEZA pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VII şi VIII comercială de băeţî şi fete şi cursul industrial de fete, de d-nii prof. I. Boteni şi Jules Berbier. LIMBA FRANCEZA pentru cl. I, II şi IV secundară, de d-ra Blanche M. Remney. LIMBA GERMANA pentru cl. IV, V, VI, VII, şi VIII secundară de d. prof. dr. Virgil Tempeanu. LIMBA GERMANA pentru cl. I., liceu industrial şi pentru cl. V, VI, VII şi VIII secundară, de d. prof. Maximilian W. Schroff. ETICA pentru cl. VIII secundară, de d-na prof. Emilia Bogdan şî d. prof. Al. Bogdan. MATEMATICI de prof. Nicolae Ciorănescu, curs elementar de algebră superioară pentru cl. VIII. MATEMATICI tabele de dobândă compusă şi lectruni de astronomie pentru cl. VII secundară, de d. prof. G. Naneş. FIZICO-CHIMICE de d-nii prof. E. Otetelişanu şi loan I. Roman,fost prof., pentru cl. IlI, IV, V, VI și VIII secundară. CHIMIE $1 MINERALOGIE pentru cl. IV secundară, de d. prof. universitar N. D. Costeanui. MANUAL DE FIZICA pentru cl. VIII secundară, de Cr. Musceleanu, fost profesor universitar. CHIMIE MINERALA SI MINERALOGIE de d-nii prof. Vasile Andreescu și prof. V. Vilara Andreesco pentru cl. V si VI secundară. ISTORIA de O. Tafrali, fost prof. universitar pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VII si VIII secundară. GEOGRAFIA pentru cl. I, II, III si IV secundara, de d. prof. N. Pandelea. LIMBA LATINA de d. D. N. Burileanu, prof. universitar, manual pentru cl. VI, CaFvImairole ImS Cleore $1 Ars Poetica, pentru cl. VIII liceala. LIMBA LATINA pentru cl. III sec. de d-nii prof. Gh. Popescu-Zimnicea și prof. V. V. Hanes. LIMBA LATINA pentru cl. VI secundară, de d. prof. Gh. Popescu-Zimnicea. LIMBA GREACA Esop-fabule alese pentru cl. VII, de d. prof. univ. D. N. Burileanu. ECONOMIA POLITICA de d. Alex. Halunga, manual pentru cl. VI secundară. LUCRĂRI DE LABORATOR PENTRU ANALIZA MĂRFURILOR pentru uzul clasei a 8-a licee comerciale de D-ra profesoară Maria Stitescu ÎNDRUMĂRI PENTRU LUCRU DE MANA, ŞI MANUALUL NOUTĂŢI GOSPODĂREŞTI (Casa şi masa sănătăţii noastre) de D-nele profesoare Elisabeta Ciortan şi Xenia Nicolau CAIET MODEL DE CALIGRAFIE pentru cl. I şi cl. II secundară, de d. prof. Dan Voinescu. CAIET DE CALIGRAFIE de d. prof. Tudor N. Pupezescu de la Nr. 1 la Nr. 11 inclusiv şi BLOC DE DESEN „Murillo“ 50 şi „Murillo" 70. BLOC DE DESEN „Pictor N. Grigorescu“ de prof. Dan Voinescu şi D. lonescu Morel. MUZICA de d. prof. Gr. Magiari şi d. prof. N. Lungu, pentru cl. I—VII liceală şi I—VII comercială. CHIMIE ALIMENTARA pentru uzul şcoalelor de menaj, de d-na prof. Sabina Mântulescu şi prof. S. Petrescu-Zoiţa. Manualele editurei noastre sunt cele mai ieftine. Lucrări pentru consultare se trimet d-lor profesor în mod gratuit la cerere. Depozit general „LIBRĂRIA UNIVERSUL“ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului COPII! CITIŢI: UNIVERSUL COPIILOR Noul vicar al arhiepiscopiei ortodoxe ardelene Sibiu, 26 August. In Sibiul ortodoxiei şi naţionalismului de totdeauna s’a întâmplat ceva, ceva îmbucurător şi mult folositor credinţei noastre strămoşeşti. In cadrul unei şedinţe solemne a consiliului arhiepiscopesc, după ce I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului împărtăşeşte Prea Sfinţiei Sale Veniamin al Caransebeşului care părăseşte Sibiul spre a se aşeza în scaunul vlădicesc de la Caransebeş cinstit cu atâta râvnă de neuitatul Popazu Ultimele sfaturi arhiereşti vesteşte sfetnicilor numirea I. P. S. Sale Arhimandrit Teodor Scorobeţ în postul de vicar al arhiepiscopiei. Iată ce scrie ziarul Metropoliei „Telegraful Român“ în legătură cu această vestire a bucuriei şi mulţumirii generale: „întâmpinăm cu bucurie numirea I P. C. S. Arhim. Teodor Scorobeţ în postul de vicar, căci cunoaştem munca devotată şi luminată pe care a închinat-o 20 de ani fără preget Arhiepiscopiei noastre, cu cuvântul, cu scrisul, cu îndrumarea, lărgind totdeauna zarea spirituală a preocupărilor preoţeşi, îndrăgostit de cărţi şi de probleme, I. p. C. Sa a ştiut totdeauna să facă şi din cel mai simplu act de birou prilej de înălţare la vederea unor perspective spirituale. A fost un consilier arhiepiscopesc pe măsura criteriilor înalte aduse de I. P. S. Mitropolit Nicolae la înălţimea epocii pe care e inaugurat-o Arhipăstorul nostru. Consacrarea de acum este cum nu se poate mai nimerită şi suntem siguri că ea va servi IP. C. Arhim. Scorobeţ ca impuls pentru o nouă etapă de activitate rodnică, de risipire generoasă de gând, de suflet, de devotament în slujba ţintelor de înduhovnicire a preoţimii noastre“. Subsrnem şi noi cu toată însufleţirea această apreciere dreaptă, deoarece Teodor Scorobeţ, noul vicar o merită în cea mai plenară măsură. L-am cunoscut ca student în teologie, harnic, ascultător şi iubitor al cărţii purtătoare de credinţă şi măreţie românească, strălucind prin cuvântul cald ce-l rostea cu diferite ocaziuni. L-am urmărit cu cele mai bune nădejdi în drumeţia sa preoţească printre credincioşii ortodocşi din America de unde s’a întors cu bogate experienţe şi cu luminoase cunoştinţe. La catedră, îndrăgostit de frumuseţea limbii noastre, fura sufletul elevilor spre a-l duce în împărăţia eroismului mitic al strălucirilor. In munca lui de consilier arhipiscopesc pe care a săvârşit-o în curs de 20 de ani cu râvnă şi vrednicie, singurul gând care îl păştea a fost să sporească înfăptuirile şi năzuinţele marelui său arhireu, Metropolitul Nicolae. Prin personalitatea sa stăpânită de cea mai frumoasă armonie şi râvnitoare de cele mai înalte idealuri naţionale şi ortodoxe, părintele Trandafir, arhimandritul vicar Teodor de azi, va contribui binefăcător prin munca sa la biruinţele naţionalismului ortodox din Ardeal. Urăm noului vicar arhiepiscopesc mulţumirea înaltă ce coboară în sufletul omului din munca închinată jertfenic pe altarul Domnului şi al Neamului. Z. S. IRICA POPULARA IN RĂZBOIUL NOSTRU SFÂNT întotdeauna marii« fapte de Irene din viaţa porpaatrelor, pe lângă consacrarea definitivă a Istoriei, care le aşează în paginile ei realităţi de neodruncinat, ai capătă şi un răsunet special sânul massei populare, răsunet se prelungeşte paste veacuri, nbrăcând odată cu timpul care trece, un fel de nimb, o străluci' specifică, o aromă în care plute deopotrivă visul şi realitetea. Aşa s’au născut baladele nonpopullare. Ca origina oricărei balade stă, ontestabil, un fapt real, pe care , poet anonim l’a dăltuit în vers, concept : se alamibidheacă, dela un cântăreţ la altul, dela o generaţie la alta, dela un veac la altid, ce diferenţiază, cartă noui valori, noui motive se suprapun, altele se pierd. Aceste formări sunt posibile fiind de DAN BĂLTEANU că baladele şi in genere toate producţiile poporana le transmit oral. Aşa că eroiul, cu cât timpul în care aşa născut balada este mai depărtat, cu atât el capătă proporţii mai uriaşe, faptele lui capătă un caracter de „supra-natural“, tocmai pentru a impresiona pe ascultător, pentru a-i mişca sensibilitatea. Căci aceste balade sunt cântate. Dar autorii lor sunt şi rămân necunoscuţi. Poezii populare se nasc •a! azi, sub ochii noştri. O dovadă sunt nenumăratele poezii prilejuite atât de durerea încercată acum un an prin cedarea teritorială ce ne-a fost impusă cât mai alea acelea prilejuite de «dtuaM răetoodu, pe care le primim zilnic la redacţie, de la poeţi ocazionali din absolut toate ramurile sociale. Ne vom opri în chip special asupra poeziilor compuse de soldaţii noştri. Vom vedea că printre 14 sunt poeţi de autentic talent. Acestora însă li se cunoaşte numele. Războiul nostru de azi se poate numi cu drept cuvânt cel mai popular răziboiu pe care l-a trăit neamul acesta.. . Declararea lui a avut unanimi- • tatea ţării. Un soldat din satul meu scria de pe front, înainte de începerea luptei, către ai săi: „Sunt bine. Şi aşteptăm cu toţii războiul nostru, războiul cu ruşii". In acest „războiul nostru“ am înţeles că fierbe toată dâraenia de veacuri a Românului, care n’a înţeles niciodată să sufere palme ruşinoase ca acelea pe care anul trecut, blestemaţii roşii au ţinut să ni le dea. Spusele răniţilor din spitale, ale celor întorşi vremelnic de pe front, ca şi faptele de arme pe care zilnic le înscriu ostaşii noştri de pe front, sunt mărturii vii şi de nesdrunctoată realitate, că războiul ce-l trăim este un războiut încuviinţat de toată naţiunea. De aceia era şi normal ca el să adune lângă ducerea lui, toate puterile active şi tot sufletul acestui popor.De aceia primim zilnic poezii patriotice din partea stihuitorilor din toate clasele sociale, toate, absolut toate ,slăvind eroismul românesc şi închinând cuvinte stihuite frumos celor căzuţi pentru Patrie. Fiindcă nu avem spaţiu, am ales pe cele mai reprezentative, compuse de către soldaţi, pe care le vom publica în întregime. Se va vedea câtă putere de improvizaţie are ţăranul nostru şi câte talente autentice se pierd în anonimat. In acelaş timp poate că aceste modeste încercări vor atrage atenţiunea folkloriştilor noştri, care ar găsi lucruri foarte interesante în aceste producţiuni. Iată o poezie de genul aceste, a sergentului Marcu I. Gheorghe din corn. Butoiu, jud. Dâmboviţa, aflat rănit într’unul din spitalele din Capitală. Poezia nu are titlu şi o transcriem cu ortografia originală. Iată-o: Frunză verde ca alunu Bate neamţu şi românii Bate trupele aliate Să facă în Europa dreptate, Bat cu toţi pe disperate Şi sdrobex la cazemate Să ia pe ruşi pe la spate. Iară ruşi (i) vin puhoi Vin prizonieri la noi. Ei acum au observat Că Stalin nu-i om curat Staline din Moscova la urlete, armata ta . Mănâncă corbii din ea. Tunurile tele grele Cântă bufniţa pe ele Părăsite prin vâlcele. Staline, aviaţia ta luă păsările în ea. Dela Nistru pân la Bug Să vedeţi ruşi (i) cum fug Ruşi (i) fug şi pierd în cale Cioboatele din picioare Şi-au să piardă şi bundiţa Aşa cum şi-au pierdut credinţa. E de remarcat uşurinţa rimănii, a ritmului care în general e bine realizat şi a imaginilor vii. Dar cea mai interesantă notă e aceia a unui optimism robust, dublat de o nuanţă de ironie bine conturată, construită inteligent şi bine gradată. Ceea ce e de remarcat e că umorul nu este eftin şi autorul ei ,sergentul Marcu I. Gheorghe dovedeşte un ascuţit simţ de observaţie. Dezastrul armatei bolşevice, deşi cu mijloace simple, e totuşi redat magistral doar în câteva versuri , iar panica pe care ne-o zugrăveşte la urmă în cele patru versuri, unde a ştiut parcă să aleagă şi cele mai potrivite cuvinte, constituie una din frumuseţile acestei poezii Acest ostaş, rănit, prin urmare cu trupul dureros, sprijilat de plumbul inamic, nu găseşte de cuviinţă să se vaete, să cânte dorul pentru cei de acasă, ci el îşi bate joc în versuri de armata bolşevică, pusă pe fugă şi care-şi ispăşeşte păcatul de a fi hulit şi isgonit pe Dumnezeu din sufletul lor. Altă poezie diferită de cea a sergentului Marcu, e aceia a frt. Vişan Ilie, din Reg. Dorobanţi, Ploeşti, rănit şi el şi aflat în tratament la spitalul „Cantacuzino“ din Capitală. E intitulată Cântecul Nistrului. O transcriem întocmai. Foaie verde măr domnesc Nistrule, rău românesc, [ Nu te mai bate de maluri Nu mai blestema din valuri. Valul tău într’alui plânge Apa ţi-e ’n două cu sânge Dar nu-i sânge de voinic Ci sânge de bolşevic. Sânge negru de duşman Ce ne-a chinuit uman Şi ne-a lăsat în nevoi Şi-a supt sângele din noi. Dar adultă ce-ţi voiu spune In curând steaua apune Şi va răsări frumos Crucea Domnului Costos. Şi va veni frăţîoare Iar zile de sărbătoare Şi n’o să mai ştiţi de chin Căci s’a prăbuşit Stalin. Chiar şi fiul i-a fugit Peste tine, îngrozit, Cu armata lui, cu tot A trecut prin tinenoi. Frunză verde salbă moale Mână, Nistrule la vale Tot ce-ai avut chin şi jale Dela hoardele barbare. Să curgi iarăş cristalin In necazul lui Stalin Malu ’n flori să-ţi îmbraci iară Că eşti iar la noi în Ţară. Nistrule, pe malul tău Să crească din nou dudău Căci cât ai fost prin streini A crescut doar mărăcini. Foaie verde fir de nalbă Să scăpăm Cetatea Albă Soroca şi cu Hotinul Ni le-a dat din nou streinul. Tighina, cuib vulturesc Deacum iar e românesc Iar tu Nistrule bătrân Nu mai eşti deacum strein. Desigur, o altă atitudine. Fundamental deosebită de cea dintâi, Fruntaşul Vişan Ilie pare mult mai îngrijit de „formă“. Versul este compus tot din opt silabe, deci vers popular, dar respectă cu sfinţenie strofa de patru versuri, iar rima este riguros împarechiată. El cunoaşte şi evenimente de pe front. Aşa, de pildă, ştie că fiul lui Stalin a fugit cu oştenii lui şi, deşi aceasta s’a petrecut pe un alt front, totuş el aşează faptul ca petrecându-se pe frontul Nistrului. Dacă la sergentul Marcu patriotismul reiese ca o idee gene- rală împletită printre rânduri, ca o atitudine ce se degajă din atmosfera totală a poeziei şi deci sugerată, fruntaşul Vişan Ilie ÎI aşează ca un element de prim ordin, ca o idee generatoare ne care apoi brodează versurile. Nistrul nu este aici decât un pretext, un mijloc. Accentele simt tari şi uneori impetuoase, cum este strofa a 8-a şi mai ales sfârşitul acestei strofe. O strofă de o luminozitate rară, de o seninătate bucolică şi totuş destul de energică este strofa 4-a, care aminteşte întrucâtva o apropiere de colindele noastre. Este desigur, cea mai închegată strofă din toată poezia pentru limpezimea și curiozitatea ei caracteristică. Intr’un foileton următor vom căuta să găsim alte aspecte ale acestei lirici, născută în timpul actualului războiu. ❖ *