Universul - Provincie, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)

1941-11-01 / nr. 297

Anul al 58-lea 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Sâmbătă 1 Noembrie 1941 10 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU W • M Xu MfattaStaie« fe l«4 Contemn iWRolbXifl Ofel CMe F T. T. Nf. 84^5*^39 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA­ BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 COMERŢUL NECINSTIT Cât de ciudată şi de întor­­tochiată este firea oamenilor , ne putem da seama mai ales atunci când ei sunt puşi să lu­creze în împrejurări excepţio­nale, ca cele, de pildă, prin care toţi trecem astăzi. In timp ce unii zoresc spre locul datoriei şi al jertfei pen­tru ţară, cu un zel şi cu o dă­ruire de sine, desprinse parcă din lumea legendelor, alţii, dintre cei rămaşi acasă, nu ştiu ce sforţări să mai facă, spre a nu ştirbi nimic din hu­zurul şi tabieturile, cu care e­­rau obicinuiţi din prea ferici­tele vremuri zise normale. Vine apoi galeria celor cari, socotind că acum bate ceasul bunelor­ afaceri şi al îmbogă­ţirii peste noapte pentru cine e ,,deştept“ şi nu vrea să piar­dă trenul, se aştern serios pe lucru, căutând să scoată câşti­guri din exploatarea oricărei nevoi şi oricărei dificultăţi. Pentru aceştia, tocmai piedi­cile întâmpinate în desfăşura­rea normală a transacţiunilor, a­provizionărilor, a transpor­turilor, constitue stimulentul cel mai viu, care-i îmbrânceşte spre acte de ingeniozitate şi de cutezanţă, care sfidează nu numai orice impediment natu­ral, dar şi orice impediment legal. S-au întocmit numeroase le­­giuri de urmărire şi pedepsire a speculei ilicite, a sabotajului comercial şi industrial, a co­merţului clandestin; s’au pre­văzut sancţiuni grele: închisoa­re, internare în lagăre, suspen­darea şi chiar suprimarea drep­tului de a mai exercita comer­ţul sau a menţine întreprinde­rea respectivă. Toate acestea au avut doar efecte parţiale, reuşind să înfrâneze în oare­care măsură îndemnurile la câştigul prin înşelăciune, dar năravul în sine tot a rămas, deschizându-şi portiţe noui a­­colo unde nimeni nu s’ar fi aş­teptat. Relevam deunăzi, la pagina noastră economică — şi pu­neam in gardă pe gospodari — înşelătoria unor vânzători şi vânzătoare de ouă, cari îşi o­feră marfa, foarte frumoasă şi arătoasă la prima vedere, um­blând din casă ’n casă şi având deasupra în coş mai multe ouă ciocnite — ca din întâmplare— şi care sunt într’adevăr proas­pete, încredinţând pe cumpă­rător că şi celelalte sunt aşa. Ei bine, toate, dar absolut toate sunt stricate şi de neîntrebuin­­ţat­ . Altă stratagemă este cu vân­zarea uleiului „de ocazie“ — tot pe străzi — vândut de la 5 litri în sus în urcioare de pă­mânt, care în realitate nu con­ţin decât apă chioară, cu un strat subţire de 2-3 degete de ulei de­asupra. La fel cu untul proaspăt, o­­ferit în bulgări mari şi alci pr­in calapi de 2-3 kg., care se reduc deasemeni la un strat superficial de unt bun, din care vânzătorul îţi dă bucu­ros să guşti, fiind sigur că te câştigă şi care nu învălue, în realitate, decât un bulgăre mare de brânză de vaci, în ca­zul când nu găseşti în­ locul ei o bucată de lemn sau chiar vreun pietroi. Alarmate de numeroasele reclamaţiuni primite din rân­durile publicului, privitoare la altă formă de înşelătorie, lipsa la cântar, autorităţile au in­stituit, din ordinul Conducăto­rului Statului, un corp de de­tectivi, cu însărcinarea de a cântări alimentele vândute de negustori pe piaţă, pentru ca cei găsiţi în neregulă să fie in­ternaţi în lagăre. Măsura este binevenită, de­sigur, pentru că lipsa la cântar este nu numai o înşelătorie în dauna cumpărătorului, dar şi un mijloc de eludare a preţu­rilor fixe şi în acelaş timp de îmbogăţire ilicită a comercian­tului necinstit. Ne exprimăm numai părerea ca acţiunea de pază şi de con­trol a corpului de detectivi să se îndrepte şi asupra cazurilor semnalate de noi mai sus, care au devenit foarte frecvente şi apar sub înfăţişări mereu re­­înoite, în mai toate cartierele Capitalei. UN MILION DE KM AMERICANI NU POT FACE SERVICIUL MILITAR Lisabona, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: „ Ştirile sosite­ din America a­­nunţă că d. Roosevelt a fost foar­te impresionat de rezultatele date de comisiunile consiliilor de revizie, după cum anunţă ziarul „Seculo". Ziarul scrie apoi că d. Roose­­a anunţat că din 2 milioane din care au fost examinaţi, fie au fost găsiţi inapţi serviciul militar. Din a­­jumătate 900.000 au fost şi din cauza relei stări a lţii şi din cauză de incon­venienţe fizice şi morale. Cei 100.000 câţi au rămas, au fost excluşi de la îndeplinirea servi­ciului militar, din cauza insufi­cienţei educaţiei lor şcolare. Cu privire la aceasta ziarul scrie că Statele Unite au avut totdeauna faima de a fi ţara abundenţii şi lumea îşi făcuse­­ ideea că lucrătorii şi poporul­­ american erau cei mai fericiţi­­ din lume. De aceea ar fi fost de­­ aşteptat ca o naţiune „bogată" trăind în „abundenţă“ să aibă cetăţeni sănătoşi şi apţi pentru serviciul militar în scop de a apăra naţiunea cu arma în mână. area Statelor Unite in război I­nse num­ o adevărată „sinucidere financiară“ Declaraţiile senatorului Nye New-York, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. anunţă: Senatorul Nye a declarat în faţa studenţilor Universităţii Princeton că intrarea Statelor Unite in război ar însemna o si-­ nucidere financiară. Toţi experţii militari sunt una­nimi în părerea că dacă Statele Unite ar folosi pentru apărarea ţării sumele ce se cheltuesc acum, nici o naţiune din lume nu ar fi­­ în stare să atace Statele Unite. EXEMPLARUL \ Situaţia pe teatrul de război oriental Operaţiile din Crimeea şi din celelalte sectoare — de R. SEIŞANU In sectorul de sud opera­ţiuni sunt în curs în penin­sula Crimeii, în regiunea I Rostov şi în regiunea Doneţ- I Don. Un grup de divizii germane în colaborare cu aviaţia, după lupte crâncene, au străpuns, între 18—28 octombrie, li­niile fortificate sovietice din istmul Perekop, ce desparte Crimeea de continent și au pătruns în interiorul penin­sulei, urmărind de aproape trupele inamice în retragere. Reamintim, că la începu­tul lunei octombrie, după ce trupele române din armata a IlI-a comandată de genera­lul Ion Dumitrescu, au forţat trecerea Niprului inferior la­­ sud de Breslav şi în colabo­rare cu armata germană co­mandată de generalul Man­­stein, au străpuns linia forti­ficată dintre Zaporojze şi vărsarea Niprului, forţele so­vietice concentrate în stepa Nogai, au avut misiunea să se menţină pe poziţiile lor,­­ spre a opri înaintarea arma- | I telor româno-germane, atât­­ spre sud, prin istmul Pere- I kop, în peninsula Crimeea­­ cât şi spre est, in direcţia­­ Melitopol-Marea de Azov. ,­­ După bătălia din stepa No- : ' gai, numai o parte din for- I ţe­le sovietice, bătute şi îm- j ' prăştiate, au reuşit să se re-­­ I tragă spre sud, prin istmul Perekop în Crimeea de nord, pe când celelalte au fost ni- I micite de armatele germane­­ şi române in luptele ce s’au dat între 8—11 Octombrie. Odată Crimeea izolată de­­ continent, armatele germane şi aliate au continuat opera­ţiile în zona litoralului Mării de Azov şi in regiunile Ros-­­­tov şi Doneţ, iar în ziua de 18­­ Octombrie au început să a- a­tace şi poziţiile fortificate din istmul Perekop, care formau un sistem complex de linii, puternic întărite, între coasta golfului Cercinitiki și lima­nurile de la est în legătură cu Marea de Azov. După lupte crâncene, toate aceste linii au fost străpunse, iar pierde­rile suferite de trupele sovie­tice până la 28 octombrie, au fost de 15.700 prizonieri, 109 tunuri, 13 tancuri şi mare cantitate de material de răz-­­ boi,­­ în parte distrusă, în­­ parte capturată. Acum tru- * pele sovietice, bătute, sunt în retragere in stepa Crimeii, urmărite de aproape de for­ţele victorioase germane, înconjurată din trei părţi­­ de mare, protejată la sud de­­ lanţul munţilor Gala, la est. In apropiere de strâmtoarea Kerci şi Marea de Azov, de mlaştini şi lagune, iar la nord, de poziţiile întărite din istmul Perekop, peninsula Crimeii prezintă condiţii fa­vorabile apărării sale. Coas­tele sale de la sud fiind stân­­coase şi cu numeroase golfuri mici, lipsite de porturi natu­rale — afară de Sebastopol­— (Continuare in pag. 2-a) Peninsula Crimeea și zona Mărei de Azov Pe străzile Odesei populaţia se închină în genunchi cu prilejul primei slujbe reli­­✓ rn­gioase. (P. P.) Mi Intre Franţa şi Germania a intervenit o însemnată destindere Presa germană continuă atacurile împotriva d-lui Roosevelt Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — O însemnată des­tindere a intervenit între Fran­ţa şi Germania. Comandantul mi­litar al teritoriului francez ocu­pat, generalul Stülpnagel, a adre­sat populaţiei din acest teritoriu o proclamaţie prin care o în­ştiinţează, că în urma dorinţei personale a Fuehrerului, s’a re­nunţat la noui împuşcări de osta­­teci, ca măsură de represalii pentru asasinarea unor militari germani. In proclamaţie, se mai spune că Germania aşteaptă în viitor o purtare loială din partea france­zilor, exprimându-se în acelaş timp speranţa că ei se vor de­părta cu hotârîre de d-nii Chur­chill şi Roosevelt, cari aţâţă în permanenţă la noui atentate şi acte de sabotaj. La Vichy s’a luat cunoştinţă cu uşurare şi satisfacţie de această măsură, desfinţându-se în ace­laş timp afirmaţia că mareşalul Pétain s’ar fi oferit ca ostatec. De relevat că destinderea in­tervenită se datoreşte exclusiv mărinimiei Fuehrerului şi nicide­cum intervenţiei unor puteri străine. Este totuş interesant că ambasadorul republicei Chili s-a prezentat la ministerul de exter­ne german, exprimând mulţumi­rile guvernului său pentru acea­stă atitudine umanitară a Ger­maniei. Cercurile germane nu comen­tează aceste evenimente, dar se poate totuşi spune că Germania a regretat întotdeauna că politi­ca stabilită acum un an la Mon­­toire n’a dat roadele aşteptate. Se mai observă că ar fi fost de datoria Franţei învinse să caute să-şi câştige încrederea Germa­niei. Discuţiile in jurul discursului d-lui Roosevelt continuă cu mare violenţă, în urma refuzului d-lui Roosevelt de a pune la dispozi­ţia presei americane o pretinsă hartă, pe care d-sa ar poseda-o, şi pe care ar fi schiţate pretinse planuri germane de împărţire a Americii de Sud­ . Cercurile germane precizează că d. Roosevelt nu posedă o ase­menea hartă, deoarece ea nu există pur şi simplu. Se mai spune că d. Roosevelt ar fi susţinut că prin arătarea hărţii ar fi pus intr’o grea situa­ţie pe acela care i-a procurat-o. La aceasta se răspunde aci că această atitudine e caracteristică politicii dubioase a d-lui Roose­velt. D-sa vrea să cruțe o sin­gură persoană, dar nu se dă îna­poi să arunce sute de mii de ame­ricani într’un război fără sens. In astfel de împrejurări, e cât se poate de natural ca atacurile împotriva d-lui Roosevelt să de­vină extrem de violente. D-sa va fi considerat de presa germană ca­ falsificator atât timp cât nu va arăta harta susamintită. După ştiri sosite aci, cercurile­­ politice internaţionale consideră­­ încordarea dintre Germania şi Statele Unite, ca foarte critică, iar la Wilhelmstrasse s’a decla­rat că in ce priveşte ameninţă­­r­rile d-lui Roosevelt de a trage focuri de armă, Germania se va ţine de preceptul „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, şi că dacă America va trage, Germania va răspunde. ❖ Despre grevele din America, se spune aci că ele provoacă mari pagube industriei americane­ Corporaţia americană a oţelu­lui a declarat că producţia oţe­lului a scăzut cu 80—90 la sută şi va înceta cu totul dacă grevele vor mai continua două săptă­mâni. Se mai pune aci întrebarea dacă ştirile transmise în această privinţă din Statele Unite nu sunt înadins exagerate, spre a da d-lui Roosevelt posibilitatea de a-și asuma noui prerogative și să ia măsuri in consecință. In modul acesta d-sa ar avea posibilitatea să deslănțuie răz­boiul total contra Axei. ■. împrumutul reîntregirii prezintă avantajele TUTUROR ÎMPRUMUTURILOR FĂCUTE PÂNĂ ACUM DE STATUL ROMÂN. CA ATARE, EL ESTE ÎMPRUMUTUL CEL MAI BINE­ AȘEZAT ȘI MAI ADUCĂTOR DE CÂŞTIG Decât orice împrumut dinaintea lui Noul ministru al statului Manciuko la București a prezentat scrisorile de acreditare D. L. I. Wen, noul ministru al statului Manciuko, rostindu-și cuvântarea, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare M. S. Regelui Mihai I, Miercuri la Sinaia. ^ (Darea de seamă în corpul ziarului) Jfe*» I Un distins reprezentant al Italiei fasciste printre noi Un sol al Italiei fasciste po­poseşte printre noi Este d. Raf­­faele Riccardi, ministrul schimbu­rilor şi valutelor in guvernul i­­talian. Doctor in ştiinţele economice, cu studii apreciate in chestiunile sindicale, contribuţia sa originală la elucidarea problemelor pe care le ridicau prefacerile şi frămân­tările postbelice, l-au impus a­­tenţiei cercurilor academice, ca şi celor politice, iar când Ducele a ridicat steagul revoluţiei fas­ciste şi a deschis marşul asu­pra Romei, d. Riccardi a fost printre cei dintâi luptători cari l-au ur­mat. Din momentul acela, d-sa a pus în slujba cauzei şi idea-­­­lurilor fasciste toată cultura şi pregătirea specialităţii sale, fi­xând temeliile doctrinare ale e­­conomiei fasciste şi acordând o deosebită importanţă problemei organizaţiunilor profesionale, ca punct de plecare al corporatis­mului, pe care urma să se spri­jine practic puterile funcţionale ale economiei fasciste şi repre­zentarea intereselor sociale şi profesionale în stat. * Sunt cu deosebire interesante drumurile noui deschise de d. Raffaele Riccardi în aplicarea principiilor corporatiste în do­meniul creditului şi asigurărilor. Prezenţa sa în mijlocul nostru o deşteaptă, deci, din capul locului, interesul şi stima ce se cuvin gânditorului şi ziditorului în atâ­tea câmpuri noui şi îndrăzneţe, prin care s’a desăvârşit şi s’a consolidat revoluţia fascistă, ri­dicând Italia pe culmile gloriei imperiale. Dar mai presus de aceste me­rite şi considerăţiuni speciale, prezenţa sa ca sol al nobilului popor italian, care a avut tot­deauna deschis drumul spre ini­ma noastră, deşteaptă azi şi mai puternic in noi aceste rezonanţe de latinitate, de înrudiri spiri­tuale şi de sânge de veche obâr­şie, care, în vâlvătaia evenimen­telor prezente, pregătitoare ale unei noui orânduiri a destinelor lumii, ne leagă şi ne înfrăţesc prin comunitatea jertfei ca şi prin misiunile istorice ce ne sunt hă- 1 răzite după încetarea ostilităţi­ I lor. N’a fost o coincidenţă întâ­m-­­ plătoare, că Italia fascistă şi Ro-­­ mânia naţionalistă, s’au găsit întotdeauna de partea cealaltă a baricadei anarho-comuniste. Şi nu este o coincidenţă întâmplă­toare că ele se găsesc azi înro­late în vasta cruciadă de exter­minare a comunismului anti­creştin şi antiuman m­sss^msssrsmirssmx'.assfai „Lupta *care se dă azi împo­triva comunismului — scria d. prof. Mihai Antonescu, preşe­dinte ad-interim al Consiliului de miniştri, în articolul său „Ducele“, închinat cruciaţilor fascişti în drum pe la noi spre frontul antibolşevic — mmăam în­­chind într’un singur avânt atâta credinţă nouă care luptă împo­­­triva anarhiei sociale şi pentru unitatea Continentului şi apăra­rea civilizaţiei, lupta Aceasta este o altă dovadă a victoriei spiri­tuale a Ducelui. Ostaşilor italieni luptând pe pământul românesc pentru a­­ceastă credinţă , Fasciştilor Ducelui le răspun­dem, nu numai cu ecoul înţele­­­­gerii acestei lumi noui, de,cr şi cu­­ bătaia bătrână a sângelui nostru latin şi cu voinţa lui de jertfă pentru drepturile noastre şi noua credinţă“. Este salutul cel mai potrivit, pe care ne simţim îndemnaţi a-l adresa azi distinsului ambasador al Italiei fasciste, pentru că acest salut cuprinde, odată cu recu­noaşterea biruinţei spirituale a fascismului, şi realitatea comu­­nităţii de destin a poporului nostru cu a celui italian. D. RAFAELLO RICCARDI Termenul pentru retragerea moliftelor albe de un leu şi doi expiră la 1 Noembrie Ministerul finanţelor reamin-­­ teşte că termenul pentru retrage­rea din circulaţie a­­ manetelor metalice de 1 şi 2 lei ciuloarea albă, expiră la data de 1 Noem­brie 1941­ Preschimbarea acestor manete se va face la administraţiile de încasări şi plăţi şi la percepţiile fiscale. Publicul posesor, al monetelor vechi de 1 şi 2 lei, fabricate din­ cupru-nichel, este invitat să ia cunoştinţă de acest termen şi să le prezinte cât mai neîntârziat la preschimbare, cunoscând că la data de 1 Noembrie 1941 înce­tează puterea lor cirulatorie. După această dată și până la 31 Decembrie 1941, se vor primi nu­mai în plata impozitelor dato­rate Statului Retragerea monetelor de 250 de lei Termenul de retragerea din circulaţie a monetelor de ar­gint de 250 lei, cu efigia fostu­lui Rege Carol al II-lea, a fost prelungit până la data de 31 Decembrie 1941. Preschimbarea a­cestor ma­nete se va face la administra­ţiile de încasări şi plăţi şi­ la percepţiile fiscale. Publicul posesor al acestor monete este invitat să ia cu­noştinţă de această prelungire şi să le prezinte, cât mai neîn­târziat la preschimbare, cunos­când că data de 31 Decembrie 1941, este ultimul termen. Un tanc în plină acțiunii ­

Next