Universul - Capitala, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)
1941-11-20 / nr. 316
ti Promulgarea legii pentru înarmarea vaselor de comerţ americane Washington, 18 (Rador). — Corespondentul ageniei D. N. R. anunţă: Preşedintele Roosevelt A promulgat legea prin care se decide înarmarea vapoarelor de comerţ Washington, 18 (Rador). ■— Corespondentul agenţiei „Ştefani" anunţă: Preşedintele Roosevelt a cerat congresului deschiderea unui nou credit pentru forţele armate americane. Acest credit se ridică la 6 miliarde şi 687 milioane de Mamula, 18 (Rador). Corespondentul agenţiei „Ştefani” comunică: Autorităţile au fost nevoite să facă apel la marinari americani, pentru a asigura menţinerea ordinei în baza navală de la Marivale», unde 1300 de lucrători cari lucrează la construcţii de cazărmi ale Statelor Unite, dreptul lor de a naviga în zonele maritime de război, precum şi dreptul de a pătrunde în porturile ţărilor beligerante, dolari, din care jumătate vor servi la fabricarea tunurilor. D. Roosevelt a mai cerut deschiderea unui credit de 308 milioane de dolari pentru marină. Din această sumă 130 milioane de dolari vor servi la înarmarea vapoarelor de comerţ, şi de şosele s’au pus în grevă. ❖ Washington, 18 (Rador). — Corespondentul agenţiei ,,Ştefani" anunţă: Preşedintele Raybum a declarat in Cameră că guvernul este hotărât să intervină pentru a pune capăt grevei minerilor. Noui credite militare cerute de d. Roosevelt Grevă şi in insulele Filipine Telegrame am străinătate ECONOMICE-FINANCIARE Raporturile economice româno- germane "Betain, ie (Rador). _ Zkutil wNajKmiail Zateng” din Essen punică sub titlul: ,România, sincer partener economic al Germaniei" Un lung articol despre raporturile economice româno-germane, pe baza declaraţiunilor făcute de d. ■sinistre Marinescu unui redactor al ziarului, cu ocări» vizitei sale 1* Kerim După câteva cuvinte introductive, ziaristul german spune câ d. ministru Marinescu s’a arătat foarte mulţumit de tratativele economice şi convorbirile dda Berlin, care au decura de la Început In spiritul celei mai perfecte solarităţi. Ele au decurs de asemenea după cum a precizat miiistruil economiei naţionale, in cadru concepţiei d-lui ministru Funk, după care in acordurile economice dintre popoare, trebue să se ţină seama totdeauna de necesităţile vitale ale naţiunilor respective. Din aceasta concepţie — a declarat textual d. ministru Marinescu — a isvorit încrederea in noi, încredere căreia noi îi răspundem cu toată buniri» Su momentul în care Germania a devenit partenera noastră mare *» dreaptă O alianţă sfinţită pe câmpul de luptă prin sângele celor căzuţi, duce in mod firesc la solidaritatea economică, camaraderia fără condiţii şi la o puternică conştiinţă de colaborare. După eram soldaţii noştri luptă cot la cot, tot aşa economiştii germani şi români merg mână in mână şi tot aşa muncitorimea celor două naţiuni lucrează cot la cot. Cu privire la colaborarea ger-anano română in domeniul industriei, d. ministru Marinescu a declarat următoarele: Comisiunile industriale se vor orienta în lucrările lor după directivele stabilite în convorbirile prealabile. In acest domeniu România poate folosi experienţa uriaşă de care dispune Germania, fiind scutită astfel de experienţe inutile precum şi de pierderi de timp şi ca ministru al economiei naţionale al tarii mele sunt în măsură să iau toate disperi Uunite MiaMale la conformitate cu scopul lor Dai fiind structura economie» a Rominiei — recumâ mai departe zi ariatul german — este natura] ca noi să ne Îndreptăm atenția spre organărarm unei industrii Înoată pe agrieidivă. In «post f«l — ob*serva marintul german — d. ministru Marinescu a întocmit un plan care cottigpande iritercaelT economice naţionale eăt şi generale europene. In onofeinoHiT aiurai diferitele aspecte ala peeshti plan, care prevede şi intendReaan #*gricolă. In cm priveşte Habib aromi ni» mino-germană In dsmmtul fodwtriat petrolifere, d. juriirirtra Marinescu a dealini următoarele: Petrolul, mirienesiile, lesend şi apa sunt cele mai importante sapctotel ale industriei noastre. În toate aeeate domenii lucrăm cât se poate de strâns cu Gerssanil. Contrar unor ştiri tendenţi sasa dupâ care producţia noastră petroliferii afar găsi in scădere trebua să constat că ea f împotriva arte la permanentă creștere. Utilizarea căderilor de apă pentru reducena energiei clectrtee face deasemenea progrese importante. In centburare diwinism Malinescu a arătat că d-sa urmărește de pe acum adaptarea economiei românești de necesităţile ce se vor fi după încheierea păcii. Dar şi-a încheiat expauterea cu următoarele cuvinte: România a renăscut mulţumită energiei Mareşalului Antonescu şi datorită perspectivei sale istorice, de a căuta în Germania genialului Führer Adolf Hitler aliata, prietena şi colaborarea României. Poporul român va răsplăti aceasta Germaniei cu o îndoită prietenie. Marşul nostru este un marş comun spre victorie asupra comunismului şi asupra tuturor duşmanilor unei Europe fericite şi unite. Presa franceză despre rezultatul plebiscitului din România Vichy, IS (Rador). — Ziarul ,,Effort” consacră un editorial rezultatului plebiscitului din România. Autorul articolului subliniază că rezultatul plebiscitului se putea prevedea di sconta dinainte, pentru că este sigur că opera întreprinsă de Conducător şi dusă la un bun sfârşit până acum, a fost impunătoare. „Războiul germano-rus i-a oferit prilejul de a recupera în mare parte, teritoriile de care România fusese amputată în răsărit. ..Dintre toate ţările aliate Germaniei, România pare a fi îndeplinit efortul militar cel mai important in acest război. Forţele române mai colaborează cu armata germană în operaţiunile din Crimeea şi participă la atacul împotriva Sebastopolului”. „O atare nouă situaţie a României in Europa, a fost opera Mareşalului Antonescu”. S ziarul „Petit Journal” publică pe marginea plebiscitului şi sub semnătura lui Saint Pourcain, o pagină întreagă de text ,hărţi şi clişee consacrate Basarabiei *'■ Bucovinei. Articolul subliniază că prima zi a plebiscitului a fost pentru Bucovina şi Basarabia o sărbătoare căci, după un an de robie sovietică aceste două provincii şi-au reluat locul în comunitatea românească şi au fost chemate, ca şi ceilalţi supuşi ai Regelui Mihai I, să se pronunţe asupra politicei Mareşalului Antonescu, făuritorul victoriei, pe care ţara întreagă l-a sărbătorit în ziua de 8 Noembrie. O Îndoită insultă şi o îndoită nedreptate au fost, astfel, reparate. Autorul face, apoi, istoricul rănitei Basarabiei şi a Bucovinei, expune destinul istoric al Bucovinei şi rolul Basarabiei în cultura românească, arată care a fost acţiunea comunistă a Sovietelor şi devastările bolşevice în aceste provincii şi subliniază cât de grea este misiunea de reconstrucţie şi de reorganizare întreprinsă în Basarabia şi Bucovina de către guvernul Mareşalului Antonescu. D Saint Pourtain încheie afirmând că noua Românie — cu bogăţiile, posibilităţile şi organizaţia ei constituie astăzi o piatră de temelie, pentru organizarea ecnomică a Europei. Identificarea unuia ii teroriştii care au atentat la viaţa militarilor germani din Franţa Paris 18 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Un mandat de arestare a fost emis împotriva tapiţerului Gilbert Andre Brustlein, născut la 21 Martie 1919 la Paris. Brustlein este unul din şefii bandelor teroriste care în ultima vreme au luat parte la atentatele Împotriva membrilor armatei I germane precum şi la unele acte de sabotaj. Poliţia franceză a reuşit, în cursul cercetărilor întreprinse, să aresteze mai mulţi vinovaţi şi să găsească cu acest prilej un adevărat arsenal de arme al acestor terorişti. In mandatul de arestare se face apel la populația franceză să ajute la prinderea lui Brustlein. A şasea aniversare a sancţiunilor aplicate Italiei Milano, 18 (Rador).— „Coriere della Sera” scrie intre altele următoarele cu prilejul celei de-a şasea aniversări a sancţiunilor aplicate Italiei: Din 1938, Italia a ştiut că ea a provocat pentru totdeauna ura Angliei, ură pe care Marea Britanie o are contra tuturor tinerelor naţiuni pe cale de a-şi pregăti un viitor mai bun. Ca protecţie contra frontului ameninţător al plutocraţiilor, s-a creiat Axa, ca o mare realitate a nouri Europe. Această Axă a simbolizat alianţa a două revoluţii şi a două naţiuni destinate să creeze şi să asigure noua ordine europeană. Astăzi, Italia fascistă este şi mai dârză în luptă şi ea va învinge din nou, graţie armelor şi rezistenţei de fier a întregei sale naţiuni, împreună cu Germania şi cu celelalte naţiuni aliate, Italia va făuri noua ordine europeană. „Popote d’Italia“, la rândul său, declară : După votarea sancţiunilor, Anglia a făcut să se în-Ou inima frântă de durere, soţia, copii, frate, soră, cumnaţi, cumnateşi nepoţi, anuoţă încetarea din viaţă a mult iubitului lor David Horn după o scurtă dată grea suferinţă.ţeleagă pentru toate naţiunile că era cuceririlor coloniale s'a terminat, că toate coloniile engleze sunt ■ intangibile pentru vecie şi că celelalte teritorii sunt rezervate deasemeni pentru Anglia. Ţările fără materii prime şi fără spaţiu vital aveau de alee între ruină şi aservirea economică şi financiară de către Anglia. Când însă Italia a început în 1935 lupta contra Angliei, ea nu se găsea singură. Italia avea alături pe marea şi lnarva naţiune germană. Astăzi, toate naţiunile de pe Continent, potrivnice dominaţiei intolerabile şi brutale a Angliei, luptă pe rândurile Axei. ❖ Roma 18 (Rador). — întreaga Italie a arborat Marţi steaguri, ca la aceiaşi dată în anul 1935. Aniversarea sancţiunilor a dat prilej pretutindeni la manifestaţiuni patriotice. Ca şi acum şase ani, poporul italian a exprimat voinţa sa unanimă şi certitudine în victorie. înmormânterea se va face la C1 mâini din Şoseaua Giurgiului Miercuri 19 Noembrie a. c. 24 P m. orele 23 -040- Moartea scriitorului francez Edmond Haraucourt Paris, 19 (Rador). — Cunoscutul poet, romancier şi autor dramatic Edmond Haraucourt a încetat din viaţă Lumi searăt Pari». ,La-ta*—» Litigiul chino-japonez va trebui să fie lichidat înainte de venirea primăverii Declaraţiile mareşalului Ciang Kai Shek Shanghai, 18 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: După o informaţie primită din Ciungking, Ciang Kai Shek a declarat, cu prilejul deschiderii „Consiliului politic al poporului", că litigiul chino-japonez va trebui să fie lichidat înainte de venirea primăverii. Şeful guvernului din Csungking işi întemeiază acest punct de vedere pe faptul că pentru primăvara viitoare este de aşteptat — după cum a declarat el — o înrăutăţire a situaţiei pe frontul democratic. Ciang Kai Shek a cerut să se producă în cel mai scurt timp posibil o intervenţie a Angliei şi a Statelor Unite în favoarea Chinei, care luptă de patru ani. El a exprimat speranţa că misiunea d-lui Kurusu, trimisul extraordinar al guvernului japonez la Washington, nu va putea fi dusă la bun sfârșit. Şapte provincii indiene refuză să ajute Andia in război Shanghai, 16 (Rador). — Corea , mtaiştrii din ţapi» provincii inpandentul agenţiei „D. N. B." «Bene a« refuzai ea dea ajutoare anunţă : I 1« războiul dus de Angi*. După cum se anunţă din Delhi, *_________________________ Irakul a rupt relaţiile cu Franţa şi Japonia New York, ÎS (Rador). — Corespondentul agenţiei C. N. R. transmite: Ziarele diin Statele Unite publică o ştire a agenţiei United Press, după care guvernul Irakului a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice cu Franţa şi Japonia. In această ştire se spune: Guvernul Irakului dă ca motiv pentru acest am relaţiile strânse dintre cele două puteri cu puterile Axei în timpul revoltei din Irak. Legaţiile Franţei şi Japoniei din Bagdad au fost imediat închise şi ministrul Irakului la Vichy a fost rechemat. Deblocarea peştelui conservat sub orice formă Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării a dat următoarea, decizie: Se deblocă pe data de 1 Decembrie 1941 peştele conservat sub orice formă, de orice specie. Peştele sărat deblocat prin efectul prezentei deriziuni, se va pune în vânzare cu preţul stabilit prin Deriziunea Ministerială No. 542 publicată în Monitorul Oficial No. 251 din 22 octombrie 1941 şi conform urmarelor norme: a) Peştele deţinut de Parid şi Inooop se va desface prin cooperative şi anumiţi comercianţi menţionaţi în listele stabilite de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării şi comunicate Institutului Naţional al Operaţiei astfel : In Bucureşti 12 vagoane săptămânal si anume de 3 ori pe săptămână (Marţea, Miercurea şi Joia) câte 4 vag. In Ploeşti 2 vag. săptămânal si anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte un vag. In Braşov un vagon săptămânal şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte 5.000 kg. In Constanţa un vagon săptămânal şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia) câte 5.000 kg. In Câmpina, Valea Prahovei şi regiunea petrolifera 5.000 kgr. săptămânal şi anume de două ori pe săptămână 2.500 kg. b) Peştele sărat deţinut de Comercianţii cu ridicata şi aflat în frigoriferul Parid din Galaţi, se va desface în Galaţi şi Brăila astfel: câte două vagoane săptămânal în fiecare oraş şi anume de două ori pe săptămână (Marţea şi Joia). In aceste localităţi peştele se va desface prin comercianţii care vor fi stabiliţi de Primărie, în acord cu Camerele de Comerţ şi Industrie respective. c) Peştele sărat aflat la alţi deţinători se va putea deasemenea pune în vânzare ,cu începere dela 1 Decembrie 1941 în mod liber, cu preţurile maximale, stabilite prin Deciziunea Ministerială No. 542 publicată în Monitorul Oficial N. 251 din 22 Octombrie 1911. Sunt şi rămân abrogate dispoziţiunile Deciziunei Ministeriale Nr. 425 publicată în Monitorul Oficial Nr .105 din 30 August 1941 şi dispoziţiunile art. 3 din Deriziunea INT n '-ria'ă Nr. 430 publicată în Monitorul Oficial Nr. 208 din 31 Septembrie 1941. ( COTA APEI DUNĂRII Nouile preturi ale bumbacului egrenat Monitorul Oficial de ori publică următoarea decizie a ministerului economiei naţionale : ART. I. Cu începere de la data publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial, se stabilesc următoarele preţuri pentru bumbacul egrenat bruto per neto locofabrică de egrenare, inclusiv cifra de afaceri și taxa de 2% cuvenită Serviciului textilelor: Calietea I-a, 540 lei kgr. Calitatea II-a, 474 lei kgr. Calitatea III-a, 400 lei kgr. ART. II. Calităţile de bumbac «ratate la art. I, vor trebui să îndeplinească următoarele condiții»:: Calitatea I-a: Bumbacul va fi de culoare albă, fără pete galbene. Va fi elastic la pipăit. Calitatea Il-a : Bumbacul va fi alb sau puţin gălbui. Se admite un mic procent (2%) de seminţe sfărâmate. Calitatea IlI-a: Bumbacul va fi de culoarea alb-cenuşie sau galben-castaniu. Se admite un procent de maximum 3% seminţe sfărâmate. Elasticitatea şi rezistenţa fibrelor este mai redusă decât la calitate* NI-1. ART. III. Preţurile de mai sus, fixate pentru oeritele categorii de bumbac engropat, se înţeleg pentru marfa conţinând 10% umiditate. Pentru o umiditate inferioară celei stabilite, se plăteşte un preţ superior şi emane pentru fiecare grad de umiditate în minus se adaugă 1% la preţul stabilit. ART. IV. Costul engrenatului bumbacului engrenat menţionat se fixează, la 9 lei pentru kgr. bumbac brut. Acest cost n’a avut în vedere la calcularea prețului la art. I. Blocarea bumbacului brut Monitorul Oficial de ori publică următoarea decizie a ministerului economiei naționale-ART. 1. Se blochează bumbacul brut ce se va importa cu începeri de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei deciziuni. ART. 3. — Toți importatorii sunt obligați să declare ministerului economiei naţionale, direcţia materialelor prime, pe calităţi, cantităţile de bumbac brut importate şi pominele de vămuire. Daclaraţiile se vor face prin scrisoare recomandată, în termen de 7 zile libere de la data sosirii în vamă. Retipis« scrisorii îepowtvadate face dovadă depunerii în termen a declaraţiei. ART. 3. — Toţi importatorii sunt obligaţi să transporte în filaturi bumbacul blocat prin efectul prezentei deriziuni care va fi repartizat de Ministerul Economiei Naţionale, la filaturile unde a fost transportat ,în vederea satisfacerii trebuinţelor militare şi civile, exmiorm dispoziţiunilor ce vor fi date de acest departament. ART. 4. —Organele vamale vor comunica minatorului economiei naţionale, direcţiunea materiilor prime, toate cantităţile de bumlbac brut importate în, termen de 7 zile libere dela data sosirii in vamă. Ele nu vor elibera aceste cantităţi celor în drept decât pe baza unei declaraţiuni, prin care aceştia vor declara că cunosc dispoziţiunile de blocare prevăzute in prezenta deviziune. * Kfttd a SS-tea Kft. 316 M 20 Noemarte 1941 0 ÎNŞTIINŢARE PENTRU EXPORTATORI Se atrage atenția exportatorilor asupra faptului ca în conformitate cu dispoziţiunile art. 47 al decretului lege pentru oganizarea asoc4®ţiffior de exportatori , publicat, în Monitorul Oficial nr. 7 din 9 Ianuarie 1939, toţi exportatorii Înscrişi în registrul oficial al exportatorilor sunt obligaţi ca în pumnul lunilor Noembrie şi Decembrie să ceară menţinerea lor în acest registru periferiumit viitor, adresând în acest sens o perere mâniatemuiuiMepamorfinei naţionale, direcţiunea încurajării exportului. Cererea va cuprinde următoarele date : Denumirea ACȚIUNI Artra Română 1900; 920; I. R. D. P. 395; 390; Banca Românească optate 760; 750; 740; Lelea 1560; 575; 580; 570; Comerțului Craiova 250; Clădirea Românească 800; 810; 830; S. T. B. 1930; 1800; Steaua Română 900; Credit Millioc 915; 910; 905; Dacia România 5000; Reşiţa 720; Banca Vultur 530; Concordia 100P; Banca Naţională 7900 ; 7800; 7790; Banca Românească pui 700- Carpatina Capo; Redevenţa 400; S. R. D. 2460; Mica 1960 EFECTE SCRISURI, OBLIGAȚIUNI împroprietărirea 59,3/8; 59,1/2; 59,58; 59,3/4; 59,7,/8; 50; înzestrare mari 77; 77,1/2; ti,titan mini. 70,3/8; 70,1/2 - 70,3/4; Consolidare 41,1/4; 41,/34; Urbana Buc. 5% noui 02,3/4; 63, 5% vechi 35,1/2; Unificată 1941 4,1/2% 55,1/4; 55, 3/8; 4%150,1/8; Perpetuă 53; Renta 1913 4,1/2% 46,1/2; Renta 1633 61,1/2; Deblocată 46. RENTE ANTEBELICE Rentă i% 45-46 Rentă 48/t% 43-50 [ Renta 5% 50—53 RENTE POSTBELICE INTERNE Renta 5% 1916 Național 48—49 Renta 5% 1919 Unirii 48—49 Renta 5% 1920 Refao 48—48 Renta 5% deblocată 48—49 Renta 5% 1922 Impr. 59—60 Renta 5% perpetuă 52—53 Renta 5% roan. 60)/—61»/» Renta ilA% 1934 înzestr iman) 77)4 781$ Renta 4'$% 1934 Înzestr. mici 71—72 Renta 3% consollid. 41—42 Bonuri 4% 1931 impozit. 48—50 RENTE UNIFICATE Renta 4% 1941 unificat 50—51 Renta 4) 1941 unificat 55—56 RENTE POSTBELICE EXTERNE Renta 7% emis 1920 stab ex. oup. 49—50 Renta 7‘/t% Emis. 1931 Desvol. 40 im fio Renta 4% Unificat acord Parts 550—580 Renta 1% Unificat acord Paris 600-620 Renta 4% Unificat acord Berlin 180-190 Renta 4»/»% Unificat acord Berlin 370-380 Renta 5%. Unificat acord Beittjn 190—200 f torni, localitatea, adresa exactă (•str. și nr. oases), adresa telegrafică (dacă are), nr. telefonului, exportul principal, exportat, secundar, eventualele schimbări intervenite. Deasanaeni se va atașa cererii untablou cu exporturile efectuate pe cursul anului, care va cuprinde următoarele elemente: Rubrica cu denumirea firmei, arsul, art. vamal, denumirea produsului exportat, cantitatea, valoarea, ţara de destinaţie. Acele firme cari nu au făcut export, vor arăta motivul. SCRISURI FUNCIARE Urbane Buc. 5% ştamp 36—37 Urbane Buc. 5% stamp. 63—64 Urbane Buc. 5% 83—64 Rurale K% 70—72 Rurale nepreechimbate 5% 36—38 Rurale preec. 5% 75—78 Rurale 10% 75—78 OBLIGAŢIUNI Judeţene 4** 83—87 Judeţene 5% 62—63 Casa Rurală 8% 49—50 Comunale Bucureşti 31% 43—43 Comunale Bucureşti 4% 57—60 Comunale Bucureşti 5% 60—62 Locuinţe eftine 5% 72—75 BANCARE Banca Naţională a României 7750 Banca de Credit Român 400 Banca Românească 740 Banca de Scont a României 320 Banca Comerțului Craiova 228 Banca Comercială Română 478 Banca Com. Italiană și Rom 400 Banca Albina Sibiu 500 Banca Urbană 850 Banca Agricolă 90 Banca Ilfov •— PETROLIFERE Astra Română 1926 Credit Minier 905 Concordia 1000 I.pD.P. 390 Petrol Block 440 Petrol Românesc 800 Prahova 390 Redeventa 400 Steaua Română 900 ASIGURĂRI Generala 1200 Steaua României 480 Naționale 200 Agricola Fonciara 560 Dacia România 4700 Asigurarea Româneasca 525 DIFERITE SOCIETĂȚI Carpatina 1200 Cartea Românească 975 Casa Rurală 525 Credit Carbonifer 800 Clădirea Românească 790 Credit Industrial 890 Govora Călimăneşti lI0 Letea 1575 Nitrogen 530 Locuințe Eftine 410 Marile Hotelur 200 S. R. L. 2450 Telefoane 1440 Mica 1960 Reşiţa 720 S. T. B. 1800 ŞTIRI • Până la 13 abrie a. c., Instiitutul naţionalicd cooperaţiei, print agenţiile şi subcentrele sale de colectare, a cumpărat, din Basarabia, o cantitate de 5.3SS0 vag. de produse agricole şi anume: 3637 vag. porumb, 679 vag. grâu; 141 vag. secară; 401 vag. orz; 281 vag. floarea soarelui; 7 vag. tinte oleaginoase. Din această cantitate cumpărată s’am dat dispozițiuni de expediere, în regiunile deficitare, pentru un număr de 3594 vag. porumb, 560 vag. grâu și 60 vag. secară. Capitala este prevăzută de aceste cifre cu: 240 vag. porumb, 360 vag. grâu și 30 vag. secară. Din aceste cantităţii s-au şi expediat: 1592 vagoane porumb şi 315 vagoane grâu, dintre cari 146 vagoane porumb şi 225 vagoane grâu au fost destinate Capitalei. • Ministerul agriculturii1, serviciul plantelor textile, aduce la cunoştinţa cultivatorilor de bumbac, că preţul cu care vor plăti societăţile contractante sămânţa de bumbac ce au primit în primăvara anului 1941, este de lei 30, pentru sămânţa adusă din Bulgaria şi de 20 lei kgr., pentru sămânţa românească. • Potrivit decretului-lege din 6 ibrie a. c., trec in proprietatea Institutului naţional al cooperaţiei : a) imobilul „Moara Johann” din Alba-Iulia, împreună cu toate construcţiile, instalaţiile şi liniile degaraj respectivei, imobil socotit proprietate evreiască şi b) terenul suprafaţă de circa 3 ha. proprietatea, com. Orăştie, denumit „Părunea viţeilor”. I. N. C. va folosi aceste bunuri pentru indieerea unor instalaţiani de industrializarea laptelui, precum şi eventual pentru valorificarea şi desfacerea altor produse de prima necesitate. • Institutul naţional al cooperaţiei a făcut o comandă însemnată de butoaie de tablă de zinc, în Germania. Lipsa acestor butoaie este cu deosebire simţită pentru păstrarea şi distribuirea untdelemnului şi a produselor petrolifere. Un prim transport a şi sosit şi este în curs de distribuire la Olteniţa . Doamna Getta I Pardon, soţie şi Doamna Antoinette N. Mihailescu, fiică, aduc pe această cele milţumiri tuturor celor cari prin prezenţă, trimitere de flori sau prin scris au luat parte la nemărginita durere ce au încercat prin pierderea scumpului şi iubitului lor Ion Ch. Pardos Avocat Ploeşti Doamna Zoe C. Zosima, anunţă parastasul de un an pentru bunul şi neuitatul ei soţ CĂPITAN Constantin Gr. Zosima care se va oprca Joi 20 Noembrie a. c, orele 11, la Biserica Schitu Măgureanu, cimitirul Bellu şi Pâinea zilnică. 7 Doamna Alexandrina C. Miiculescu, D-l şi D-na Inginer N. P. Adrian, D-4 şi D-na C. C. Miculescu, D-I şi D-na N. N. Stănescu, D-I şi D-na Colonel C. Căneai, D-l Radu Hristodonescu aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor ceremonia parastasului de 4 ani pentru odihna sufletului iubitului lor 60,ţ, părinte şi bunic PROFESORUL Constantin Miculescu Fost decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Vice-Preşedinte al Ateneului Român Serviciul religios se va oficia Sâmbăta 22 Noembrie ora 10, în biserica Sf. Nicolae din coc. Şuiei (Argeş). 19 Elena G. Constantinescu face cunoscut că Vineri 21 cor.ova Îl V, dim. va avea loc la biserica Sf-tii Voevozii Ploeşti sfânta pomenire de patru ani şi jumătate pentru sufletul neprihănit al scumpului ei tovarăş de viaţă George Constantinescu fost profesor şi director al liceului Sf. Petru şi Pavel din Ploeşti 13 . Cu sufletul sdrobit de durere şi în veci nemângâiaţi: Maria, soţie, Vasile şi Nadina Ionescu, Elena Ionescu, Ştefania şi Ilie Mihail, Coca şi Petre Ştefănescu, cu fiica lor Elena şi Tudorel Ionescu copoii, precum şi familiile înrudite, anunţă pierderea scumpului lor Marin Ionescu MARINUS de 64 ani pensionar fost consortS la Primăria sept. II Negru Decedați după o lungă suferinţă în ziua de 16 Noembrie 1941 orele 10,30 a. m. înmormântarea va avea loc .Tot 20 Noembrie 1941 la Cimitirul „Reînvierea” Cortegiul funebru va pleca de la locuinţa ca din şoseaua Colestona 133, la ora 14. 30 + Leanca soţie, Ninel, Marinică, Costică, fii, Onirica şi Năstase cu copiii, Elena şi Dodu fiice şi gineri, Radu ginere, Nind, Aurel, Nellu nepoţi, şi familiile înrudite anunţă încetarea din viaţă a iubitului lor soţ şi părinte Dumitru N. Baicu decedat în noaptea de 16 Noembrie 1941. înmormântarea ere joc la Călăraşi Ialomiţa. 4 Doamna Alexandrina dteiawft Ierica face cunoscut familiei şi minoştiinţeilor pomenire* d« ® tend « scum purte el soţ GENERAL Haralambie Iarca care va avea loc in ziua de Joi 30 Noembrie, ora la bteerio* Icoanei Strada General Lahovary-10 Cu acea adâncă şi nesfârşită durere: Elena şi Ştefan Pilipescu Fie, împreună cu părinţii lor naturali Elena şi Ion Rădulescu-Zevideni-Vâlcea şi fMitele înrudite, anunţă parastasul de 40 zile pentru pomenirea sufletului scumpei lor Alexandrina - Elena Ştefan Filipescu Pioasa ceremonie se va aflat* Sâmbătă 33 Noembrie 1941, arate 10 dim in Biserica Sf. Ilie dă» Drăgăşani. 1® + întristaţii: Elena şi Ion, soţie şi fiu; Caliapi, mamă; episcopul Coszna, socru: dr. Valerian Petrovici prof. Ecaterina Palaovici, dr. Constanţa şi magistrat Paul Petrovici; prof. Marta şi prof. Coman Oţetea, Elpide şi dr. Constantin Petrovicii. Sofia Petrovici şi avocat Victor Petrovici, cumnate şi cumnaţi, aduc la cunoştinţă tuturor marea lor fato, încercată prin trecerea către vecinicic a scumpului lor COLONEL Tânjală Iile Comandantului regimentului 1 Caracat înmormântarea va avea loc !*^, 30 Noembrie a. c., la Galeţi. Prohodul se va oficia la ars d. a., In Biserica „Sfinţii împăraţi”, unde se află depus. 312 + Adânc îndureraţi Elena şi Gheorghe Vasilescu fie şi noră, Caliopi, Ioana Verginia fiice Tsitoa şi Georgica nepoata, precum şi famiilie înrudita, cu inima sfâşiată de durere, anunţă Încetarea din viaţă, a bunei şi nepreţuitei lor nemi, soacră şi mătuşă Ana I. Vasilescu Decedată după o lungă şi grea suferinţă Duminică 16 Noembrie 1941. Înmormântarea va avea top Miercuri ÎS Noembrie 1941, aastry. p. m. la Cimitirul Ghenicea, Cortegiul va porni din strada Cameliei No. 35 Ruiaţi-vă pentru dânsa. + Adânc îndureraţii: Constantin loan, frate; Aneta loan, soră; Maria Pena ..., cili cu Dumitru şi Carneliu, soră şi nepoţi, au nemărginita durere să anunţe rudelor, colegilor şi celor ce l-au cunoscut şi preţuit, chemarea la Domnul a scumpului şi în veci neuitatei uitor Nicolae loan Profesor la liceul Mihai Viteazu din Bucureşti în vârstă de 48 ani înmormântarea va avea loc joi 20 Noembrie, ora 16, la cimitirul Bellu, în a cărui capelă se află depus. 1* + ASOCIAŢIA DE TURISM „ROMANIA PITOREASCA” aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a Preşedintelui ei de onoare PROFESOR Nicolae loan Rămăşiţele pământeşti se află depuse în capela cimitirului Benti. Slujba înmormântării se va face Joi 20 Noembrie a. c. orele 16. Rugăm pe toţi membrii asociaţiei precum şi pe acei cari au cunoscut şi apreciat munca pe care a depus-o în propăşirea drumeţiei româneşti, să-i aducă prin prezeniţii ultimul lor salut 22 + Căminul Cultural „Ghserghe I. Brătianu” prin preşedintele său avocatei Gheorghe Slama anunţă cu durere pierderea valoroşilui vicepreşedinte PROF. Nîcolae loan de la Liceul „Mihai Vitrazu” a cărui înmormântare va avea tot joi, 30 Noembrie 1941, orele 18 la Cimitirul Bellu, în capela căruia se află de susu1 un veci nemângâiartă Mallets soţie, cu familiile, Ionescu, Vasilescu, Ştefănescu şi Ioniţă au nemărginita durere a anunţa rudelor şi prietenilor încetarea din vieţă a scumpului lor, unchi şi frate şi bunic Costica Vasilescu PENSIONAR C. F. R. înmormântarea va avea loc ani Miercuri 19 Noembrie la cimitirul Reînviere® ora 15 in a cărei capelă se află depus. 21 CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE ȘI PERSONALUL DE CONDUCERE AL SOC. AN. ROVA ia parte cu durere la doliul D-lui Ing. Victor Tocilescu și regret! pierderea mamei sale Victoria Al. Tocilescu New-YorklD. I 98,74+ 90«—187,60 1102,64 + 90«—195.— Zuerich |Fr. elv. | 23.03+ 90«- 43.76 | 23,94 + 90«- 45.49 __________________UI, DEVIZE BLOC STERLINA + SCHIMBUL l» Hocmbrie CTTrsri, wnrczKroiţ 51 ®G mömctblo» ww?im prvtCT ifflcoimnTiMf.» sapim cueartn« ______________ II. DFV1ZE LIBER CONVERTIBILE Londra |l. si. 398,65+ 90«-757,44 1414.35+ 90«—787,37 «lliandrll .|L. eg. 408,90+ 90%—776,91 1425,60+ 90«-807,50 Tel-Aviv |L. pal. 400,15+ 90%-760,29 1415.90+ 90«—790.2[ S URSA