Universul - Provincie, noiembrie 1941 (Anul 58, nr. 297-326)
1941-11-01 / nr. 297
Anul al 58-lea 10 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Sâmbătă 1 Noembrie 1941 10 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU W • M Xu MfattaStaie« fe l«4 Contemn iWRolbXifl Ofel CMe F T. T. Nf. 84^5*^39 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 COMERŢUL NECINSTIT Cât de ciudată şi de întortochiată este firea oamenilor , ne putem da seama mai ales atunci când ei sunt puşi să lucreze în împrejurări excepţionale, ca cele, de pildă, prin care toţi trecem astăzi. In timp ce unii zoresc spre locul datoriei şi al jertfei pentru ţară, cu un zel şi cu o dăruire de sine, desprinse parcă din lumea legendelor, alţii, dintre cei rămaşi acasă, nu ştiu ce sforţări să mai facă, spre a nu ştirbi nimic din huzurul şi tabieturile, cu care erau obicinuiţi din prea fericitele vremuri zise normale. Vine apoi galeria celor cari, socotind că acum bate ceasul bunelor afaceri şi al îmbogăţirii peste noapte pentru cine e ,,deştept“ şi nu vrea să piardă trenul, se aştern serios pe lucru, căutând să scoată câştiguri din exploatarea oricărei nevoi şi oricărei dificultăţi. Pentru aceştia, tocmai piedicile întâmpinate în desfăşurarea normală a transacţiunilor, aprovizionărilor, a transporturilor, constitue stimulentul cel mai viu, care-i îmbrânceşte spre acte de ingeniozitate şi de cutezanţă, care sfidează nu numai orice impediment natural, dar şi orice impediment legal. S-au întocmit numeroase legiuri de urmărire şi pedepsire a speculei ilicite, a sabotajului comercial şi industrial, a comerţului clandestin; s’au prevăzut sancţiuni grele: închisoare, internare în lagăre, suspendarea şi chiar suprimarea dreptului de a mai exercita comerţul sau a menţine întreprinderea respectivă. Toate acestea au avut doar efecte parţiale, reuşind să înfrâneze în oarecare măsură îndemnurile la câştigul prin înşelăciune, dar năravul în sine tot a rămas, deschizându-şi portiţe noui acolo unde nimeni nu s’ar fi aşteptat. Relevam deunăzi, la pagina noastră economică — şi puneam in gardă pe gospodari — înşelătoria unor vânzători şi vânzătoare de ouă, cari îşi oferă marfa, foarte frumoasă şi arătoasă la prima vedere, umblând din casă ’n casă şi având deasupra în coş mai multe ouă ciocnite — ca din întâmplare— şi care sunt într’adevăr proaspete, încredinţând pe cumpărător că şi celelalte sunt aşa. Ei bine, toate, dar absolut toate sunt stricate şi de neîntrebuinţat . Altă stratagemă este cu vânzarea uleiului „de ocazie“ — tot pe străzi — vândut de la 5 litri în sus în urcioare de pământ, care în realitate nu conţin decât apă chioară, cu un strat subţire de 2-3 degete de ulei deasupra. La fel cu untul proaspăt, oferit în bulgări mari şi alci prin calapi de 2-3 kg., care se reduc deasemeni la un strat superficial de unt bun, din care vânzătorul îţi dă bucuros să guşti, fiind sigur că te câştigă şi care nu învălue, în realitate, decât un bulgăre mare de brânză de vaci, în cazul când nu găseşti în locul ei o bucată de lemn sau chiar vreun pietroi. Alarmate de numeroasele reclamaţiuni primite din rândurile publicului, privitoare la altă formă de înşelătorie, lipsa la cântar, autorităţile au instituit, din ordinul Conducătorului Statului, un corp de detectivi, cu însărcinarea de a cântări alimentele vândute de negustori pe piaţă, pentru ca cei găsiţi în neregulă să fie internaţi în lagăre. Măsura este binevenită, desigur, pentru că lipsa la cântar este nu numai o înşelătorie în dauna cumpărătorului, dar şi un mijloc de eludare a preţurilor fixe şi în acelaş timp de îmbogăţire ilicită a comerciantului necinstit. Ne exprimăm numai părerea ca acţiunea de pază şi de control a corpului de detectivi să se îndrepte şi asupra cazurilor semnalate de noi mai sus, care au devenit foarte frecvente şi apar sub înfăţişări mereu reînoite, în mai toate cartierele Capitalei. UN MILION DE KM AMERICANI NU POT FACE SERVICIUL MILITAR Lisabona, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: „ Ştirile sosite din America anunţă că d. Roosevelt a fost foarte impresionat de rezultatele date de comisiunile consiliilor de revizie, după cum anunţă ziarul „Seculo". Ziarul scrie apoi că d. Roosea anunţat că din 2 milioane din care au fost examinaţi, fie au fost găsiţi inapţi serviciul militar. Din ajumătate 900.000 au fost şi din cauza relei stări a lţii şi din cauză de inconvenienţe fizice şi morale. Cei 100.000 câţi au rămas, au fost excluşi de la îndeplinirea serviciului militar, din cauza insuficienţei educaţiei lor şcolare. Cu privire la aceasta ziarul scrie că Statele Unite au avut totdeauna faima de a fi ţara abundenţii şi lumea îşi făcuse ideea că lucrătorii şi poporul american erau cei mai fericiţi din lume. De aceea ar fi fost de aşteptat ca o naţiune „bogată" trăind în „abundenţă“ să aibă cetăţeni sănătoşi şi apţi pentru serviciul militar în scop de a apăra naţiunea cu arma în mână. area Statelor Unite in război Inse num o adevărată „sinucidere financiară“ Declaraţiile senatorului Nye New-York, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. anunţă: Senatorul Nye a declarat în faţa studenţilor Universităţii Princeton că intrarea Statelor Unite in război ar însemna o si- nucidere financiară. Toţi experţii militari sunt unanimi în părerea că dacă Statele Unite ar folosi pentru apărarea ţării sumele ce se cheltuesc acum, nici o naţiune din lume nu ar fi în stare să atace Statele Unite. EXEMPLARUL \ Situaţia pe teatrul de război oriental Operaţiile din Crimeea şi din celelalte sectoare — de R. SEIŞANU In sectorul de sud operaţiuni sunt în curs în peninsula Crimeii, în regiunea I Rostov şi în regiunea Doneţ- I Don. Un grup de divizii germane în colaborare cu aviaţia, după lupte crâncene, au străpuns, între 18—28 octombrie, liniile fortificate sovietice din istmul Perekop, ce desparte Crimeea de continent și au pătruns în interiorul peninsulei, urmărind de aproape trupele inamice în retragere. Reamintim, că la începutul lunei octombrie, după ce trupele române din armata a IlI-a comandată de generalul Ion Dumitrescu, au forţat trecerea Niprului inferior la sud de Breslav şi în colaborare cu armata germană comandată de generalul Manstein, au străpuns linia fortificată dintre Zaporojze şi vărsarea Niprului, forţele sovietice concentrate în stepa Nogai, au avut misiunea să se menţină pe poziţiile lor, spre a opri înaintarea arma- | I telor româno-germane, atât spre sud, prin istmul Pere- I kop, în peninsula Crimeea cât şi spre est, in direcţia Melitopol-Marea de Azov. , După bătălia din stepa No- : ' gai, numai o parte din for- I ţele sovietice, bătute şi îm- j ' prăştiate, au reuşit să se re- I tragă spre sud, prin istmul Perekop în Crimeea de nord, pe când celelalte au fost ni- I micite de armatele germane şi române in luptele ce s’au dat între 8—11 Octombrie. Odată Crimeea izolată de continent, armatele germane şi aliate au continuat operaţiile în zona litoralului Mării de Azov şi in regiunile Ros-tov şi Doneţ, iar în ziua de 18 Octombrie au început să a- atace şi poziţiile fortificate din istmul Perekop, care formau un sistem complex de linii, puternic întărite, între coasta golfului Cercinitiki și limanurile de la est în legătură cu Marea de Azov. După lupte crâncene, toate aceste linii au fost străpunse, iar pierderile suferite de trupele sovietice până la 28 octombrie, au fost de 15.700 prizonieri, 109 tunuri, 13 tancuri şi mare cantitate de material de răz- boi, în parte distrusă, în parte capturată. Acum tru- * pele sovietice, bătute, sunt în retragere in stepa Crimeii, urmărite de aproape de forţele victorioase germane, înconjurată din trei părţi de mare, protejată la sud de lanţul munţilor Gala, la est. In apropiere de strâmtoarea Kerci şi Marea de Azov, de mlaştini şi lagune, iar la nord, de poziţiile întărite din istmul Perekop, peninsula Crimeii prezintă condiţii favorabile apărării sale. Coastele sale de la sud fiind stâncoase şi cu numeroase golfuri mici, lipsite de porturi naturale — afară de Sebastopol— (Continuare in pag. 2-a) Peninsula Crimeea și zona Mărei de Azov Pe străzile Odesei populaţia se închină în genunchi cu prilejul primei slujbe reli✓ rngioase. (P. P.) Mi Intre Franţa şi Germania a intervenit o însemnată destindere Presa germană continuă atacurile împotriva d-lui Roosevelt Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — O însemnată destindere a intervenit între Franţa şi Germania. Comandantul militar al teritoriului francez ocupat, generalul Stülpnagel, a adresat populaţiei din acest teritoriu o proclamaţie prin care o înştiinţează, că în urma dorinţei personale a Fuehrerului, s’a renunţat la noui împuşcări de ostateci, ca măsură de represalii pentru asasinarea unor militari germani. In proclamaţie, se mai spune că Germania aşteaptă în viitor o purtare loială din partea francezilor, exprimându-se în acelaş timp speranţa că ei se vor depărta cu hotârîre de d-nii Churchill şi Roosevelt, cari aţâţă în permanenţă la noui atentate şi acte de sabotaj. La Vichy s’a luat cunoştinţă cu uşurare şi satisfacţie de această măsură, desfinţându-se în acelaş timp afirmaţia că mareşalul Pétain s’ar fi oferit ca ostatec. De relevat că destinderea intervenită se datoreşte exclusiv mărinimiei Fuehrerului şi nicidecum intervenţiei unor puteri străine. Este totuş interesant că ambasadorul republicei Chili s-a prezentat la ministerul de externe german, exprimând mulţumirile guvernului său pentru această atitudine umanitară a Germaniei. Cercurile germane nu comentează aceste evenimente, dar se poate totuşi spune că Germania a regretat întotdeauna că politica stabilită acum un an la Montoire n’a dat roadele aşteptate. Se mai observă că ar fi fost de datoria Franţei învinse să caute să-şi câştige încrederea Germaniei. Discuţiile in jurul discursului d-lui Roosevelt continuă cu mare violenţă, în urma refuzului d-lui Roosevelt de a pune la dispoziţia presei americane o pretinsă hartă, pe care d-sa ar poseda-o, şi pe care ar fi schiţate pretinse planuri germane de împărţire a Americii de Sud . Cercurile germane precizează că d. Roosevelt nu posedă o asemenea hartă, deoarece ea nu există pur şi simplu. Se mai spune că d. Roosevelt ar fi susţinut că prin arătarea hărţii ar fi pus intr’o grea situaţie pe acela care i-a procurat-o. La aceasta se răspunde aci că această atitudine e caracteristică politicii dubioase a d-lui Roosevelt. D-sa vrea să cruțe o singură persoană, dar nu se dă înapoi să arunce sute de mii de americani într’un război fără sens. In astfel de împrejurări, e cât se poate de natural ca atacurile împotriva d-lui Roosevelt să devină extrem de violente. D-sa va fi considerat de presa germană ca falsificator atât timp cât nu va arăta harta susamintită. După ştiri sosite aci, cercurile politice internaţionale consideră încordarea dintre Germania şi Statele Unite, ca foarte critică, iar la Wilhelmstrasse s’a declarat că in ce priveşte ameninţărrile d-lui Roosevelt de a trage focuri de armă, Germania se va ţine de preceptul „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, şi că dacă America va trage, Germania va răspunde. ❖ Despre grevele din America, se spune aci că ele provoacă mari pagube industriei americane Corporaţia americană a oţelului a declarat că producţia oţelului a scăzut cu 80—90 la sută şi va înceta cu totul dacă grevele vor mai continua două săptămâni. Se mai pune aci întrebarea dacă ştirile transmise în această privinţă din Statele Unite nu sunt înadins exagerate, spre a da d-lui Roosevelt posibilitatea de a-și asuma noui prerogative și să ia măsuri in consecință. In modul acesta d-sa ar avea posibilitatea să deslănțuie războiul total contra Axei. ■. împrumutul reîntregirii prezintă avantajele TUTUROR ÎMPRUMUTURILOR FĂCUTE PÂNĂ ACUM DE STATUL ROMÂN. CA ATARE, EL ESTE ÎMPRUMUTUL CEL MAI BINE AȘEZAT ȘI MAI ADUCĂTOR DE CÂŞTIG Decât orice împrumut dinaintea lui Noul ministru al statului Manciuko la București a prezentat scrisorile de acreditare D. L. I. Wen, noul ministru al statului Manciuko, rostindu-și cuvântarea, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare M. S. Regelui Mihai I, Miercuri la Sinaia. ^ (Darea de seamă în corpul ziarului) Jfe*» I Un distins reprezentant al Italiei fasciste printre noi Un sol al Italiei fasciste poposeşte printre noi Este d. Raffaele Riccardi, ministrul schimburilor şi valutelor in guvernul italian. Doctor in ştiinţele economice, cu studii apreciate in chestiunile sindicale, contribuţia sa originală la elucidarea problemelor pe care le ridicau prefacerile şi frământările postbelice, l-au impus atenţiei cercurilor academice, ca şi celor politice, iar când Ducele a ridicat steagul revoluţiei fasciste şi a deschis marşul asupra Romei, d. Riccardi a fost printre cei dintâi luptători cari l-au urmat. Din momentul acela, d-sa a pus în slujba cauzei şi idea-lurilor fasciste toată cultura şi pregătirea specialităţii sale, fixând temeliile doctrinare ale economiei fasciste şi acordând o deosebită importanţă problemei organizaţiunilor profesionale, ca punct de plecare al corporatismului, pe care urma să se sprijine practic puterile funcţionale ale economiei fasciste şi reprezentarea intereselor sociale şi profesionale în stat. * Sunt cu deosebire interesante drumurile noui deschise de d. Raffaele Riccardi în aplicarea principiilor corporatiste în domeniul creditului şi asigurărilor. Prezenţa sa în mijlocul nostru o deşteaptă, deci, din capul locului, interesul şi stima ce se cuvin gânditorului şi ziditorului în atâtea câmpuri noui şi îndrăzneţe, prin care s’a desăvârşit şi s’a consolidat revoluţia fascistă, ridicând Italia pe culmile gloriei imperiale. Dar mai presus de aceste merite şi considerăţiuni speciale, prezenţa sa ca sol al nobilului popor italian, care a avut totdeauna deschis drumul spre inima noastră, deşteaptă azi şi mai puternic in noi aceste rezonanţe de latinitate, de înrudiri spirituale şi de sânge de veche obârşie, care, în vâlvătaia evenimentelor prezente, pregătitoare ale unei noui orânduiri a destinelor lumii, ne leagă şi ne înfrăţesc prin comunitatea jertfei ca şi prin misiunile istorice ce ne sunt hă- 1 răzite după încetarea ostilităţi I lor. N’a fost o coincidenţă întâm- plătoare, că Italia fascistă şi Ro- mânia naţionalistă, s’au găsit întotdeauna de partea cealaltă a baricadei anarho-comuniste. Şi nu este o coincidenţă întâmplătoare că ele se găsesc azi înrolate în vasta cruciadă de exterminare a comunismului anticreştin şi antiuman msss^msssrsmirssmx'.assfai „Lupta *care se dă azi împotriva comunismului — scria d. prof. Mihai Antonescu, preşedinte ad-interim al Consiliului de miniştri, în articolul său „Ducele“, închinat cruciaţilor fascişti în drum pe la noi spre frontul antibolşevic — mmăam închind într’un singur avânt atâta credinţă nouă care luptă împotriva anarhiei sociale şi pentru unitatea Continentului şi apărarea civilizaţiei, lupta Aceasta este o altă dovadă a victoriei spirituale a Ducelui. Ostaşilor italieni luptând pe pământul românesc pentru această credinţă , Fasciştilor Ducelui le răspundem, nu numai cu ecoul înţelegerii acestei lumi noui, de,cr şi cu bătaia bătrână a sângelui nostru latin şi cu voinţa lui de jertfă pentru drepturile noastre şi noua credinţă“. Este salutul cel mai potrivit, pe care ne simţim îndemnaţi a-l adresa azi distinsului ambasador al Italiei fasciste, pentru că acest salut cuprinde, odată cu recunoaşterea biruinţei spirituale a fascismului, şi realitatea comunităţii de destin a poporului nostru cu a celui italian. D. RAFAELLO RICCARDI Termenul pentru retragerea moliftelor albe de un leu şi doi expiră la 1 Noembrie Ministerul finanţelor reamin- teşte că termenul pentru retragerea din circulaţie a manetelor metalice de 1 şi 2 lei ciuloarea albă, expiră la data de 1 Noembrie 1941 Preschimbarea acestor manete se va face la administraţiile de încasări şi plăţi şi la percepţiile fiscale. Publicul posesor, al monetelor vechi de 1 şi 2 lei, fabricate din cupru-nichel, este invitat să ia cunoştinţă de acest termen şi să le prezinte cât mai neîntârziat la preschimbare, cunoscând că la data de 1 Noembrie 1941 încetează puterea lor cirulatorie. După această dată și până la 31 Decembrie 1941, se vor primi numai în plata impozitelor datorate Statului Retragerea monetelor de 250 de lei Termenul de retragerea din circulaţie a monetelor de argint de 250 lei, cu efigia fostului Rege Carol al II-lea, a fost prelungit până la data de 31 Decembrie 1941. Preschimbarea acestor manete se va face la administraţiile de încasări şi plăţi şi la percepţiile fiscale. Publicul posesor al acestor monete este invitat să ia cunoştinţă de această prelungire şi să le prezinte, cât mai neîntârziat la preschimbare, cunoscând că data de 31 Decembrie 1941, este ultimul termen. Un tanc în plină acțiunii