Universul - Capitala, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)

1941-11-01 / nr. 297

% Curier judiciar Egalitatea părţii pr­in faţa justiţiei înalta Curte de casaţie în Sec­­ţiuni Unita, sub preşedinţia d-lui Dim. G. Lupu şi de acord cu con­cluziile d-lui procuror general Coman Negoescu, a fixat orl din punct de vedere jurisprudenţial de excepţional Interes juridic. Prilejul l-a dat recursul făcut de d. ing. Simion Neicu contra deciziei Camerei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti prin Care PE DEOPARTE—împreună CU alţi preveniţi—a fos trimis în judecată pentru diverse infrac­ţiuni la legea de apărarea pa­trimoniului public iar PE DE ALTA PARTE i s’a respins ape­lul, declarat împotriva punerii sale sub inculpare, ca inadmi­sibil. Deciziunea Camerei, sub al doilea aspect, motiva că potrivit, art. 451 pr. pen. inculpatul nu poat­e face apel — în materie — decât numai pentru cauze de stingerea acţiunei publice şi pen­tru necompetinţă, iar nu şi pen­tru cauze de nexatipabdisrtuite care fiind o chestiune de fond ar fi de atributul exclusiv al instan­ţelor de judecată. înalta Curte s. II respingând recursul ordinar, a confirmat de­cizia şi temeiurile ei, referindu­­se la textul art. 451 sus men­ţionat. De aceea inculpaţii au atacat chiar textul, ca neconstituţional. Şi au susţinut că acest articol îngrădind dreptul de apel la Ca­meră, inculpatului, numai în cele două cazuri dar acordându-i ministerului public şi părţii ci­vile fără nici o restricţie şi în toate cazurile când ordonanţa de­finitivă le nemulţumeşte, strică echilibrul şi egalitatea drepturi­lor păriţilor în justiţi­e şi nesoco­teşte astfel art. 5 din fosta Con­stituţie a Ţării din care rezultă că orice justiţiabil, indiferent de situaţia sunea pe o are într’un liti­giu de orice natură, se bucură de aceleaşi drepturi ca orice altă parte în proces. Ministerul public a obiectat că principiul constituţional invocat nu are raport cu textul art. 451 pr. pen., acesta constituind doar o reglementare a normelor intere­sând ordinea publică şi menită să accelereze desfăşurarea acţiu­­nei represive. E aşa­dar o normă de proce­dură preliminară procesului, des­baterii judiciare a cauzei. Textul nu se aplică însă şi la judecată, unde art. 3 din Cons­­tit­u­ţie îşi are de pildă aplicţiune şi unde părţile se bucură de ab­solută egalitate de drepturi de apărare şi vocaţiune la exerci­ţiul căilor de atac, înalta Curte a respins recursul ca neîntemeiat, declarând art. 451 pr. pen. constituțional. Art. 126 din legea vămilor este neconstitutional Suprema Curte a judecat­ori­ei recursul făcut de s. a. Română Americană, în proces cu ministe­rul finanțelor și cu privire la constituționalitatea art. 126 din legea vămilor. Textul stabilește, precum se știe, că deriziunile Comisiunei Centrale Vamale nu sunt supuse nici unei căi de atac, ordinare sau extraordinare, la nicio Ins­tanță judecătorească sau admi­nistrativă, și nici chiar recursu­lui în casare, fiind definitiva si executorii prin ele înşi­le. In temeiul acestei dispoziţiuni legale numeroase recursuri In ca­sare — printre cari şi al peti­ţionarei — contra hotărîrilor a­ Cdiri. Ior, evident administrativ, au fost respinse ca inadmisibile deşi se arăta că inovaţiunea iz­beşte frontal o dispoziţiune ex­plicită a legii noastre fundamen­tale, din vremea aceea şf­, mai cu seamă, se învedera că nicio ra­ţiune nu recomandă ca puterea executivă să-şi aroga drepturi, necenzurabile în justiţie, de a dispune de soarta şi de interesele patrimoniale ale cetăţenilor. Problema s-a desbătut de aceea în cadrul unei deosebit de atente preocupări Partea a susţinut că deşi între timp s’a mai ivit o constituţie — suspendată între timp — to­tuşi recursul este perfect admi­sibil întrucât se bizuie pe un principiu din Constituţia dela 1923 (art. 103), reprodus şi în Constituţia dela 1938 (art. 75), pe care legea ordinară a vămilor l-a nesocotit deşi s’a promulgat sub imperiul primei legi funda­mentale iar excepţia de necons­­tituţionalitate s’a ridicat sub im­­periul celei de a două legi fun­damentale. Prin urmare, s’a susţinut că, e fără interes în discuţie faptul că Constituţia din 1923 (Regele Fer­dinand) a fost desfiinţată de Constituţia din 1938, precum „ fără interes în discuţie că şi Con­stituţia din 1938 s’a desfiinţat, fără să se repună în vigoare cea precedentă sau să „octroaieze” Ţării o nouă Constituţie; ceea ce interesează e numai că legea a­­tacată a fost dela origină potriv­nică — în textul art. 126 — pre­vederilor şi principiilor Consti­tuţiei sub care s’a pus în aplica­re. Ceea ce înalta Curte este în drept să constate şi să sancţio­neze. Secţiunile Unite au admis re­cursul şi au declarat neconsti­tuţional şi fără nicio aplicaţiune în proces disp. art. 126 din legea vămilor, au decis astfel că re­cursul ordinar făcut de s. a. Ro­mâno-Americană contra deciziei Comisiunei Centrale Vamale este admisibil în principiu , şi au tri­mis afacerea, ca urmare, secţiu­nea II a înaltei Curţi spre jude­care, în fond. Neconstitutionalitatea legilor se invocă inainte de pronunţarea hotărârilor... Chiar textele ce cârmuiasc ma­teria impun răspicat acest prin­cipiu. Totuşi, prea adeseori, părţile n­u-l respectă. De aceea a trebuit să intervină jurisprudenţa supremei Curţi potrivit căreia s’a lămurit, fără posibilitate de noui controverse, că recursurile în neconstituţiona­­litatea legilor nu sunt luate în discuţia Secţiunilor Unite ale înaltei Curţi de casaţie decât dacă declaraţia­ de neconstituţio­­nalitate şi indicarea prevederilor incriminate s’au produs în cursul desbaterilor de fond. Eri, Secţiunile Unite urmau să examineze un nou recurs de a­cest fel. Se susţinea, anume, de Moise Marcel — condamnat la 20 mii lei amendă de instanţa de sabo­taj a trib. Mehedinţi — că legea de reprimarea speculei şi sabo­tajului (D. L. nr. 3.674/940) ar fi neconstituţională, pentru o sea­mă de motive pline de interes juridic. Această obiecţiune s’a făcut însă prin osebită petiţie introdusă la cuintea de epei de resort­rimei zile după ce-i respinsese recur­sul ca nefondat. In această situaţie Imadica Curte în­ baza principiului de mai sus, i-a respins recursul în neconsti­­tuționalitate ca inadmisibil. Actele fără dată certă nu sunt opozabile centrului naţional romanizate de Secţiunea Juridicţională a Cen­trului Naţional de Românizare a fost sesizată deunăzi cu rezolva­rea cererii făcute de d. Gh. Ciucă din Bucureşti, de a se constata că o cantitate de 73 mii litri vin, găsită de organele oficiale ale a­­cestei autorităţi, pe via evreicei Carolina Adelstein, ar fi nesesi­­zabilă deoarece i-a fost valabil vândută anterior publicării de­­cretului-rege de exproprierea bu­nurilor rurale ale evreilor ; şi că, prin urmare, acest vin produs al viei expropriate îl aparţine, ne­­fiind supus măsurii exproprierii. Pentru a dovedi exactitatea susţinerii sale, petiţionarul a ce­rut proba cu martori, cu care să dovedească data reală a vânzării vinului, în lipsa unui act scris cu dată certă, pe care nu l-a pu­tut produce în faţa instanţei. X s-a obiectat însă din partea Centrului Naţional de Români da­­că potrivit art. 1182 cod civil - dispoziţie legală ordinară a­­cabilă şi în această materie , ci un act, care nu poartă dato­riă a unei autorităţi publice, nu poate fi opozabil terţilor. Or, prin raport la părţile pre­tins contractante în speţă, Cen­­tul Naţional de Românizare, ca ■eprezentant al Statului Român, în patrimoniul căruia au intrat produsele bunurilor expropriate de la evrei, este un terţ, care nu poate fi privat de drepturile ce i le conferă legea, ca efect al unui act ce putea fi întocmit şi ulte­rior de părţile interesate, tocmai în scopul eludării legii de ex­propriere. Iar data certă a unui act tre­­bue să rezulte din chiar actul în chestiune, ea neputând fi probată cu martori, cărora legea nu le acordă aceeaşi putere probatorie ca viza unei autorităţi publice (ce fixează data sigură a con­tactării intervenite între părţi). In consecinţă s-a cerut respin­gerea probei solicitate, iar în fond, respingerea contestaţiei însăşi. Instanţa specială a primit a­­cest fel de a vedea, şi a respins proba cu martori solicitată în scopul arătat, stabilind punctul de vedere jurisprudenţial, că nu­mai actele cu dată certă, trecute prin viza unei autorităţi publice, sunt opozabile Centrului Naţio­nal de Românizare, în dovedirea unei exceptări de la dispoziţiunile legilor de expropriere. (V. Pan­­dectele Românizării nr. 5/1941). Reprimarea speculei şi a sabotajului Jurisdicţia Specială de Repri­marea Speculei şi Sabotajului a fost sesizată ori cu judecarea ur­mătorilor comercianţi infractori: 1. FABRICA DE PAINE GA­GEL, prin reprezentanţii legali, fiindcă distribuitorul de pâine Szekely Ion, din serviciul între­prinderii, a fost găsit vânzând pâinea cu 11 lei bucata în loc de 10,50 lei bucata; 2- CONSTA­NTIN HARALAM­­BESCU, str. Romană 153, pentru că a vândut săpun cu preţul de 300 lei kg., iar unui client i-a vândut bucăţi de... „savon" care doar pe deasupra avea o pojghiţă subţire de săpun, conţinutul fiind for­mat din o combinaţie de var şi alte corpuri mai mult sau mai puţin străine de denumirea de pe etichetă. 3­­4. S. A. GALLIA şi MAR­CEL FRIEDMAN, din calea Vic­toriei 39, pentrucă la magazinul de stofe cu firma de mai sus s’au găsit mărfuri neetichetate, şi 5. AXENTE URSULESCU, din str. Filantropia 63, patronul res­taurantului ,,Bufet“, din şos. Ki­­seleff, fiindcă a fost găsit fără menit fix şi depăşind preţurile. Tot eri, Jurisdicţia Specială de reprimare a speculei şi sabo­tajului (s. III), sub preşedinţia d-lui I. David, a judecat pe in­culpaţii DUMITRU MIHAIL şi DUMITRU P. ALEXANDRU (tată şi fiu). Cel de al doilea, era învinuit anume că — făcând pe „băiatul de prăvălie” în magazinul tatălui său, din str. Plevnei 14 — a vân­dut marfă cu preţuri de speculă. Iar cel dintâi, era învinuit că — patron al magazinului şi tată al agentului material al infrac­­ţiunei — a înlesnit fapta aces­tuia prin „lipsă de supraveghere". Apărarea, prin d. avocat Teo­dor Stănescu, a cerut achitarea ambilor, pe temeiu că „lipsa de supraveghere“ — imputată se­cundului — apare ca delict şi nuanţă de infracţiune de abia prin modificarea ce s’a adus le­gii sabotajului la 4 Octombrie a. c., iar faptele s’au petrecut mai înainte cu 5 zile, deci în­­tr’un moment când nu cădea sub incidența „vechei” legi, diin 3 Mai 1941; iar „specula“ imputa­tă e nepedepsibilă deoarece s’a comis de un minor într’un timp când legea însăşi neprevăzând pedepse pentru „lipsă de supra­veghere“ a subînţeles că nu se sancţionează greşeli făptuite prin lipsă de discernământ. Tribunalul a achitat. Au fost trimişi in judecată Parchetul a dat ori rechizitorii de trimitere în judecata tribuna­lului correctional contra următo­rilor infractori: " 1­2 . CRISTIAN VASILE, din Bucureștii Noui, str. Crinului 62 și NICULESCU ȘTEFAN, comer­ciant, din suburbana Dudești Cioplea, str. Pulberăriei 166, pentru furt primul (comis prin aceea că a furat câteva ordine de scutire de concentrare pentru a­­gricultori), iar celalt pentru fals ?l_ uz de fals (comis prin aceea că obţinând ordine de acest fel În alta, le-a completat cu numele său şi le-a folosit, ca să scape de... armată) ; 3­4. NICULAE BUDIŞTEA­­NU, din calea Victoriei 61 şi C. Mardalescu, din str. Frumoasă, pentru delictul de bancrută sim­plă comis în calitate de foşti ad­ministratori ai societăţii falita „Preda” din str. Cantacuzino 7 ; 5. D. SCHERILE, din str. Că­lăraşi 44, pentru abuz de încre­dere făptuit în dauna reclaman­ţilor Vasile şi Elise Anghelescu de la care şi-a însuşit o lucrare dentară; 6. ALEX. TĂCU, reprezentan­tul întreprinderii „Laboratorul Astra“, din str. Toma Masaryk­­, pentru abuz de încredere săvâr­şit în dauna C. F. R.-ului de la care primind 64 de butoaie me­talice spre a-i livra 17 kgr. să­pun lichid, a înstrăinat butoaiele; 7. ACHIM BREZOAIA, func­ţionar comercial, din str. Elena Cuza 5, pentru vina că şi-a în­suşit 34 mii lei în dauna patro­nului său Marin Cristescu; 8. ION PÂRLOG, din subur­bana Tudor Vladimirescu 17, pentru port ilegal de titluri aca­demice, se da adică drept „doc­tor în medicină şi chirurgie“ şi semna diverse acte cu acest titlu, deși nu-i dăruise soarta decât cu patru clase primare... Trafic de metale preţioase Tot­eri. Parchetul a pus sub rigorile legii penale pe decorii G. RADULESCU, din str. Radu de la Afumaţi 29 şi NICULAE ORO­­VANU, din calea Victoriei 208, ca infractori ai legii de reglemen­tare a circulaţiei metalelor pre­ţioase. Cel dintâi este învinuit că ob­ţinând din economiile părinţilor 100 de „napoleoni“, i-a pus în vânzare, pe piaţă, prin misitul Moise Untermann. Untermann i-a găsit, rapid, client — în per­soana coinculpatului Orovanu —, în acelaş timp însă, simţind că îl urmăresc agenţii poliţiei, ca specialist ...deochiat în materie, i-a denunţat pe cei doi, consti­­tuindu-şi astfel titlu de credit, viitor, în ochii autorităţilor. Moise Untermann a ieşit deci curat din afacerea regisată de el, în vreme ce medicii sus pome­niţi au fost trimişi în judecată, în stare de arest. Cazul s-a repartizat în cerce­tarea d-lui jude in str. Bănescu, al cap. 10. Asasinul din str. Mântuleasa Trib. Ufoz, s. III, format cu d-nii judecători Aristide Nicule­­scu, Mircea Ionescu și procuror Vlad, a confirmat ori, pe 30 de zile, mandatul de arestare lansat de d. jude in str. Popescu Copă­ceci contra Iui Dumitru I. Marin zis Mişu Marinescu, autorul cri­mei tâlhărești odioase, săvârşită deunăzi asupra bătrânei Elena Rădulescu, din str. Mântuleasa­­. Imprumutul Reîntregirii prezintă avantajele tuturor împrumuturilor făcute până acum de statul român. Ca atare, el este împrumutul cel mai bine aşezat şi mai aducător de câştig decât orice împrumut dinaintea lui UNIVERSUL CALENDAR VINERI, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Sf. Stahle. Catolic : Lucila (post). Protestant: Wolfgang. ❖ Răsăritul soarelui 6,53; apusul soa­relui 17.06. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Octombrie 1784. Carte domnească pentru bra­gagii prăvăliaşi din Bucureşti. Bra­gagii din Bucureşti, au făcut Jalbă la stăpânire arătând că ei au fost volnici a se ocupa cu comerţul bră­­găriei, însă dela leatul 1780 el s’a luat acest drept, pentru ca să nu se mai cheltuiască zahareaua la lucru de brăgărie, fiind mare lipsă de bucate In tară. Domnitorul, cetind Jalba bragagii­lor din Bucureşti, hotărăşte exerci­tarea acestui comerţ, numai pentru 29 de bragagii prăvăliaşi, reglemen­­tându-i după ponturile ce urmează: 1. „Toată zahareaua cât va fi tre­buincioasă la lucrul acestor prăvălii ce mai jos rânduim, să aibă a şi-o semăna şi a şi-o face însuşi ei fără de a nu o cumpăra din ţară, pentru­că de vor dovedi, că cu zaharea din ţară îşi lucrează meşteşugul, iar nu şi-o făcu însuşi ei, tfetă zahareaua aceea se va lua pe seama Domniei, şi vor perde banii ce s’au dat; iar când s’ar întâmpla din nerodirea pă­mântului a nu se putea face de unde au semănat ei, atunci dintr’altă par­te afară din hotarele ţării să cum­pere să aducă. 2. Pentru ca să nu rămâe nechiver­nisiţi şi cei ce s’au aflat vechi bra­gagii să se hrănească cu această muncă, orânduim să fie slobod până la 20 de bragagerii aici în Bucureşti, să se hrănească neopriţi. 3. Dintr’aceşti 20 de prăvăliaşi, cel mai de frunte să aibă a fi căsătoriţi şi aşezaţi cu statornicia lor aici, cum şi ceilalţi până la numărul de 20 pră­vălii, iarăşi să se facă ştiuţi şi cu­noscuţi şi toţi cu chezaşi. 4. Unul dintre toţi aceşti 20, să fie vătaf ales dintre dânşii de brăgar carele să fie dator să răspundă pen­tru toţi ceilalţi,­ cum şi pentru lu­crul brăgăriilor, la întâmplare de trebuinţă să dea răspuns. 5. Pentru slobozenia ce au câştigat şi pentru hrana şi chiverniseala ce dobândesc dintr’aceasta şi pentru o­­prirea altora a nu lucra braga ni­meni afară dintr’aceştia, poruncim ca dela toate aceste prăvălii să se dea la orfanotropie pe tot anul, câte taleri 600, adecă, taleri 300 la Sf. Du­mitru şi taleri 300 la Sf. Gheorghe, precum înşişi ei s’au legat. 6. Nimeni altul afară din cei ce vor intra la numărul 20 de prăvălii să nu fie volnici a vinde bragă, ci toţi alţii să fie opriţi". Mai este şi al 7-lea „pont" însă am­ lipsă de spaţiu nu l-am mai re­­produs. George Dincu RADIO VINERI, 31 OCTOMBRIE 13« RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. Postul pe unde scurte 32,4 m. 9280 kHz. 2 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—3.30 . ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Radio­ jurnal (I); Concert de marşuri (discuri) ; Con­cert de fanfară româno-german; în­chiderea emisiunii. 12 : Deschiderea emisiunii: Dife­rite instrumente (discuri). 12.30: Radio Jurnal (II); Poşta să­tenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 33.50 : Serviciul german de stiri. 14 : Radio-jurnal (III). 14.20: Muzică uşoară (discuri); Vals de Ziehrer; Ghitara dragostei, tango de Poterat (voce: Tino Rossi); Me­lodie de Morgan. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: a) Or­chestra Costică Tandin, voce: Ro­­dica Bujor şi Alexandru Grozuţă Arii naţionale; Berlinul noaptea, pot­puriu din Lincke; Colea’n vale la fântână (voce: Rodica Bujor); Bach­­ner: Vezi rândunelele se duc, ro­manţă (voce: Alex. Grozuţă); Mă gân­desc mândru la tine (voce: Rodica Bujor); Du-te bade dracului, doină de la Blaj (voce: Rodica Bujor); Pe lângă plopii fără soţ, romanţă (voce: Alex. Grozuţă); Sună codru dintr’o frunză (voce: Rodica Bujor); Leon,-' cântecul ochilor (voce: Alex. Gro­zuţă); Trage bobii şi-mi ghiceşte, doină de Ardeal (voce: Rodica Bu­jor); Tango, ţigan de Boţea şi Să nu ne mai despărţim, vals lent de Den­­drino; Călugărul din vechiul schit, romanţă (voce: Alex. Grozuţă); Când eram în sat la mine, cântec din Banat (voce: Rodica Bujor); Cânte­ce şi jocuri de pretutindeni. 15.30: Reportagii germane de pe front. 15.40 : închiderea emisiunii. 18: Radio-jurnal (IV). 18.05 : ORA OSTĂSEASCA ROMA­NO - GERMANA. 19.20 : ZIUA ECONOMIEI : I. Al. Tomoroveanu, dir. f-rul C.E.C. : Ziua Economiei. II. „Toamna", poezie de Bully Prudhomme. III. „Moş Nae” de vorbă cu copiii. 19.50 : Serviciul german de știri. 20 : Radio-jurnal (IV); Sport. 20.15 : Concert de masă — Muzică uşoară (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Marii financiari in trecutul Statului nostru". Prof. Victor Slă­­vescu, Petre p. Carp. 21 : OPERE CU ACELAS SUBIECT: „MANÓN” de Massenet si „MANON LESCAUT” de Puccini. Prezentare muzicală de Alfred Alessandrescu 22 : Radio-jurnal (V). 22.15—23 : Rapsodii şi suite (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 23: Muzică variată uşoară (discuri) 24 : închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE Semnal. 21 : Jurnal ucrainian. 21.10 : Jurnal rus. 21.20: Jurnal turc. 21.30: Jurnal Italian. 21.40 : Muzică variată (discuri). 22 : Jurnal in limba germană. Mu­zică (discuri). 22.20 : Jurnal in limba italiană. 22.40 : Jurnal In limba franceză. 22.50 : Jurnal in limba engleză. Mu­zică (discuri). Cinematografe ARO: Răscoala Burilor şi Jurnal O. N. C. SCALA: Păcatul şi Jurnal de răz­boi U.F.A. 528. CAPITOL: Portul destinelor şi jur­nale U. F. A. şi O. N. C. TRIANON: Lupta pentru desrobire, Jurnal U.F.A. 528 şi O.N.C. 13. REGAL : Preludiul dragostei şi Jur­nal U.F.A. 528 şi O.N.C. 13. SELECT : Nevasta brutarului şl Jur­nal nou de război. ROXY : Viaţa la răspântie şl jurnal de război. FEMINA: Prima decepţie. PALAS BOULEVARD : Căpitanul de poştă şl jurnal de război. ■»♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ A. R. P. A.î rul Iul Frankenstein şl Jurnal românesc nr. 11. FORUM: Ultima Întâlnire d jur­nale de război. ELISEE: Demonul din umbră, jur­nale de răsboi, trupă de reviste. FRANKLIN : Iubirea lor şi Jurnal românesc de război nr. 12. NISSA: Cântecul Patriei, comple­tare şi Jurnal O.N.C. nr. 12. OMNIA : Tinereţea lui Tom Edison, jurnal de război O.N.C. nr. 12 şi compania de reviste „Gândăcel". AIDA: Johnny Apollo, jurnal de război nr. 10 şi completare. ALCAZA­R­­ Asediul Alcazarului, Jurnal U.F.A. nr. 523 şi O.N.C. nr., 12. AMERICAN: Misterul din Santonz şi Jurnal U.F.A. nr. 524 şi O.N.C. nr. 11. BITOLIA­­ Evreul Sass şi Jurnal ro­mânesc nr. 8. BARCELONA Hotel Imperial, Jur­nal de război nr. 7 şi artişti. BIZANTIN: Fecioarele trăznite, Bucureşti-Odesa şi jurnal de război. CARMEN SYLVA : Biruitorii aerului, Cruciada antibolşevică şi trupă de reviste. CARMEN : Cruciadele şi Jurnal de război. COTROCENI: Patrula albă şi Jur­nale de război O.N.C. şi U.F.A. CRÂNG­AŞI : Prizonierele destinu­lui, jurnal O.N.C. de război — con­tra bolşevismului şi trupa de re­viste Georgescu-Buzău. DACIA­­ Bal­earé şi Jurnal O.N.C. nr. 11. DIANA: Omul Invizibil, Jurnal de război nr. 10, şi trupa Jan Tomas. DICHIU : Condotierii, jurnal de răz­boi şi compania de reviste Titi Columbeanu. EDISON : Agentul G. intră în acţiu­ne, Jurnal şi Moscova pe dric cu N. Burmaz. FLORIDA: Bismark şi Jurnal de război. GLORIA : Iubirea lor şi Jurnal. ISBANDA: Traviata şi Jurnal O.N.C. nr. 13. Ileana : iţi aminteşti şi Jurnal O. N. C. nr. 11. LIA: Mâini descătuşate. Jurnal U.F.A. şi O.N.C. nr. 12. LIZEANU: S.O.S. Carfax şi Jurnal de război nr. 9 MARCONI : Quartetul Renatel, Jur­nal de război O.N.C. nr. 13 şi trupa de reviste Nedelanu. MARNA: Adevărata glorie, jurnal şi trupa de reviste Tril Mihăilescu. MEXIC : Călăreţul misterios „X 94”, Răsboiul contra bolşevicilor şi Ar­tişti. MIORIŢA : Richard al II-lea şi jur­nal românesc. MILANO : Kora Terry şl Jurnal de război nr. 10. MODEL: O viaţă întreagă şi jurnal de război U.F.A. nr. 522 şi O.N.C. nr. 10. NERO : Bărbierul din Sevila şi jur­nal de război, război nr. 11. NONI: Eşti un înger şi Jurnal de război nr. 8. ODEON : Cleopatra şi jurnal româ­nesc nr. 11 şi U.F.A. nr. 524. FACHE : Visul Doamnei Butterfly şi jurnal de război nr. 11. PARIS: Buffalo Bill salvează pieile roşii (seria II-a), jurnal nr. 12, completare şi revista Ora veselă. REX: Tarzan stăpânul junglei şi jurnal de război. SPLENDID : Puntea suspinelor şi jurnal O.N.C. nr. 11. TOMIS : Aripl frânte şi jurnal O. N. C. nr. 11. TRIUMF : Cei trei Codonas, Jurnal O.N.C. şi jurnal U.F.A. TEATRUL-CINEMA REGELE MIHAI­L (Bucureştii-Noi): Romanţa, jurnal românesc şi artişti. UNIC : Diavolul focului şi jurnale de război, U. F. A. nr. 522 şi O. N. C. nr 10. UNiRea : Iubirea lor. Jurnal de răz­boi şi completare. VOLGA BUZZEŞTI : „Opereta", Jur­nal de război nr. 12 şi comp. de reviste Filmul Românesc”. VOLGA : Pe veci a ta şi Jurnal de război nr .1. VENUS : Fetiţele au crescut, jurnal românesc de război nr. 9 şi co­­medie. VERGU­S Korn Terry, Iulian Tu Man­da artistă, şi jurnal de războiu nr. 12. EXPOZIŢII 8A LA UNIVERSUL­­ Expoziţia de pictură Viorica-Ana Ionescu. ATENEUL ROMAN. Expoziţia de pic­tură Kimon Loghi. MUZEUL TOM­A STELIAN: închis pentru repararea stricăciunilor pro­vocate de cutremur. V­OX.EUL INDUSTRIAL. (Parcul Ca­­rol I) Duminica si sărbătorile 4­0. SALA ORFEU (Calea Victoriei 44) . Expoziţia de caricaturi Ion Sava. BIBLIOTECA PUBLICA A ATENEU­LUI ROMAN. — Deschisă In toate zilele de lucru dela 4-7 d. a. Intra­rea liberă. MUZEUL SILVIC (Parcul Carol I), deschis publicului: Dumineca, orele 19—13 şi 17—20. Joia: orele 17—20. STR. ŞTEFAN MIHAILE­A­NU, 23 (ca­sele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu. Duminica şi sărbă­torile 10—12. BIBLIOTECA MUZEULUI UIL­ITAR NATIONAL: 7 Jura.-l jum. dim., lat după Duminică si sărfcători 3-7 d. a. BIBLIOTECA MUNICIPALA: str. Ba­­tiste nr. 15. Deschis zilnic între orele 8-13 si 15 ium.­20. Intrarea li­beră. SALA DALLES: Micaela Eleutheriade si Miliţa Petraşcu. — Grupul grafic: Maria Manolescu.­­ Jeniţa. Ghigha — Papazoglu. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA", şos. Kiselef nr. L MINISTERUL PROPAGANDEI (Str. Wilson). Mănăstiri şi Cetăţi din Basarabia si Bucovina Acuarele, de pictorul Anton K.­lrt- MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şo­seaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional, lângă Arcul de Triumf autobuz, 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 sept.—15 Mai între orele 7-18, de la 18 Mai-14 Sept. între orele 7-20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita in zilele de lucru dela 15-17, iar Duminica şi serbătorilor legale intre orele 15-18 precis. Pen­tru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. DOMNITA ANASTASIA ».­­ Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco”, sub conducere» d-uel Olga Cose«­ Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri In timpul nopţii telefon 3­71.88. orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi dela ora 20, numai pentru executa­rea reţetelor medicale în cazuri urg ente VINERI Chihă­eecu Constantin, calea Vic*­toriei 59, I, 3.63.74; Rădulescu Claudia, str. Blănari 14, I, 4.38 49 Lupovici Avram, str Bărăției 48, 1 3.29.80; Ionescu M. D , str Berzei 46, II, 3X13 22; 7 am fi rest­u Filt­rata, b-dul Banii Manta 61, n, 4.81.13; Shunda St., piața BuzeșU 45, II, 4.23.14; Menoliu Mihel, ca­lea Griviţei 217, II, 5.49.95; Pral­ Albert, calea Victoriei 138, III, 4.11.19; Antonescu St., str. VîitOT 194, III, 2.14.06; Hotărenu Gh., str Vasile Lascăr 76, III, 1.0140; Sceopul Mihail, str. N. Bălcescu 14, III, 4.13.85; Bejen A., calea Du­deş­ti 133, IV, 5.59.74; Beri­do­rf Alex, calea Moşilor 225, IV, 2.63.89; Ni­­ţescu Sebastian, b-dul Regele Fer­dinand 103, IV; Enescu El. dr. So­rin, b-dul Pache 111, IV; Pere­­schivescu Gh., calea Dudești 57, IV, 3­01 79; Berbier Alex , b-dul Regele Carol 66, IV, 3.00.83; Ves­­premeanu I., calea Șerban Vodă 49, V. 3­01 26; dr. Sima Gh., calea Şerban Vodă 198 V. Gheorahiu Ev., Str. 13 Septembrie 2.VI. 3.69.53; Constantinescu Maria, Calea Rahovei 53.VI. 3.95.86. TEATRE NATIONAL: Hamlet. STUDIO: Astă seară se joacă fără piesă. LUPTA şi LUMINĂ: Belache. S.VIV­Y : Aşa te vreau Tănase. OGREDIA : Prostul din baie. SĂRINDAR : Oraşul fără avocaţi. ALHAMBRA : Un vals vienez. TEATRUL NOSTRU : Scadenţa dra­gostei. COMIC : Luna ştie dar nu spune. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU­­ Amor sovietic. / V - Anul al 58-lea Nr. 297 Sâmbătă 1 Noembrie 1941 s Situaţia pe teatrul de război oriental (Urmare­a din pagina I-a) lângă valoarea sa strategică. In peninsula de la est, din a­­propierea strâmtorii ce leagă Marea Neagră de Marea de Azov, în regiunea Kerei, sunt importante zăcăminte de mi­nereuri de fer şi de manga­­nez, care împreună cu cele din regiunea Krivo­i-Rog-Ni­­kopol (Ucraina), sunt cele mai însemnate din fostul te­ritoriu al U. R. S. S. Mai înainte de anexiunea Crimeei de Rusia — anexiu­ne efectuată în 1783, după ce în 1774 Rusia obţinuse din partea Turciei „cesiunea” a­­cestui ţinut cu condiţia recu­­noaşterei independenţei tă­tarilor — se exportau mari cantităţi de sare şi de peşte sărat din Crimeea în Ucrai­na, iar prin porturile sale, Carfa şi Eupatoria, se expor­tau cereale, sclavi şi se im­portau mărfuri din Turcia, Persia şi India. Tătarii s-au stabilit defini­tiv în Crimeea în anul 1427, du­pă slă­bi­­ea „Horold de Aur” şi împărţirea teritoriu­lui cei stăpâneau hanii mon­goli intre Niponi, Don, Volga şi dincolo de Urali şi Marea Casipică. Atunci tătarii din stepele Nogai şi din antica peninsulă a Tauridei, au în­temeiat hanatul Gramului şi au întins dominaţia lor şi a­­supra litoralului Mării Negre, spre vest, până la Nistru şi până la cataractele Niprului, spre nord, unde Cazacii za­­porojeni aveau republica lor. Din cauza deselor conflicte dintre Tătari şi Cazaci — populaţiuni nomade şi răz­boinice — au suferit mult, timp de câteva veacuri, Po­lonii şi Românii din Moldova, căci, după fiecare expediţie a Cazacilor în Crimeea, Tătarii organizau şi ei expediţii de represalii împotriva tuturor populaţiunilor creştine ce se învecinau cu hotarele hana­­tului lor. Toate acele expe­diţii se sfârşeau cu distrugeri de cetăţi, oraşe şi sate, cu pustiiri şi jafuri, cu răpirea în massă a locuitorilor ră­maşi în viaţă după masacra­rea celorlalţi. ■­ In expediţia din anul 1575 a Cazacilor conduşi de Bogdan Roginski In Crimeea — scrie Bielski — „Cazacii au ars tot şi au ră­pit până şi copiii tătarilor şi creştinilor”. Tătarii au pus­tiit şi ei ţinuturile Ucrainei şi ale Poloniei; au năvălit a­­desea pri­­n Moldova, ducând cu ei în Crimeea zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii. O parte din captivi, cei mai bo­gaţi, erau propuşi pentru răs­cumpărare, iar cealaltă parte, era transportată în pieţele din Caffa şi Eupatoria unde se organiza vânzarea sclavi­lor pentru Turcia, Persia, In­dia şi chiar pentru ţările ci­vilizate din apus. Cu toate suferinţele ce se îndurau în Crimeea, creştinii din această peninsulă au stat sub dominaţia tătarilor câteva veacuri. „Se ştie, că In peninsula Tauridei—scrie Alfred Ram­­band, sunt urmaşii vechilor în 1873 — au fost ţinute multă vreme sub jugul Tă­tarilor rămăşiţele vechilor populaţii creştine: armeni, greci, goţi, italieni”. Italienii sunt urmaşii ne­gustorilor genovezi, care au întemeiat comptuarul din Caffa,­­ cunoscut bine Mol­dovenilor, căci marele drum comercial din Lemberg şi Iaşi, trecea pe la Cetatea Albă şi Oceacol în Crimeea, la Caffa. Goţii, pomeniţi de Ram­­band sunt urmaşii vechilor Goţi, cari stabiliţi în Crimeea, au păstrat idiomul german­o strămoşesc. Intr'un memoriu comunicat Academiei din Pe­tersburg, in anul 1874 de prof. Brun din Odesa, se con­stată prezenţa Goţilor în Cri­meea şi persistenţa unui i­­dion vechi germanic la Man­­gup-Kale, până la mijlocul secolului al XVII-le­a. Dezvoltarea operaţiilor ar­matelor germane şi române in Crimeea şi în regiunea Mării de Azov va crea in curând o nouă situaţie în a­­ceste părţi, ce va influenţa şi asupra regimului viitor al Mării Negre. Situaţa în celelalte sectoare ale teatrului de război este următoarea : In basmnul Doneţului for­ţele germane şi aliate, care urmăresc rămăşiţele armate­lor sovietice ce se retrag la est de Charkow şi Bielogrod, au atins pe un front larg cursul superior al râului Doneţ, care trece prin regiunea Charkow­­ului şi a Kursk-ului. Acest râu, lung de 600 km., izvorăşte In apropiere de lo­­culita.'Icea Bobrowa (24 km. N. V. de Karocza) şi cursul său superior e In direcţia Nord-Vest până la Slavcansk de unde schimbă direcţia spre sud-est şi est. Do­neţul are aproape aceeaş lungime şi lăţime ca şi Donul, dar din cauza numeroaselor ob­stacole el nu e navigabil. In sectorul de nord, între lacurile Ihnen şi Ladoga, forţele blindate germane au atacat prin surprindere un tren blindat sovietic pe care l-au capturat. In cursul a­­cestei acţiuni ele au luat mulţi prizonieri. In sectorul Leningrad, tru­pele sovietice încercuite au atacat in mai multe valuri cu infanteria şi coloanele de tankuri, poziţiile întărite ger­mane, dar toate atacurile au fost respinse cu perderi grele pentru ele. Forţele sovietice au fost silite să se retragă in liniile lor, sub focul puternic al artileriei germane. Tot în cursul zilei de ori artileria grea germ£Mnă a bom­bardat instalaţiile militare din Leningrad. Comunicatul marelui ca­rtier general ger­man spune, că acest bombar­dament a avut „efecte con­siderabile”. El a fost urmat­­ în cursul nopţei de un atac important al umor formaţiuni de aviaţie. R. S. NUNTA DE LA SPITALUL SF. PANTELIMON Ieri, d-na Maria Mareșal Anto­­negau, împreună cu d. dr. C. Dă­­niulescu ,subsecretar d­e stat al miumați, a cununat în capela spi­talului­ Sf. Pantelimon, pe sol­datul Andrei Ion din reg. 2 gră­niceri, rănit în luptele de la Odesa. Procesulurbia a început la ora 16, iar Servian­ religiios l-a să­vârşit păr. Alexandru Popescu, împreună cu păr. Ioan M. Teodio­­rescu, parohul papeflieţi şi păr. Ion M. Castedhe de la biserica Bucur- Giobanul. E a cuncea cununie religioasă care se face la acest spital de răniţi. După ofitcenea slujbei religioa­se, a ţinut o predică de adevăruri creştine păr. Ion M. Teodorescu şi a rostit cuvinte de slavă pen­tru Rege, pentru Conducător şi pentru înnalţii nunți, păr. Alexan­dru Popescu. D-na mareşal Antonescu, îm­preună cu d. dr. Dănuiescu şi în­treaga asistenţă, au vizitat e­pc® saloanele răniţilor, la patul fie­căruia interesându-se de starea răniţilor împărţindu-le acestora daruri. La sfârşit s’a servit o masă creştineacă, cu care ocazie d. dr. Sergiu Băcescu, secretarul gene­ral al ministerului muncii, a rostit o cuvântarea glorificând armata şi Conducătorul. Au cântat lăutarii iar răniţii şi oaspeţii au jucat hore. r -rxjurt -i întâmplări din Capitală Accident mortal de muncă Pe linia ferată Pitovești-Giur­­giu, la întretierea cu linia Fila­­ret, în raza cabinei c­f. r. Nr. 2 și în dreptul casei cu nr. 105, din str. înclinată, s’a întâmplat, ori după amiază, următorul accident de muncă: în timp ce electricia­nul Avram Goldenstein, din bu­levardul Regele Alexandru Nr. 111 (comuna suburbană Militari), lucra la înlocuirea unor stâlpi de telegraf, un stâlp s-a prăbuşit peste el şi prinzându-l dedesubt, i-a strivit pieptul, omorându­-l pe loc. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost trans­portat la „Institutul medico-le­gal”. Focul din str. Pivnicerului Un Incendiu a izbucnit aseară, pe la ora 6, în str. Pivnicerului Nr. 11, într’o cameră în care lo­cuia d-na Esmeralda Brăilescu- Boldur. Focul, — care nu se știe dela ce a luat naștere în lipsa lo­catarei de acasă, — a cuprins , mobilierul din interiorul încă-­­ perii. Pompierii fiind anunţaţi, la fa­ţa locului a venit o echipă a pos­tului „Bonaparte” care în scurtă vreme a stins incendiul.­­ Au fost distruse de flăcări, mo­bilierul, covoarele, lenjerie şi îm­brăcăminte. Pagubele aproxima­tiv, de 100.000 lei. Sfârşitul unui canceros Eri, la ora 11 înainte de amia­ză, a fost găsit mort, în locuinţa sa din str. Florilor Nr. 24, avo­catul Tom­a Constantin Petrescu, în vârstă de 78 ani. După declaraţia unei nepoate a decedatului anume Victoria Petrescu, domiciliată în str. Ge­neral Cerat Nr. 40, bătrânul su­ferea de cancer. EXISTĂ OAREORE SULTI AVOCAȚI ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦■♦ ♦♦♦♦♦! ? m444 44( TEATRUL din SĂRINDAR Dir. MARIA FILOTTI Astă seară ora 8 Mare e succes cu I. lancovescu Iordănescu­ Bruno Radu Bel­igan Chr. Duţulescu Marcel Enescu Ninetta Cuşti Mircea Constantinescu Eug. Cbrejta Virginia Stoicescu Erastia Peretz şi Romald Bulfinschi

Next