Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)
1941-10-14 / nr. 279
Anul al 58-lea la Pagini Fondator: LUIGI CANZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. —VA înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE * * % JA .S Mr. 279 \ t ilOctombrie 1941 DIRECTOR Sl ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU REVENDICĂRI COLECTIVE O datorie cenu mai are nevoe de nicio subliniere, este grija permanentă pe care Statul, colectivitatea deci, trebue să o aibă faţă de foştii săi slujitori, civili ori militari, cari, după ani grei de muncă şi, de trudă au căpătat dreptul să se odihnească şi să-şi trăiască în linişte şi calm anii din apusul vieţii. Decretul lege pentru sporirea pensiilor publice, decret al cărui text l-am publicat in numărul nostru de Vineri, vine să repare o nedreptate, o uitare, care în acest domeniu pot fi socotite drept o ingratitudine faţă de cei cari şi-au dat toată puterea existenţii lor, pentru propăşirea şi bunul mers al treburilor publice. Nu trebue să aruncăm vina trecutului, numai pe lipsa de iniţiativă a diriguitorilor, ci funcţionărimea în totalitatea ei, şi cei de eri şi cei de azi, trebue să recunoască sincer, că nu a privit şi nu priveşte problema prin prisma prevederii zilei de mâine, ci numai prin preocuparea intereselor de azi. Dacă fiecare dintre funcţionari, mari ori mici, s’ar gândi mereu nu numai în ultimii ani premergători pensiei, că atitudinea pe care o au ei faţă de bătrânii pensionari, o vor cunoaşte şi ei mai târziu, cu aceleaşi amărăciuni şi aceleaşi lipsuri, multe din revendicările pensionărimii s’ar rezolvi cu toată solicitudinea şi cu toată omenia necesare. Pensiile de 750 lei brutto lunar au fost sporite cu 100 la sută, cele până la 1500 lei au fost mărite cu 50 la sută, cu 30 la sută cele până la 2500 lei lunar, cu 20 la sută, cele până la 5000 lei, cu 15 la sută cele până la 10.000 lei şi cu 10 la sută cele până la 20.000 lei. Decretul asigură de asemenea o majorare unitară de 25 la sută pentru greutăţi familiare invalizilor din războiul pentru întregirea neamului cari sunt căsătoriţi sau văduvi cu copii minori. In expunerea de motive ce însoţeşte decretul, ministrul de finanţe arată că faţă de discordanţa accentuată intre pensiile publice şi salariile funcţiunilor deţinute de foştii slujitori ai Statului, o soluţionare definitivă ar consta în recalcularea pensiilor pe baza salariilor corespunzătoare, adică o adaptare a lor la nivelul salariilor actuale. Soluţionarea definitivă a fost amânată, din cauza împrejurărilor excepţionale, adoptându-se soluţia pe care am rezumat-o mai sus. Din adâncirea problemei salarizării funcţionarilor publici şi din perfecta cunoaştere a situaţiei materiale a pensionarilor civili şi militari, reese că deseori şi unii şi alţii au urmărit şi au acceptat revendicări izolate, individuale, cari nu numai că nu folosesc massei de funcţionari ori de pensionari, dar fac şi mai grea rezolvirea în bloc a problemei. Tantiemele, diurnele ori avantagiile obţinute de unii dintre funcţionarii superiori, slujbele suplimentare obţinute de câţiva dintre pensionari, nu pot mulţumi pe toţi, dar îi determină pe mulţi să ceară şi ei acelaş lucru, drept ceva ce li se cuvine în mod firesc, dar bugetul ţării şi grija reînoirii cadrelor, nu îngădue o generalizare a satisfacţiilor obţinute de câţiva favorizaţi de soartă. De aceea pe calea obţinerii drepturilor lor funcţionarii şi pensionarii trebue să cadă de acord că îmbunătăţirea situaţiei lor materiale nu se poate face decât prin măsuri cari privesc în mod solidar corpul respectiv şi că sistemul de până ori poate să îngraşeze câţiva, dar nu poate sătura pe toţi şi că ideia de dreptate impune acţiunea pentru satisfacerea revendicărilor COLECTIVE ale funcţionarilor ori ale pensionarilor. SA MUNCIM SI SA CREDEM IN DESTINUL PATRIEI de Vice-amiral I. BĂLĂNESCU O ţară oricât de Bine ar fi înzestrată ca pământ rodnic şi bogăţii naturale, nu poate fi considerată că ocupă un loc de frunte, decât atunci când poporul dovedeşte prin munca braţelor şi a minţii că ştie să valorifice toate isvoarele lui de creaţie şi producţie. Munca este o lege imperativă ■ existentă, fără de care nu se poate concepe o funcţionare normală şi prosperă a activităţilor intelectuale, artistice, comerciale şi industriale, care formează temeiurile vitalităţii unui stat. îndrumarea muncii in toate compartimentele de activitate ale statului, face obiectul preocupării organelor de specialitate, căci munca se învaţă, ea are regulide ştiinţă, disciplină şi metodă. Munca este lupta între afirmare şi negaţiune, între ignoranţă şi cultură, intre drumurile drepte şi cele ocolitoare ale ţelurilor vieţii, este galvanizarea puterilor fizice şi sufleteşti ale omului pentru a-i încorda voinţa şi a-i goni lenea, care paralizează energia umană. Numai popoarele cari ştiu să muncească au dreptul la viaţa Îmbelşugată, iar rodul muncii lor se arată în lumină la fiecare pas pe ogoare, în uzine, în galeriile minelor, pe căile ferate, asfaltate şi navigabile, în centrele mici şi mari modernizate, in care pulsează o viaţă dinamică, demnă şi civilizată. Munca este titlul de merit şi distincţie al unui popor conştient de menirea lui în lume Sunt ţări mici în Europa cum de exemplu Belgia, Olanda, Da-nemarca şi Elveţia, cu un prestigiu foarte ridicat, datorit muncilor constructive, care depăşesc in puterea lor de creaţie şi producţie pe mulite alte ţări mai mari, dar mai puţin dotate cu energie, forţă de muncă şi spirit de desvoltare culturală şi economică. Printr’un spirit de vitalitate, printr’o titanică muncă pilduitoare însoţită de un ideal patriotic adânc înrădăcinat in suflete, poporul japonez a reuşit să se claseze printre cele mai puternice popoare ale lumii, aspirând în forţa lui de expansiune să ocupe o situaţie de prim ordin, printre puterile dominante ale Asiei Orientale şi Oceanului Pacific. (Continuare in pag. 2-a) ______________ | In România 3 lei. 3 EXEMPLARUL In strămutare 6 lei. Taxe poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G le P. X. T. Nr. 24.464/939 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 SITUAȚIA PE TEATRUL DE RĂZBOI ORIENTAL Bătălia de la Nordul Mării de Azov. — Sectorul Odesa de R. SEIŞANU In sectorul dela nord al Mării de Azov şi de la sudul basmului Doneţ, au fost nimicite complet ultimele rămăşiţe ale armatelor 18 şi 19 sovietice de către forţele germane şi române, care în cursul luptelor din ultimele zile au făcut sforţări disperate să scape din zona unde erau încleştate. Astfel, s’a terminat bătălia dintre Nipru şi Marea de Azov. Această bătălie importantă prin rezultatele ce le-a dat s’a desfăşurat în spaţiul cuprins între Niprul inferior, la est, stepa Nogai, la sud şi regiunea litoralului Mărei de Azov, la vest. După ce trupele germane şi române au forţat trecerea Niprului, lângă Dniepropetrovsk şi Berislav, armatele 18 şi 19 sovietice au fost silite să se retragă prin stepa Nogai, spre est, cu misiunea să apere besinul minier şi industrial al Doneţului, precum şi porturile Melitopol, Mariupol şi Taganrog de pe coasta Mării de Azov. Cele două armate sovietice, întărite cu alte formaţiuni de elită aduse din Caucaz, au luat poziţie pe linia Zaporojie-Melitopol, retranşându-se dealungul căii ferate ce leagă aceste localităţi. încă din timp de pace sovietele au organizat această linie de apărare a bazinului Doneţului şi a litoralului Mării de Azov cu lucrări fortificate şi poziţii întărite. Pentru apărarea Crimeii, deasemenea s’au organizat în istmul Perikop şi la sud de el câteva linii de apărare fortificate. Comandamentul armatelor sovietice a crezut că va putea opri înaintarea trupelor germane şi române, atât pe linia Zaporojie-Melitopol, care proteja bazinul Doneţu- Lui şi litoralul Mării de Azov de la nord, cât şi pe linia strâmtă a istmului Perikop, care proteja peninsula Crimeea şi sprijinit pe aceste linii fortificate, să se menţină în defensivă. Acţiunea ofensivă a trupelor germane şi române s-a desfăşurat însă fulgerător şi cu rezultate strategice importante. Linia de apărare sovietică Zaporojie - Melitopol a fost străpunsă, ca şi linia Crimeei, din istmul Perikop, după lupte crâncene şi după aceea trupele germane, împreună cu cele române, au continuat operaţiile cu succes, in sectorul de nord al Mării de Azov, ocupând porturile Melitopol, Mariupol şi alte localităţi, pe când alte forţe ale lor au pătruns în peninsula Crimeea. (Continuare in pag. 2-a) Frăţia de arme româno-germană " S’a împlinit un an de la sosirea în ţară a misiunii militare germane care a avut rolul să contribue la condiţiiunile prielnice de colaborare înnttre armata română şi cea germană. A fost o colaborare de organizare, o activitate înfrăţită în vederea unui mare act istoric: grereiva contra celui mai puternic vecin şi a celui mai mare duşman, nu numai al nostru dar şi al Europei întregi, cum spunea d. general Mazarini în cuvântarea rostită cu prilejul dineului dat în onoarea d-lui colonel Just, ataşatul militar al Germaniei în România. Alături de armatele marelui Reich, ostaşii români au dovedit că, pe lângă elanul pornitdn sufletul celor ce.şi apără ţara, ai adoptat metodele techniice graţie cărora s’au obţinut marile succese de pe frontul dela răsărit. In cuvântarea sa de răspuns la dineul de care pomenim mai sus, colonelului Just a ţinut să precizeze : „Am putut vedea mândrele trupe române la luptă şi victorie. Pretutindeni unde pe câmpul de onoare am găsit trupele aliate române, am cunoscut eroi, cari cu entuziasm luptă pentru liberarea Patriei lor. Acestei armate regale române, probate în lupte, îi doresc pentru sfârşitul războiului o victorie strălucită care să facă graniţele frumoasei ei Patrii, astfel încât în viitorul apropiat şi depărtat nici un inamic să nu mai poată cuteza a ataca această ţară naţională unită’’. Umăr la umăr cu soldaţii germani, românii au pornit lupta pentru cauza sfântă a fraţilor subjugaţi, pentru eliberarea provinciilor de la răsărit, pentru a preveni lovitura pe care bolşevismul păgân şi hrăpăireţ o pregătea civilizaţiei europene. Elogiile aduse armatei romă- I ne de către reprezentanţii oşti- I rii germane care, sub conducerea genială a Fuehrerului Adolf Hitler, a cucerit pretutindeni laurii gloriei incontestabile, ne umplu sufletele de adâncă mulţumire. România naţionalistă exprimă desăvârşita sa recunoştinţă Germaniei şi marelui său conducător pentru concursul nepre- I tuit graţie căruia am obţinut roadele cunoscute alături de brava oaste a Reichului, ale cărei uriaşe fapte de arme sunt recunoscute de lumea întreagă, roade cari ne dau putinţa să privim cu încredere viitorul ţării şi neamului românesc. IN CORPUL ZIARULUI: Textul decretului lege pentru sporirea armonizarea salariilor funcţionarilor publici n» Manetele metalice de 100 şi 50 lei au puterea circulatorie până la 12 Noembrie Ministerul finanţelor a acordat un ultim termen pentru retragerea din circulaţie a monetelor metalice de 50 şi 100 lei, până la data de 12 Noembrie a. c. După aceasta dată vor fi primite în plata impozitelor până la 31 Decembrie 1941, când încetează definitiv preschimbarea lor. Preschimbarea acestor monete se face la administraţiile financiare de încasări şi plăţi şi la percepţiile fiscale. Publicul posesor al monetelor metalice de 50 şi 100 Iei este invitat să ia cunoştinţă de acest termen și să le prezinte cât mai neîntârziat la preschimbare, cunoscând că la data de 12 Noembrie 1941, încetează puterea circulatorie a acestor monete. ( rA )»*. .-V » * 4 . UN RĂSPUNS Mărturisim că ne este foarte greu să polemizăm, în împrejurările de astăzi, cu presa maghiară. Şi cititorii noştri vor înţelege motivul acestei rezerve. Totuşi, abuzul de libertate de limbaj pe care şi-l permite atât de des faţă de ţara noastră presa maghiară şi atenţiunea deosebită ce o acordă ziamlui nostru, ne obligă să ieşim uneori din această rezervă, deşi ştim bine că scrisul nostru nu poate fi înţeles in redacţiile ziarelor maghiare, unde lipsesc buna credinţă şi sinceritatea. Sub pretextul că răspunde unui articol al nostru privitor la prezenţa şi numărul popoarelor turanice în lume, articol care, din simplă închipuire, este atribuit directorului nostru, ziarul maghiar „Reggeli Ujsag“ recurge la o lucrare a unui scriitor grec, din care citează unele fragmente pentru a calomnia naţiunea română. Nu vom răspunde acestor calomnii pe care întreaga naţiune ,română le respinge cu dispreţ. Constatăm insă totala ignoranţă a directorului sau redactorului numitului ziar maghiar care a scris articolul şi care nu ştie că pe vremea atotputernicei bizanţului, dacă se săvârşeau nelegiuiri, ele erau executate de oamenii împăraţilor bizantini şi din ordinul acestora, iar nu da români. Lealitatea, omenia, credinţa in Dumnezeu şi bunătatea poporului român sunt virtuţile lui tradiţionale recunoscute de toată lumea şi în toate vremurile. Şi în deosebi de maghiari cari ştiu bine cât au avut de suferit românii sub dominaţiunea maghiară şi, in schimb, cât de generos s’au purtat românii faţă de minoritatea maghiară din Ardealul românesc. Şi am mai putea adăuga şi comparaţia între ospitalitatea de care se mai bucură încă ungurii rămaşi în teritoriul românesc şi cruzimea tratamentului la care sunt supuşi românii pe cari o vitregă soartă i-a pus iar sub stăpânire maghiară. Dar încă odată preferăm să nu polemizăm cu presa maghiară, pentru multe motive dar mai ales pentru că o cunoaştem de mult şi ştim că e şi nesinceră şi lipsită de urbanitate şi născocitoare de tot felul de absurdităţi şi calomniatoare. BATALIA DELA MAREA DE AZOV S’A TERMINAT Armata română a cooperat cu forţele germane la nimicirea armatelor a 9-a şi a 18-a sovietice Berlin, 11 (Rador). —— Cartierul general al Fuehrerului dă următorul comunicat special: Bătălia de la Marea Azov s'a terminat. Cooperând cu flota aeriană a cologral Loehr, armata generalului de infanterie von Manstein, armata română de sub comanda generalului de corp de armată Dumitrescu şi armata blindată a colonelului general von Kleist au bătut şi nimicit grosul armatelor a 9-a şi a 18-a sovietice. Adversarul, care a suferit pierderi sângeroase extrem de grele, a mai pierdut 64.325 prizonieri, 126 care de luptă, 519 tunuri şi alt material de război in cantităţi a căror evaluare este deocamdată imposibilă. De la 24 Septembrie, grupul de armate al mareşalului von Rundstedt, din care fac parte armatele menţionate mai sus şi trupele aliate italiene, ungare şi slovace, a luat 103.365 prizonieri şi a capturat 212 care de luptă şi 672 tunuri. Efectele ultimului atac al avioanelor germane asupra Moscovei Berlin, 11 (Rador). — In urma atacului efectuat asupra Moscovei de avioanele germane, attac menţionat în comunicatul militar de astăzi, au fost constatate numeroase lovituri în plin în mai multe cartiere ale Moscovei In plus, aviația germană a bombardat și tăiat în mai multe puncte linii ferate de o deosebită însemnătate militară, care duc la Moscova. Alte avioane sovietice doborâte Berlin, 11 (Rador). — In cursul zilei de Vineri și în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, avioane germane au doborât, în lupte aeriene desfășurate deasupra frontului de răsărit, 18 avioane sovietice. Bateriile antiaeriene germane au doborât trei aparate sovietice, iar 34 avioane sovietice au fost distruse pe sol. Puternice explozii la Leningrad Stockholm, 11 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Mari cantităţi de materii explosive au explodat acum câteva zile într’un cartier de locuinţe din Leningrad, în apropiere de atelierele Kirov. Mai multe case s’au prăbuşit, iar altele au suferit stricăciuni grave. Explozia a făcut numeroase victime din populaţia civilă. Dat fiind că astfel de catastrofe se produc din ce în ce mai des, populaţia din Leningrad este stăpânită de o nelinişte care creşte pe fiecare zi. După toate probabilităţile, asubterane pe care bolşevicii le au subterane pe car bolşevicii le-au pregătit, ca şi în alte oraşe ameninţate de trupele germane. Vase sovietice scufundate pe lacul Ladoga Berlin, 11 (Rador). — Pe lacul Ladoga, avioane germane de luptă au scufundat ori un vas de transport sovietic cu o deplasare de 1000 de tone. Ele au mai avariat un alt vapor de acelaș tonaj și au incendiat un cargobot de 800 de tone. Un vas sovietic, cu o deplasare de 500 tone, a fost lovit atât de grav, pe când naviga în regiunea insulelor baltice, încât a rămas pe loc şi a început să se aplece. Alte avioane germane au continuat cu succes atacurile contra portului Kronstadt. In portul Odesa şi In apele din faţa marelui oraş încercuit au mai fost grav avariate trei vapoare mari. SUBSCRIE CHIAR AZI LA împrumutul reîntregirii NU LĂSA PE MÂINE CE POŢI FACE AZI!