Universul - Capitala, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)
1941-11-01 / nr. 297
% Curier judiciar Egalitatea părţii prin faţa justiţiei înalta Curte de casaţie în Secţiuni Unita, sub preşedinţia d-lui Dim. G. Lupu şi de acord cu concluziile d-lui procuror general Coman Negoescu, a fixat orl din punct de vedere jurisprudenţial de excepţional Interes juridic. Prilejul l-a dat recursul făcut de d. ing. Simion Neicu contra deciziei Camerei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti prin Care PE DEOPARTE—împreună CU alţi preveniţi—a fos trimis în judecată pentru diverse infracţiuni la legea de apărarea patrimoniului public iar PE DE ALTA PARTE i s’a respins apelul, declarat împotriva punerii sale sub inculpare, ca inadmisibil. Deciziunea Camerei, sub al doilea aspect, motiva că potrivit, art. 451 pr. pen. inculpatul nu poate face apel — în materie — decât numai pentru cauze de stingerea acţiunei publice şi pentru necompetinţă, iar nu şi pentru cauze de nexatipabdisrtuite care fiind o chestiune de fond ar fi de atributul exclusiv al instanţelor de judecată. înalta Curte s. II respingând recursul ordinar, a confirmat decizia şi temeiurile ei, referinduse la textul art. 451 sus menţionat. De aceea inculpaţii au atacat chiar textul, ca neconstituţional. Şi au susţinut că acest articol îngrădind dreptul de apel la Cameră, inculpatului, numai în cele două cazuri dar acordându-i ministerului public şi părţii civile fără nici o restricţie şi în toate cazurile când ordonanţa definitivă le nemulţumeşte, strică echilibrul şi egalitatea drepturilor păriţilor în justiţie şi nesocoteşte astfel art. 5 din fosta Constituţie a Ţării din care rezultă că orice justiţiabil, indiferent de situaţia sunea pe o are într’un litigiu de orice natură, se bucură de aceleaşi drepturi ca orice altă parte în proces. Ministerul public a obiectat că principiul constituţional invocat nu are raport cu textul art. 451 pr. pen., acesta constituind doar o reglementare a normelor interesând ordinea publică şi menită să accelereze desfăşurarea acţiunei represive. E aşadar o normă de procedură preliminară procesului, desbaterii judiciare a cauzei. Textul nu se aplică însă şi la judecată, unde art. 3 din Constituţie îşi are de pildă aplicţiune şi unde părţile se bucură de absolută egalitate de drepturi de apărare şi vocaţiune la exerciţiul căilor de atac, înalta Curte a respins recursul ca neîntemeiat, declarând art. 451 pr. pen. constituțional. Art. 126 din legea vămilor este neconstitutional Suprema Curte a judecatoriei recursul făcut de s. a. Română Americană, în proces cu ministerul finanțelor și cu privire la constituționalitatea art. 126 din legea vămilor. Textul stabilește, precum se știe, că deriziunile Comisiunei Centrale Vamale nu sunt supuse nici unei căi de atac, ordinare sau extraordinare, la nicio Instanță judecătorească sau administrativă, și nici chiar recursului în casare, fiind definitiva si executorii prin ele înşile. In temeiul acestei dispoziţiuni legale numeroase recursuri In casare — printre cari şi al petiţionarei — contra hotărîrilor a Cdiri. Ior, evident administrativ, au fost respinse ca inadmisibile deşi se arăta că inovaţiunea izbeşte frontal o dispoziţiune explicită a legii noastre fundamentale, din vremea aceea şf, mai cu seamă, se învedera că nicio raţiune nu recomandă ca puterea executivă să-şi aroga drepturi, necenzurabile în justiţie, de a dispune de soarta şi de interesele patrimoniale ale cetăţenilor. Problema s-a desbătut de aceea în cadrul unei deosebit de atente preocupări Partea a susţinut că deşi între timp s’a mai ivit o constituţie — suspendată între timp — totuşi recursul este perfect admisibil întrucât se bizuie pe un principiu din Constituţia dela 1923 (art. 103), reprodus şi în Constituţia dela 1938 (art. 75), pe care legea ordinară a vămilor l-a nesocotit deşi s’a promulgat sub imperiul primei legi fundamentale iar excepţia de neconstituţionalitate s’a ridicat sub imperiul celei de a două legi fundamentale. Prin urmare, s’a susţinut că, e fără interes în discuţie faptul că Constituţia din 1923 (Regele Ferdinand) a fost desfiinţată de Constituţia din 1938, precum „ fără interes în discuţie că şi Constituţia din 1938 s’a desfiinţat, fără să se repună în vigoare cea precedentă sau să „octroaieze” Ţării o nouă Constituţie; ceea ce interesează e numai că legea atacată a fost dela origină potrivnică — în textul art. 126 — prevederilor şi principiilor Constituţiei sub care s’a pus în aplicare. Ceea ce înalta Curte este în drept să constate şi să sancţioneze. Secţiunile Unite au admis recursul şi au declarat neconstituţional şi fără nicio aplicaţiune în proces disp. art. 126 din legea vămilor, au decis astfel că recursul ordinar făcut de s. a. Româno-Americană contra deciziei Comisiunei Centrale Vamale este admisibil în principiu , şi au trimis afacerea, ca urmare, secţiunea II a înaltei Curţi spre judecare, în fond. Neconstitutionalitatea legilor se invocă inainte de pronunţarea hotărârilor... Chiar textele ce cârmuiasc materia impun răspicat acest principiu. Totuşi, prea adeseori, părţile nu-l respectă. De aceea a trebuit să intervină jurisprudenţa supremei Curţi potrivit căreia s’a lămurit, fără posibilitate de noui controverse, că recursurile în neconstituţionalitatea legilor nu sunt luate în discuţia Secţiunilor Unite ale înaltei Curţi de casaţie decât dacă declaraţia de neconstituţionalitate şi indicarea prevederilor incriminate s’au produs în cursul desbaterilor de fond. Eri, Secţiunile Unite urmau să examineze un nou recurs de acest fel. Se susţinea, anume, de Moise Marcel — condamnat la 20 mii lei amendă de instanţa de sabotaj a trib. Mehedinţi — că legea de reprimarea speculei şi sabotajului (D. L. nr. 3.674/940) ar fi neconstituţională, pentru o seamă de motive pline de interes juridic. Această obiecţiune s’a făcut însă prin osebită petiţie introdusă la cuintea de epei de resortrimei zile după ce-i respinsese recursul ca nefondat. In această situaţie Imadica Curte în baza principiului de mai sus, i-a respins recursul în neconstituționalitate ca inadmisibil. Actele fără dată certă nu sunt opozabile centrului naţional romanizate de Secţiunea Juridicţională a Centrului Naţional de Românizare a fost sesizată deunăzi cu rezolvarea cererii făcute de d. Gh. Ciucă din Bucureşti, de a se constata că o cantitate de 73 mii litri vin, găsită de organele oficiale ale acestei autorităţi, pe via evreicei Carolina Adelstein, ar fi nesesizabilă deoarece i-a fost valabil vândută anterior publicării decretului-rege de exproprierea bunurilor rurale ale evreilor ; şi că, prin urmare, acest vin produs al viei expropriate îl aparţine, nefiind supus măsurii exproprierii. Pentru a dovedi exactitatea susţinerii sale, petiţionarul a cerut proba cu martori, cu care să dovedească data reală a vânzării vinului, în lipsa unui act scris cu dată certă, pe care nu l-a putut produce în faţa instanţei. X s-a obiectat însă din partea Centrului Naţional de Români dacă potrivit art. 1182 cod civil - dispoziţie legală ordinară acabilă şi în această materie , ci un act, care nu poartă datoriă a unei autorităţi publice, nu poate fi opozabil terţilor. Or, prin raport la părţile pretins contractante în speţă, Centul Naţional de Românizare, ca ■eprezentant al Statului Român, în patrimoniul căruia au intrat produsele bunurilor expropriate de la evrei, este un terţ, care nu poate fi privat de drepturile ce i le conferă legea, ca efect al unui act ce putea fi întocmit şi ulterior de părţile interesate, tocmai în scopul eludării legii de expropriere. Iar data certă a unui act trebue să rezulte din chiar actul în chestiune, ea neputând fi probată cu martori, cărora legea nu le acordă aceeaşi putere probatorie ca viza unei autorităţi publice (ce fixează data sigură a contactării intervenite între părţi). In consecinţă s-a cerut respingerea probei solicitate, iar în fond, respingerea contestaţiei însăşi. Instanţa specială a primit acest fel de a vedea, şi a respins proba cu martori solicitată în scopul arătat, stabilind punctul de vedere jurisprudenţial, că numai actele cu dată certă, trecute prin viza unei autorităţi publice, sunt opozabile Centrului Naţional de Românizare, în dovedirea unei exceptări de la dispoziţiunile legilor de expropriere. (V. Pandectele Românizării nr. 5/1941). Reprimarea speculei şi a sabotajului Jurisdicţia Specială de Reprimarea Speculei şi Sabotajului a fost sesizată ori cu judecarea următorilor comercianţi infractori: 1. FABRICA DE PAINE GAGEL, prin reprezentanţii legali, fiindcă distribuitorul de pâine Szekely Ion, din serviciul întreprinderii, a fost găsit vânzând pâinea cu 11 lei bucata în loc de 10,50 lei bucata; 2- CONSTANTIN HARALAMBESCU, str. Romană 153, pentru că a vândut săpun cu preţul de 300 lei kg., iar unui client i-a vândut bucăţi de... „savon" care doar pe deasupra avea o pojghiţă subţire de săpun, conţinutul fiind format din o combinaţie de var şi alte corpuri mai mult sau mai puţin străine de denumirea de pe etichetă. 34. S. A. GALLIA şi MARCEL FRIEDMAN, din calea Victoriei 39, pentrucă la magazinul de stofe cu firma de mai sus s’au găsit mărfuri neetichetate, şi 5. AXENTE URSULESCU, din str. Filantropia 63, patronul restaurantului ,,Bufet“, din şos. Kiseleff, fiindcă a fost găsit fără menit fix şi depăşind preţurile. Tot eri, Jurisdicţia Specială de reprimare a speculei şi sabotajului (s. III), sub preşedinţia d-lui I. David, a judecat pe inculpaţii DUMITRU MIHAIL şi DUMITRU P. ALEXANDRU (tată şi fiu). Cel de al doilea, era învinuit anume că — făcând pe „băiatul de prăvălie” în magazinul tatălui său, din str. Plevnei 14 — a vândut marfă cu preţuri de speculă. Iar cel dintâi, era învinuit că — patron al magazinului şi tată al agentului material al infracţiunei — a înlesnit fapta acestuia prin „lipsă de supraveghere". Apărarea, prin d. avocat Teodor Stănescu, a cerut achitarea ambilor, pe temeiu că „lipsa de supraveghere“ — imputată secundului — apare ca delict şi nuanţă de infracţiune de abia prin modificarea ce s’a adus legii sabotajului la 4 Octombrie a. c., iar faptele s’au petrecut mai înainte cu 5 zile, deci într’un moment când nu cădea sub incidența „vechei” legi, diin 3 Mai 1941; iar „specula“ imputată e nepedepsibilă deoarece s’a comis de un minor într’un timp când legea însăşi neprevăzând pedepse pentru „lipsă de supraveghere“ a subînţeles că nu se sancţionează greşeli făptuite prin lipsă de discernământ. Tribunalul a achitat. Au fost trimişi in judecată Parchetul a dat ori rechizitorii de trimitere în judecata tribunalului correctional contra următorilor infractori: " 12 . CRISTIAN VASILE, din Bucureștii Noui, str. Crinului 62 și NICULESCU ȘTEFAN, comerciant, din suburbana Dudești Cioplea, str. Pulberăriei 166, pentru furt primul (comis prin aceea că a furat câteva ordine de scutire de concentrare pentru agricultori), iar celalt pentru fals ?l_ uz de fals (comis prin aceea că obţinând ordine de acest fel În alta, le-a completat cu numele său şi le-a folosit, ca să scape de... armată) ; 34. NICULAE BUDIŞTEANU, din calea Victoriei 61 şi C. Mardalescu, din str. Frumoasă, pentru delictul de bancrută simplă comis în calitate de foşti administratori ai societăţii falita „Preda” din str. Cantacuzino 7 ; 5. D. SCHERILE, din str. Călăraşi 44, pentru abuz de încredere făptuit în dauna reclamanţilor Vasile şi Elise Anghelescu de la care şi-a însuşit o lucrare dentară; 6. ALEX. TĂCU, reprezentantul întreprinderii „Laboratorul Astra“, din str. Toma Masaryk, pentru abuz de încredere săvârşit în dauna C. F. R.-ului de la care primind 64 de butoaie metalice spre a-i livra 17 kgr. săpun lichid, a înstrăinat butoaiele; 7. ACHIM BREZOAIA, funcţionar comercial, din str. Elena Cuza 5, pentru vina că şi-a însuşit 34 mii lei în dauna patronului său Marin Cristescu; 8. ION PÂRLOG, din suburbana Tudor Vladimirescu 17, pentru port ilegal de titluri academice, se da adică drept „doctor în medicină şi chirurgie“ şi semna diverse acte cu acest titlu, deși nu-i dăruise soarta decât cu patru clase primare... Trafic de metale preţioase Toteri. Parchetul a pus sub rigorile legii penale pe decorii G. RADULESCU, din str. Radu de la Afumaţi 29 şi NICULAE OROVANU, din calea Victoriei 208, ca infractori ai legii de reglementare a circulaţiei metalelor preţioase. Cel dintâi este învinuit că obţinând din economiile părinţilor 100 de „napoleoni“, i-a pus în vânzare, pe piaţă, prin misitul Moise Untermann. Untermann i-a găsit, rapid, client — în persoana coinculpatului Orovanu —, în acelaş timp însă, simţind că îl urmăresc agenţii poliţiei, ca specialist ...deochiat în materie, i-a denunţat pe cei doi, constituindu-şi astfel titlu de credit, viitor, în ochii autorităţilor. Moise Untermann a ieşit deci curat din afacerea regisată de el, în vreme ce medicii sus pomeniţi au fost trimişi în judecată, în stare de arest. Cazul s-a repartizat în cercetarea d-lui jude in str. Bănescu, al cap. 10. Asasinul din str. Mântuleasa Trib. Ufoz, s. III, format cu d-nii judecători Aristide Niculescu, Mircea Ionescu și procuror Vlad, a confirmat ori, pe 30 de zile, mandatul de arestare lansat de d. jude in str. Popescu Copăceci contra Iui Dumitru I. Marin zis Mişu Marinescu, autorul crimei tâlhărești odioase, săvârşită deunăzi asupra bătrânei Elena Rădulescu, din str. Mântuleasa. Imprumutul Reîntregirii prezintă avantajele tuturor împrumuturilor făcute până acum de statul român. Ca atare, el este împrumutul cel mai bine aşezat şi mai aducător de câştig decât orice împrumut dinaintea lui UNIVERSUL CALENDAR VINERI, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Sf. Stahle. Catolic : Lucila (post). Protestant: Wolfgang. ❖ Răsăritul soarelui 6,53; apusul soarelui 17.06. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Octombrie 1784. Carte domnească pentru bragagii prăvăliaşi din Bucureşti. Bragagii din Bucureşti, au făcut Jalbă la stăpânire arătând că ei au fost volnici a se ocupa cu comerţul brăgăriei, însă dela leatul 1780 el s’a luat acest drept, pentru ca să nu se mai cheltuiască zahareaua la lucru de brăgărie, fiind mare lipsă de bucate In tară. Domnitorul, cetind Jalba bragagiilor din Bucureşti, hotărăşte exercitarea acestui comerţ, numai pentru 29 de bragagii prăvăliaşi, reglementându-i după ponturile ce urmează: 1. „Toată zahareaua cât va fi trebuincioasă la lucrul acestor prăvălii ce mai jos rânduim, să aibă a şi-o semăna şi a şi-o face însuşi ei fără de a nu o cumpăra din ţară, pentrucă de vor dovedi, că cu zaharea din ţară îşi lucrează meşteşugul, iar nu şi-o făcu însuşi ei, tfetă zahareaua aceea se va lua pe seama Domniei, şi vor perde banii ce s’au dat; iar când s’ar întâmpla din nerodirea pământului a nu se putea face de unde au semănat ei, atunci dintr’altă parte afară din hotarele ţării să cumpere să aducă. 2. Pentru ca să nu rămâe nechivernisiţi şi cei ce s’au aflat vechi bragagii să se hrănească cu această muncă, orânduim să fie slobod până la 20 de bragagerii aici în Bucureşti, să se hrănească neopriţi. 3. Dintr’aceşti 20 de prăvăliaşi, cel mai de frunte să aibă a fi căsătoriţi şi aşezaţi cu statornicia lor aici, cum şi ceilalţi până la numărul de 20 prăvălii, iarăşi să se facă ştiuţi şi cunoscuţi şi toţi cu chezaşi. 4. Unul dintre toţi aceşti 20, să fie vătaf ales dintre dânşii de brăgar carele să fie dator să răspundă pentru toţi ceilalţi, cum şi pentru lucrul brăgăriilor, la întâmplare de trebuinţă să dea răspuns. 5. Pentru slobozenia ce au câştigat şi pentru hrana şi chiverniseala ce dobândesc dintr’aceasta şi pentru oprirea altora a nu lucra braga nimeni afară dintr’aceştia, poruncim ca dela toate aceste prăvălii să se dea la orfanotropie pe tot anul, câte taleri 600, adecă, taleri 300 la Sf. Dumitru şi taleri 300 la Sf. Gheorghe, precum înşişi ei s’au legat. 6. Nimeni altul afară din cei ce vor intra la numărul 20 de prăvălii să nu fie volnici a vinde bragă, ci toţi alţii să fie opriţi". Mai este şi al 7-lea „pont" însă am lipsă de spaţiu nu l-am mai reprodus. George Dincu RADIO VINERI, 31 OCTOMBRIE 13« RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. Postul pe unde scurte 32,4 m. 9280 kHz. 2 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—3.30 . ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Radio jurnal (I); Concert de marşuri (discuri) ; Concert de fanfară româno-german; închiderea emisiunii. 12 : Deschiderea emisiunii: Diferite instrumente (discuri). 12.30: Radio Jurnal (II); Poşta sătenilor. 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 33.50 : Serviciul german de stiri. 14 : Radio-jurnal (III). 14.20: Muzică uşoară (discuri); Vals de Ziehrer; Ghitara dragostei, tango de Poterat (voce: Tino Rossi); Melodie de Morgan. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: a) Orchestra Costică Tandin, voce: Rodica Bujor şi Alexandru Grozuţă Arii naţionale; Berlinul noaptea, potpuriu din Lincke; Colea’n vale la fântână (voce: Rodica Bujor); Bachner: Vezi rândunelele se duc, romanţă (voce: Alex. Grozuţă); Mă gândesc mândru la tine (voce: Rodica Bujor); Du-te bade dracului, doină de la Blaj (voce: Rodica Bujor); Pe lângă plopii fără soţ, romanţă (voce: Alex. Grozuţă); Sună codru dintr’o frunză (voce: Rodica Bujor); Leon,-' cântecul ochilor (voce: Alex. Grozuţă); Trage bobii şi-mi ghiceşte, doină de Ardeal (voce: Rodica Bujor); Tango, ţigan de Boţea şi Să nu ne mai despărţim, vals lent de Dendrino; Călugărul din vechiul schit, romanţă (voce: Alex. Grozuţă); Când eram în sat la mine, cântec din Banat (voce: Rodica Bujor); Cântece şi jocuri de pretutindeni. 15.30: Reportagii germane de pe front. 15.40 : închiderea emisiunii. 18: Radio-jurnal (IV). 18.05 : ORA OSTĂSEASCA ROMANO - GERMANA. 19.20 : ZIUA ECONOMIEI : I. Al. Tomoroveanu, dir. f-rul C.E.C. : Ziua Economiei. II. „Toamna", poezie de Bully Prudhomme. III. „Moş Nae” de vorbă cu copiii. 19.50 : Serviciul german de știri. 20 : Radio-jurnal (IV); Sport. 20.15 : Concert de masă — Muzică uşoară (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Marii financiari in trecutul Statului nostru". Prof. Victor Slăvescu, Petre p. Carp. 21 : OPERE CU ACELAS SUBIECT: „MANÓN” de Massenet si „MANON LESCAUT” de Puccini. Prezentare muzicală de Alfred Alessandrescu 22 : Radio-jurnal (V). 22.15—23 : Rapsodii şi suite (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 23: Muzică variată uşoară (discuri) 24 : închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE Semnal. 21 : Jurnal ucrainian. 21.10 : Jurnal rus. 21.20: Jurnal turc. 21.30: Jurnal Italian. 21.40 : Muzică variată (discuri). 22 : Jurnal in limba germană. Muzică (discuri). 22.20 : Jurnal in limba italiană. 22.40 : Jurnal In limba franceză. 22.50 : Jurnal in limba engleză. Muzică (discuri). Cinematografe ARO: Răscoala Burilor şi Jurnal O. N. C. SCALA: Păcatul şi Jurnal de război U.F.A. 528. CAPITOL: Portul destinelor şi jurnale U. F. A. şi O. N. C. TRIANON: Lupta pentru desrobire, Jurnal U.F.A. 528 şi O.N.C. 13. REGAL : Preludiul dragostei şi Jurnal U.F.A. 528 şi O.N.C. 13. SELECT : Nevasta brutarului şl Jurnal nou de război. ROXY : Viaţa la răspântie şl jurnal de război. FEMINA: Prima decepţie. PALAS BOULEVARD : Căpitanul de poştă şl jurnal de război. ■»♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ A. R. P. A.î rul Iul Frankenstein şl Jurnal românesc nr. 11. FORUM: Ultima Întâlnire d jurnale de război. ELISEE: Demonul din umbră, jurnale de răsboi, trupă de reviste. FRANKLIN : Iubirea lor şi Jurnal românesc de război nr. 12. NISSA: Cântecul Patriei, completare şi Jurnal O.N.C. nr. 12. OMNIA : Tinereţea lui Tom Edison, jurnal de război O.N.C. nr. 12 şi compania de reviste „Gândăcel". AIDA: Johnny Apollo, jurnal de război nr. 10 şi completare. ALCAZAR Asediul Alcazarului, Jurnal U.F.A. nr. 523 şi O.N.C. nr., 12. AMERICAN: Misterul din Santonz şi Jurnal U.F.A. nr. 524 şi O.N.C. nr. 11. BITOLIA Evreul Sass şi Jurnal românesc nr. 8. BARCELONA Hotel Imperial, Jurnal de război nr. 7 şi artişti. BIZANTIN: Fecioarele trăznite, Bucureşti-Odesa şi jurnal de război. CARMEN SYLVA : Biruitorii aerului, Cruciada antibolşevică şi trupă de reviste. CARMEN : Cruciadele şi Jurnal de război. COTROCENI: Patrula albă şi Jurnale de război O.N.C. şi U.F.A. CRÂNGAŞI : Prizonierele destinului, jurnal O.N.C. de război — contra bolşevismului şi trupa de reviste Georgescu-Buzău. DACIA Balearé şi Jurnal O.N.C. nr. 11. DIANA: Omul Invizibil, Jurnal de război nr. 10, şi trupa Jan Tomas. DICHIU : Condotierii, jurnal de război şi compania de reviste Titi Columbeanu. EDISON : Agentul G. intră în acţiune, Jurnal şi Moscova pe dric cu N. Burmaz. FLORIDA: Bismark şi Jurnal de război. GLORIA : Iubirea lor şi Jurnal. ISBANDA: Traviata şi Jurnal O.N.C. nr. 13. Ileana : iţi aminteşti şi Jurnal O. N. C. nr. 11. LIA: Mâini descătuşate. Jurnal U.F.A. şi O.N.C. nr. 12. LIZEANU: S.O.S. Carfax şi Jurnal de război nr. 9 MARCONI : Quartetul Renatel, Jurnal de război O.N.C. nr. 13 şi trupa de reviste Nedelanu. MARNA: Adevărata glorie, jurnal şi trupa de reviste Tril Mihăilescu. MEXIC : Călăreţul misterios „X 94”, Răsboiul contra bolşevicilor şi Artişti. MIORIŢA : Richard al II-lea şi jurnal românesc. MILANO : Kora Terry şl Jurnal de război nr. 10. MODEL: O viaţă întreagă şi jurnal de război U.F.A. nr. 522 şi O.N.C. nr. 10. NERO : Bărbierul din Sevila şi jurnal de război, război nr. 11. NONI: Eşti un înger şi Jurnal de război nr. 8. ODEON : Cleopatra şi jurnal românesc nr. 11 şi U.F.A. nr. 524. FACHE : Visul Doamnei Butterfly şi jurnal de război nr. 11. PARIS: Buffalo Bill salvează pieile roşii (seria II-a), jurnal nr. 12, completare şi revista Ora veselă. REX: Tarzan stăpânul junglei şi jurnal de război. SPLENDID : Puntea suspinelor şi jurnal O.N.C. nr. 11. TOMIS : Aripl frânte şi jurnal O. N. C. nr. 11. TRIUMF : Cei trei Codonas, Jurnal O.N.C. şi jurnal U.F.A. TEATRUL-CINEMA REGELE MIHAIL (Bucureştii-Noi): Romanţa, jurnal românesc şi artişti. UNIC : Diavolul focului şi jurnale de război, U. F. A. nr. 522 şi O. N. C. nr 10. UNiRea : Iubirea lor. Jurnal de război şi completare. VOLGA BUZZEŞTI : „Opereta", Jurnal de război nr. 12 şi comp. de reviste Filmul Românesc”. VOLGA : Pe veci a ta şi Jurnal de război nr .1. VENUS : Fetiţele au crescut, jurnal românesc de război nr. 9 şi comedie. VERGUS Korn Terry, Iulian Tu Manda artistă, şi jurnal de războiu nr. 12. EXPOZIŢII 8A LA UNIVERSUL Expoziţia de pictură Viorica-Ana Ionescu. ATENEUL ROMAN. Expoziţia de pictură Kimon Loghi. MUZEUL TOMA STELIAN: închis pentru repararea stricăciunilor provocate de cutremur. VOX.EUL INDUSTRIAL. (Parcul Carol I) Duminica si sărbătorile 40. SALA ORFEU (Calea Victoriei 44) . Expoziţia de caricaturi Ion Sava. BIBLIOTECA PUBLICA A ATENEULUI ROMAN. — Deschisă In toate zilele de lucru dela 4-7 d. a. Intrarea liberă. MUZEUL SILVIC (Parcul Carol I), deschis publicului: Dumineca, orele 19—13 şi 17—20. Joia: orele 17—20. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU, 23 (casele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. BIBLIOTECA MUZEULUI UILITAR NATIONAL: 7 Jura.-l jum. dim., lat după Duminică si sărfcători 3-7 d. a. BIBLIOTECA MUNICIPALA: str. Batiste nr. 15. Deschis zilnic între orele 8-13 si 15 ium.20. Intrarea liberă. SALA DALLES: Micaela Eleutheriade si Miliţa Petraşcu. — Grupul grafic: Maria Manolescu. Jeniţa. Ghigha — Papazoglu. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA", şos. Kiselef nr. L MINISTERUL PROPAGANDEI (Str. Wilson). Mănăstiri şi Cetăţi din Basarabia si Bucovina Acuarele, de pictorul Anton K.lrt- MUZEUL SATULUI ROMANESC, Şoseaua Kisseleff, 22 (Parcul Naţional, lângă Arcul de Triumf autobuz, 31, tramvai 3). Vizitarea Muzeului dela 15 sept.—15 Mai între orele 7-18, de la 18 Mai-14 Sept. între orele 7-20. Interioarele gospodăriilor Muzeului se pot vizita in zilele de lucru dela 15-17, iar Duminica şi serbătorilor legale intre orele 15-18 precis. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. Intrarea liberă. DOMNITA ANASTASIA ». Expoziţia permanentă de cusături româneşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco”, sub conducere» d-uel Olga Cose« Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri In timpul nopţii telefon 371.88. orele de serviciu 8 seara — 8 dimineaţa Farmaciile de serviciu în timpul zilei şi nopţii, între orele 13—15 şi dela ora 20, numai pentru executarea reţetelor medicale în cazuri urg ente VINERI Chihăeecu Constantin, calea Vic*toriei 59, I, 3.63.74; Rădulescu Claudia, str. Blănari 14, I, 4.38 49 Lupovici Avram, str Bărăției 48, 1 3.29.80; Ionescu M. D , str Berzei 46, II, 3X13 22; 7 am fi restu Filtrata, b-dul Banii Manta 61, n, 4.81.13; Shunda St., piața BuzeșU 45, II, 4.23.14; Menoliu Mihel, calea Griviţei 217, II, 5.49.95; Pral Albert, calea Victoriei 138, III, 4.11.19; Antonescu St., str. VîitOT 194, III, 2.14.06; Hotărenu Gh., str Vasile Lascăr 76, III, 1.0140; Sceopul Mihail, str. N. Bălcescu 14, III, 4.13.85; Bejen A., calea Dudeşti 133, IV, 5.59.74; Beridorf Alex, calea Moşilor 225, IV, 2.63.89; Niţescu Sebastian, b-dul Regele Ferdinand 103, IV; Enescu El. dr. Sorin, b-dul Pache 111, IV; Pereschivescu Gh., calea Dudești 57, IV, 301 79; Berbier Alex , b-dul Regele Carol 66, IV, 3.00.83; Vespremeanu I., calea Șerban Vodă 49, V. 301 26; dr. Sima Gh., calea Şerban Vodă 198 V. Gheorahiu Ev., Str. 13 Septembrie 2.VI. 3.69.53; Constantinescu Maria, Calea Rahovei 53.VI. 3.95.86. TEATRE NATIONAL: Hamlet. STUDIO: Astă seară se joacă fără piesă. LUPTA şi LUMINĂ: Belache. S.VIVY : Aşa te vreau Tănase. OGREDIA : Prostul din baie. SĂRINDAR : Oraşul fără avocaţi. ALHAMBRA : Un vals vienez. TEATRUL NOSTRU : Scadenţa dragostei. COMIC : Luna ştie dar nu spune. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU Amor sovietic. / V - Anul al 58-lea Nr. 297 Sâmbătă 1 Noembrie 1941 s Situaţia pe teatrul de război oriental (Urmarea din pagina I-a) lângă valoarea sa strategică. In peninsula de la est, din apropierea strâmtorii ce leagă Marea Neagră de Marea de Azov, în regiunea Kerei, sunt importante zăcăminte de minereuri de fer şi de manganez, care împreună cu cele din regiunea Krivoi-Rog-Nikopol (Ucraina), sunt cele mai însemnate din fostul teritoriu al U. R. S. S. Mai înainte de anexiunea Crimeei de Rusia — anexiune efectuată în 1783, după ce în 1774 Rusia obţinuse din partea Turciei „cesiunea” acestui ţinut cu condiţia recunoaşterei independenţei tătarilor — se exportau mari cantităţi de sare şi de peşte sărat din Crimeea în Ucraina, iar prin porturile sale, Carfa şi Eupatoria, se exportau cereale, sclavi şi se importau mărfuri din Turcia, Persia şi India. Tătarii s-au stabilit definitiv în Crimeea în anul 1427, după slăbiea „Horold de Aur” şi împărţirea teritoriului cei stăpâneau hanii mongoli intre Niponi, Don, Volga şi dincolo de Urali şi Marea Casipică. Atunci tătarii din stepele Nogai şi din antica peninsulă a Tauridei, au întemeiat hanatul Gramului şi au întins dominaţia lor şi asupra litoralului Mării Negre, spre vest, până la Nistru şi până la cataractele Niprului, spre nord, unde Cazacii zaporojeni aveau republica lor. Din cauza deselor conflicte dintre Tătari şi Cazaci — populaţiuni nomade şi războinice — au suferit mult, timp de câteva veacuri, Polonii şi Românii din Moldova, căci, după fiecare expediţie a Cazacilor în Crimeea, Tătarii organizau şi ei expediţii de represalii împotriva tuturor populaţiunilor creştine ce se învecinau cu hotarele hanatului lor. Toate acele expediţii se sfârşeau cu distrugeri de cetăţi, oraşe şi sate, cu pustiiri şi jafuri, cu răpirea în massă a locuitorilor rămaşi în viaţă după masacrarea celorlalţi. ■ In expediţia din anul 1575 a Cazacilor conduşi de Bogdan Roginski In Crimeea — scrie Bielski — „Cazacii au ars tot şi au răpit până şi copiii tătarilor şi creştinilor”. Tătarii au pustiit şi ei ţinuturile Ucrainei şi ale Poloniei; au năvălit adesea prin Moldova, ducând cu ei în Crimeea zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii. O parte din captivi, cei mai bogaţi, erau propuşi pentru răscumpărare, iar cealaltă parte, era transportată în pieţele din Caffa şi Eupatoria unde se organiza vânzarea sclavilor pentru Turcia, Persia, India şi chiar pentru ţările civilizate din apus. Cu toate suferinţele ce se îndurau în Crimeea, creştinii din această peninsulă au stat sub dominaţia tătarilor câteva veacuri. „Se ştie, că In peninsula Tauridei—scrie Alfred Ramband, sunt urmaşii vechilor în 1873 — au fost ţinute multă vreme sub jugul Tătarilor rămăşiţele vechilor populaţii creştine: armeni, greci, goţi, italieni”. Italienii sunt urmaşii negustorilor genovezi, care au întemeiat comptuarul din Caffa, cunoscut bine Moldovenilor, căci marele drum comercial din Lemberg şi Iaşi, trecea pe la Cetatea Albă şi Oceacol în Crimeea, la Caffa. Goţii, pomeniţi de Ramband sunt urmaşii vechilor Goţi, cari stabiliţi în Crimeea, au păstrat idiomul germano strămoşesc. Intr'un memoriu comunicat Academiei din Petersburg, in anul 1874 de prof. Brun din Odesa, se constată prezenţa Goţilor în Crimeea şi persistenţa unui idion vechi germanic la Mangup-Kale, până la mijlocul secolului al XVII-lea. Dezvoltarea operaţiilor armatelor germane şi române in Crimeea şi în regiunea Mării de Azov va crea in curând o nouă situaţie în aceste părţi, ce va influenţa şi asupra regimului viitor al Mării Negre. Situaţa în celelalte sectoare ale teatrului de război este următoarea : In basmnul Doneţului forţele germane şi aliate, care urmăresc rămăşiţele armatelor sovietice ce se retrag la est de Charkow şi Bielogrod, au atins pe un front larg cursul superior al râului Doneţ, care trece prin regiunea Charkowului şi a Kursk-ului. Acest râu, lung de 600 km., izvorăşte In apropiere de loculita.'Icea Bobrowa (24 km. N. V. de Karocza) şi cursul său superior e In direcţia Nord-Vest până la Slavcansk de unde schimbă direcţia spre sud-est şi est. Doneţul are aproape aceeaş lungime şi lăţime ca şi Donul, dar din cauza numeroaselor obstacole el nu e navigabil. In sectorul de nord, între lacurile Ihnen şi Ladoga, forţele blindate germane au atacat prin surprindere un tren blindat sovietic pe care l-au capturat. In cursul acestei acţiuni ele au luat mulţi prizonieri. In sectorul Leningrad, trupele sovietice încercuite au atacat in mai multe valuri cu infanteria şi coloanele de tankuri, poziţiile întărite germane, dar toate atacurile au fost respinse cu perderi grele pentru ele. Forţele sovietice au fost silite să se retragă in liniile lor, sub focul puternic al artileriei germane. Tot în cursul zilei de ori artileria grea germ£Mnă a bombardat instalaţiile militare din Leningrad. Comunicatul marelui cartier general german spune, că acest bombardament a avut „efecte considerabile”. El a fost urmat în cursul nopţei de un atac important al umor formaţiuni de aviaţie. R. S. NUNTA DE LA SPITALUL SF. PANTELIMON Ieri, d-na Maria Mareșal Antonegau, împreună cu d. dr. C. Dăniulescu ,subsecretar de stat al miumați, a cununat în capela spitalului Sf. Pantelimon, pe soldatul Andrei Ion din reg. 2 grăniceri, rănit în luptele de la Odesa. Procesulurbia a început la ora 16, iar Servian religiios l-a săvârşit păr. Alexandru Popescu, împreună cu păr. Ioan M. Teodiorescu, parohul papeflieţi şi păr. Ion M. Castedhe de la biserica Bucur- Giobanul. E a cuncea cununie religioasă care se face la acest spital de răniţi. După ofitcenea slujbei religioase, a ţinut o predică de adevăruri creştine păr. Ion M. Teodorescu şi a rostit cuvinte de slavă pentru Rege, pentru Conducător şi pentru înnalţii nunți, păr. Alexandru Popescu. D-na mareşal Antonescu, împreună cu d. dr. Dănuiescu şi întreaga asistenţă, au vizitat epc® saloanele răniţilor, la patul fiecăruia interesându-se de starea răniţilor împărţindu-le acestora daruri. La sfârşit s’a servit o masă creştineacă, cu care ocazie d. dr. Sergiu Băcescu, secretarul general al ministerului muncii, a rostit o cuvântarea glorificând armata şi Conducătorul. Au cântat lăutarii iar răniţii şi oaspeţii au jucat hore. r -rxjurt -i întâmplări din Capitală Accident mortal de muncă Pe linia ferată Pitovești-Giurgiu, la întretierea cu linia Filaret, în raza cabinei cf. r. Nr. 2 și în dreptul casei cu nr. 105, din str. înclinată, s’a întâmplat, ori după amiază, următorul accident de muncă: în timp ce electricianul Avram Goldenstein, din bulevardul Regele Alexandru Nr. 111 (comuna suburbană Militari), lucra la înlocuirea unor stâlpi de telegraf, un stâlp s-a prăbuşit peste el şi prinzându-l dedesubt, i-a strivit pieptul, omorându-l pe loc. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost transportat la „Institutul medico-legal”. Focul din str. Pivnicerului Un Incendiu a izbucnit aseară, pe la ora 6, în str. Pivnicerului Nr. 11, într’o cameră în care locuia d-na Esmeralda Brăilescu- Boldur. Focul, — care nu se știe dela ce a luat naștere în lipsa locatarei de acasă, — a cuprins , mobilierul din interiorul încă- perii. Pompierii fiind anunţaţi, la faţa locului a venit o echipă a postului „Bonaparte” care în scurtă vreme a stins incendiul. Au fost distruse de flăcări, mobilierul, covoarele, lenjerie şi îmbrăcăminte. Pagubele aproximativ, de 100.000 lei. Sfârşitul unui canceros Eri, la ora 11 înainte de amiază, a fost găsit mort, în locuinţa sa din str. Florilor Nr. 24, avocatul Toma Constantin Petrescu, în vârstă de 78 ani. După declaraţia unei nepoate a decedatului anume Victoria Petrescu, domiciliată în str. General Cerat Nr. 40, bătrânul suferea de cancer. EXISTĂ OAREORE SULTI AVOCAȚI ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦■♦ ♦♦♦♦♦! ? m444 44( TEATRUL din SĂRINDAR Dir. MARIA FILOTTI Astă seară ora 8 Mare e succes cu I. lancovescu Iordănescu Bruno Radu Beligan Chr. Duţulescu Marcel Enescu Ninetta Cuşti Mircea Constantinescu Eug. Cbrejta Virginia Stoicescu Erastia Peretz şi Romald Bulfinschi