Universul - Provincie, septembrie 1941 (Anul 58, nr. 236-265)

1941-09-01 / nr. 236

Kgr. la 100.000 litri lapte Fabricanţi de Brânzetori CRESCĂTORI ! Dacă doriţi să aveţi brâncotari de calitate superioară ţi canti­tatea sporită, întrebuinţaţi Produsul garantat LA FARMACII SI DROGUERII ABONAŢII „UNIVERSULUI" eri vor trimete direct SStetenei „­Universul”, Bucureşti, Calea Gri­­viţei, a* LEI 220 vor primi poliţă Nouă de asigurare de 20.000 tei, cu drept de participare tragerile de amortizare şi de premii din­­ 15 SEPTEMBRIE 1941.­ Aceşti abonaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza bonamentului şi anume: pentru fiecare abonament anual se elibe­­î»tă de plată 4 rate tunare a 1st 220, de la sfârşitul asigurărei. In »iul acesta durata plăţii primelor, care pentru această asigurare ste de 10 ani, se reduce pentru abonat 1­ 7 ani­ Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi In dar: UN SFERT DE LOZ în valoare de lei 1000, clasa IV-a a Loteriei Statului din 117—18 SEPTEMBRIE 19411 Iar la achitarea ratei a 4-a lunară un cuţitaş model „FRANCO- ROMANA“ cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunari Una casetă cu 6 ceşti şi 6 frfurioare de Karlsbad. Se poate cere trecerea de la o asigurare veche la o asigurare ouă în condițiun­e sus arătate. ♦ ♦ ♦ ♦ » 44 ♦ ♦ ♦ ♦ »4-M ♦♦♦♦♦♦♦ ♦+ 4 +++ »♦+♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦»♦♦« PREFECTURA JTJD. NEAMŢ Serviciul Financiar­­Pu­ieaffiuie Nr. 26.S80/1941 August 26 Se educe la cunoştinţa gene­­ră că la 10 Septembrie 1941, ele 10, se vor ţine licitaţii pit­­ice cu oferte închise la Prefec­­ra Judeţului Neamţ, se­parat ntru fiecare lucrare, după cum mează: 1. Terminarea construcţiei so­iului şcoalei primare din satul comuna „Vasile Conta“ în va­­are de 1.300.000 lei; 2. Terminarea construcţiei bi­rkai din satul Secu, pofiluna Chalniţa, în valoare de 600.000 . Reconstrucţia podului de m de 18 m. 1. de pe drumul leţean Răpciuni-Schitul Du­ 1, de la km. 3 + 493, în valoare 237.000 lei; Reconstrucţia drumului ju­­pean Răpciuni-Schitul Durău, porţiunea dintre km. 3 +382— 454 şi construirea digurilor îtru apărarea şoselei şi pc*M la km. 3+403, în valoare dig?«­riz de 170.000 lei. In­­citaţiile se vor ţine în coa­­mitate cu art. 88—110 din Le­­­ Contabilităţii Publice, De- Aul-Lege nr. 200 publicat în mitorul Oficial nr. 21/1940, gulamentil O. C. L. şi Norm­e­ Generale publicate în Moni­ul Oficial nr. 127/1931. Concurenţii vor depune pe­ngă ofertă şi garanţia de 5% n care 25% în bonuri de Inzes­­area Armatei. Proiectele pot fî văzute la Ser­eiul Financiar al Prefecturei, fiecare zi de lucru, între orele 13. Prefect, Lt. Col. I. Teodor­escu Seful Serv. Financiar, I. Gh. Ştefănescu 8318 JDECATORIA MIXTA ORĂŞTIE, Secţia cărţior­ funduare N-nul 468/1941 c. f. PUBLICATIUNE In temeiul art. 27 din legea pem-i lichidarea datoriilor agricole şi bane, creditorii: Banca Vorchus­­erein ; Cassa de Păstrare ; Dr. ig. Martini adv.; Ardeleana Ma­­zin de lemne ; Teodor Vulpe­­­nea de Agricultură şi succesorii : Nicolae Timar, domiciliaţi In Păştie, sunt citaţi a se prezenta această instanţă în ziua de 4 pt. 1941, ora 10, pentru a se dem­ara asupra cererii de radierea acţiunei în foaia funduară No. 16, 3462, 655 a comunei Orăştie, prinzând averea imobilă a da­torului Zaubek Francisc. Orăştie, la 3 Iulie 1941. decător, (ss) Dr. I. Moldovaiul Director de c. f. (ss) I. Balasin Pentru conformitate, Impiegat Zaharia 8320 Repararea localurilor de şcoli primare din Sectorul de Verde Se aduce la cunoştinţă, că în ziua de 1 Septembrie a. c., ora 10 dimineaţa, se va ţine în localul Primăriei Sectorului IV Verde, strada Ştirbey Vodă Nr. 84 Ser­viciul licitaţiei, tratare prin bună învoială cu oferte închise şi sigilate urm­ată de concurenţă orală pentru executarea lucră­rilor de reparaţii la: 1. Şcoala Primară de băieţi şi fete nr- 16 din atr. g-ral Ange­les­cu Nr. 116, cu deviz în va­loare de lei 220.000, termen de executare 30 de zile. 2. Școala primară de fete nr. 2T din Sos. Glideşti nr. 7, cu de­viz în valoare de 300.000 lei, cu termen de executare 35 de zile. 3. Școala primara de băeţi nr. 42 din Sos. Giuresti nr. 14, cu deviz în valoare de lei 16O1OOO termen de executare 30 zile. Dosarele pot fi studiata 1* Ser­viciul arhitectural din str. Știr­bey Vodă nr. 34 în orele de ser­­viciu. ȘEFUL SERVICIULUI ARHI­­TECTUREI Sect. IV Verde, Arhitect Sal M. Chernbach MMt HMMI MM I PUBLICAŢIE SE aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 6 Septembrie 1941, ora 11, are loc l« Comandamentul Corpului de Grăniceri, din Bucu­­­­reşti, str. Grănicerilor Nr. 10, li­citaţie publică cu oferte închise conform art. 94 din noul Decret Lege Nr. 2126/1941, publicat în Mo­nitorul Oficial Nr. 163 din 24 Iu­nie 1941, pentru darea In antre­priză a lucrărilor de construcţii necesare unităţilor din Corpul Gră­nicerilor şi anume: — Un local Corp Gardă la Grupul Navelor Gr- Brăila. — Un grajd pt. 6 cai şi remiză la Grup. Navelor Grăniceri Brăila. — Un grajd pentru 50 cai la Reg. 2 Gr. Pază Cerna-Vodă. — Un grajd pentru 50 cai 1a Reg. 5 Gr. Pază Brăila. — Un grajd pentru 50 cai la Reg. I 4 Gr. Pază Deva.­­ Ofertele sigilate se vor depune odată cu garanţia de 5%. Caetul de sarcini devizele şi pla­nurile respective pentru fiecare lu­crare în parte, s® pot vedea zil­nic între orele 11—13 la Serviciul de Geniu al Corpului de Grăni­ceri. Comandantul Corpului Grănicerilor General de Divizie I. Negulescu Nr. 21435 din 24 August 1941. București, 18 ­adio­foni­şti! Mâine începe săptămâna sdiofonică. Cumpăraţi i­ar azi ultimul număr al tvistei „Radio-Universul". In acest număr găsiţi nu­meroase articole technice, actualităţi şi programele tu­turor emisiunilor româneşti şi străine. Un exemplar 5 lei. RADIO DUMINICA, 31 AUGUST RADIO ROMANIA 1875 m. 180 kHz. 13­ Kw. RADIO BUCURESTI 384,3 m. 823 kHz. 12 Kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9268 kHz. 2 Kw. 8.00—9.39. ORA DIMINEȚII: Deschi­derea emisiunii; Marșuri (discuri); Radio-Jurnal (I, p. l-a); Concert de fanfară româno-german; Radio-Jur­­nal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 9.30: ORA RELIGIOASA: I. Trans­misia serviciului religios de la Sf. Pa­triarhie. II. Predică de Pr. Protosin­­ghel Vasile Vasilache. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurnal in limba uerainiană. 12.10: Jurnal in limba rusă. 12.20: Muzică românească (discuri); Sorocul executat de taraful Luţă Io­­viţă; Date frunza, dete Iarba (arch. Vasile Julea, voce: Rod­ica Bujor); Sârba lui Jean Sibiceanu (orata, Sibi­­ceanU). 12.30: Radio-Jurnal (II); Jurnal cul­tural şi Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri): Ploue de aur, vals de Waldteufel; Se­renada spaniolă de Chaminade; Bans suedez de P. Graener. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.30: Reportabil de pe front la lim­ba germană. 15.40: ORA SATULUI. 17.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Streini celebri cari ne-au cu­noscut“ W. Kotzebue de prof. I. V. Patrașcanu. 18.00: Muzică variată — Orchestra „Luceafărul“: Ascher: Primăvara In pădurea vieneză, potpuriu; Dicker: Intermezzo; Melichar: Serenada; Paul Lineke: Gavotă; Ketelbey: In gră­dina unui templu chinezesc. Franz Lehar: Luxemburg, vals. 18.45: 28 de ani de la prăbușirea lui Aurel Vlaicu de Victor Ion Popa. 19.00: Jurnal în limba italiană. UNIVERSIy CALENDAR DUMINICA, 31 AUGUST Ortodox. Aşezarea Brâului Maicii Domnului în Constantinopol Catolic : Isabela Protestant: Raimond, Melita. Răsăritul soarelui 5,34; apusul soa­relui 18,58. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 August 1813. Domnitorul trimite „Carte de confiicat la Divanul Craiovei. Şi ■ în această Carte de condicat spune domnitorul aşa : „Dat’am cartea Dom­niei Mele condicatului din Divanul Craiovei, ca să aibă a ţinea condică şi a trece intr'în ea toate poruncile ce se trimit dela Domnia Mea la Diva­nul Craiovei,­­ cărţile de judecată­­ anaforale­le şi orice trebi se caută atât cari intră cât şi cele cari es în Divanul Craiovei, ca să se afle în toată vremea ştiinţe spre a se pâri buna orânduială întru toate şi pentru a lui slujbă şi osteneală ne-am mi­lostivit Domnia Mea asupră-i de l-am mintuit cu milele ce se arată mai jos, adică să fie în pace şi ertat de rândul dajdiilor ţârei, să scutească vinăriciu şi dijmărit pe dreptate bu­catele lui­­ o pivniţă să ţie în oraşul Craiovei, scutită şi apărată de fu­mării, de caminărit, de vamă şi de alte angarii ce sunt pe pivniţe şi de rude trei să aibă a găsi oameni străi­ni fără de pricină de dajdie ,pe care să aibă a ţinea penrtru posluşania ca­sei sale cu pecetluiri dela Visteria Domniei Mele după adeverinţa dumnea­lui Caimacamului sau a is­pravnicilor că sunt străini cu ade­vărat. Pentru care poruncim Domnia Mea tuturor celor ce se cuvine că aveţi a-i da bună pace la toate cum se coprinde mai sus, nefăcandu-i ni­meni nici un fel de supărare”. GEORGE DINCA 19.15: Jurnal In limba ucrainiană. 19.30: Jurnal In limba turcă. 19.40: Jurnal in limba rusă. 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio-Jurnal (V), închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE DE 12,4 Semnal. 22.50: Emisiune in limba greacă. 23.00: Emisiune In limba germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune in limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40: Emisiune In limba franceză. Muzică (discuri). 24.00: Emisiune In limba engleză. Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. LUNI 1 SEPTEMBRIE 1941 RADIO—ROMANIA 1875 m., 160 kHz., 150 KW. RADIO—BUCUREȘTI 364,5 m, 823 kHz., 12 Kw. POSTUL­ PE UNDE SCURTE 32,5 m., 9260 kHz., 2 Kw. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 6­0S—7.30 5 ORA DIMINEȚII: Des­chiderea emisiunii; Marşuri (discuri);­­ Radio-Jurnal (I. p. l-a) ; Concert de fanfară romăno german ; Radio-Jur­nal (I. p. 2-a) ; închiderea emisiunii. 11.50 : Deschiderea emisiunii. 12 00 : Jurnal in limba ucrainiană. 12.10: Jurnal In limba rusă. 12.20: Muzică variată (discuri): O uvertură de Dupont­­ S­elecţiuni din muzică de Chopin. 12.30 : Radio-Jurnal (II): Jurnal cul­tural şi Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. 14.00 : Radio-Jurnal (III). 14.30: Gavote şi Polei (discuri) ; Polka de Georg Freubdorfer ; Gavotă de Gossec (arch. Victor Predescu) ; Polka de J. Vojvoda. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 13.30: Reportabii după front in limba germană. 13.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.30: Radio-Jurnal (IV). 17.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Marile lucrări technice ale lumii“ Construcţiile moderne In be­ton de Prof. Ing. Mihai Hanganu 18.00: Muzică variată — Orchestra „Luceafărul“ ; Fucik : Mars ; Wald­teufel : Farmecul sirenelor, vals; Bri­ce : La Pascadilla ; Siede : Solie de dragoste ; Billi Vincenzo : Serenata del diavolo; Origo : Bals boston; Des erases : Serenadă de mandoline ; Amadei: Invano; Predericksen: Li­niște de seară; Drapier: Toreadorii veseli; Kliment: Vals. POSTUL PE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal in limba italiană. 19.15: Jurnal in limba ucrainiană. 19.30 : Jurnal în limba turcă. 19.40 : Jurnal In limba rusă. RADIO—ROMANIA şi RADIO—BUCUREŞTI 19 : Cronica vieţii româneşti. 19.13: Muzică de balet (discuri) : Suită de balet de Fr. Popy (orch. Adalbert Lutter) ; „Sylvia“, balet de Delibes (Orch. filarm. din Berlin dir. de A. Melocha) ; „Şireteniile dragos­tei" de Glazunov (arch. Covent Gar­des din Londra). RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCU­RESTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50 : Serviciul de știri germane. 20.00 : Radio-Jurnal (V), închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTA­TE PE UNDE SCURTE DE 32,4 m. Semnal. 22.50 : Emisiune in limba greacă. 23.00 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune în limba Italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune In limba engleză. Muzică (discuri). 0.15 : închiderea emisiunii. Moartea eroică a profesorului Emil Pintican de la liceul „Gh. Lazăr“ Sibiu, 87 Ad­ffU* Sibiuul eroismului dacic îşi măreşte loitul voinicilor aureo­laţi ca sfinţii cu cununa dăruirii de sine. Pe lângă eroii cavale­riei si­biene, care prin lupta lor eroică, dincolo de Nistru, au sur­pat porţile iadului, răsare în­cununat de jertfa de­ apururi, profesorul de la liceul „Gh. Lá­zár“ Emil Pintican. Pornise vijelios în cele dintâi zile ale „războiului sfânt” cu un regiment de vânători spre apele Prutului. Voinic ca un brad, tânăr ca soarele primă­verii, se dăruia cu toată fiinţa companiei, care privea la co­mandantul ei ca la un zeu din alte lumi. Strălucitor, de o frumuseţe cezareană, chipeşul ofiţer ştia să trezească în fraţii săi de luptă cele mai aprinse nădejdi în bi­ruinţa dreptăţii noastre veşnice. In iureşul elanurilor nebiruite, trece furtunatec în fruntea com­paniei sale, apele Prutului şi străpunge adânc liniile bolşe­vicilor­­nebuniţi. Admirat de superiori, îndumnezeit de infe­riori, trece voiniceşte din crea­stă în creastă cu vulcanii săi peste colibele blândei Basarabii, semănând groază, în hoardele bolşevice. Comisarii păgâni adu­nă cu revolverul în mână rămă­şiţele zdrenţuite ale unui regi­ment Şi le împing la un contr­a atac sprijinit de care de luptă. Compania profesorului Emil Pintican rezistă şi respinge con­­tra-atacul duşman, dar voinicul comandant cade cu picioarele secerate de gloanţe. Bucuria bi­ruinţei freamătă în sufletul lui eroic şi el, eroul profesor, nu dă nici o atenţiune rănilor. Se târâe ajutat de voinicii săi pe creastă de deal spre a privi pră­buşirea inamicului şi fuga lui înebunită prin smârcurile văi­­lor. Dar în urma pierderii de prea multe sânge generos, voi­nicul leşină şi fraţii de luptă îl coboară devaie pe pat de ramuri tinere. I se dau primele ajutoare şi apoi e trimis îmtriun spital din Botoşani, în care începe să şi revină. De aici, cu nădejdea a­­propiatei întoarceri pe câmpul gloriei străbune, se mută intr’un spital din Bacău. Ori, drumul spre Bacău a fost prea obositor şi rănile încă prea înveninate, ’ căci aici ee îi otrăvesc întreg corpul ucizând o viaţă atât de tânără, înflorită de cel mai înalt eroism. Liceul „Gh. Lazăr” îşi flutură astăzi steagul doliului proaspăt. E un doliu al mândriei naţio­nal© ocazionat de un erou sluji­tor la alterno luminat, care era pentru Emil Pintican catedra sa. A fost un străucit erou în hotarele slavei străbune stră­moşeşti precum frumos voinic a fost în toate sentimentele şi a­­titudinile sale faţă de ereii şi faţă de colegi. A ilustrat catedra sa cu însufleţită hărnicie şi cu luminată pricepere, pentru care motiv atât liceul, profesorii, e­levii cât şi intelectualitatea si­­­­biană îi aduc un spor de admi­­­­raţie, un spor de recunooştinţă şi adânci regrete. ________ 7. SANDU întâmplări din Capitală încercare de sinucidere Vineri, la ora 6, d-ra Florica Popeanu, de 16 ani, fiica comer­ciantului Pop­ea­nu, din str. Ca­rol Knappe 52, în timp ce se afla în prăvălie, cu o sora a sa, a încercat să-şi taie beregata, cue un cuţit de bucătărie. In stare gravă ,a fost internată în spitalul Colentina. Cercetările făcute de comisa­rul Torson, de la circ. 36 au stabi­lit că tânăra suferea de câtva timp de nervi. (Urmare din pag. I-a) salvate pe calea mării, s’au predat. Numărul prizonieri­lor este de aproape 10.000,— restul trupelor sovietice din sectorul Reval şi dela Portul­ Baltic, a căzut în luptele grele din ultimele zile. In cursul operaţiunilor combinate ale forţelor de uscat, navale şi aeriene ger­mane, comandamentul flotei sovietice din Marea Baltică a trimis în ajutorul trupelor încercuite în sectorul Reval, o formaţiune navală puter­nică compusă din crucişăto­rul de cl. I „Kirov”, un con­­tra-torpilor, câteva distrugă­toare şi mai multe vase auxi­liare şi de transport, de to­naje variate. Aceste vase au intrat în portul Reval, dar n’au mai putut eşi dintr’ânsul. Intervenind marina de răz­boi germană din Marea Bal­tică, în colaborare cu apara­tele „Stuka”, împotriva for­ţelor navale şi a vaselor de transport sovietice, din por­tul Reval, ele au reuşit să di­strugă şi să scufunde zece vase de război şi 19 de trans­port încărcate cu trupe şi material de război, iar cru­cişătorul „Kirov” împreună cu alte şase contra-torpiloare şi torpiloare au suferit avarii grave. Aviaţia germană a a­­tacat şi alte vase de război sovietice in largul golfului Finlandic reuşind să scufun­de trei din ele cu o deplasare totală de 13.000 tone şi să lo­vească în plin cu bombele lansate de „Stuka” un con­­tra-torpilor. Dacă ţinem seama şi de celelalte perderi ce le-a avut în cele două luni de campa­nie, flota sovietică din marea Baltică, In vase scufundate, sau avariate, precum şi in porturile de război Reval şi Port-Baltic, care au fost e­­chipate modern, această flotă este acum simţitor redusă în forţa sa şi silită să se refu­gieze în unica bază ce i-a mai rămas din fundul golfului Finlandic, Kronstadt. Cum şi baza navală de la Kronstadt este ameninţată de­oarece intră în zona în­cercuită a Petersburgului (Leningrad), acţiunea flotei sovietic© în marea Baltică va fî în curând paralizată. Nu numai atât. Ea este sortită pietrei, căci niciun mijloc de salvare nu va avea la dispo­ziţie. Cum va putea eşi ea din fundul golfului Finlandic în Baltica şi din Baltica, prin strâmtori, în marea Nordului, când cheile strâmtorilor Ska­­jerajt, Kategat Sundul, Bri­tul mare şi Beltul mic, sunt­ în buzunarul Germaniei, când toate căile maritime ale Balticei sunt controlate de marina germană şi finlan­deză şi când nu va avea la dispoziţie nicio bază pro­prie spre a se adăposti ? In comunicatul marelui cartier german se spune că după intrarea trupelor ger-­­ mane victorioase în Reval I (Tallin), fâlf de drapelul Rei- I­chului pe turnul Hermann „din vechiul oraş hanseatic”. In adevăr, istoricul oraşu-­ lui—port Reval este în strân-­­ să legătură cu extensiunea­­ comercianţilor germani în ■ i micile porturi ale Balticei , j orientale şi septentrionale. I ! Comercianţii germani din­­ I Lübeck şi Bremen au înte- I meiat contoare în Reval şi în 1284 acest oraş-port a in­­­­trat în marea Ligă hansea­tică germană, graţie căreia a putut să se dezvolte. După înfiinţarea ordinului t . livonian ,în 1374, acesta fiind un ordin cu caracter militar şi economic, a cumpărat ora­­şul-port Reval împreună cu ţinutul Învecinat locuit de estonieni, cu suma de 19.000 mărci de argint. Sub Ţarul Petru cel Mare acest ţinut, Împreună cu Reval, a intrat sub dominaţia Rusiei. Abia tn zilele noastre, după războiul mondial, în 1918, Estonia s’a liberat şi s’a proclamat repu­blică independentă — recu- I noscută de celelalte puteri­­­­ iar în 1940, împreună cu ce- I lelalte state baltice dela sud,­­ a trecut sub dominaţia sovie- e telor prin abuzul forţei şi im- - potriva voinţei populaţiunii , sale. In sectoarele Narva şi Luga I — dela estul frontierei Esto­niei — în urma unor lupte , înverşunate date în cursul nopţii de 27—28 August, tru­pele sovietice înfrânte de cele germane, au perdut peste , 5000 de prizonieri, 45 de tu­nuri şi o cantitate Însemnată ş­i de alt armament şi materiali I de război.­­ In sectorul de nord al căi­i ferate Moscova - Petersburg , încercările forţelor sovietice I de a opri Înaintarea trupelor germane în direcţia Peters-­­­burg au dat greş. Deasemenea pe linia Nipru- I lui, de la Kiev, In jos, toate încercările trupelor sovietice de a debarca în diferite puncte, pe malul apusean al fluviului, au fost zădărnicite de focul artileriei și al avioa­nelor germane. R. s. Anul al 58-liftNr. 136 Luni 1 Septembrie 1?41 OPERAŢIILE PE FRONTUL ORIENTAL MANUALE DIDACTICE in Editura „Universul“ Pentru anul şcolar 1941—1942 Reamintim domnilor profesori şi direcţiilor şcolilor se­cundare de toate categoriile, că avem în depozitul nostru general librăria „Universul“ următoarele manuale didactice pentru noul an școlar 1941—1942. LIMBA ROMANA întreg ciclu­ de la cl. I la cl. VIII, de d. prof. universitar Mihail Dragomirescu si prof. N. I. Russu. LIMBA ROMANA pentru cl. I până la cl. VI inclusiv, de d-nii Ch. I. Chelaru, prof. secundar și Scarlat Struteanu, prof. secundar. LIMBA ROMANA pentru învăţământul elevilor germani şi şcoalelor germane, de d. prof. dr. Gh. Coman. LIMBA FRANCEZA pentru cl. IlI, V şi VI secundară de d-na prof. Eleonora V. Rădulescu şi d-ra Blanche Marie Bernoy. LIMBA FRANCEZA de d. prof. G. Obreja-Iaşi, pentru cl. I, IV, VII şi VIII se­cundară. LIMBA FRANCEZA pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VII şi VIII comercială de băeţî şi fete şi cursul industrial de fete, de d-nii prof. I. Boteni şi Jules Berbier. LIMBA FRANCEZA pentru cl. I, II şi IV secundară, de d-ra Blanche M. Remney. LIMBA GERMANA pentru cl. IV, V, VI, VII, şi VIII secundară de d. prof. dr. Virgil Tempeanu. LIMBA GERMANA pentru cl. I., liceu industrial şi pentru cl. V, VI, VII şi VIII secundară, de d. prof. Maximilian W. Schroff. ETICA pentru cl. VIII secundară, de d-na prof. Emilia Bogdan şî d. prof. Al. Bogdan. MATEMATICI de prof. Nicolae Ciorănescu, curs elementar de algebră superioară pentru cl. VIII. MATEMATICI tabele de dobândă compusă şi lectruni de astronomie pentru cl. VII secundară, de d. prof. G. Naneş. FIZICO-CHIMICE de d-nii prof. E. Otetelişanu şi loan I. Roman,fost prof., pentru cl. IlI, IV, V, VI și VIII secundară. CHIMIE $1 MINERALOGIE pentru cl. IV secundară, de d. prof. universitar N. D. Costeanui. MANUAL DE FIZICA pentru cl. VIII secundară, de Cr. Musceleanu, fost profesor universitar. CHIMIE MINERALA SI MINERALOGIE de d-nii prof. Vasile Andreescu și prof. V. Vilara Andreesco pentru cl. V si VI secundară. ISTORIA de O. Tafrali, fost prof. universitar pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VII si VIII secundară. GEOGRAFIA pentru cl. I, II, III si IV secundara, de d. prof. N. Pandelea. LIMBA LATINA de d. D. N. Burileanu, prof. universitar, manual pentru cl. VI, CaFvImairole ImS Cleore $1 A­rs Poetica, pentru cl. VIII liceala. LIMBA LATINA pentru cl. III sec. de d-nii prof. Gh. Popescu-Zimnicea și prof. V. V. Hanes. LIMBA LATINA pentru cl. VI secundară, de d. prof. Gh. Popescu-Zimnicea. LIMBA GREACA Esop-fabule alese pentru cl. VII, de d. prof. univ. D. N. Burileanu. ECONOMIA POLITICA de d. Alex. Halunga, manual pentru cl. VI­ secundară. LUCRĂRI DE LABORATOR PENTRU ANALIZA MĂRFURILOR pentru uzul clasei a 8-a licee comerciale de D-ra profesoară Maria Stitescu ÎNDRUMĂRI PENTRU LUCRU DE MANA, ŞI MANUALUL NOUTĂŢI GOSPODĂREŞTI (Casa şi masa sănătăţii noastre) de D-nele profesoare Elisa­­beta Ciortan şi Xenia Nicolau CAIET MODEL DE CALIGRAFIE pentru cl. I şi cl. II secundară, de d. prof. Dan Voinescu. CAIET DE CALIGRAFIE de d. prof. Tudor N. Pupezescu de la Nr. 1 la Nr. 11 inclusiv şi BLOC DE DESEN „Murillo“ 50 şi „Murillo" 70. BLOC DE DESEN „Pictor N. Grigorescu“ de prof. Dan Voinescu şi D. lonescu Morel. MUZICA de d. prof. Gr. Magiari şi d. prof. N. Lungu, pentru cl. I—VII liceală şi I—VII comercială. CHIMIE ALIMENTARA pentru uzul şcoalelor de menaj, de d-na prof. Sabina Mân­­tulescu şi prof. S. Petrescu-Zoiţa. Manualele editurei noastre sunt cele mai ieftine. Lucrări pentru consultare se trimet d-lor profesor în mod gratuit la cerere. Depozit general „LIBRĂRIA UNIVERSUL“ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne tri­mite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt ser­viţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatu­lui poştal eticheta abonamentului COPII! CITIŢI: UNIVERSUL COPIILOR Noul vicar al arhiepiscopiei ortodoxe ardelene Sibiu, 26 August. In Sibiul ortodoxiei şi na­ţionalismului de totdeauna s’a întâmplat ceva, ceva îmbucură­tor şi mult folositor credinţei noastre strămoşeşti. In cadrul u­­nei­ şedinţe solemne a consiliu­lui arhiepiscopesc, după ce I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ar­dealului împărtăşeşte Prea Sfin­­ţiei Sale Veniamin al Caran­sebeşului care părăseşte Sibiul spre a se aşeza în scaunul vlă­­dicesc de la Caransebeş cinstit cu atâta râvnă de neuitatul Popazu Ultimele sfaturi arhiereşti ves­teşte sfetnicilor numirea I. P. S. Sale Arhimandrit Teodor Sco­­robeţ în postul de vicar al ar­hiepiscopiei. Iată ce scrie ziarul Metropoliei „Telegraful Român“ în legătură cu această vestire a bucuriei şi mulţumirii generale: „întâmpinăm cu bucurie nu­mirea I P. C. S. Arhim. Teodor Scorobeţ în postul de vicar, căci cunoaştem munca devotată şi luminată pe care a închinat-o 20 de ani fără preget Arhiepisco­piei noastre, cu cuvântul, cu scrisul, cu îndrumarea, lărgind totdeauna zarea spirituală a preocupărilor preoţeşi, îndră­gostit de cărţi şi de probleme, I. p. C. Sa a ştiut totdeauna să facă şi din cel mai simplu act de birou prilej de înălţare la ve­derea unor perspective spirituale. A fost un consilier arhiepisco­­pesc pe măsura criteriilor înalte aduse de I. P. S. Mitropolit Ni­colae la înălţimea epocii pe care e inaugurat-o Arhipăstorul no­stru. Consacrarea de acum este cum­­ nu se poate mai nimerită şi­­ suntem siguri că ea va servi I­­P. C. Arhim. Scorobeţ ca impuls­­ pentru o nouă etapă de activi­tate rodnică, de risipire gene­roasă de gând, de suflet, de de­votament în slujba ţintelor de înduhovnicire a preoţimii noa­stre“. Subsrnem şi noi cu toată însu­fleţirea această apreciere drea­ptă, deoarece Teodor Scorobeţ, noul vicar o merită în cea mai plenară măsură. L-am cunoscut ca student în teologie, harnic, ascultător şi iubitor al cărţii purtătoare de credinţă şi mă­reţie românească, strălucind prin cuvântul cald ce-l rostea cu di­ferite ocaziuni. L-am urmărit cu cele mai bune nădejdi în drume­ţia sa preoţească printre cre­dincioşii ortodocşi din America de unde s’a întors cu bogate ex­perienţe şi cu luminoase cunoş­tinţe. La catedră, îndrăgostit de frumuseţea limbii noastre, fura sufletul elevilor spre a-l duce în împărăţia eroismului mitic al strălucirilor. In munca lui de consilier arhipiscopesc pe care a săvârşit-o în curs de 20 de ani cu râvnă şi vrednicie, singurul gând care îl păştea a fost să spo­rească înfăptuirile şi năzuinţele marelui său arhireu, Metropoli­­tul Nicolae. Prin personalitatea sa stăpânită de cea mai fru­moasă armonie şi râvnitoare de cele mai înalte idealuri naţio­nale şi ortodoxe, părintele Tran­dafir, arhimandritul vicar Teo­dor de azi, va contribui binefă­cător prin munca sa la biruin­ţele naţionalismului ortodox din Ardeal. Urăm noului vicar arhiepisco­pesc mulţumirea înaltă ce co­boară în sufletul omului din munca închinată jertfenic pe al­tarul Domnului şi al Neamului. Z. S. IRICA POPULARA IN RĂZBOIUL NOSTRU SFÂNT întotdeauna marii« fapte de­­ Irene din viaţa porpaatrelor, pe lân­­gă consacrarea definitivă a Isto­­riei, care le aşează în paginile ei realităţi de neodruncinat, ai capătă şi un răsunet special sânul mass­ei populare, răsunet se prelungeşte paste veacuri, nbrăcând odată cu timpul care trece, un fel de nimb, o străluci­­' specifică, o aromă în care plu­te deopotrivă visul şi realitet­ea. Aşa s’au născut baladele non­­popullare. Ca origina oricărei balade stă, ontestabil, un fapt real, pe care , poet anonim l’a dăltuit în vers, concept­ : se alamibidheacă, dela un cântăreţ la altul, dela o generaţie la alta, dela un v­eac la altid, ce diferenţiază, ca­­rtă noui valori, noui motive se suprapun, altele se pierd. Aceste formări sunt posibile fiind­ de DAN BĂLTEANU că baladele şi in genere toate producţiile poporana le transmit oral. Aşa că eroiul, cu cât timpul în care aşa născut balada este mai depărtat, cu atât el capătă proporţii mai uriaşe, faptele lui capătă un caracter de „supra-na­tur­al“, tocmai pentru a impre­siona pe ascultător, pentr­u a-i mişca sensibilitatea. Căci aceste balade sunt cântate. Dar autorii lor sunt şi rămân necunoscuţi. Poezii populare se nasc •a! azi, sub ochii noştri. O dovadă sunt nenumăratele poezii prilejuite atât de durerea încercată acum un an prin cedarea teritorială ce ne-a fost impusă cât mai alea acelea prilejuite de «dtuaM răetoodu, pe care le primim zilnic la redacţie, de la poeţi ocazionali din absolut toate ramurile sociale. Ne vom opri în chip special asupra poe­ziilor compuse de soldaţii noştri. Vom vedea că printre 14 sunt poeţi de autentic talent. Acestora însă li se cunoaşte numele. Războiul nostru de azi se poate numi cu drept cu­vânt cel mai popular răziboiu pe care l-a trăit neamul acesta.. . Declararea lui a avut unanimi- • tatea ţării. Un soldat din satul meu scria de pe front, înainte de începerea luptei, către ai săi: „Sunt bine. Şi aşteptăm cu toţii războiul nostru, războiul cu ru­şii". In acest „războiul nostru“ am înţeles că fierbe toată dârae­­nia de veacuri a Românului, care n’a înţeles niciodată să sufere palme ruşinoase ca acelea pe care anul trecut, blestemaţii roşii au ţinut să ni le dea. Spusele răniţilor din spitale, ale celor întorşi vremelnic de pe front, ca şi faptele de arme pe care zilnic le înscriu ostaşii noş­tri de pe front, sunt mărturii vii şi de nesdrunctoată realitate, că războiul ce-l trăim este un răz­boiut încuviinţat de toată naţiu­nea. De aceia era şi normal ca el să adune lângă ducerea lui, toate puterile active şi tot sufletul a­­cestui popor.­­­De aceia primim zilnic poezii patriotice din partea stihuitorilor din toate clasele sociale, toate,­­ absolut toate ,slăvind eroismul ro­mânesc şi închinând cuvinte sti­­huite frumos celor căzuţi pentru Patrie. Fiindcă nu avem spaţiu, am ales pe cele mai reprezentative, compuse de către soldaţi, pe care le vom publica în întregime. Se va vedea câtă putere de improvi­zaţie are ţăranul nostru şi câte talente autentice se pierd în ano­nimat. In acelaş timp poate că aceste modeste încercări vor a­­trage atenţiunea folkloriştilor noştri, care ar găsi lucruri foarte interesante în aceste producţiuni. Iată o poezie de genul aceste, a sergentului Marcu I. Gheorghe din corn. Butoiu, jud. Dâmboviţa, aflat rănit într’unul din spitalele din Capitală. Poezia nu are titlu şi o transcriem cu ortografia ori­ginală. Iată-o: Frunză verde ca alunu Bate neamţu şi românii Bate trupele aliate Să facă în Europa dreptate, Bat cu toţi pe disperate Şi sdrobex la cazemate Să ia pe ruşi pe la spate. Iară ruşi (i) vin puhoi Vin prizonieri la noi. Ei acum au observat Că Stalin nu-i om curat Staline din Moscova­­ la urlete, armata ta . Mănâncă corbii din ea. Tunurile tele grele Cântă bufniţa pe ele Părăsite prin vâlcele. Staline, aviaţia ta luă păsările în ea. Dela Nistru pân la Bug Să vedeţi ruşi (i) cum fug Ruşi (i) fug şi pierd în cale Cioboatele din picioare Şi-au să piardă şi bundiţa Aşa cum şi-au pierdut credinţa. E de remarcat uşurinţa rimănii, a ritmului care în general e bine realizat şi a imaginilor vii. Dar cea mai interesantă notă e aceia a unui optimism robust, dublat de o nuanţă de ironie bine con­turată, construită inteligent şi bine gradată. Ceea ce e de remar­cat e că umorul nu este eftin şi autorul ei ,sergentul Marcu I. Gheorghe dovedeşte un ascuţit simţ de observaţie. Dezastrul ar­matei bolşevice, deşi cu mijloace simple, e totuşi redat magistral doar în câteva versuri , iar pani­ca pe care ne-o zugrăveşte la ur­mă în cele patru versuri, unde a ştiut parcă să aleagă şi cele mai potrivite cuvinte, constituie una din frumuseţile acestei poezii Acest ostaş, rănit, prin urmare cu trupul dureros, sprijilat de plumbul inamic, nu găseşte de cuviinţă să se vaete, să cânte do­rul pentru cei de acasă, ci el îşi bate joc în versuri de armata bolşevică, pusă pe fugă şi care-şi ispăşeşte păcatul de a fi hulit şi isgonit pe Dumnezeu din sufletul lor. Altă poezie diferită de cea a sergentului Marcu, e aceia a frt. Vi­şan Ilie, din Reg. Dorobanţi, Ploeşti, rănit şi el şi aflat în tra­tament la spitalul „Cantacuzino“ din Capitală. E intitulată Cântecul Nistrului. O transcriem întocmai. Foaie verde măr domnesc Nistrule, rău românesc, [ Nu te mai bate de maluri Nu mai blestema din valuri. Valul tău într’alui plânge Apa ţi-e ’n două cu sânge Dar nu-i sânge de voinic Ci sânge de bolşevic. Sânge negru de duşman Ce ne-a chinuit um­­an Şi ne-a lăsat în nevoi Şi-a supt sângele din noi. Dar adultă ce-ţi voiu spune In curând steaua apune Şi va răsări frumos Crucea Domnului Costos. Şi va veni frăţîoare Iar zile de sărbătoare Şi n’o să mai ştiţi de chin Căci s’a prăbuşit Stalin. Chiar şi fiul i-a fugit Peste tine, îngrozit, Cu armata lui, cu tot A trecut prin tine­­noi. Frunză verde salbă moale Mână, Nistrule la vale Tot ce-ai avut chin şi jale Dela hoardele barbare. Să curgi iarăş cristalin In necazul lui Stalin Malu ’n flori să-ţi îmbraci iară Că eşti iar la noi în Ţară. Nistrule, pe malul tău Să crească din nou dudău Căci cât ai fost prin streini A crescut doar mărăcini. Foaie verde fir de nalbă Să scăpăm Cetatea­ Albă­­ Soroca şi cu Hotinul Ni le-a dat din nou streinul. Tighina, cuib vulturesc Deacum iar e românesc Iar tu Nistrule bătrân Nu mai eşti deacum strein. Desigur, o altă atitudine. Fun­damental deosebită de cea dintâi, Fruntaşul Vişan Ilie pare mult mai îngrijit de „formă“. Versul este compu­s tot din opt silabe, deci vers popular, dar respectă cu sfinţenie strofa de patru ver­suri, iar rima este riguros împa­­rechiată. El cunoaşte şi evenimente de pe front. Aşa, de pildă, ştie că fiul lui Stalin a fugit cu oştenii lui şi, deşi aceasta s’a petrecut pe un­ alt front, totuş el aşează faptul ca petrecându-se pe frontul Ni­strului. Dacă la sergentul Marcu pa­triotismul reiese ca o idee gene-­ rală împletită printre rânduri, ca o atitudine ce se degajă din at­mosfera totală a poeziei şi deci sugerată, fruntaşul Vişan Ilie ÎI aşează ca un element de prim ordin, ca o idee generatoare ne care apoi brodează versurile. Ni­strul nu este aici decât un pre­text, un mijloc. Accentele simt tari şi uneori impetuoase, cum este strofa a 8-a şi mai ales sfâr­şitul acestei strofe. O strofă de o luminozitate rară, de o seninătate bucolică şi totuş destul de energică este strofa 4-a, care aminteşte întrucâtva o apro­piere de colindele noastre. Este desigur, cea mai închegată stro­fă din toată poezia pentru limpe­zimea și curiozitatea ei caracte­ristică. Intr’un foileton următor vom căuta să găsim alte aspecte ale acestei lirici, născută în timpul­­ actualului războiu. ❖ *

Next