Universul - Capitala, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-280)
1941-10-14 / nr. 279
Anul al 58-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul** s. a. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov COMERŢUL IN SLUJBA COLECTIVITĂŢII Cu toate serviciile lui nepreţuite, comerţul nu s’a bucurat totdeauna de stima opiniei publice. Ba, de multe ori, i s’a refuzat de unii chiar recunoaşterea că ar îndeplini o funcţiune economică plauzibilă şi de sine stătătoare, atribuindu-i-se mai de grabă un rol anex —, oarecum parazitar — de simplu mijlocitor între producţie şi consumaţie, cu beneficiul marilor profituri în dauna atât a producătorului cât şi a consumatorului. Fireşte, nu putem urma opiniile acestor detractori, pentru că ar fi să tăgăduim un trecut şi o realitate, care au consacrat comerţul încă din primele zile ale aşezărilor şi convieţuirilor omeneşti nu numai ca o funcţiune economică indispensabilă şi, mai târziu, ca o forţă cu însuşiri de penetraţie extraordinare, dar şi ,ca un propulsor universal al civilizaţiei, ce a deschis drum larg descoperirilor de spaţii continentale şi chemării la viaţă a unor regiuni şi unor populaţii cu totul izolate şi necunoscute. Se poate spune chiar că istoria civilizaţiei popoarelor merge mână în mână cu desvoltarea legăturilor lor comerciale. Facem aceste menţiuni, pentru că şi în zilele noastre — ca în toate epocile, excepţionale — detractorii comerţului au început să-şi facă, din nou apariţia, cu tendinţa, pe de oparte, de a-i atribui răspunderea tuturor lipsurilor, tulburărilor şi exceselor de care suferă azi viaţa şi piaţa economică, iar, pe de alta, de a crede că raţiunea lui de a exista a devenit, în spiritul vremii şi al necesităţilor de ,azi, cu totul precară, rosturile lui urmând să treacă fie asupra cooperaţiei, fie chiar a organizaţiei de stat. E lacul să recunoaştem că dacă libertatea de pare s’a bucurat în trecut comerţul i-a dat aripi cu care a atins culmi de propăşire pentru el şi pentru mediile în care s’a putut desvolta, aceeaşi libertate l-a împins la o alterare a rostului şi funcţiunilor sale economice şi sociale, imprimându-i un caracter prea mercantil, prea materialist, prea egoist. A specula orice situaţie, spre a stoarce maximum de beneficii, a urmări câştiguri cât mai mari, fără o alegere prea scrupuloasă a mijloacelor şi fără a se lăsa încurcat prea mult de considerente de ordin moral şi social — Ies affaires sont les affaires — a format prea mult timp firul diriguitor al unei anumite mentalităţi negustoreşti — ba, s’ar putea spune, chiar al unei legitimări profesionale a comerţului — sub regimul liberalismului economic. Vremurile s’au schimbat şi, odată cu ele, şi criteriile de judecată, ca şi metodele de lucru. Libertatea şi interesele individuale sunt încadrate azi în sfera scopurilor şi intereselor colectivităţii. Socialul şi naţionalul comandătoate acţiunile şi reglementează toate drepturile şi interesele în stat. Socialul şi naţionalul dictează azi şi comerţului o revizuire a principiilor şi metodelor lui, aitemuâându-i caracterul ultramercantil şi egoist şi controlându-i libertatea, spre a face din el o funcţiune socială,în interesul naţiunii. Este, fireşte, o adaptare necesară la noua concepţie a statului, ca reprezentant fidel al intereselor şi năzuinţelor colectivităţii naţionale. Dar aceasta nu însemnează că negoţul şi-a încheiat cariera, că societatea se poate dispensa de serviciile lui. Poate azi mai mult ca oricând funcţiunile lui sunt indispensabile şi rosturile lui bine definite. In lipsa de bunuri de care suferă azi toate popoarele, în mijlocul greutăţilor de aprovizionare a industriilor cu materii prime, în nevoia de a pune în contact centrele de producţie cu pieţele de desfacere, de a organiza colectarea bunurilor de primă necesitate, circulaţia, depozitarea şi distribuţia lor acolo unde sunt cerute, rolul comerţului va rămâne inexpropriabil, pentru că putinţele lui de răspândire, de investigaţie, de preluare a riscurilor, de iniţiativă şi de ingeniozitate nu pot fi înlocuite prin nicio creaţie birocratiică de stat. Dar aceasta nu înseamnă ca negoţul să lucreze împotriva planurilor şi intereselor statului, ci caauxiliar şi colaborator al acestuia, dacă nu chiar ca mandatar al său. Aceasta este noua concepţie despre funcţiunile comerţului. Fuehrerul a decorat pe d-nii general Iacobici şi general Ciupercă Führerul Marelui Reich, Adolf Hitler, comandant suprem al Armatei germane, a conferit d-lui general de corp de armată IACOBICI IOSIF bariera pentru Crucea de Fier, pentru meritele sale ca ministru al apărării naţionale. Domnului general de corp AP armată CIUPERCA NICOLAE i-a conferit Crucea de Fier, clasa I-a şi a II-a, pentru meritele sale de comandant şi pentru curajul său personal în luptă. Insignele decoraţiunilor au fost înmânate celor doi generali români de generalul HAUFE, in ziua de 9 octombrie 1941. Generaliul von Busch, pe frontul din răsărit, cercetând fotografiile luate din avion de sburătorii germani. (Ph. Ob.) il " EXEMPLARUL : In România S IeL~ Si străinătate 6 lei. ii Dir. G-le P. T. T. Nr. 24.464/939 Taxe poștală plătită In numerar conform XI. 279 Marţi 14 Octombrie 1941 8 Pagini Şl ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE AIŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 SARALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 fiOPTA CONTRA BOLŞEVICILOR După bombardament. •— Ocuparea unei noui poziţii Compoziţie de D. STOICA FORŢELE GERMANE ŞI ALIATE SUNT IN PLINĂ ÎNAINTARE PE ÎNTREGUL FRONT Câmpurile de bătălie de la Briansk şi Viasma au rămas departe inapoia frontului. — Sute de mii de prizonieri Berlin, 12 (Rador). — Cartierul general al Fuehrerului a dat Duminică la amiază următorul comunicat special : Loviturile grele şi decisive, date armatei sovietice de la începutul acestei luni, au dus la o nouă fază a operaţunilor. De la Marea Azov şi până la podişul Waldal situat la sud-est de lacul Umen, adică pe un front de 1.200 de kilometri, trupele germane şi aliate sunt în plină înaintare spre răsărit. Câmpurile de bătălie de la Briansk şi Viasma au rămas departe înapoia frontului. In ciuda unei apărări înverşunate, a încercărilor repetate de ieşire şi a unor enorme jertfe de oameni, forțele inamice încercuite nu mai pot scăpa de soarta ce le este scrisă. De pe acum se semnalează peste 200.000 de prizonieri. Această cifră creşte mereu, vizii blindate au respins maiţiuni sovietice. Cele două dimulte încercări de scăpare vizii au capturat 80 de tudin încercuirea unor forma- I nuri. Trupele sovietice au fost şi mai mult strânse in cercul de fier şi bătute Berlin, 12 (Rador). — Din izvor militar competent se anunţă că în cursul zilei de 11 octombrie massele forţelor sovietice încercuite în marea pungă de la Viasma au fost şi mai mult strânse în cercul de fier şi bătute. Toate încercările bolşevicilor cari de câteva zile sunt constrânşi de către comisarii lor să reziste în coloane dezordonate, au dat greş. Aceste încercări de străpungere a sovietelor le-au sporit în mod considerabil pierderile. Intr’un singur mic sector de luptă de numai 200 de metri, au fost număraţi 850 bolşevici morţi. O coloană de vehicule înhămate cu cai a fost nimicită în acest loc. Nu departe de acest punct zăceau sfărâmăturile a trei sute de camioane încărcate cu numeroase tractoare şi tunuri. Enorme masse de prizonieri sunt adunaţi in spatele frontului Berlin, 12 (Rador). — Din izvor militar se află că proporţia mare a distrugerei celei mai mari părţi a armatelor sovietice încercuite în apropiere de Viasma, se dovedeşte prin enormele masse de prizonieri adunaţi In dosul frontului în lagăre speciale. Obosiţi, abătuţi, indiferenţi, pe jumătate morţi, de foame, cu bandaje pline de sânge, în fiecare zi lungi coloane cuprinzând mii de prizonieri bolşevici se îndreaptă către lagărele germane de concentrare. Sunt reprezentate aci toate seminţiile popoarlor din Uniunea sovietică: marinari de la Nipru, puşcaşi din Caucaz, mongoli, tătari, etc. şi cari aparţineau celei de a 18-a divizie a armatei sovietice. Numeroase miliţii de lucrători din basinul industrial al Kharkov-ului, au fost de asemenea făcute prizoniere şi în cari se aflau bolşevici dela 14 la 15 ani. După declaraţia acestora, ei fuseseră până la începutul lunii Septembrie, într’un orfelinat la Moscova şi, într’o bună zi au fost îmbrăcaţi în uniforme şi trimişi pe front. In luptele dela Briansk şi Viasma, germanii au capturat o imensă cantitate de material de război Berlin, 12 (Rador). — Pe lângă, numărul considerabil de prizonieri făcuţi în cursul luptelor de distrugere dela Briansk şi Viasma, forţele germane au capturat şi o imensă cantitate de material de răsboi. O singură divizie de infanterie germană, care în ziua de 10 octombrie a respins mai multe formaţiuni sovietice ce căutau să scape dintr’o pungă, a putut captura 44 tunuri. In acelaşi sector, două di Au fost bombardate numeroase formaţiuni de trupe sovietice Berlin, 12 (Rador). — Atacând în valuri succesive, formaţiuni ale aviaţiei germane au împrăştiat la 11 Octombrie, importante formaţiuni de trupe sovietice şi le-au pricinuit pierderi grele. Alte atacuri au fost date cu succes contra cantonamentelor de trupe sovietice. Numeroase barăci au fost incendiate. A mai fost bombardat cu succes un aerodrom din Crimeea. Tot la 11 octombrie, aviaţia germană a bombardat mai multe linii ferate situate la est de Moscova. Numeroase trenuri au fost lovite în plin. Mai multe sectoare de cale ferată au fost distruse, iar în alte părți liniile au fost întrerupte. Pe frontul Careliei, avioane germane de luptă au bombardat ori concentrări de trupe sovietice. Au fost distruse mai multe depozite din spatele frontului. ♦♦♦ Berlin, 12 (Rador). — Din izvor militar se anunţă că forţele aeriene germane au întreprins Sâmbătă în sectorul de Sud al frontului de Est, atacuri încunu-Helsinki, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei „DNR” anunţă că postul de radio sovietic a difuzat un articol de fond al ziarului „Pravda”, în care toate popoarele Uniunei sovietice sunt invitate să lupte până la ultima picătură de sânge. Ziarul acesta care este organate cu succes asupra aerodromurilor sovietelor, distrugând un mare număr de avioane la pământ. In afară de aceasta au mai fost atinse de lovituri directe date în număr mare, hangare şi adăposturi. Numeroase fortificaţii de campanie, poziţii de artilerie şi de artilerie antiaeriană şi căi de comunicaţii au fost distruse. In sectorul Nord-Vest al Mărei de Azov, un vapor sovietic a fost incendiat. In sectorul de Nord al frontului oriental atacurile forţelor aeriene germane au fost îndreptate, în cursul zilei de Sâmbătă, împotriva coloanelor bolşevice şi a căilor ferate, unde lovituri numeroase au fost observate ca fiind date. Leningradul a fost bombardat în noaptea trecută, pe un timp cu bună vizibilitate. S’au observat mai multe incendii declarate la nişte mori. In ziua de 11 Octombrie şi în noaptea spre 12 Octombrie, forţele aeriene germane au distrus 101 avioane sovietice dintre cari 43 doborite în lupte aeriene, 12 de artileria antiaeriană şi restul la pământ.nul partidului, scrie: „pericolul este mare”, adăugând că armata sovietică este din nou încercată. Ziarul scrie, între altele, că toţi cei cari îşi vor părăsi posturile vor fi pecetluiţi cu „veşnica ruşine” şi „blestemaţi” pentru că au trădat poporul sovietic. „Pericolul este mare" scrie ziarul „Pravda“ Guvernul sovietic a părăsit Moscova Ankara, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : Radio Ankara a anunţat că guvernul sovietic a şi plecat din Moscova, sau că este în orice caz pe punctul de a pleca. Corpul diplomatic din Moscova ar fi luat şi el toate dispoziţiile în vederea părăsirii capitalei. Presa londoneză scrie că situaţia este foarte gravă Stockholm, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: După Informaţiuni primite în Suedia din Londra, presa londoneză socoteşte, în unanimitate, că situaţia pe frontul răsăritean este foarte gravă. „Sunday Times” scrie că atunci când se afirmă că situaţia este serioasă, se spune foarte puţin. Situaţia este gravă, este chiar foarte gravă. Ziarul subliniază în special tonul alarmant al apelurilor guvernului sovietic. ÎNŢELESUL RĂZBOIULUI NOSTRU Participarea eroică a trupelor române pe frontul oriental, contribuţia de jertfe şi de bravuri pe care ele o aduc zi de zi la desăvârşirea nimicirii bolşevicilor, cooperarea lor alături de trupele germane în această mare bătălie destinată să salveze omenirea de la cel mai cumplit flagel, au, pentru naţiunea română, un îndoit înţeles: pe de o parte, după recucerirea teritoriilor răpite, consolidarea securităţii noastre şi pe de altă parte înaltul înţeles moral al unei acţiuni civilizatoare în înţeles larg european. Acestea sunt scopurile bine definite ale războiului nostru dincolo de Nistru. Securitatea noastră ar rămâne mereu ameninţată — aşa cum s’a dovedit în trecut — dacă în apropierea fruntariilor noastre răsăritene ar dăinui primejdia bolşevică, dacă forţele acestui duşman al libertăţii popoare, lor ar rămâne intacte şi deci ele ar putea menţine în apropierea noastră puncte strategice, baze întărite, într’un cuvânt posibilităţi de refacere şi de noui pregătiri r*.-»nsive. Nu am putea avea răgazul necesar pentru refacerea regiunilor noastre în care scurta dar vitrega dominaţie bolşevică a făcut atât de mult rău, nu am avea răgazul necesar pentru reorganizarea noastră internă şi pentru încadrarea muncii naţionale într’un sistem potrivit cu economia ţării noastre şi cu interesele noastre generale, dacă bolşevismul n’ar ieşi zdrobit din această luptă, dacă el s’ar mai puteai reface sub orice formă. Toate jertfele noastre de până acum ar fi riscat să fi fost zadarnice dacă ne-am fi oprit la mijlocul drumului. Şi tot astfel, pe plan european, România, factor important în noua ordine pe cale de a fi rânduită, cu o tradiţie civilizatoare care îi cinsteşte istoria, nu putea rămâne indiferentă faţă de primejdia care ameninţa atât de grav ordinea europeană, civilizaţia europeană, e-economia europeană şi solidaritatea europeană. Din clipul în care conducerea ţării ai socotit că interesele ei o îndrumează pe calea deschisă de Puterile Axei, însuşindu-şi în acelaş timp ideologia acestor Puteri, din acea clipă îndatoririle noastre nu puteau fi călăuzite decât de această ideologie, a cărei esenţă este lupta contra bolşevismului, adică lupta contra anarhiei morale, spirituale şi sociale. Sau, cu alte cuvinte, lupta pentru asigurarea securităţii teritoriilor într’un cadru legal, pentru garantarea dreptului la viaţă şi la muncă, pentru ordine şi disciplină, pentru crearea condiţiunilor necesare unei sincere, pacinice şi rodnice colaborări între popoarele europene. Poporul român a fost totdeauna alături de acei cari au arborat asemenea principii şi el nu şi-a precupeţit sacrificiile când ele erau primejduite. Aşa a făcut în trecut — aşa face şi acum. M ari succese italiene pe frontul de la Tobruk Roma, 12 (Rador). Un corespondent de război al agenţiei „Ştefani“ anunţă că pe frontul de la Tobruk, în Africa de Nord, trupele italiene, dând în noaptea de 11 octombrie o amploare mai mare operaţiunilor începute în cursul nopţii precedente, au făcut un nou salt înainte, strămutându-i primele linii pe poziţii noui. In dimineaţa următoare, trupele inamice, sprijinite de tankuri, automobile blindate şi de un intens foc de artilerie, au deslănţuit mai multe contraatacuri mari împotriva nouilor poziţii italiene, dar au fost respinse de fiecare dată cu cea mai mare hotărîre. Inamicul a suferit pierderi simţitoare, pe când pierderile italiene au fost uşoare. Prin aceste ultime operaţiuni, cercul de oţel din jurul Tobrukului s’a strâns şi mai mult. BULGARIA N’A MOBILIZAT pretinsă mobilizare generală în Bulgaria. Și de data aceasta este vorba de o minciună absolută. Pentru a smulge victoria E nevoie de încordare supremă. Cei care nu luptă contribue la victorie Subscriind cât de curând Sume cât mai mari la împrumutul Reîntregirii. Sofia, 12 (Rador). — Agenţia Telegrafică Bulgară comunică : Agenţia „Reuter“ răspândeşte o informaţie pornind din Ankara, privitoare la o nyaga a MUMMi Un turn întrebuinţat de bolşevici ca observator a fost atins de tirul precis al artelerieinoastre. (P.P.) _/*/ 0