Universul - Capitala, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)

1941-11-20 / nr. 316

ti Promulgarea legii pentru înarmarea vaselor de comerţ americane Washington, 18 (Rador). — Co­respondentul ageniei D. N. R. anunţă: Preşedintele Roosevelt A pro­mulgat legea prin care se decide înarmarea vapoarelor de comerţ Washington, 18 (Rador). ■— Corespondentul agenţiei „Şte­fani" an­unţă: Preşedintele Roosevelt a cerat congresului deschide­rea unui nou credit pentru forţele armate americane. Acest credit se ridică la 6 miliarde şi 687 milioane de Mamu­la, 18 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” co­munică: Autorităţile au fost nevoite să facă apel la marinari americani, pentru a asigura menţinerea ordi­nei în baza navală de la Mari­va­le», unde 1300 de lucrători cari lucrează la construcţii de cazărmi ale Statelor Unite, dreptul lor de a naviga în zonele maritime de război, precum şi dreptul de a pătrunde în porturile ţărilor be­ligerante, dolari, din care jumătate vor­ servi la fabricarea tunurilor. D. Roosevelt a mai cerut deschiderea unui credit de 308 milioane de dolari pentru marină. Din această sumă 130 milioane de dolari vor servi la înarmarea vapoarelor de comerţ, şi de şosele s’au pus în grevă. ❖ Washington, 18 (Rador). — Co­respondentul agenţiei ,,Ştefani" anunţă: Preşedintele Raybum a decla­rat in Cameră că guvernul este hotărât să intervină pentru a pune capăt grevei minerilor. Noui credite militare cerute de d. Roosevelt Grevă şi in insulele Filipine Telegrame am străinătate ECONOMICE-FINANCIARE Raporturile economice româno- germane "Betain, ie (Rador). _ Zkutil wNajKmiail Zateng” din Essen pu­nică sub titlul: ,România, sincer partener economic al Germaniei" Un lung articol despre raporturile economice româno-g­ermane, pe baza declar­aţiunilor făcute de d. ■sinistre Marinescu unui redactor al ziarului, cu ocări» vizitei sale 1* Kerim După câteva cuvinte intro­ductive, ziaristul german spune câ d. ministru Marinescu s’a arătat foarte mulţumit de tratativele eco­nomice şi convorbirile dda Berlin, care au decura de la Început In spiritul celei mai perfecte solari­­tăţi. Ele au decurs de asemenea după cum a precizat miiistruil eco­nomiei naţionale, in cadru concep­ţiei d-lui ministru Funk, după care in acordurile economice dintre po­poare, trebue să se ţină seama totdeauna de necesităţile vitale ale naţiunilor respective. Din aceasta concepţie — a declarat textual d. ministru Marinescu — a isvorit în­crederea in noi, încredere căreia noi îi răspundem cu toată buniri» Su momentul în care Germania a devenit partenera noastră mare *» dreaptă O alianţă sfinţită pe câm­pul de luptă prin sângele celor că­zuţi, duce in mod firesc la solida­ritatea economică, camaraderia fără condiţii şi la o puternică con­ştiinţă de colaborare. După eram soldaţii noştri luptă cot la cot, tot aşa economiştii germani şi români merg mână in mână şi tot aşa muncitorimea celor două naţiuni lucrează cot la cot. Cu privire la colaborarea ger-­anano română in domeniul indus­triei, d. ministru Marinescu a de­clarat următoarele: Comisiunile industriale se vor orienta în lu­crările lor după directivele stabi­lite în convorbirile prealabile. In acest domeniu România poate fo­losi experienţa uriaşă de care dis­pune Germania, fiind scutită ast­fel de experienţe inutile precum şi de pierderi de timp şi ca ministru al economiei naţionale al tarii mele sunt în măsură să iau toate disperi Uunite MiaMale la conformi­tate cu scopul lor Dai fiind structura economie» a Ro­m­­iniei — recumâ mai departe zi a­­riatul german — este natura] ca noi să ne Îndreptăm atenția spre organărarm unei industrii Înoată pe agrieidivă. In «post f«l — ob*­serva m­arintul german — d. mi­nistru Marinescu a întocmit un plan care cottigpande iritercaelT economice naţionale eăt şi generale europene. In onofeinoHiT aiurai diferitele aspecte ala peeshti plan, care prevede şi intendReaan #*­gricolă. In cm priveşte Habib aromi ni» mino-germană In dsmmtul fodw­­triat petrolifere, d. juriirirtra Mari­­nescu a dealini următoarele: Pe­trolul, mirienesiile, lesend şi apa sunt cele mai importante sapctotel ale industriei noastre. În toate a­­eeate domenii lucrăm cât se poate de strâns cu Gerssanil. Contrar unor ştiri tendenţi sasa dupâ care producţia noastră petroliferii afar găsi in scădere trebua să constat că ea f îm­potriva arte la perma­nentă creștere. Utilizarea căderilor de apă pen­tru reducena energiei clectrtee face deasemenea progrese impor­tante.­­ In centburare d­iwinism­ Mali­nescu a arătat că d-sa urmărește de pe acum adaptarea economiei românești de necesităţile ce se vor fi după încheierea păcii. D­ar şi-a încheiat expauterea cu următoarele cuvinte: România a renăscut mulţumită energiei Ma­reşalului Antonescu şi datorită perspectivei sale istorice, de a căuta în Germania genialului Füh­rer Adolf Hitler aliata, prietena şi colaborarea României. Poporul ro­mân va răsplăti aceasta Germa­niei cu o îndoită prietenie. Marşul nostru este un marş comun spre victorie asupra comunismului şi a­­supra tuturor duşmanilor unei Eu­rope fericite şi unite. Presa franceză despre rezultatul plebiscitului din România Vichy, IS (Rador). — Ziarul ,,Effort” consacră un editorial rezultatului plebiscitului din Ro­mânia. Autorul articolului subliniază că rezultatul plebiscitului se pu­tea prevedea di sconta dinainte, pentru că este sigur că opera în­treprinsă de Conducător şi dusă la un bun sfârşit până acum, a fost impunătoare. „Războiul germano-rus i-a o­­ferit prilejul de a recupera în mare parte, teritoriile de care România fusese amputată în ră­sărit. ..Dintre toate ţările aliate Ger­maniei, România pare a fi înde­plinit efortul militar cel mai important in acest război. For­ţele române mai colaborează cu armata germană în operaţiunile din Crimeea şi participă la ata­cul împotriva Sebastopolului”. „O atare nouă situaţie a Ro­mâniei in Europa, a fost opera Mareşalului Antonescu”. S ziarul „Petit Journal” publică pe marginea plebiscitului şi sub semnătura lui Saint Pourcain, o pagină întreagă de text ,hărţi şi clişee consacrate Basarabiei *'■ Bucovinei. Articolul subliniază că prima zi a plebiscitului a fost pentru Bucovina şi Basarabia o sărbă­toare căci, după un an de robie sovietică aceste două provincii şi-au reluat locul în comunitatea românească şi au fost chemate, ca şi ceilalţi supuşi ai Regelui Mi­hai I, să se pronunţe asupra politicei Mareşalului Antonescu, făuritorul victoriei, pe care ţara întreagă l-a sărbătorit în ziua de 8 Noembrie. O Îndoită insultă şi o îndoită nedreptate au fost, ast­fel, reparate. Autorul face, apoi, istoricul rănitei Basarabiei şi a Bucovi­nei, expune destinul istoric al Bucovinei şi rolul Basarabiei în cultura românească, arată care a fost acţiunea comunistă a So­vietelor şi devastările bolşevice în aceste provincii şi subliniază cât de grea este misiunea de re­construcţie şi de reorganizare în­treprinsă în Basarabia şi Buco­vina de către guvernul Mareşa­lului Antonescu. D Saint Pourtain încheie afir­mând că noua Românie — cu bo­găţiile, posibilităţile şi organiza­ţia ei constituie astăzi o piatră de temelie, pentru organizarea ecnomică a Europei. Identificarea unuia ii teroriştii care au atentat la viaţa militarilor germani din Franţa Paris 18 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. R. trans­mite: Un mandat de arestare a fost emis împotriva tapiţerului Gil­bert Andre Brustlein, născut la 21 Martie 1919 la Paris. Brustlein este unul din şefii bandelor teroriste care în ultima vreme au luat parte la atentatele Împotriva membrilor armatei I germane precum şi la unele acte de sabotaj. Poliţia franceză a re­uşit, în cursul cercetărilor întreprinse, să aresteze mai mulţi vinovaţi şi să găsească cu acest prilej un adevărat arsenal de arme al a­­cestor terorişti. In mandatul de arestare se face apel la populația franceză să ajute la prinderea lui Brust­­lein. A şasea aniversare a sancţiunilor aplicate Italiei Milano, 18 (Rador).— „Coriere della Sera” scrie intre altele ur­mătoarele cu prilejul celei de-a şasea aniversări a sancţiunilor a­­plicate Italiei: Din 1938, Italia a ştiut că ea a provocat pentru totdeauna ura Angliei, ură pe care Marea Bri­­tanie o are contra tuturor tine­relor naţiuni pe cale de a-şi pre­găti un viitor mai bun. Ca protecţie contra frontului ameninţător al plutocraţiilor, s-a creiat Axa, ca o mare realitate a nouri Europe. Această Axă a simbolizat alianţa a două revo­luţii şi a două naţiuni destinate să creeze şi să asigure noua or­dine europeană. Astăzi, Italia fascistă este şi mai dârză în luptă şi ea va în­vinge din nou, graţie armelor şi rezistenţei de fier a întregei sale naţiuni, împreună cu Germania şi cu celelalte naţiuni aliate, Ita­lia va făuri noua ordine euro­peană. „Popote d’Italia“, la rândul său, declară : După votarea sanc­ţiunilor, Anglia a făcut să se în-Ou inima frântă de durere, so­ţia, copii, frate, soră, cumnaţi, cumnate­­şi nepoţi, an­uoţă înceta­rea din viaţă a mult iubitului lor David Horn după o scurtă dată grea suferinţă.­ţeleagă pentru toate naţiunile că era cuceririlor coloniale s'a ter­minat, că toate coloniile engleze sunt ■ intangibile pentru vecie şi că celelalte teritorii sunt­ rezer­vate deasemeni pentru Anglia. Ţările fără materii prime şi fără spaţiu vital aveau de alee între ruină şi aservirea econo­mică şi financiară de către An­glia. Când însă Italia a început în 1935 lupta contra Angliei, ea nu se găsea singură. Italia avea a­­lături pe marea şi lnarva naţiune germană. Astăzi, toate naţiunile de pe Continent, potrivnice do­minaţiei intolerabile şi brutale a Angliei, luptă pe rândurile Axei. ❖ Roma 18 (Rador). — întreaga Italie a arborat Marţi steaguri, ca la aceiaşi dată în anul 1935. Aniversarea sancţiunilor a dat prilej pretutindeni la manifes­­taţiuni patriotice. Ca şi acum şase ani, poporul italian a ex­primat voinţa sa unanimă şi cer­titudine în victorie. înmormânter­ea se va face la C1 mâini din Şoseaua Giurgiului Miercuri 19 Noembrie a. c. 2­4 P­ m. orele 23 -040- Moartea scriitorului francez Edmond Haraucourt Paris, 19 (Rador). — Cunoscu­tul poet, romancier şi autor dra­­matic Edmond Haraucourt a în­cetat din viaţă Lumi searăt Par­i». ,La-ta*—» Litigiul chino-japonez va trebui să fie lichidat înainte de venirea primăverii Declaraţiile mareşalului Ciang Kai Shek Shanghai, 18 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite: După o informaţie primită din Ciungking, Ciang Kai Shek a declarat, cu prilejul deschiderii „Consiliului politic al poporului", că litigiul chino-japonez va tre­bui să fie lichidat înainte de venirea primăverii. Şeful guvernului din Csung­king işi întemeiază acest punct de vedere pe faptul că pentru primăvara viitoare este de aş­teptat — după cum a declarat el — o înrăutăţire a situaţiei pe frontul democratic. Ciang Kai Shek a cerut să se producă în cel mai scurt timp posibil o intervenţie a Angliei şi a Statelor Unite în favoarea Chinei, care luptă de patru ani. El a exprimat speranţa că mi­siunea d-lui Kurusu, trimisul extraordinar al guvernului ja­ponez la Washington, nu va putea fi dusă la bun sfârșit. Şapte provincii indiene refuză să ajute Andia in război Shanghai, 16 (Rador). — Corea­ , mtaiştrii din ţapi» provincii in­­pandentul agenţiei „D. N. B." «Bene a« refuzai ea dea ajutoare anunţă : I 1« războiul dus de Angi*. După cum se anunţă din Delhi, *_________________________ Irakul a rupt relaţiile cu Franţa şi Japonia New York, ÎS (Rador). — Co­respondentul agenţiei C. N. R. transmite: Ziarele diin Statele Unite pu­blică o ştire a agenţiei United Press, după care guvernul Ira­kului a anunţat ruperea relaţii­lor diplomatice cu Franţa şi Ja­ponia. In această ştire se spune: Gu­vernul Irakului dă ca motiv pentru acest am­ relaţiile strân­se dintre cele două puteri cu pu­terile Axei în timpul revoltei din Irak. Legaţiile Franţei şi Japoniei din Bagdad au fost imediat în­chise şi ministrul Irakului la Vichy a fost rechemat. Deblocarea peştelui conservat sub orice formă Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării a dat următoarea, decizie: Se deblocă pe data de 1 Decem­­brie 1941 peştele conservat sub orice formă, de orice specie. Peştele sărat deblocat prin efec­tul prezentei deriziuni, se va pune în vânzare cu preţul stabilit prin Deriziunea Ministerială No. 542 pu­blicată în Monitorul Oficial No. 251 din 22 octombrie 1941 şi conform ur­m­arelor norme: a) Peştele deţinut de Parid şi Inooop se va desface prin coope­rative şi anumiţi comercianţi men­ţionaţi în listele stabilite de Sub­secretariatul de Stat al Aprovizio­nării şi comunicate Institutului Na­ţional al Operaţiei astfel : In Bucureşti 12 vagoane săptă­mânal si anume de 3 ori pe săptă­mână (Marţea, Miercurea şi Joia) câte 4 vag. In Ploeşti 2 vag. săptămânal si a­­nume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte un vag. In Braşov un vagon săptămânal şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte 5.000 kg. In Constanţa un vagon săptămânal şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte 5.000 kg. In Câmpina, Valea Prahovei şi regiunea petrolifera 5.000 kgr. săp­tămânal şi anume de două ori pe săptămână 2.500 kg. b) Peştele sărat deţinut de Co­mercianţii cu ridicata şi aflat în frigoriferul Parid din Galaţi, se va desface în Galaţi şi Brăila astfel: câte două vagoane săptămânal în fiecare oraş şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia). In aceste localităţi peştele se va desface prin comercianţii care vor fi stabiliţi de Primărie, în acord cu Camerele de Comerţ şi Industrie respective. c) Peştele sărat aflat la alţi de­ţinători se va putea deasemenea pune în vânzare ,cu începere dela 1 Decembrie 1941 în mod liber, cu preţurile maximale, stabilite prin Deciziunea Ministerială No. 542 pu­blicată în Monitoru­l Oficial N. 251 din 22 Octombrie 1911. Sunt şi rămân abrogate dispozi­­ţiunile Deciziunei Ministeriale Nr. 425 publicată în Monitorul Oficial Nr .105 din 30 August 1941 şi dis­­poziţiunile art. 3 din Deriziunea I­NT n '-ria'ă Nr. 430 publicată în­­ Monitorul Oficial Nr. 208 din 3­1 Septembrie 1941. ( COTA APEI DUNĂRII Nouile preturi ale bumbacului egrenat Monitorul Oficial de ori publi­că următoarea decizie a ministe­rului economiei naţionale : ART. I. Cu începere de la data publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial, se stabilesc ur­mătoarele preţuri pentru bumba­cul egrenat bruto per neto loco­­fabrică de egrenare, inclusiv ci­fra de afaceri și taxa de 2% cu­venită Serviciului textilelor: Calietea I-a, 540 lei kgr. Calitatea II-a, 474 lei kgr. Calitatea III-a, 400 lei kgr. ART. II. Calităţile de bumbac «ratate la art. I, vor trebui să îndeplinească următoarele con­diții»:: Calitatea I-a: Bumbacul va fi de culoare albă, fără pete galbe­ne. Va fi elastic la pipăit. Calitatea Il-a : Bumbacul va fi alb sau puţin gălbui. Se ad­mite un mic procent (2%) de se­minţe sfărâmate. Calitatea IlI-a: Bumbacul va fi de culoarea alb-cenuşie sau galben-castaniu. Se admite un procent de maximum 3% semin­­ţe sfărâmate. Elasticitatea şi­ re­zistenţa fibrelor este mai redusă decât la calitate* NI-1. ART. III. Preţurile de mai sus, fixate pentru o­­eritele categorii de bumbac engropat, se înţeleg pentru marfa conţinând 10% u­­miditate. Pentru o umiditate in­ferioară celei stabilite, se plăteş­te un preţ superior şi emane pentru fiecare grad de umiditate în minus se adaugă 1% la pre­ţul stabilit. ART. IV. Costul engrenatului bumbacului engrenat menţionat se fixează, la 9 lei pen­tru kgr. bumbac brut. Acest cost n’a avut în vedere la calcularea prețului la art. I. Blocarea bumbacului brut Monitorul Oficial de ori publi­că următoarea decizie a ministe­rului economiei naționale-ART. 1. Se blochează bumbacul brut ce se va importa cu începeri de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei deciziuni. ART. 3. — Toți importatorii sunt obligați să declare ministe­rului economiei naţionale, direc­ţia materialelor prime, pe calită­ţi, cantităţile de bumbac brut importate şi pominele de vămuire. Dacla­raţii­le se vor face prin scrisoare recomandată, în termen de 7 zile libere de la data sosirii în vamă. Retipis« scrisorii îepowtvadate face dovadă depunerii în termen a declaraţiei. ART. 3. — Toţi importatorii sunt obligaţi să transporte în fi­laturi bumbacul blocat prin efec­tul prezentei deriziuni care va fi repartizat de Ministerul Econo­miei Naţionale, la filaturile unde a fost transportat ,în vederea sa­tisfacerii trebuinţelor militare şi civile, exm­ior­m dispoziţiunilor ce vor fi date de acest departament. ART. 4. —Organele vamale vor comunica minatorului econo­miei naţional­e, direcţiunea mate­riilor prime, toate cantităţile de bumlbac brut importate în, termen de 7 zile libere dela data sosirii in vamă. Ele nu vor elibera aceste can­tităţi celor în drept decât pe baza unei declaraţiuni, prin care aceş­tia vor declara că cunosc dispo­­ziţiunile de blocare prevăzute in prezenta deviziune. * Kfttd a SS-tea Kft. 316 M 20 Noemarte 1941 0 ÎNŞTIINŢARE PEN­TRU EXPORTATORI Se atrage atenția exportatori­­lor asupra faptului ca în confor­mitate cu dispoziţiunile art. 47 al decretului lege pentru oganiza­­rea asoc4®ţiffior de exportatori , publicat, în Monitorul­ Oficial nr. 7 din 9 Ianuarie 1939, toţi expor­tatorii Înscrişi în registrul oficial al exportatorilor sunt obligaţi ca în pumnul lunilor Noembrie şi Decembrie să ceară menţinerea lo­r în acest registru periferi­umit viitor, adresând în acest sens o perere mâniatemuiuiM­epamorfinei naţionale, direcţiunea încurajării exportului. Cererea va cuprinde următoarele date : Denumirea ACȚIUNI Artra Română 1900; 920; I. R. D. P. 395; 390; Banca Românea­scă optate 760; 750; 740; Lelea 1560; 575; 580; 570; Comerțului Craiova 250; Clădirea Românea­scă 800; 810; 830; S. T. B. 1930; 1800; Steaua Română 900; Credit Millioc 915; 910; 905; Dacia Româ­nia 5000; Reşiţa 720; Banca Vul­tur 530; Concordia 100P; Banca Naţională 7900 ; 7800; 7790; Banca Românească pui 700- Carpatina Capo; Rede­ven­ţa 400; S. R. D. 2460; Mica 1960 EFECTE SCRISURI, OBLI­GAȚIUNI împroprietărirea 59,3/8; 59,1/2; 59,5­8; 59,3/4; 59,7,/8; 50; înzes­trare mari 77; 77,1/2; ti,titan mini. 70,3/8; 70,1/2 - 70,3/4; Consolidare 41,1/4; 41,/34; Urbana Buc. 5% noui 02,3/4; 63, 5% vechi 35,1/2; Unificată 1941 4,1/2% 55,1/4; 55, 3/8; 4%­150,1/8; Perpetuă 53; Renta 1913 4,1/2% 46,1/2; Renta 1633 61,1/2; Deblocată 46. RENTE ANTEBELICE Rentă i% 45-46 Rentă 48/t% 43-50 [ Renta 5% 50—53 RENTE POSTBELICE INTERNE Renta 5% 1916 Național 48—49 Renta 5% 1919 Unirii 48—49 Renta 5% 1920 Refao 48—48 Renta 5% deblocată 48—49 Renta 5% 1922 Impr. 59—60 Renta 5% perpetuă 52—53 Renta 5% roan. 60)/—61»/» Renta ilA% 1934 înzestr iman) 77)4­ 781$ Renta 4'$% 1934 Înzestr. mici 71—72 Renta 3% consollid. 41—­42 Bonuri 4% 1931 impozit. 48—50 RENTE UNIFICATE Renta 4% 1941 unificat 50—51 Renta 4)­ 1941 unificat 55—56 RENTE POSTBELICE EXTERNE Renta 7% emis 1920 stab ex. oup. 49—50 Renta 7‘/t% Emis. 1931 Desvol. 40 im fio Renta 4% Unificat acord Parts 550—580 Renta 1% Unificat acord Paris 600-620 Renta 4% Unificat acord Berlin 180-190 Renta 4»/»% Unificat acord Berlin 370-380 Renta 5%. Unificat acord Beittjn 190—200 f torni, localitatea, adresa exactă (•str. și nr. oases), adresa telegra­fică (dacă are), nr. telefonului, exportul principal, exportat, se­cundar, eventualele schimbări intervenite. Deasanaeni se va atașa cererii un­­tablou cu exporturile efec­tuate pe cursul anului, care va cuprinde următoarele elemente: Rubrica cu denumirea firmei, arsul, art. vamal, denumirea produsului exportat, cantitatea, valoarea, ţara de destinaţie. A­­cele firme cari nu au făcut ex­port, vor arăta motivul. SCRISURI FUNCIARE Urbane Buc. 5% ştamp 36—37 Urbane Buc. 5% stamp. 63—64 Urbane Buc. 5% 83—64 Rurale K% 70—72 Rurale nepreechimbate 5% 36—38 Rurale preec. 5%­ 75—78 Rurale 10%­­ 75—78 OBLIGAŢIUNI Judeţene 4*­* 83—87 Judeţene 5% 62—63 Casa Rurală 8% 49—50 Comunale Bucureşti 31% 43—43 Comunale Bucureşti 4% 57—60 Comunale Bucureşti 5% 60—62 Locuinţe eftine 5% 72—75 BANCARE Banca Naţională a României 7750 Banca de Credit Român 400 Banca Românească 740 Banca de Scont a României 320 Banca Comerțului Craiova 228 Banca Comercială Română 478 Banca Com. Italiană și Rom 400 Banca Albina Sibiu 500 Banca Urbană 850 Banca Agricolă 90 Banca Ilfov •— PETROLIFERE Astra Română 1926 Credit Minier 905 Concordia 1000 I.pD.P. 390 Petrol Block 440 Petrol Românesc­­ 800 Prahova 390 Redeventa 400 Steaua Română 900 ASIGURĂRI Generala­­ 1200 Steaua României 480 Naționale 200 Agricola Fonciara 560 Dacia România 4700 Asigurarea Româneasca 525 DIFERITE SOCIETĂȚI Carpatina 1200 Cartea Românească 975 Casa Rurală 525 Credit Carbonifer 800 Clădirea Românească 790 Credit Industrial 890 Govora Călimăneşti lI0 Letea 1575 Nitrogen 530 Locuințe Eftine 410 Marile Hotelur 200 S. R. L. 2450 Telefoane 1440 Mica 1960 Reşiţa 720 S. T. B. 1800 ŞTIRI • Până la 13 a­brie a. c., In­­stiitutul naţionali­cd cooperaţiei, print agenţiile şi subcentrele sale de colectare, a cumpărat, din Basarabia, o cantitate de 5.3SS0 vag. de produse agricole şi anume: 3637 vag. porumb­, 679 vag. grâu; 141 vag. secară; 401 vag. orz; 281 vag. floarea soarelui; 7 vag. tinte oleaginoase. Din această can­titate cumpă­rată s’am dat dispozițiuni de expediere, în regiunile defici­tare, pentru un număr de 3594 vag. porumb, 560 vag. grâu și 60 vag. secară. Capitala este prevăzută de aceste cifre cu: 240 vag. po­rumb, 360 vag. grâu și 30 vag. secară. Din aceste cantităţii s-au şi expediat: 1592 vagoane po­rumb şi 315 vagoane grâu, din­tre cari 146 vagoane porumb şi 225 vagoane grâu au fost de­stinate Capitalei. • Ministerul agriculturii1, serviciul plantelor textile, adu­ce la cunoştinţa cultivatorilor de bumbac, că preţul cu care vor plăti societăţile contractan­te sămânţa de bumbac ce au primit în primăvara anului 1941, este de lei 30, pentru să­mânţa adusă din Bulgaria şi de 20 lei kgr., pentru sămânţa ro­mânească. • Potrivit decret­ului-lege din 6 i­brie a. c., trec in proprieta­tea Institutului naţional al coo­peraţiei : a) imobilul „Moara Jo­hann” din Alba-Iulia, împreună cu toate construcţiile, instalaţii­le şi liniile de­­garaj respectivei, imobil socotit proprietate evreias­că şi b) terenul suprafaţă de circa 3 ha. proprietatea, com. Orăştie, denumit „Părunea viţeilor”. I. N. C. va folosi aceste bunuri pentru indieerea unor instalaţiani de industrializarea laptelui, pre­cum şi eventual pentru valorifi­carea şi desfacerea altor produse de prima necesitate. • Institutul naţional al coo­peraţiei a făcut o comandă în­semnată de butoaie de tablă de zinc, în Germania. Lipsa aces­tor butoaie este cu deosebire simţită pentru păstrarea şi distribuirea untdelemnului şi a produselor petrolifere. Un prim transport a şi sosit şi este în curs de distribuire la Olteniţa . Doamna Getta I Pardon, soţie şi Doamna Antoinette N. Mihail­es­cu, fiică, aduc pe această cele milţumiri tuturor celor cari prin prezenţă, trimitere de flori sau prin scris au luat parte la nemăr­ginita durere ce au încercat prin pierderea scumpului şi iubitului lor Ion Ch. Pardos Avocat Ploeşti Doamna Zoe C. Zosima, anun­ţă parastasul de un an pentru bunul şi neuitatul ei soţ CĂPITAN Constantin Gr. Zosima care se va oprca Joi 20 Noembrie a. c, orele 11, la Biserica Schitu Măgureanu, cimitirul Bellu şi Pâinea zilnică. 7 Doamna Alexandrina C. Miicu­­lescu, D-l şi D-na Inginer N. P. Adrian, D-4 şi D-na C. C. Micu­­lescu, D-I şi D-na N. N. Stănescu, D-I şi D-na Colonel C. Căneai, D-l Radu Hristodonescu aduc la cunoştinţa rudelor şi pri­etenilor ceremonia parastasului de 4 ani pentru odihna sufletului iubitului lor 60,ţ, părinte şi bunic PROFESORUL Constantin Miculescu Fost decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Vice-Preşedinte al Ateneului Român Serviciul religios se va oficia Sâmbăta 22 Noembrie ora 10, în biserica Sf. Nicolae din coc­. Şuiei (Argeş). 19 Elena G. Constantinescu face cunoscut că Vineri 21 cor.­ova Îl V, dim. va avea loc la biserica Sf-tii Voevozii Ploeşti sfânta po­menire de patru ani şi jumătate pentru sufletul neprihănit al scumpului ei tovarăş de viaţă George Constantinescu fost profesor şi director al liceu­lui Sf. Petru şi Pavel din Ploeşti 13 . Cu sufletul sdrobit de du­rere şi în veci nemân­­gâiaţi: Maria, soţie, Va­sile şi Nadina Ionescu, E­­lena Ionescu, Ştefania şi Ilie Mi­hail, Coca şi Petre Ştefănescu, cu fiica lor Elena şi Tudorel Ionescu copoii, precum şi familiile înru­dite, anunţă pierderea scumpului lor Marin Ionescu MARINUS de 64 ani pensionar fost conso­rtS la Primăria sept. II Negru Decedați după o lungă suferinţă în ziua de 16 Noembrie 1941 orele 10,30 a. m. înmormântarea va avea loc .Tot 20 Noembrie 1941 la Cimitirul „Reînvierea” Cortegiul funebru va pleca de la locuinţa ca din şoseaua Col­estona 133, la ora 14. 30 + Leanca soţie, Ninel, Ma­­rinică, Costică, fii, Onirica şi Năstase cu copiii, Ele­na şi Dodu fiice şi gineri, Radu ginere, Nind, Aurel, Nellu nepoţi, şi familiile înrudite anun­ţă încetarea din viaţă a iubitului lor soţ şi părinte Dumitru N. Baicu decedat în noaptea de 16 Noem­brie 1941. înmormântarea ere joc la Călă­raşi Ialomiţa. 4 Doamna Alexandrina dteiawft Ierica face cunoscut familiei şi m­i­­noştiinţeilor pomenire* d« ® tend « scum purte el soţ GENERAL Haralambie Iarca care va avea loc in ziua de Joi 30 Noembrie, ora la bteerio* Icoanei Strada General Lahovary-10 Cu acea­ adâncă şi nesfârşită durere: Elena şi Ştefan Pilipescu Fie, împreună cu părinţii lor na­turali Elena şi Ion Rădulescu-Ze­­videni-Vâlcea şi fMitele înrudite, anunţă parastasul de 40 zile pen­tru pomenirea sufletului scumpei lor Alexandrina - Elena Ştefan Filipescu Pioasa ceremonie se va aflat* Sâmbătă 33 Noembrie 1941, arate 10 dim in Biserica Sf. Ilie dă» Drăgăşani. 1® + întristaţii: Elena şi Ion, soţie şi fiu; Caliapi, ma­mă; episcopul Coszna, so­cru: dr. Valerian Petrovici prof. Ecaterina Pala­ovici, dr. Constanţa şi magistrat Paul Pe­tro­vici; prof. Marta şi prof. Co­ma­n Oţetea, Elpide şi dr. Con­stantin Petrovicii. Sofia Petro­vici şi avocat Victor Petro­vici, cum­nate şi cumnaţi, aduc la cunoş­tinţă tuturor marea lor fato, în­cercată prin trecerea către veci­ni­cic a scumpului lor COLONEL Tânjală Iile Comandantului regimentului 1 Caracat înmormântarea va avea loc !*^, 30 Noembrie a. c., la Galeţi. Prohodul se va oficia la ars­­ d. a., In Biserica „Sfinţii împă­raţi”, unde se află depus. 312 + Adânc îndureraţi Elena şi Gheorghe Vasilescu fie şi noră, Caliopi, Ioana Ver­­ginia fiice Tsitoa şi Geor­­gica nepoata, precum şi famiilie înrudita, cu inima sfâşiată de du­rere, anunţă Încetarea din viaţă, a bunei şi nepreţuitei lor nemi, soacră şi mătuşă Ana I. Vasilescu Decedată după o lungă şi grea suferinţă Duminică 16 Noembrie 1941. Înmormântarea va avea top Miercuri ÎS Noembrie 1941, aast­ry. p. m. la Cimitirul Ghenicea, Cortegiul va porni din strada Cameliei No. 35 Ruiaţi-vă pentru dânsa. + Adânc îndureraţii: Con­stantin loan, frate; Aneta loan, soră; Maria Pena­ ..., cili cu Dumitru şi Carne­­liu, soră şi nepoţi, au nemărginita durere să anunţe rudelor, colegi­lor şi celor ce l-au cunoscut şi preţuit, chemarea la Domnul a scumpului şi în veci neuitatei ui­tor Nicolae loan Profesor la liceul Mihai Viteazu­ din Bucureşti în vârstă de 48 ani înmormântarea va avea loc joi 20 Noembrie, ora 16, la cimitirul Bellu, în a cărui capelă se află depus. 1* + ASOCIAŢIA DE TURISM „ROMANIA PITOREAS­CA” aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a Preşedintelui ei de onoare PROFESOR Nicolae loan Rămăşiţele pământeşti se află depuse în capela cimitirului Benti. Slujba­ înmormântării se va face Joi 20 Noembrie a. c. orele 16. Rugăm pe toţi membrii asocia­ţiei precum şi pe acei cari au cu­­­noscut şi apreciat munca pe ca­re a depus-o în propăşirea drumeţiei româneşti, să-i aducă prin pre­­zen­iţii ultimul lor salut 22 + Căminul Cultural „Ghser­­ghe I. Brătianu” prin pre­şedintele său avocatei Gheorghe Slama anunţă cu durere pierderea val­oroşi­lui vicepreşedinte PROF. Nîcolae loan de la Liceul „Mihai Vitrazu” a cărui înmormântare va avea tot joi, 30 Noembrie 1941, orele 18 la Cimitirul Bellu, în capela căruia se află de sus­u1 un veci nemângâiartă Ma­llets soţie, cu familiile, Ionescu, Vasilescu, Ştefă­­nescu şi Ioniţă au nemăr­ginita durere a anunţa rudelor şi prietenilor încetarea din vieţă a scumpului lor, unchi şi frate şi bunic Costica Vasilescu PENSIONAR C. F. R. înmormântarea va avea loc ani Miercuri 19 Noembrie la cimitir­ul Reînviere® ora 15 in a cărei ca­pelă se află depus. 21 CONSILIUL DE ADMI­NISTRAŢIE ȘI PERSO­NALUL DE CONDUCERE AL SOC. AN. ROVA ia parte cu durere la doliul D-lui Ing. Victor Tocilescu și regret! pierderea mamei sale Victoria Al. Tocilescu New-YorklD. I 98,74+ 90«—187,60 1102,64 + 90«—195.— Zuerich |Fr. elv. | 23.03+ 90«- 43.76 | 23,94 + 90«- 45.49 __________________UI, DEVIZE BLOC STERLINA + SCHIMBUL l» Hocmbrie CTTrsri, wnrczKroiţ 51 ®G mömctblo» ww?im prvtCT ifflcoimnTiMf.» sapim cueartn« ______________ II. DFV1ZE LIBER CONVERTIBILE Londra |l. si. 398,65+ 90«-757,44 1414.35+ 90«—787,37 «lliandrll .|L. eg. 408,90+ 90%—776,91 1425,60+ 90«-807,50 Tel-Aviv |L. pal. 400,15+ 90%-760,29 1415.90+ 90«—790.2[ S URSA

Next