Universul - Provincie, decembrie 1941 (Anul 58, nr. 327-354)

1941-12-01 / nr. 327

1 kgr. la 100.000 litri lapte Fabricanţi de brânzeturi Crescători! Dacă doriţi să aveţi brân­zeturi de calitate supe­rioară şi cantitatea sporită, întrebuinţaţi PRODUSUL GARANTAT La Farmacii şi drognerii 1100 Domnii proprietari şi crescători de oi Cari nu şi-au putut procura la timp renumitul preparat contra gă bezei „GALBINUL“, produs care a lipsit până acum, sunt informaţi, că şi-l pot procura din nou la vechii depozitari, în aceleaşi cons ..­diţiuni. lioo ABONAŢII „UNIVERSULUI“ Primesc 1 LOZ ÎNTREG (4 SFERTURI) al loteriei Statului clasa ll-a la o asigurare nouă de 60.000 lei cu rata lunară a­ lei 660, sau achi­tând trei rate lunare a lei 220 la o asigurare nouă de lei 20.000. 3/4 lei (3 sferturi) clasa ll­a b o asigurare nouă de 40.000 lei cu rata lunară de lei 440, sau a­­chitând două rate lunare la o asigurare nouă de 20.000 lei. 1/2 lei (2 sferturi) clasa li-a ti o asigurare nouă de 20.000 lei cu rata lunară de lei 220 1/4 loz (1 sfert) clasa li-a primesc cititorii „UNIVERSULUI** la o asigurare nouă de 20.000 lei cu rata lunară de lei 220 Poliţele de asigurare sunt cu risc de răsboiu şi v­or fi emise cu 8 ani gratuiţi, aşa că durata plăţii primelor se reduce la 7 ani. Continuând plata ratelor lunare vor primi periodic şi alte ca­douri în lozuri sau obiecte şi vor lua parte la toate tragerile lunare­­de amortizare şi premii ale Societăţii „Franco - Române" primind şi capitalul asigurat la termen, cu drept de despăgubire pentru moş­tenitori în caz de predeces, on care ar fi vârsta asiguratului la con­tractare. Ratele sus arătate se vor trimite direct Soc. de asig. „Franco Române1* Bucureşti, Calea Griviţei 23.­­ Tragerile Societăţii au loc la 15 ale fiecărei luni. Tragerile loteriei Statului (c­­. II) au loc la 21 și 22 Dec. a. c. Allo!!! CERNAUTS Formidabila comedie EV­A în VITRINA succesul triumfal al capitalei se joacă astă­­seară în oraşul dvs. cu Maria Filotti şi întreg ansamblul Teatrului din Sărindar, în frunte cu Mişu Fotino, Gh. Marutza, C. Vârtejanu, C. Bratiloveanu, d-nele Eveline Gruia, Tamara Vasilache, Aura Radov­ici şi D. R. Bulfinschi. Mâine Luni 1 Decembrie jucăm la Botoşani Donaţii pentru armată D. profesor Mihai Anitonescu, vice-preşedintele Consiliului de miniştri, a mai primit următoarele donaţii­­pentru armată : jandarm­­it Pânzaru Petre, şef post jd. Peştera, Constanţa, lei 26.422; fa­brica de cărămizi şi ţigle Nico­­lae Hagienoff şi Ferdinand Coşea S. A. Urziceni, Ialomiţa, lei 11.590; postul jandarmi Părăzanu, Cons­tanţa, lei 4.050. Sold precedent lei 70.837.746.­­ Tota­l general lei 70.879.808. Ministerul apărării naţionale a mai primit următoarele donaţii pentru familiile lipsite de mijloa­ce ale luptătorilor de pe front și pentru invalizii de război; Un inginer anonim lei 15.000 ; Asoc. sportivă „Uzinele metalur­gice" Cugir Alba Iulia lei 17.500; Dep. fermentare tutun C. A. M. Arad lei 2.200; Dep. tutunuri bru­te C. A. M. Târgu-Jiu, lei 306 ; Tamaslâcul Botoșani lei 2.344; Dir. superioară tehnică 462 lei; Ion . Stoicescu lei 500; Const. Drago- I­mir, com. Măgurele, jud. Prahova AZI Duminică 30 Raemb- BRĂILA lei 2.000; pr. Str.­Petru, com. Do­robanţi, jud. Constanţa, lei 5.000; Corpul didactic com­. Segarcea, jud.­ Dolj,­lei 25.700; Ion Braşo­­veanu, Sibiu str. Poarta Ocnei nr. 171, lei 105; Elevii Şcoalei prim. Călineşti-Proeni, jud. Vâl­cea,­lei 160; d-na Af­ro­di­ta Ha­i­­năroşie, Brăila, lei 6.000; Comp. 14 Dep. numiţii Comişani, lei 6.271. Sold precedent lei 64.096.764. Total general lei 64.180.312. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi ca re­­înoirea abonamentului să li­pească pe cuponul mariatului poştal eticheta abonamentului expirat. Popularul şi sărbătoritul autor dramatic TUDOR MUŞATESCU prezintă­­ GRANDIOSUL TURNEU-jucat cu cel mai mare succes la Bucureşti AMOR SOVIETIC celebră comedie în 4 acte, de Cataev MANIA ANTONOVA VASILE CREŢOIU O piesa de moravuri sovietice, o satiră a amorului liber. Acest spectacol a fost interzis acum 3 ani, la intervenţia Legaţiei Sovietice______ In fruntea distribuţiei MANIA ANTONOVA, V. CREŢOIU, MIŢA STOENESCU, MARGA CHICOŞ, LAURA GLAJARU, MIXZI IGNATESCU, SEVERA MO­­RELLI LILIANA ENESCU, VICTOR HANDOCA, FANE ALE­­XANDRESCU, N. NICOLAU, R. OPRESCU etc. Mugur Costume şi decoruri: Feodorof tradusă şi se joacă, cu un inepuizabil succes, la cele mai mari teatre din lume (Roma-Berlin-Paris) ITINERARIUL Dir. de scenă: Val Această comedie a fost de M. J. DECEMBRIE 1 Tecuci 2 Bârlad 3 Iaşi 4 Cernăuţi V.R. D. 5 Roman 6 Bacău 7 P.­Neamţ 8 Buzău M. 9 Ploeşti M. 10 Câmpina J. 11 Braşov V. 12 Făgăraş S. 13 Orăştie D. 14 Deva L. 15 Arad M. 16 Timişoara M. 17 T.-Severin J. 18 Craiova V. 19 R.-Vâlcea S. 20 Piteşti B. 21 Constanţa UNIVERSUY CALENDAR Duminică, SC ptembrie Ortodox­i Ap. Andrei. Catolic­­ Andrei. Protestant: Andrei. ❖ Răsăritul soarelui 7,32; apusul soa­relui 16,37. FAPTE ȘI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Noembrie 1840. Ziarul românesc, CANTOR DE ABIS SHI­DE CONVERS, publică un reportagiu asupra luptei ce s’a dat pentru ocuparea cetăţei San Jan d’Acre din Siria. Acest reportagiu de război, din ga­zeta lui Zaharîa Carcalechi, găsindu-1 interesant prin felul cum este des­crisă lupta, cum şi limbajul timplui, II reproduc In întregime. Iată cum începe reportagiul despre luarea cetăţii San­ Jan d’Acre, din Siria, care în vechime se numea „Potolomeus”: „In 3 spre 4 Noembrie, cetatea San-Jan d’Acre ,fu de împre­­unatele turceşti, englezeşti şi austrie­­neşti oştiri bombardesită, ce se apăra şi răspundea cu 100 de tunuri, tot du­pă baterea cu bombe, în trei ceasuri, o mică despărţire de soldaţi austrieni, ce se comanda de Prinţul Friderik, fiul vestitului ostaş Prinţ Carl, carele în bătaia de 20 ani a revoluţiei Franţei, s’a arătat cel mai viteaz şi Prinţul Friderik fu provocat ca cel mai dinai să se pue pe zidul cetăţii şi să se sue la cetăţue, ca acolo să înfigă steagul M. s. marelui Sultan şi steagurile Austriei şi Engliterii şi la 4 ceasuri după miezul nopţii, s’a luat cetatea cu cea mai mare linişte. La bombardarea cetăţii s’a aprins un tun cu iarbă de puşcă, din cetate. Acesta a pricinuit la mulţi Egipteni moarte ; despre ziuă s’a bătut cetatea grozav, cât bateriile din cetate nu mai puteau răspunde şi la luarea ce­tăţii s’au luat 3000 de robi ostaşi egip­teni, şi s’au găsit 350 de tunuri, o sumă mare de muniţie şi arme, 65.000 de cântare iarbă de puşcă, 500 de pungi (2.500.000 de lei turceşti şi o sumă de proviant. Impreunatele oştiri au pierdut pu­ţini ostaşi, adecă 5 turci, 15 englezi, între care este şi un ofiţer dela fre­gata Tabla, şi 2 matrozi austrieni. Iar cei răniţi sunt 44, dela 3 escadre; corăbiile aliate prea puţin s'au stricat. Cu­ibzuirea de a se lua această ce­tate a fost prea morală, şi luarea acestei cetăţi va da o pildă Siriei. Lăcuitorii acestei cetăţi îşi aduc a­­minte că Ibraim-Paşa, la luarea ei, i-a trebuit 8 luni de zile, să bată cu 40.000 de ostaşi". GEORGE DINCA RADIO DUMINICA 30 NOEMBRIE RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO — BUCUREŞTI 364,5 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 7.55—9.30: ORA DIMINEŢII. Deschi­derea emisiunii. Radio-jurnal (I). Concert de marşuri (discuri). Concert de fanfară româno-german. 9.30: ORA RELIGIOASA. I. Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriarhie. II. Predica Părintelui protosinghel Vasile Vasilache. 11.15: Concert simfonic al Orches­trei Filarmonica dir. de Mihail Jóra: I. Prezentarea concertului simfo­nic de Em. Ciomac. II. Transmisie de la Ateneul Român. Cesar Franck. Simfonia în re mi­nor. In pauză (11.55—12.15). Radio­jurnal (II). RADIO BUCUREŞTI 12.15: Continuarea concertului sim­fonic. George Enacovici: „Am firma­­poem pentru vioară şi orchestră (I-ă audiţie; solist Sandu Albu. Mihail Jora: Suita II-a din baletul «De­moazela Mânuţa»" (I-ă audiţie). 13.15: Muzică distractică (discuri): Melodie de Pettis şi Hoţul de inimi a 2 Wedd; Cu tine de Bracchi, şi Nu pleca de B’Anzi (voce: Barbara Mo­nis); Danila de Ebiinger şi Casa vi­sului de Himmel (voce: Toni­ Bert); Fox de Carste şi Slowfox le Rixner; Dunărea albastră-vals de Jon­­ Strauss; Conga de Bryon. RADIO — ROMANIA 12.15: Muzică distractică (discuri); ,,O noapte la Veneţia“, uvertură de •Johann Strauss; Cântecul vioarei de Winkler şi Serenadă de Stanke; Două melodii de Billy Mayerl; Tango bolero de Llossas; Fantezie din „Muschetaţii la mănăstire»* de Var­ney; Lady Hamilton-vais de Cons­tantin Ionescu; Improvizaţii şi Hora­­ de la Chiţorani. 12.50: ORA OSTAŞULUI.­I RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50: u­rile serviciului g­rman. 14.00: Radio-jurnal (III). 14.20: Muzică vocală (discuri): Vino să dansăm de Jamblan (voce: Lu­cienne Royer); Lied de Wismar şi Inima mea îţi aparţine de Bixio (voce: Ernst Groll). 14.30: Df­­. RĂNIŢILOR. — Fanfara şi Corul Batalionului de Gardă Re­gală cond. de Cpt. D. Crăciunescu. Fanfara: 1) Se’ntorc vitejii-marş de Castaldi; 2) Iancu la Turda-marş de T. Popovici; 3) Rapsodia no. 1 de Niculescu; 4) Zi de toamnă de Cutrupi; Corul; 1) Bobocele şi inele de Vidu; 2) Sus vânători de Auger; 3) Serenadă de Hiberger; 4) Tranda­fir de pe răzoare de Drăgoi; Cor şi Fanfară: 1) Marşul desrobirii de Cră­ciunescu (text de Alex. Lungu); 2) Marşul învingătorilor de Lia Mirea. 15.30: Reportaţii germane de pe front. 15.40: OA SATULUI: Semnalul o­­rei: învăţătura duminicală. Ion Don­­gorozi: De vorbă cu sătenii. 1.Muzică românească. Poşta sătenilor şi infor­maţii agricole. Gospodăria sătencii. 16.40: Muncă şi Lumină. 17.20: Muzică românească (discuri). 17.30: ORA COPIILOR: 1) Roman Tanti Radio povesteşte; 2) Muzică pentru copii. 18.90: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul «Succese teatrale de pu­­ioa­r»”­ Alexandru Hodoş: „Jianu”. 11.201 TEATRUL: „JIANU” de Va­lile Leonescu şi Duţescu-Duţu. • DISTRIBUŢIA Iancu Jianu A. Pop Marţian Călin Ion Aurel Manolescu Lixandru Aristide Spahl* Sandu Moş Neagu Burmache Stavrache Stolniceanu Cernățeanu N. Dimitriu N. Brancomir Nae Săvulescu Ovid Brădescu H. Polizu D. Amigdalis Petre Dragoman Arsene Popovici Ileana, mama Iul­­ianu Ana Luca Sultana Maria Mohor Catrina Eugenia Voinescu Safta, vrăjitoarea satului, Maria Burbea. 19.00: Cântece şi balade româneşti (discuri): Frusina şi Ciobănaşul a­­ranj. de Simeon Nicolescu (voce : Aurel Alexandrescu); Dor pribeag (voce: Arta Florescu); steluţa de Florescu (voce: Arta Florescu); Foaie verde pup de crin Brediceanu. Păcurar la oi am fost de Drăgoi şi Ţi-am adus mândru cercei de Mon­­tta (voce: Grozuţă); Cucuie pasăre grasă de Kirescu şi Aoleo frate po­­line de Baciu (Corul „Carmen’); Duce-m’aş şi tot m’aş duce de Mon­tta (voce: Aurel Alexandrescu); Ba­lada irisului de Mezzetti (voce: Aurel Alexandrescu); Voinicel cu părul creţ, Dragu mi-i mândru de tine, Mai bădiţă şi Mulţumesc, măicuţei mele de Brediceanu (voce: Emilia Guţia­­nu); Doina de Teodorescu (Soc. co­rală „România”); Cumătriţă şi La o tun de stejar de Brăiloiu (voce: Evantaia Costinescu). Grânele vara se coc de Vidu; Bătuta de Juarez Movilă şi Alunelul de Lungu (Soc. Corală „România”). 19.50: știrile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal (IV); Sport. 20.15: Cronica războiului. 20.30: Muzică de dans (discuri). San. 20.40: Cincinat Pavelescu de Radu Cosmin. 21.00: OPERA „MARTHA” de Fip­­tow (4 acte-I-ă audiţie), distribuţia Lady Harriet, Evantia Costinescu; Nancy, Nella Dimitriu; Lord Tristan, Gheorghe ştefănescu; Lyonel, Tomei Spătaru; Plumkett Gabriel Nerula. Orchestra Radio dir. de Teodor Ro­­galski. In pauză Radio-jurnal (VI). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 23.00: Muzică distractivă (discuri); Vals spaniol de Leur şi Vals musette de Engel; Melodie din filmul „O noapte cu tine de Biancoli cântată de Elsa Merlini şi Nino Besozzi); Pri­­măvara-melodie de Gardieni (cântată de Lita Manuel şi Crivel); Melodie de Powell (voce: Tino Rossi); Pot­puriu de melodii frumoase (pian: Peter Kreuder); Dragoste stranie de Bergamini şi Melodie de Chiappo (voce: Milly); Cântec de dragoste mexican de Elisc­­o şi Cântec bra­zilian (voce: Armand Crabbé); Vals din suita de balet „In­tul şi dantele” de Siede; Melodie de Mostazo­­(voce: Estrellita Castro); Polca de Kreuder (voce: Eric Helgar); Extaz de Ganne (voce: Mimi Thoma); Tango şi Fox­trot; Melodie de Tranchant (voce: Osefine Baker). 24.60: închiderea emisiunii. RADIO-MOLDOVA 259 metri 9.30: Transmisia serviciului religios de la Mitropolie. Cronica vieţii reli­gioase. 13.00: Deschiderea emisiunii. Invă-ţătura zilei. Muzică populară din Ol­­enia (discuri). La Jit, murgule la Jii I şi Marioară de la Gorj (orchestra C. I Tandin); Foaie verde când şi când (voce: Rodica Bujor) şi Brâul de şase ca la Vâlcea (arch. Vasile Julea); Alunelul (voce Ştefan Savu, Orches­tra C. Tandin). I­,i duce dorul de­parte (voce: Rodica Bujor şi Orches­tra (V. Julea); peştişorul şi Ciobă­naşul (Taraful Nelu Busuioc). 13.20: Radio-jurnal (I). 13.30: Orchestra Naţională Anton Budală. Muzică românească. 14.00: Radio Jurnal (II). 14.20: Orchestra Naţională Anton Budală (continuare). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. Muzică uşoară (discuri). Palermo în sărbătoare şi­­Mazurka.­­ Cântec cuban de Orefiche şi Conga de Moreno; Canzonetă de Ed. A. Quandri şi Serenadă de Moretti; Nu I mă uita de E. de Curtis şi Vals de I Willi Richartz; Polca de Del Pistoia. 19.00: Cronica săptămânii. 19.15: Valsuri de Josef Strauss (­discuri). Rândunica (arch. filarm. 1 din Berlin dir. de Alois Melichar); Muzica sferelor ( rch. filarm. din Berlin dir. de Alois Melichar). 19.30: Jurnal în limba rusă. 19.40: Canzonete , eseuri). Canzo­­neta napolitană de Capolongo şi Bar­carola de Brogi (voce: Titta Ruffo); cântec de leagăn şi Canzonetă sici-­liană de Sedero (voce: Toţi dai Mon­te); Două canzonete napolitane (voce: Tito Schipa). 20.00: Muzică de balet (discuri); Ba­let din act. II din „Carmen” de Bizet; Balet din „Sylvia” de Delibes­ ; Balet din „Gioconda” de Ponchielli. I 20.30: Radio-jurnal (III). . 20.40: Coruri de copii (discuri); Două coruri de Hans Baumann şi Fritz Sptcke; Cor de Willy Geisler; Dormi sufleţele; Cântec popular şi Moş Ene pe la gene de Brahms. 21.00: Muzică distractică (discuri). 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică de dans (discuri) ; Frumoasa spaniolă-one-tep de Pas­­qual; Polca de Glahe și Foxtrot de­­ Schmidseder. 22.30: închiderea emisiunii. Postul pe unde scurte 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. : Semnal. ■ 21.00: Jurnal în limba ucrainiană. 21.15: Jurnal în limba rusă. 21.25: Jurnal în limba turcă. I 21.35: Jurnal în limba italiană. I 21.45: Muzică variată (discuri). 22.00: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri).­­ 22.20: Emisiune in limba italiană. Muzică (discuri). SITUMIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pagina I-a) Cum şi baza navală de pri­mul ordin, Sevastopol, care se află sub focul artileriei şi a­­viaţiei germane, nu mai poate fi folosită, flota sovietică are la dispoziţie porturile de pe coasta orientală a Mării Ne­gre — Novorossisk şi Batum, — care însă nu întrunesc condiţiile unor baze navale pentru un adăpost sigur şi reparaţiuni mari. Lăsând la o parte faptul, că nici înainte de pierderea porturilor principale militare de pe coastele Mării Negre şi izolarea Sevastopolului, flota sovietică n’a desfăşurat o ac­tivitate In raport cu tonajul şi armamentul său, mult su­perior forţelor navale adver­se, ea nu mai este în măsură să controleze comunicaţiile în interiorul Mării Negre şi nici să fie de vreun folos trupelor sovietice de pe uscat ce ar o­­pera în apropierea coastelor orientale, dată fiind vulnera­bilitatea sa. In Cirenaica (Africa de nord) bătălia din pustiul Mar­­marica a reînceput în ziua de 27 Noembrie înainte de apa­riţia zorilor şi a ţinut până noaptea cu o mare violenţă. Numeroase atacuri şi contra­atacuri s’au dat de formaţiu­■iifnwfnaAiBaiwj.'-'11 v "miau.arwi­nile blindate şi trupele de In­fanterie ale beligeranţilor, a­­tât la Sollum, în zona fortului Capuzzo şi în sectorul To­bruk, cât şi în sectorul cen­tral. Comunicatul marelui car­tier general italian anunţă că forţele britanice au suferit pierderi însemnate în oameni şi în unităţi cuirasate. Aviaţia a fost şi ea foarte activă. Vineri s-a sfârşit şi războiul din Abisinia prin predarea garnizoanei italiene de la Gon­­dar, care a apărat vitejeşte a­­cest sector timp de câteva luni, fiind complet izolat. La începutul campaniei din Africa orientală, forţele de care dispunea generalul Naşi, comandantul garnizoanei din Gondar, au fost de nouă bata­lioane „cămăşi negre”, două brigăzi coloniale Nr. 4 şi 22, la care s-a mai adăugat rămăşi­ţele trupelor din sectorul De­bra Tabor şi câteva aeronlane. Vineri d. a., după un asalt dat de trupele britanice din Af­rica de est, eroica garnizoană din Gondar s’a predat. Așa s’a încheiat in ziua de 27 Noembrie războiul din A­­frica orientală. I—ma—w■wbph’-ztt R. S. Instrucţiuni cu privire la recrutarea lucrătorilor cari vor pleca in Germania Comandamentul militar al Ca­pitalei face cunoscut următoa­rele: 1. Toate recrutările şi înscrie­rile de lucrători cari au fost efec­tuate în cursul lunilor Septem­brie şi Octombrie 1941, s’au fă­cut de către d. inginer Wilhelm Saake, reprezentantul uzinelor de stat germane „Herman Goering“, care a fost autorizat de către ministerul muncii, pe baza apro­­bărei dată de d. profesor Mihai Antonescu, vice­preşedinte şi preşedinte ad-interim al consi­liului de miniştri, să recruteze lucrători pentru a fi angajaţi în acele întreprinderi. a) Condiţiile stabilite în trecut de către secţia I (M. C. G.) în le­gătură cu reprezentanţii ministe­rului muncii şi ai uzinelor de stat germane „Herman Goering”, au fost următoarele: Nu pot pleca oamenii de sub arme (ctg. 1939, 1940 şi 1941). Nu pot pleca cei din ctg. 1942 şi 1943 a căror încorporare este apropiată. Nu pot pleca cei mobilizaţi pentru lucru dacă nu au consim­ţământul scris al întreprinderilor în cari lucrează. Nu pot pleca acei cari nu au situaţia militară clară. Nu pot pleca cei de origină etnică maghiară. b) Pe baza aprobărei de mai sus, au plecat până în prezent un total de 612 lucrători cărora li s’a eliberat adeverinţe pentru scutire de mobilizare, până la 1.X.1942 de către secţia I (M. C G.), iar regimentele lor de ori­gină au fost înştiinţate pentru a le face mutaţie în controale. 2. Pentru viitor s’a luat dispo­­ziţiunea ca transporturile urmă­toare să fie alcătuite numai de români din crg. 1944 şi mai ti­neri, potrivit comunicatului dat de ministerul muncii. 3. Având în vedere cele ară­tate mai sus, Marele Cartier Ge­neral dispune: — Lucrătorii indicaţi la punc­tul 1 au plecat legal în Germa­nia. — Lucrătorii cari vor pleca în viitor vor fi numai din catego­riile prevăzute la punctul 2 şi se vor alege pe baza comunicatului ministerului muncii, iar plecarea se va efectua pe baza aprobării Marelui Cartier General Secţia I-a. 4) întreprinderile militarizate se vor conforma în totul ordinu­lui Nr. 52.980 din 13.XI.1941, ce­rând și aprobarea acestui coman­dament. întâmplări din Capitală Focul din Calea Moşilor Pagubele se evaluează aproximativ la suma de 1.500.000 lei Un incendiu a izbucnit Vineri seara pe la ora 9, în calea Moşi­lor colţ cu str. Decebal. La această adresă,­­ având pe strada Decebal la nr. 11 o fa­ţadă de circa 10 metri, iar spre calea Moşilor nr. 29 şi 31 în­­tinzându-se pe o lungime de peste 40 de metri,­­ se află un imobil vechi, alcătuit din parter şi etaj, proprietatea d-lui co­mandor Rusescu. Parterul cuprinde vre­o 12 prăvălii diferite: frizerie, tapi­ţerie, pielărie, birou de comision, etc., în vreme ce la etaj erau­ laboratorul dentar „Matezi” şi atelierul de geamandane aparţi­nând industriaşului Marcu Bader care-şi avea acolo şi locuinţa. Tot la etaj mai locuiau şi nişte ardeleni din cei cari se ocupă cu­­ negoţul ambulant de scoarţe, pânzeturi, ţesături şi altele. CUM A IZBUCNIT INCENDIUL Focul a luat naştere, după cum se afirmă, din neglijenţa unei ucenice din serviciul atelierului de vopsit chimic şi reparat hai­ne de piele, genţi, şoşoni, galoşi, etc., atelier ce purta firma „Re­cordul” — situat în prăvălia de la parter din colţ, aparţinând in­dustriaşului Kauffmann, întrucât în acest atelier se lu­cra cu benzină, şi deci se afla depozitată acolo o cantitate mai însemnată din acest material in­flamabil, focul a cuprins îndată tot interiorul încăperii, trecând apoi prin tavan la etaj şi apoi la podul şi acoperişul întregii clă­diri. SOSIREA POMPIERILOR Pompierii fiind anunţaţi tele­fonic, la faţa locului au venit îndată rosturile „Central” s­ ..Radu Vodă”, — sub comanda d-lor: colonel Petre Nicolae, ma­ior Nisipeanu, căpitani Iordăne­­scu şi Astricole, secondaţi de plu­tonierul Chechea Ion, — cari au procedet la lucrările de local­­­zare şi evacuarea celorlalte pră­vălii. SOSIREA AUTORITĂŢILOR Din partea autorităţilor au ve­nit la locul incendiului, — spre a proceda la facerea anchetei preliminare, — d-nii: magistrat instructor Cristodorescu şi pro­curor Şerban, inspector de poli­ţie I. Deleanu, de serviciu pe Ca­pitală, comisar-şef Marin Rădu­­lescu, şeful circumscripţiei 11 po­liţieneşti, însoţit de comisarii Chioreanu, Solomon şi Pără­­şeanu. ❖ Stabilindu-se de la primele cer­cetări că focul a luat naştere din imprudenţa sau neglijenţa unei ucenice de la atelierul „Recordul“, atât proprietarul acestuia, Kauff­­raamn, cât şi personalul lucrător, — atelierul lucra şi ziua şi noap­tea,—care se afla acolo în mo­­mentuu izbucnirii incendiului au fost conduşi pentru anchetă, la comisariatul poliţienesc respec­tiv. CE­A ARS Pompierii, după o muncă de mai bine de trei ore, au reuşit să localizeze incendiul, stingân­­du-l complet la ora 2 noaptea. Au fost distruse de flăcări: a­­telierul „Recordul” cu alte două prăvălii învecinate, una spre strada Decebal, unde era biroul de reprezentanţe şi comision „Jersan”, societate în nume co­lectiv, aparţinând d-lor N. Sa­­moilă şi T­­ercău, iar cealaltă spre calea Moşilor, magazin de manufactură având firma „Dese­nul”. Apoi întreg acoperişul şi podul clădirii precum şi etajul, fiind păgubiţi atât laboratorul dentar cât şi atelierul de gea­mandane al lui Marcu Boder. Ce­lelalte prăvălii însă au putut fi salvate PAGUBELE Pagubele nu au fost evaluate precis deocamdată, dar ele se ri­dică aproximativ la suma de 1.500.000 lei. Imprudenţă Bătrâna Zamfira Dumitrescu, de 77 ani, din str. Ilarie Chendi nr. 7, voind să se încălzească şi apropiindu-se prea mult de ma­şina de bucătărie, i-a luat foc im­­brăcămintea şi s-a ales cu arsuri pe faţă şi corp. In stare gravă a fost transpor­tată cu o ambulanţă a „Salvării“ la spitalul Cotentina, unde a fost internată. Accident de muncă Lucrătorul filator Rusu Con­stantin, domiciliat în str. Keppler nr. 20, pe când se afla la lucru la fabrica de filatură „Dr. Cer­­kez“, di­n str. Fecioarei nr. 13, a fost apucat de cureaua de trans­­misiune și rănit grav. „Salvarea“ l-a internat la spi­­talui „Casei patronale“, din calea Floreasca. Sfârşitul unui suferind D. Dumitrescu Dobre, de 52 ani, din şoseaua Mihai Bravul No- 240, venind spre locuinţă şi ajungând pe şosea, în dreptul casei cu No. 200, i s’a făcut rău şi căzând jos pe trotuar a înce­tat subit din viaţă. Numitul era suferind de ulcer stomacal şi fu­sese operat acum două luni. Cadavrul, din ordinul parche­tului, a fost transportat la morgă. Pomenirea păr. protopop Ioan Moţa Orăştie, 24 Noembrie Implimindu-se un an de la moar­tea părintelui loan Moţa, proto­e­­reul stavrofor al Orăştiei, fost timp de 43 de ani îndrumător spi­ritual al credincioşilor săi şi în a­­celaş timp tenace luptător naţio­nal şi conducător al ziarului „Li­bertatea“, familia i-a făcult un. pa­ , rastas, la care au part­icipat cre- , dincioşi din toate straturile sociale.­­ Sfânta l’itacgh'­e şi duiba twu*». . tasului a fost oficiată de preoţii­ prof. Vas. Necşa. Zah. Stanciu,­ protopopi onorifici: Ios. Vinţan , protopop administrator, prof. pr. Dănilă, preot A. Marcu dim Tâm­pa şi prof. d­acon Limbianu. S. S. protopop Vimţan Iosif a ţi- | nut o cuvântare ocazională ară­tând figura luminoasă d­e preot şi­­ mare patriot a defunctului­.­­ Asistenţa s’a dus apoi la cimi­tir, imde s’a făcut sfinţirea cru­cii dos mormint. O victimă a gerului D-na Roza Isac, proprietara imoblului din str. Verdeţii nr. 19, a comunicat circumscripţiei 15 poliţieneşti că, într-o magazie din fundul curţii sale, a fost gă­sită moartă femeea Mina Grum­­berg, în etate de 56 ani. Numita venise să se adăpostească acolo iar în timpul nopţii a murit din cauza frigului Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost transpor­tat de „Institutul Medico-legal“. COPII! CITIŢI: „Universul Copiilor" A­RIIN v (PutyiA&nd id”ai Un produs Dr. Wander PRESA DESPRE: Pe urmele Bo£s€ViCi£oR...­­ de VALERIU MARDARE „...un minunat reportaj de război... cetitorul va avea multe sa­tisfacţii cetind cartea... una din cele mai bune cărţi ale sezo­nului... „UNIVERSUL”. — Dan Bălteanu. „...Sunt, în cartea aceasta, pasagii cari par absolut neverosi­mile... „Pe urmele bolşevicilor” trebueşte să fie o tovarăşă a lucidităţii noastre, a treziei noastre... „VREMEA”. — Erasm. Editura „UNIVERSUL“, 94­0 lei, la toate librăriile. In pro­vincie cereţi-o sau comandaţi-o la depozitarul ziarului. . Conferinţa d-lui prof. Antonio Munoz Vineri seara la fundaţia Carol I, d. prof. Antonio Munoz, profesor de Istoria artei medievale la Uni­versitatea din Roma şi inspector general la direcţia antichităţilor şi artelor Frumoase, a rostit o interesantă conferinţă asupra su­biectului „Monumentele Romei antice în Italia Fascistă. La conferinţă, care s’a ţinut în cadrul activităţii Institutului de Cultură Italiană, a luat parte un numerose public din lumea in­telectuală. Dăm mai jos, un scurt rezu­mat al conferinţei d-sale: Marile monumente ale Romei imperiale, basilicele, forurile, templele, arcurile de triumf, ter­mele, după căderea imperiului Roman s’au ruinat încetul cu în­cetul fie din lipsa de întreţinere fie din cauza cutremurelor, in­cendiilor şi distrugerilor barbari­lor năvălitori. S’au mai scos apoi din acele monumente marmure şi­ coloa­ne pentru construirea bisericilor creştine, palatelor şi turnurilor evului mediu, aşa în­cât în vreme cam de vre-o opt secole înfăţi­şarea oraşului s’a schimbat cu totul şi multora din acele fai­moase edificii, până la urmă nu li se mai cunoşteau nici urmele. In timpul Renaşterii revine dragostea pentru amintirile cla­sice. Umaniştii, arhitecţii, pictorii studiau şi desemnau rămăşiţele antice, care încep în secolul al IV-lea să fie restaurate şi păs­trate în grije. Până la începutul secolului al XIX-lea continuă a­­ceastă operă de recunoaștere a Romei antice într’un chip totuș foarte mărginit; în secolul al XIX-lea mai ales după ce Roma în 1870 devenise capitala Italiei unite se întreprind marile opere de desgropare a monumentelor clasice cari sunt izolate și res­taurate. Insă, dela venirea Fascismului această operă de renaştere a că­pătat ritm într’adevăr grandios, aşa că se spune că s’a făcut mai mult în aceşti ultimi două zeci de ani, ca dela Renaştere încoace. Numind pe primul Guverna­tor al Romei încă din 1925, Du­cele desemnă clar programul o­­perei de înfăptuit ordonând ca în jurul marilor monumente ale Ro­mei Imperiale şi ale Romei me­dievale creştine să se facă spa­ţiul liber necesar, înlăturându-se construcţiile cu cari fuseseră prea mult încărcate, ridicându­­se coloanele sfărâmate. Realizân­­du-se noul plan de sistematizare al oraşului, marile străzi ale Ro­mei moderne au ajuns să treacă prin locurile cele mai bogate în ruine clasice; forurile lui Cesar, lui August, lui Nerva, lui Traian, cu basilicele şi templele minunat izolate şi amenajate se înalţă a­­cum pe arterele oraşului unde nuisează mai viu mişcarea şi tra­ficul. A fost izolat şi restaurat, şi Teatrul lui Marcellus, început de Cezar şi terminat de August, a fost izolat şi restaurat marele mauzoleu imperial pe care şi l’a făcut August. Un grup de edificii foarte în­semnat căruia i s’a redat o deose­bită cinste este acela datorit îm­păratului Traian, care a vrut să ridice cel mai frumos şi cel mai mare for imperial. Printr’un arc de triumf se ajungea într’o mare piaţă în centrul căreia se înălţa statuia ecvestră a împăratului în bronz aurit. Piaţa era închisă de marea basilică Ulpia în spatele căreia se ridica între cele două biblioteci greacă şi latină colum­na istorisind prin tablouri răz­boiul dacic, care există încă. Ca să facă loc acestui ansam­blu de clădiri măreţe, Traian tăia o parte din colina Quirinală şi după cum se ştie coloana are aceiaşi înălţime pe care o avea culmea dispărută. Pentru a acoperi făctura fă­cută în Quirinal, Traian puse să se clădească un edificiu în for­mă de semicerc spre a servi ca loc de negustorie. In anii din ur­mă această piaţă a fost izolată şi restaurată şi e folosită astăzi pentru vânzare de flori, de fruc­te, cărţi pentru expoziţii încât acest edificiu vechi de aproape 18 veacuri slujeşte foarte bine scopul pentru care a fost clădit. Au mai fost ridicate marile co­loane de granit ale basilicei Ul­pia, în recenta sa visată la Ro­ma. Conducătorul Statului Ro­mân a vizitat Forul Traian, a ţi­nut să se urce până în vârful co­lumnei şi s’a informat amănun­ţit de lucrările ce sunt în curs. In zilele de astăzi, cu toate greutăţile războiului se conti­nuă marea lucrare de degajare a Capitoliului şi s’au început să­păturile la Gircus Maximus. In afară de aceste lucrări de­semnate de voinţa Ducelui, a­­proape în fiecare zi, cu prilejul săpării fundaţiilor nouilor clădi­ri şi instalării conductelor de apă şi electricitate es la iveală monumente importante, coloane, basso­reliefuri, statui, cari sunt respectate cu religiozitate şi când e cu putinţă lăsate pe loc. ----------©♦O-----­ De la federaţia naţională a luptătorilor Membrii societăţilor federaliza­te a foştilor combatanţi, sunt ru­gaţi de a participa Luni, 1 De­cembrie a. c., la Te-Deumur, ce se va oficia la biserica Radu Vodă din strada Radu Vodă 24, la orele 12, (1 Decembrie). Ţinuta cu base şi decoraţiuni. După amiază la orele 5 va fi un festival artis­tic cultural în saloanele băncii populare „Floreasca”. Nic. Arvătescu, B-dul Regele Albert 72; Electro-Smârdan, Strada Smârdan 57 si 43; STRADA REGALA 17; TELERADIO, STRADA BREZOIANU 11 REPREZENTANTA GENERALA: OSIT” s. a. r. Calea Victoriei 100 vrs-^-vsfi cu „Weslee*’' .

Next