Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)
1941-10-01 / nr. 266
i y i a Anul al s&stea 8 pagini Fondator: LUICI CAZZAViLLAN Proprietar: „U?ilVgftSUL“ S.A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov IXfiWEW.S'a EXEMPLARUL ! In România 3 lei. In străinătate 6 lei. 8 Pagiat Taxe poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Hi?. 266 Mies?csi*i Octombrrie 1941 DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU DRUMURI NOUI IS ECONOUA ROMÂNEASCĂ In conferinţa ţinută săptămâna trecută la Camera de co- merţ şi industrie din Bucu- reşti, d. preşedinte interimar al Consiliului de miniştri, a fixat temeiurile unei concepţii noui asupra problemelor economice ce se pun în România reîntregită. In domeniul politicii economice trebue să gândim româneşte, a spus d-sa, ţinând seamă de orizontul românesc, de nevoile şi posibilităţile pe care le oferă mediul şi realităţile româneşti. Aceasta înseamnă o întoarcere pe făgaşul realităţilor vii ale vieţii noastre economice, fără greşelile şi rătăcirile cari ne-au condus la pierderea şi înstrăinarea mai tuturor posturilor de comandă din comerţul şi industria Ţării. Influenţaţi de spiritul de imitaţie al principiilor marei revoluţiuni franceze, cari puneau înainte „drepturile omului şi cetăţeanului”, — uitând că înainte de ele există drepturile imprescriptibile ale autohtonului, — noi nu ne-am mulţumit să ne croim constituţia dela 1866 şi toate legile cardinale, derivând din ea, pe aceste principii abstracte, cari nu ţineau seamă de elementul şi de interesul specific românesc. Precum în viaţa publică am deschis cu uşurinţă drumul drepturilor politice şi libertăţii cetăţeneşti tuturor locuitorilor aflaţi pe teritoriul Statului român, fără să facem nici o deosebire între românii de origină şi elementele alogene, tot astfel în viaţa economică am deschis porţile oricui se hotăra să întreprindă o afacere sau să ia asupra sa o explorare oricât de importantă şi’n orice domeniu de bogăţie naţională. Prin legi speciale de încurajare a industriei naţionale, n’am înţeles să facem iar nici-o deosebire între elementul băştinaş şi cel venetic. Lucrările publice şi furniturile de Stat se împărţeau de asemeni fără această distincţie între toţi cei cari se pricepeau să-şi facă loc mai uşor în preferinţele mai marilor zilei şi la fel se petreceau lucrurile şi cu obţinerea concesiunilor de bunuri şi de exploatări, aparţinând Statului. Cu un asemenea sistem nu mai e nici o mirare că elementul autohton a fost depăşit în toate domeniile mai importante de elementul străin care, în plus, avea la spate sprijinul nu numai al finanţei străine dar chiar al institutului nostru de emisiune, pe calea reescentului. Acţiunea de românizare a vieţii economice, care formează punctul de onoare al actualului guvern, vine să repare toate aceste greşeli, încercând o restitutio in integrum, in favoarea elementului băştinaş nedreptăţit. Opera de românizare, a spus preşedintele interimar al consiliului de miniştri, a năzuit şi năzueşte să dea românilor ceea ce a fost al lor, proprietate sfinţită şi duh de viaţă naţională, formată în bun mercantil dealungul timpului. Bunurile şi întreprinderile, cari vor trece însă din mâna străinilor în mâna românilor, nu vor rămâne simple proprietăţi venale indiferent de cine le stăpâneşte şi cum le stăpâneşte, ci ele sunt chemate să îndeplinească în cuprinsul noului Stat român, o funcţiune socială şi naţională cu menirea hotărîtă de a ajuta la formarea burgheziei de muncă românească. Intrarea, românilor în bunurile şi întreprinderile deţinute până ori de străini, nu trebue aşa dar privită ca o succesiune într’un drept mort, ci ca o succesiune într’un drept de proprietate pe care trebue să-l facem viu, pe plan naţional. Acest principiu şi acest ţel trebue să însufleţească toate măsurile şi toate iniţiativele puse în mişcare în opera de românizare a vieţii noastre economice. Organizaţiile profesionale ale românilor cari practică negoţul şi industria, au un rol hotărâtor în realizarea acestei opere. Pentru asigurarea unei intime şi fructuoase colaborări între guvern şi aceste organizaţii, se va creia un supra-organ de consultare, la luminile şi experienţele căruia, factorii de conducere vor apela pe viitor, ori de câte ori se vor pune probleme din domeniul economic. In chipul acesta legiferările, în afară de realităţile şi nevoile româneşti, nu vor mai fi posibile şi energiile româneşti vor putea găsi o ambianţă i morală şi legală, propice afirmării şi pronosiuiii. Bolşevicii au suferit noui şi grele pierderi In sectorul de sud al frontului, aviaţia germană a bombardat cu succes fortificaţii şi poziţii sovietice, trenuri, convoaie de autocamioane şi aeroporturi Berlin, 28 (Rador). Şi în cursul zilei de 28 Septembre, aviaţia militară germară a atacat cu succes fortificaţiile şi poziţiile sovietice din sectorul de sud al frontului de est. Bolşevicii au suferit pierderi sângeroase. Au fost distruse trei trenuri şi un mare număr de autocamioane. Avioanele germane au mai aruncat bombe de toate calibrele asupra mai multor aeroporturi sovietice, izbind în plin hangarele. Șase avioane sovietice au fost un UN MARE NUMĂR DE AUTOCAMIOANE DISTRUSE PE COASTA MARI NEGRE Berlin, 28 (Rador). — Avioane de bombardament germane, care operează pe coasta Mării Negre, au atacat încă odată spatele frontului sovietic, distrugând un mare număr de autocamioane în cursul zilei de Sâmbătă. Câteva poziţii inamice de apărare antiaeriană au fost reduse la tăcere în sectorul central al frontului, unde raidurile aviaţiei germane au fost îndreptate in primul rând contra căilor ferate şi a gărilor. Un depozit de muniţii a fost lovit şi mistuit de flăcări. REZISTENŢE ZDROBITE Berlin, 28 (Rador). — Peninsula de la sud de Oceakov, unde bolşevicii au încercat să reziste, a fost curăţată de resturile trupelor inamice, după mai multe zile de lupte înverşunate. ❖ Berlin, 28 (Rador). — Inamicul a suferit pierderi simţitoare în oameni şi material, în cursul zilei de Sâmbătă, de pe urma activităţii desfăşurate de arma aeriană germană pentru sprijinirea operaţiunilor armatei terestre. In sectorul nordic al frontului de răsărit se înregistrează între- ruperea unor importante linii de cale ferată și avarierea mai multor coloane de aprovizionare, care au fost grav lovite. ALTE MII DE PRIZONIERI, TANCURI ȘI CARE BLINDATE DISTRUSE Berlin. 28 (Rador). — In afară de marea bătălie de la est de Kiev, bolşevicii au mai înregistrat pierderi grele şi în alte sectoare ale frontului de răsărit, in cursul zilei de 25 Septembrie. Elementele unei divizii au luat 3000 de prizonieri în sectorul central al frontului, nimicind 8 tankuri mari şi capturând mai multe tunuri. Alte 36 care blindate inamice au fost scoase din luptă în alte sectoare. O altă divizie a respins atacul a două divizii de infanterişti bolşevici şi adversarul a trebuit să se retragă dincolo de un curs de apă. Pierderile bolşevicilor sunt foarte mari. In ziua de 26 Septembrie, aviaţia sovietică a fost serios lovită de acţiunea de apărare a trupelor germane. Numai in nordul lacului Ilmen, infanteria germană a doborît 4 airi An vin JOXinnon enniflTIOA O încercare a bolșevicilor de a ocupa malul lacului Ladoga a fost zădărnicită , Berlin, 28 (Rador). — O nouă încercare a bolșevicilor de a ocupa malul lacului Ladoga a fost respinsă la 27 Septembrie. Elemente sovietice cari reușis I soră să debarce, au fost nimicite. * In sectorul de nord al frontu- lui oriental o divizie germană a respins înverşunatele atacuri flate de bolşevici cari, în parte, erau în stare de beţie. Un avion sovietic a fost incendiat, în acelaş sector, de focurile infanteriei, fiind nevoit a face o aterisare forţată. Tot în ficest sector un alt avion bolșevic a fost doborît de artileria antiaeriană germană. FRAŢIA DE ARME GERMANMANA Vizita d-lui general aviator Gh. Jienescu, subsecretar de stat al aerului la unităţile de aviaţie germană, aflate în Ucraina In urma invitaţiei făcute de către d. general de divizie Pflugbeil, comandantul unui corp de aviaţie — ale cărui unităţi de vânătoare şi bombardament au conlucrat cu aviaţia noastră în acest războiu — d. general aviator Jienescu, subsecretar de stat al aerului a vizitat Comandamentul şi unităţile de aviaţie germane aflate în luptă în Crimeia şi dincolo de Nipru, însoţit de către d. comandor Al. Demetrescu, şeful propagandei aeronauticei şi locotenent aviator Schmaltz, d. general av. Jienescu — pilotându-şi singur avionul său „Messerschmidt” — a aterisat în ziua de 25 Septembrie la ora 13 într-o localitate ucraineană unde se află comandamentul , corpului de aviaţie german de aerodrom, în întâmpinarea distinsului oaspe ,se aflau d-nii general de divizie Pflugbeil, colonel Hoffmann şi Tesche din Statul său Major, comandor Luighian — ofiţer de legătură al a-aviaţiei române pe lângă corpul german — precum şi o sumă de alţi ofiţeri superiori din aviaţia germană. După prezentările de rigoare, întregul grup de ofiţeri germani şi români s’au dus la comandamentul corpului Unde au fost prezentaţi de general aviator Jienescu, toţi ofiţerii Statului Major, în marea lor majoritate, sau rători efectiv şi cu intensă activitate de front. Imediat după masă, d. general aviator Jienescu însoţit de către d-nul general de divizie Pîlugbeil, colonel Hoffmann, şeful de Stat Major al corpului , care-şi pilotează singur avionul său de războiu, făcând dese incursiuni pe front pentru documentarea corpului, comandor Demetrescu, colonel Tesche şi focat. Schmaltz, au vizitat flotila de vânătoare a maiorului Handrich, aflată doar la câţiva kilometri de linia frontului de Crimeia. Flotila maiorului Handrich — care afost instructorul aviaţiei române de vânătoare pentru trecerea ei pe avioanele de vânătoare germane — se află la a 518 victorie aeriană. Tot aici se găsea şi colonelul conte de Schönborn, comandantul unei flotile de „Stuka” care a expus d-lui general aviator Jienescu, recenta acţiune victorioasă a celebrelor avioane în Crimeia pe (Continuare in pag. 2 a) Sosirea d-lui general aviator Jienescu la o unitate german?.. înzestrarea armatei n perioada 6 Septembrie 1940-1 Septembrie 1941 Cifre documentare COMUNICAT Opera de înzestrare a armatei s’a realizat în ultimul an (6 Septembrie 1940-1 Septembrie 1941) pe o scară mult mai întinsă ca în anii precedenţi şi s’a condus după alte criterii decât în trecut. In perioada 1934—1840, adică în decursul celor şase ani precedenţi, volumul total al comenzilor pentru înzestrarea armatei de uscat, reprezintă un procent de 65,9%; în anul 1940—1941 procentul de comenzi este de 34,1%. Faţă de media anuală a perioadei precedente, procentul aceasta însemnează o creştere de peste 300%. In ceea ce priveşte volumul total al realizărilor pentru aceleaşi perioade, situaţia se prezintă astfel: 53,2% în răstimpul 1934- 1940; 46,8% de la 6 Septembrie 1940 până la 1 Septembrie 1941, ceea ce reprezintă, faţă de media anuală precedentă, o creştere de peste 500%. Sub raportul livrărilor faţă de angajamentele încheiate, situaţia este următoarea: 49,86% în perioada 1934—1940; 83,88% în perioada 6 Septembrie 1940—1 Septembrie 1941. Trebue să se precizeze, de asemenea, că incepând dela 6 Septembrie 1940 s’a respectat cu strictețe principiul, în darea comenzilor, de a nu se plasa decât acelea a căror livrare se putea executa până la 31 Decembrie 1941. Subsecretariatul de stat al înzestrării a fost preocupat apoi de grijă de a decomanda toate angajamentele încheiate anterior datei de 6 Septembrie 1940, care s'au dovedit: nerealizabile, cu execuție necorespunzătoare scopului sau nefiind necesare dotării armativi Valoarea acestor decomandări se cifrează la suma de 7,02 miliarde lei, sumă care a fost folosită pentru realizarea altor comenzi imperios şi absolut necesare înzestrării armatei. ECONOMIILE BUGETARE Economiile bugetare efectuate în cursul anului 1940—1941 se ridică la 72.062.439 lei. Ele s’au realizat prin reducerea comitetelor de direcţie şi control dela stabilimente, prin restituiri de sume ilegal primite şi prin dobânzi la avanse pentru comenzi neexecutate la timp. La fabricile siderurgice, de armament precum şi la stabilimentele militare, sub raportul salarizării şi al românizării personalului, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. Faţă de anii precedenţi, numărul lucrătorilor a sporit cu 12,4%, de la 6 Septembrie 1940 până la 1 Septembrie 1941. Numărul muncitorilor tehnici a crescut cu 10%, în timp ce personalul consiliilor de administraţie a fost redus cu 52%. In perioada anterioară datei de 6 Septembrie 1940, numărul lucrătorilor străini faţă de cel al românilor prezenta un procent care varia între 4—35%. De la 6 Septembrie încoace, el e disparent. Personalul străin al direcţiei şi al consiliilor de administraţie era în proporţie de 5—69%. În ultimul an a fost complet românizat. Din totalul salariilor plătite personalului acestor fabrici şi stabilimente militare, suma achitată muncitorilor, după datele comparative pe aceleaşi perioade, a sporit dela 50—65% la 65— 80%, in vreme ce salariile plătite consiliului de administraţie a scăzut dela 2—14% la 0—4%. PRODUCŢIA Producţia a realizat un spor efectiv de 4,5%. încasările acestor întreprinderi au scăzut în cursul ultimului an cu 29%, deoarece avansele au fost suprimate. Cheltuelile de investiţii au fost reduse în procent de 30%, procent necesar pentru completarea investiţiile masive făcute anterior, din care cea mai mare parte au fost achitate cu banii statului, îmbunătăţirile sociale înfăptuite au crescut în proporţie de 333%. Iată în lumina cifrelor documentare, cum s’a lucrat dela 6 Septembrie 1940 până astăzi, la opera de înzestrare a armatei. Siria s a proclamat independentă Amsterdam, 28 (Rador). Corespondentul agenţiei DNR retransmite o ştire dată de agenţia „Reuter“ care anunţă din Damasc că generalul Catroux a publicat Sâmbătă o declaraţie în care proclamă independenţa Siriei. D. Roosevelt îşi va desvăţui intenţie cu privire la revocarea legii neutralităţii lui intenţiile sale definitive cu privire la revocarea legii neutralităţii în cursul dării de seamă pe care o face în faţa şefilor grupărilor parlamentare. i- -■sv-ai—» CA SA PUTEM ÎNTEMEIA ROMANIA PANA LA MARGINILE PAMANTULUI ROMANESC SUBSCRIEŢI LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII. New-York, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite. Ziarele americane anunţă că preşedintele Roosevelt va desvă PE FRONTUL TRANSNISTRIAN Iren bolşevic Incendiat de bombardamentul aviaţiei. (P. P) Un an dela intemeerea pactului tripartit de KARL MEGERLE S’a împlinit un an dela încheerea pactului tripartit, un an bogat in rezultate istorice, în care au fost realizate, total, principiile și scopurile acestui pact. Creat ca un preliminar pentru o pace durabilă, ca un instrument pentru instaurarea unei ordini noui şi mai bune, in scopul realizării definitive a unei păci mondiale, ca o ameninţare a forţelor care tind spre prelungirea şi lărgirea războiului, ca un punct de cristalizare pentru toate forţele care se consideră pregătite pentru ordinea nouă, a fost semnat de către creatorii săi şi aprobat de popoarele lor. Reprezintă o alianţă a 250 milioane de oameni, a trei popoare tinere pline de forţă şi viaţă şi pătrunse de spiritul militar, care sunt hotărâte să-şi dobândească prin luptă locul sub soare şi pornind de la principiul conştient al autorestrângerii în spaţiul lor vital să reziste în comun metodelor distructive care tind spre hegemonia mondială şi se străduiesc, ca în locul păcii, să prelungească şi să extindă războiul. Pactul şi-a dovedit forţa sa atractivă şi alte 5 naţiuni europene au aderat la principiile lui. Situaţia politică mondială la împlinirea unui an de la semnarea pactului este caracterizată prin trei manifestări. In primul rând prin conflictul care s’a iscat între timp între Europa şi bolşevism. In al doilea rând prin alianţa anglo-saxonilor cu Moscova şi în al treilea rând prin accentuarea generală a agresiunii anglo-saxone împotriva celor trei mari naţiuni ale pactului tripartit. Conflictul cu Moscova a creat o nouă situaţie în politica mondială şi a demascat o ameninţare mondială de proporţii nebănuite. * ameninţare, care mai devreme sau mai târziu trebuia să ameninţe şi viitorul Japoniei. Colaborarea automată dintre Anglia şi Uniunea Sovietelor crează şi Japoniei o situaţie nouă. Aceasta, în ciuda joncţiunilor diplomatice, ameninţă interesele vitale ale Japoniei, la fel ca şi Germania şi întreaga Europă. Ea coincide cu agresiunea anglo-saxonă care creşte zilnic şi care justifică in întregime încheerea pactului tripartit. Autorestrângerea şi voinţa de pace a celor trei naţiuni aliate au primiit ca răspuns provocări din ce în ce mai agresive în domeniul economic, politic, şi milital. Pretenţiunile legitime ale popoarelor aliate s’au lovit de refuzul provocator, graniţele dintre război şi pace au fost estompate cu premeditare, proclamându-se o pretenţie de dominaţie mondială anglo-saxonă, care nu mai cunoaşte nici o graniţă. Germania in unire cu Italia şi ceilalţi aliaţi din Europa au întâmpinat cu o hotărîre certă şi în mod victorios pericolul iminent, care îi ameninţa într’un mod direct. Intr’o dârză, dar neîntreruptă campanie victorioasă, Germania a lovit una după alta poziţiile continentale ale anglosaxonilor şi este in situaţia de a lichida pericolul bolşevic. Cu o hotărîre de fier şi conştientă de victorie, ea păşeşte mai departe la distrugerea aparatului bolşevic de război şi a potenţialului militar sovietic, fără ca Anglia sau America să fie în situaţia de a împiedica mersul lucrurilor. Ceea ce pot face acestea duce doar la o paralizare a forţelor lor, deoarece ele nu vor putea schimba nimic din soarta pecetluită a Uniunii Sovietice. Japonia a putut să recolteze foloase reale în Extremul Orient din paralizarea anglo-saxonilor în Europa. Pactul tripartit funcţionează. Patalizarea anglo-saxonilor are repercusiuni favorabile pentru toţi semnatarii pactului de la Berlin. Cu toată distanţa enormă care se găseşte între puterile Axei şi Japonia, despărţite de spaţiul asiatic şi Ocean, pactul tripartit funcţionează pe baza vaselor comunicante. Japonia a avut posibilitatea prin acordul încheiat cu Indochina să-şi asigure flancul de sud, să evite ameninţările atacurilor în spaţiul său şi să obţină importante poziţiuni de expansiune. De la încheerea acordului cu Indochina, situaţia sa în Extremul Orient s’a întărit în modi considerabil, dovedind prin aceasta că o politică hotărită şi abilă este posibilă. Hotărîrea japoneză a datroade. Reacţia anglo-saxonă extrem de prudentă, dovedeşte ce este realitate şi ce este bluff in politica anglo-americană împotriva Japoniei. Impo(Continuare in pag. 2-a) Submarinels germane au mai scufundat 13 vase engleze in Atlantic Berlin, ‘8 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forțelor armate germane dă următorul comunicat special : Dintr’un convoi care naviga dela Gibraltar spre Anglia, submarine germane au scufundat, în mai multe zile de atacuri, 12 vapoare cu o deplasare totală, de 67.000 de tone şi un vas din escortă. In Atlanticul de sud, un submarin german a mai scufundat un vas petrolifer de 12.000 de tone. Navigaţia britanică de aprovizionare a mai pierdut deci în ultimele zile încă 79.000 de tone de pe urma acţiunii submarinelor. Numeroşi agenţi şi funcţionari poliţieneşti americani cospici ai gangsterilor New-York, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite: Asasinarea temutului gangster şef de bandă Abe Babnick, care după cât se parte a fost răpus acum câteva zile chiar de com- plicii săi, a făcut cu putinţă să se descopere complicitatea în cri- mele acestei bande a unui mare număr de agenţi şi funcţionari poliţieneşti. Scandalul face senzaţie, cu atât mai mult cu cât s’a stabilit că funcţionarii implicaţi în această urâtă afacere erau în număr de câteva sute şi primeau adevărate lefuri fixe de la gangsteri din schimbul protecţiei pe care le-o acordau. Sumele încasate, de agenţi şi funcţionari atingeau cifra de 50.000 de dolari pe an. Prizonieri bolşevici făcuţi în recentele lupte : copii de 15,16 ani. (P. P.). i