Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)

1941-10-01 / nr. 266

i y i­ a Anul al s&stea 8 pagini Fondator: LUICI CAZZAViLLAN Proprietar: „U?­ilVgftSUL“ S.A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov IXfiWEW.S'a EXEMPLARUL ! In România 3 lei. In străinătate 6 lei. 8 Pagiat Taxe poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Hi?. 266 Mies?csi*i­­ Octombrrie 1941 DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU DRUMURI NOUI IS ECON­OUA ROMÂNEASCĂ In conferinţa ţinută săptă­mâna trecută la Camera de co-­­ merţ şi industrie din Bucu-­ reşti, d. preşedinte interimar­­ al Consiliului de miniştri, a­ fixat temeiurile unei concepţii noui asupra problemelor eco­nomice ce se pun în România reîntregită. In domeniul politicii econo­mice trebue să gândim româ­neşte, a spus d-sa, ţinând sea­mă de orizontul românesc, de nevoile şi posibilităţile pe care le oferă mediul şi realităţile româneşti. Aceasta înseamnă o întoarcere pe făgaşul realităţi­lor vii ale vieţii noastre eco­nomice, fără greşelile şi rătă­cirile cari ne-au condus la pierderea şi înstrăinarea mai tuturor posturilor de comandă din comerţul şi industria Ţării. Influenţaţi de spiritul de imitaţie al principiilor mar­ei revoluţiuni franceze, cari pu­neau înainte „drepturile omu­lui şi cetăţeanului”, — uitând că înainte de ele există drep­turile imprescriptibile ale au­tohtonului, — noi nu ne-am mulţumit să ne croim consti­tuţia dela 1866 şi toate legile cardinale, derivând din ea, pe aceste principii abstracte, cari nu ţineau seamă de elementul şi de interesul specific româ­nesc. Precum în viaţa publică am deschis cu uşurinţă drumul drepturilor politice şi libertăţii cetăţeneşti tuturor locuitorilor aflaţi pe teritoriul Statului ro­mân, fără să facem nici­ o deo­sebire între românii de origină şi elementele alogene, tot ast­fel în viaţa economică am des­chis porţile oricui se hotăra să întreprindă o afacere sau să ia asupra sa o explorare oricât de importantă şi’n orice domeniu de bogăţie naţională. Prin legi speciale de încu­rajare a industriei naţionale, n’am înţeles să facem iar nici-o deosebire între elementul băştinaş şi cel venetic. Lucră­rile publice şi furniturile de Stat se împărţeau de asemeni fără această distincţie între toţi cei cari se pricepeau să-şi facă loc mai uşor în preferin­ţele mai marilor zilei şi la fel se petreceau lucrurile şi cu ob­ţinerea concesiunilor de bunuri şi de exploatări, aparţinând Statului. Cu un asemenea sistem nu mai e nici­ o mirare că elemen­tul autohton a fost depăşit în toate domeniile mai importan­te de elementul străin care, în plus, avea la spate sprijinul nu numai al finanţei străine dar chiar al institutului nostru de emisiune, pe calea reescentu­­lui. Acţiunea de românizare a vieţii economice, care formea­ză punctul de onoare al actua­lului­ guvern, vine să repare toate aceste greşeli, încercând o restitutio in integrum, in favoarea elementului băştinaş nedreptăţit. Opera de românizare, a spus preşedintele interimar al con­siliului de miniştri, a năzuit şi năzueşte să dea românilor ceea ce a fost al lor, proprietate sfin­ţită şi duh de viaţă naţională, formată în bun mercantil dea­­lungul timpului. Bunurile şi întreprinderile, cari vor trece însă din mâna străinilor în mâna românilor, nu vor ră­mâne simple proprietăţi venale indiferent de cine le stăpâ­neşte şi cum le stăpâneşte, ci ele sunt chemate să îndeplinească în cuprinsul noului Stat ro­mân, o funcţiune socială şi na­ţională cu menirea hotărîtă de a ajuta la formarea burgheziei de muncă românească. Intrarea, românilor în bunu­rile şi întreprinderile deţinu­te până ori de străini, nu tre­­bue aşa dar privită ca o suc­cesiune într’un drept mort, ci ca o succesiune într’un drept de proprietate pe care trebue să-l facem viu, pe plan naţio­nal. Acest principiu şi acest ţel trebue să însufleţească toate măsurile şi toate iniţiativele puse în mişcare în opera de românizare a vieţii noastre e­­conomice. Organizaţiile profesionale ale românilor cari practică negoţul şi industria, au un rol hotărâtor în realizarea a­­cestei opere. Pentru asigurarea unei intime şi fructuoase co­laborări între guvern şi aceste organizaţii, se va creia un su­­pra-organ de consultare, la luminile şi experienţele căruia, factorii de conducere vor ape­la pe viitor, ori de câte ori se vor pune probleme din do­meniul economic. In chipul a­­cesta legiferările, în afară de realităţile şi nevoile româ­neşti, nu vor mai fi posibile şi energiile româneşti vor­ pu­­tea găsi o ambianţă i morală şi legală, propice afirmării şi pro­nosiuii­­i. Bolşevicii au suferit noui şi grele pierderi In sectorul de sud al frontului, aviaţia germană a bombardat cu succes fortificaţii şi poziţii sovietice, trenuri, convoaie de autocamioane şi aeroporturi Berlin, 28 (Rador).­­ Şi în cursul zilei de 28 Septem­­br­e, aviaţia militară germa­­ră a atacat cu succes forti­ficaţiile şi poziţiile sovietice din sectorul de sud al fron­tului de est. Bolşevicii au suferit pier­deri sângeroase. Au fost distruse trei tre­nuri şi un mare număr de autocamioane. Avioanele germane au mai aruncat bombe de toate ca­librele asupra mai multor aeroporturi sovietice, izbind în plin hangarele. Șase a­­vioane sovietice au fost un­ UN MARE NUMĂR DE AUTOCAMIOANE DISTRUSE PE COASTA MARI NEGRE Berlin, 28 (Rador). — Avi­oane de bombardament ger­mane, care operează pe coas­ta Mării Negre, au atacat încă odată spatele frontului sovie­tic, distrugând un mare nu­măr de autocamioane în cursul zilei de Sâmbătă. Câteva poziţii inamice de apărare antiaeriană au fost reduse la tăcere în sectorul central al frontului, unde rai­durile aviaţiei germane au fost îndreptate in primul rând contra căilor ferate şi a gărilor. Un depozit de muniţii a­­ fost lovit şi mistuit de flăcări. REZISTENŢE ZDROBITE Berlin, 28 (Rador). — Pe­ninsula de la sud de Oceakov, unde bolşevicii au încercat să­­ reziste, a fost curăţată de res­turile trupelor inamice, după mai multe zile de lupte în­­­verşunate. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Inamicul a suferit pierderi simţitoare în oameni şi material, în cursul zi­lei de Sâmbătă, de pe urma acti­vităţii desfăşurate de arma aeria­nă germană pentru sprijinirea operaţiunilor armatei terestre. In sectorul nordic al frontului­­ de răsărit se înregistrează între-­­ ruperea unor importante linii de cale ferată și avarierea mai mul­tor coloane de aprovizionare, care au fost grav lovite. ALTE MII DE PRIZONIERI, TANCURI ȘI CARE BLINDATE DISTRUSE Berlin. 28 (Rador). — In afară de marea bătălie de la est de Kiev, bolşevicii au mai înregistrat pierderi grele şi în alte sectoare ale frontului de răsărit, in cursul zilei de 25 Septembrie. Elementele unei divizii au luat 3000 de prizonieri în sec­torul central al frontului, ni­micind 8 tankuri mari şi cap­turând mai multe tunuri. Alte 36 care blindate ina­­­mice au fost scoase din luptă în alte sectoare. O altă divizie a respins ata­cul a două divizii de infante­rişti bolşevici şi adversarul a trebuit să se retragă dincolo de un curs de apă. Pierderile bolşevicilor sunt foarte mari. In ziua de 26 Septembrie, aviaţia sovietică a fost serios lovită de acţiunea de apărare a trupelor germane. Numai in nordul lacului Ilmen, infan­teria germană a doborît 4 a­iri An vin J­OX­innon enniflTIOA O încercare a bolșevicilor de a ocupa malul lacului Ladoga a fost zădărnicită , Berlin, 28 (Rador). — O nouă­­ încercare a bolșevicilor de a­­ ocupa malul lacului Ladoga a fost respinsă la 27 Septembrie. Elemente sovietice cari reușis I soră să debarce, au fost nimicite. * In sectorul de nord al frontu-­­ lui oriental o divizie germană a respins înverşunatele atacuri flate de bolşevici cari, în parte, erau în stare de beţie. Un avion so­vietic a fost incendiat, în acelaş sector, de focurile infanteriei, fiind nevoit a face o aterisare forţată. Tot în ficest sector un alt avion bolșevic a fost doborît de artileria antiaeriană germană. FRAŢIA DE ARME GERMANMANA Vizita d-lui general aviator Gh. Jienescu, subsecretar de stat al aerului la unităţile de aviaţie germană, aflate în Ucraina In urma invitaţiei făcute de către d. general de divizie Pflug­­beil, comandantul unui corp de a­­viaţie — ale cărui unităţi de vâ­nătoare şi bombardament au con­lucrat cu aviaţia noastră în acest războiu — d. general aviator Jie­­nescu, subsecretar de stat al ae­rului a vizitat Comandamentul şi­ unităţile de aviaţie germane afla­te în luptă în Crimeia şi dincolo de Nipru, însoţit de­­ către d. comandor Al. Demetrescu, şeful propagan­dei aeronauticei şi locotenent a­­viator Schmaltz, d. general av. Jienescu — pilotându-şi singur avionul său „Messerschmidt” — a aterisat în ziua de 25 Septembrie la­ ora 13 într-o localitate ucrai­neană unde se află comanda­mentul , corpului de aviaţie ger­man de aerodrom, în întâmpinarea distinsului oaspe ,se aflau d-nii general de divizie Pflugbeil, colo­nel Hoffmann şi Tesche din Sta­tul său Major, comandor Lu­­ighian — ofiţer de legătură al a-a­viaţiei române pe lângă corpul german — precum şi o sumă de alţi ofiţeri superiori din aviaţia germană. După prezentările de rigoare, întregul grup de ofiţeri germani şi­ români s’au dus la comanda­mentul corpului Unde au fost prezentaţi de general aviator Jie­­nescu, toţi ofiţerii Statului Ma­jor, în marea lor majoritate, sau rători efectiv şi cu intensă activi­tate de front. Imediat după masă, d. general aviator Jienescu însoţit de către d-nul general de divizie Pîlugbeil, colonel Hoffmann, şeful de Stat Major al corpului , care-şi pilo­tează singur avionul său de răz­boiu, făcând dese incursiuni pe front pentru documentarea cor­pului, comandor Demetrescu, colo­nel Tesche şi focat. Schmaltz, au vizitat flotila de vânătoare a ma­iorului Handrich, aflată doar la câţiva kilometri de linia frontu­lui de Crimeia. Flotila maiorului Handrich — care a­­fost instructorul aviaţiei române de vânătoare pentru tre­cerea ei pe avioanele de vână­toare germane — se află la a 518 victorie aeriană. Tot aici se găsea şi colonelul conte de Schönborn, comandantul unei flotile de „Stuka” care a ex­pus d-lui general aviator Jiene­scu, recenta acţiune victorioasă a celebrelor avioane în Crimeia pe (Continuare in pag. 2­ a) Sosirea d-lui general aviator Jienescu la o unitate german?.. înzestrarea armatei n perioada 6 Septembrie 1940-1 Septembrie 1941 Cifre documentare COMUNICAT Opera de înzestrare a armatei s’a realizat în ultimul an (6 Sep­tembrie 1940-1 Septembrie 1941) pe o scară mult mai întinsă ca în anii precedenţi şi s’a condus după alte criterii decât în tre­cut. In perioada 1934—1840, adică în decursul celor şase ani prece­denţi, volumul total al comen­zilor pentru înzestrarea armatei de uscat, reprezintă un procent de 65,9%; în anul 1940—1941 procentul de comenzi este de 34,1%. Faţă de media anuală a perioadei precedente, procentul aceasta însemnează o creştere de peste 300%. In ceea ce priveşte volumul to­tal al realizărilor pentru aceleaşi perioade, situaţia se prezintă astfel: 53,2% în răstimpul 1934-­­ 1940; 46,8% de la 6 Septembrie 1940 până la­ 1 Septembrie 1941,­­ ceea ce reprezintă, faţă de me­dia anuală precedentă, o creştere de peste 500%. Sub raportul livrărilor faţă de angajamentele încheiate, situaţia este următoarea: 49,86% în pe­rioada 1934—1940; 83,88% în pe­rioada 6 Septembrie 1940—1 Sep­tembrie 1941. Trebue să se precizeze, de ase­­menea, că incepând dela 6 Sep­tembrie 1940 s’a respectat cu strictețe principiul, în darea co­menzilor, de a nu se plasa decât acelea a căror livrare se putea executa până la 31 Decembrie 1941. Subsecretariatul de stat al în­zestrării a fost preocupat apoi de grijă de a decomanda toate angajamentele încheiate anterior datei de 6 Septembrie 1940, care s'au dovedit: nerealizabile, cu execuție necorespunzătoare sco­pului sau nefiind necesare dotă­rii armativi Valoarea acestor decomandări se cifrează la suma de 7,02 mi­liarde lei, sumă care a fost fo­losită pentru realizarea altor co­menzi imperios şi absolut nece­sare înzestrării armatei. ECONOMIILE BUGETARE Economiile bugetare efectuate în cursul anului 1940—1941 se ridică la 72.062.439 lei. Ele s’au realizat prin reducerea comite­telor de direcţie şi control dela stabilimente, prin restituiri de sume ilegal primite şi prin do­bânzi la avanse pentru comenzi neexecutate la timp. La fabricile siderurgice, de ar­mament precum şi la stabili­mentele militare, sub raportul salarizării şi al românizării per­sonalului, situaţia s-a îmbună­tăţit simţitor. Faţă de anii precedenţi, nu­mărul lucrătorilor a sporit cu 12,4%, de la 6 Septembrie 1940 până la 1 Septembrie 1941. Nu­mărul muncitorilor tehnici a crescut cu 10%, în timp ce per­­sonalul consiliilor de administra­ţie a fost redus cu 52%. In perioada anterioară datei de 6 Septembrie 1940, numărul lu­crătorilor străini faţă de cel al românilor prezenta un procent care varia între 4—35%. De la 6 Septembrie încoace, el e dispa­­rent. Personalul străin al direcţiei şi al consiliilor de administraţie era în proporţie de 5—69%. În ultimul an a fost complet româ­nizat. Din totalul salariilor plătite personalului acestor fabrici şi stabilimente militare, suma achi­tată muncitorilor, după datele comparative pe aceleaşi perioa­de, a sporit dela 50—65% la 65— 80%, in vreme ce salariile plă­tite consiliului de administraţie a scăzut dela 2—14% la 0—4%. PRODUCŢIA Producţia a realizat un spor efectiv de 4,5%. încasările acestor întreprin­deri au scăzut în cursul ultimu­lui an cu 29%, deoarece avan­­sele au fost suprimate. Cheltuelile de investiţii au fost reduse în procent de 30%, pro­cent necesar pentru completarea investiţiile masive făcute ante­rior, din care cea mai mare par­te au fost achitate cu banii sta­tului, îmbunătăţirile sociale înfăp­tuite au crescut în proporţie de 333%. Iată în lumina cifrelor docu­mentare, cum s’a lucrat dela 6 Septembrie 1940 până astăzi, la opera de înzestrare a armatei. ­ Siria s a proclamat independentă­ ­ Amsterdam, 28 (Rador).­­ Corespondentul agenţiei DNR retransmite o ştire dată de a­­genţia „Reuter“ care anunţă din Damasc că generalul Ca­­troux a publicat Sâmbătă o declaraţie în care proclamă in­dependenţa Siriei. D. Roosevelt îşi va desvăţui intenţie cu privire la revocarea legii neutralităţii lui intenţiile sale definitive cu privire la revocarea legii neutra­lităţii în cursul dării de seamă pe care o face în faţa şefilor gru­părilor parlamentare. i- -■sv-ai—» CA SA PUTEM ÎNTEMEIA ROMANIA PANA LA MARGI­NILE PAMANTULUI ROMANESC SUBSCRIEŢI LA ÎMPRU­MUTUL REÎNTREGIRII. New-York, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ştefani” transmite. Ziarele americane anunţă că preşedintele Roosevelt va desvă­ PE FRONTUL TRANSNISTRIAN Iren bolşevic Incendiat de bombardamentul aviaţiei. (P. P) Un an dela intemeerea pactului tripartit de KARL MEGERLE S’a împlinit un an dela în­­cheerea pactului tripartit, un an bogat in rezultate istorice, în care au fost realizate, total, prin­cipiile și scopurile acestui pact. Creat ca un preliminar pen­tru o pace durabilă, ca un in­strument pentru instaurarea u­­nei ordini noui şi mai bune, in scopul realizării definitive a u­­nei păci mondiale, ca o amenin­ţare a forţelor care tind spre prelungirea şi lărgirea războiu­lui, ca un punct de cristalizare pentru toate forţele care se con­sideră pregătite pentru ordinea nouă, a fost semnat de către creatorii săi şi aprobat de po­poarele lor. Reprezintă o alian­ţă a 250 milioane de oameni, a trei popoare tinere pline de forţă şi viaţă şi pătrunse de spiritul militar, ca­re sunt hotărâte să-şi dobândească prin luptă locul sub soare şi pornind de la principiul conştient al autorestrângerii în spaţiul lor vital să reziste în co­mun metodelor distructive care tind spre hegemonia mondială şi se străduiesc, ca în locul păcii, să prelungească şi să extindă răz­boiul. Pactul şi-a dovedit­ forţa sa atractivă şi alte 5 naţiuni eu­ropene au aderat la principiile lui. Situaţia politică mondială la împlinirea unui an de la semna­rea pactului este caracterizată prin trei manifestări. In primul rând prin conflictul care s’a iscat între timp între Europa şi bolşe­vism. In al doilea rând prin a­­lianţa anglo-saxonilor cu Mosco­va şi în al treilea rând prin ac­centuarea generală a agresiunii anglo-saxone împotriva celor trei mari naţiuni ale pactului tripar­tit. Conflictul cu Moscova a creat o nouă situaţie în politica mon­dială şi a demascat o ameninţare mondială de proporţii nebănuite. * ameninţare, care mai de­vreme sau mai târziu trebuia să ame­ninţe şi viitorul Japoniei. Cola­borarea automată dintre Anglia şi Uniunea Sovietelor crează şi Japoniei o situaţie nouă. Aceasta, în ciuda joncţiunilor diplomatice, ameninţă interesele vitale ale Ja­poniei, la fel ca şi Germania şi în­treaga Europă. Ea coincide cu agresiunea anglo-saxonă care creşte zilnic şi care justifică in întregime încheerea pactului tri­partit. Autorestrângerea şi voin­ţa de pace a celor trei naţiuni aliate au primiit ca răspuns pro­vocări din ce în ce mai agresive în domeniul economic, politic, şi milital. Pretenţiunile legitime ale popoarelor aliate s’au lovit de re­fuzul provocator, graniţele dintre război şi pace au fost estompate cu premeditare, proclamându-se o pretenţie de dominaţie mondia­lă anglo-saxonă, care nu mai cu­noaşte nici o graniţă. Germania in unire cu Italia şi ceilalţi aliaţi din Europa au în­tâmpinat cu o hotărîre certă şi­ în mod victorios pericolul imi­nent, care îi ameninţa într’un mod direct. Intr’o dârză, dar ne­întreruptă campanie victorioasă, Germania a lovit una după alta poziţiile continentale ale anglo­­saxonilor şi este in situaţia de a lichida pericolul bolşevic. Cu o hotărîre de fier şi conştientă de victorie, ea păşeşte mai departe la distrugerea aparatului bolşevic de război şi a potenţialului mili­tar sovietic, fără ca Anglia sau America să fie în situaţia de a împiedica mersul lucrurilor. Ceea ce pot face acestea duce doar la o paralizare a forţelor lor, de­oarece ele nu vor putea schimba nimic din soarta pecetluită a Uniunii Sovietice. Japonia a pu­tut să recolteze foloase reale în Extremul Orient din paralizarea anglo-saxonilor în Europa. Pactul tripartit funcţionează. Pataliza­rea anglo-saxonilor are repercu­siuni favorabile pentru toţi sem­natarii pactului de la Berlin. Cu toată distanţa enormă care se gă­seşte între puterile Axei şi Japo­nia, despărţite de spaţiul asiatic şi Ocean, pactul tripartit funcţio­nează pe baza vaselor comuni­­­cante. Japonia a avut posibilita­tea prin acordul încheiat cu In­dochina să-şi asigure flancul de sud, să evite ameninţările atacu­rilor în spaţiul său şi să obţină importante poziţiuni de expan­siune. De la încheerea acordului cu Indochina, situaţia sa în Ex­tremul Orient s’a întărit în modi considerabil, dovedind prin a­­ceasta­ că o politică hotărită şi abilă este posibilă. Hotărîrea ja­poneză a dat­­roade. Reacţia an­glo-saxonă extrem de prudentă, dovedeşte ce este realitate şi ce este bluff in politica anglo-ame­­ricană împotriva Japoniei. Impo­(Continuare in pag. 2-a) Submarinels germane au mai scufundat 13 vase engleze in Atlantic Berlin, ‘8 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forțe­lor armate germane dă următo­rul comunicat special : Dintr’un convoi care navi­ga dela Gibraltar spre An­glia, submarine germane au scufundat, în mai multe zile de atacuri, 12 vapoare cu o deplasare totală, de 67.000 de tone şi un vas din escortă. In Atlanticul de sud, un submarin german a mai scu­fundat un vas petrolifer de 12.000 de tone. Navigaţia britanică de a­provizionare a mai pierdut deci în ultimele zile încă 79.000 de tone de pe urma acţiunii submarinelor. Numeroşi agenţi şi funcţionari poliţieneşti americani cosp­ici ai gangsterilor New-York, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ştefani”­­ transmite:­­ Asasinarea temutului gangster­­ şef de bandă Abe Babnick, care după cât se parte a fost răpus acum câteva zile chiar de com­-­­ plicii săi, a făcut­ cu putinţă să­­ se descopere complicitatea în cri-­­ mel­e acestei bande a unui mare număr de agenţi şi funcţionari poliţieneşti. Scandalul face senzaţie, cu atât mai mult cu cât s’a stabilit că funcţionarii implicaţi în­ a­­ceastă urâtă afacere erau în nu­măr de câteva­ sute şi primeau adevărate lefuri fixe de la gang­steri d­in schimbul protecţiei pe care le-o acordau. Sumele înca­sate, de agenţi şi funcţionari atin­geau cifra de 50.000 de dolari pe an. Prizonieri bolşevici făcuţi în recentele lupte : copii de 15,16 ani. (P. P.). i

Next