Universul - Provincie, ianuarie 1942 (Anul 59, nr. 1-29)

1942-01-01 / nr. 1

U- ^,-r..T,-r^-iraTOn-, .......... ................ AU SOSIT NOILE MODELE DE RADIO AEG COMP. G-LA de electricitate s. a. r. - VANZARE 51 IN RAIE LUNARE PRIN REVANZATORII NOSTRI V IN TOATE ORASELE PRIN­CIPALE DIN JARA „OKASA“ COMBATE IMPOTENŢA ajută la întinerică, la dobândirea bucuriei de viaţă a virilităţii, a superiorităţii. Okasa este un preparat hormonic străin după formula Dr. Lahussn. Contra remburs expediază la cerere Farmacia ..La Tra­­ian"-Teodosiu. Bucureşti, calea Călăraşilor 126 trutia mică lei 365 iar cutia mare 679 lei. Literatură strătuită trimite la cerere Laboratorul Nifar s. a. r., Bucureşti, Sos. Giurgiului-Progresul nr 24 Sectia Ştiin­ţifică B. 1203 Inginer mecanic, DIPLOMAT Charlottenburg Berlin, român etnic, director tech­nic mare întreprindere, 40 ani, nemobilizabil, perfect cunoscător germana, practică 15 ani, do­reşte schimbarea postului, numai cu situaţie foarte serioasă. Adresaţi ziar 74 R. PLACI DE QUARTZ PENTRU PARDOSELI ŞI PEREŢI Se caută reprezentant bine introdus la Ingineri, Arhitecţi şi antreprenori de construcţii. Vassallo Capello-Boves (Ita­lia). _____ STOFE MĂTĂSURI Desfacere totală Cadouri practice B-dul Regina Maria No. 2 Plasament­­ Aur 1603 Moşioară 6 Km. de Obor Plantaţie premiată de vie şi pomi. Venit anual V­ milioane. Mare oca­zie. Vânzare: numerar. General Ştefănescu, Aus­trului 22. Tel. 3.07.97. GUVERNĂMÂNTUL PROVINCIEI BASARABIEI Directoratul Agriculturii şi Domeniilor E Concursul care fusese fixat pentru ocuparea locurilor vacante de ingineri agronomi la Directo­ratul­­ Agriculturii şi Domeniilor, se va ţine în ziua de 19 ianuarie 194­2, începând la ora 8 dimineaţa. Numărul posturilor libere este S0, pentru serviciile centrale şi exterioare. Candidaţii trebue să poseadă titlul de inginer agronom şi să îndeplinească condiţiunile cerute de Corpul Funcţionarilor Publici „Regele Mihai I”. Cei interesaţi,, vor depune ce­rerile de înscriere la Directora­tul Agriculturii şi Domeniilor, str. Unirii Nr. 16, Chişinău, însoţite de următoarele acte: Extract de naştere, acte de ce­tăţenie, certificat de origine et­nică, certificat de la cazierul ju­diciar­, certificat de bună purtare, acte cu situaţia militară, diploma de inginer agronom, certificatul de botez, extractul de căsătorie. Actele de naştere, origine etnică, religie şi profesiune ale soţiei (so­ţului) şi extractul de naştere al copiilor, dacă este cazul. Cei necăsătoriţi vor da o de­claraţie în acest sens. Nu vor fi luate in considerare cererile neînsoţite de actele spe­cificate mai sus. Directorul Agriculturii şi Domeniilor ŞT. D. SFATARU PRIMĂRIA COMUNEI ENICHIOI JUDEŢUL CHILIA Publicatiune Nr. 872­9 In ziua de 28 Decembrie 1941, ora 10 a. m. se va tine licitaţie publică în localul acestei primă­rii pentru procurarea unui aparat de radio. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu dispoziţiunile art 88- 110 din L. C. P Reg. Of. Cen­trul de Licitaţie şi normele ge­nerale de ţinerea Licitaţiei Pu­blice publicat în Monitorul Ofi­cial Nr. 127/1931. Concurenţii vor depune garan­ţi­i de ra% iar după adjudecare de io r •■> caz de nereuşită se va ţine c ■•■a- rcitaţie în ziua de 8 Iu­n' • t.org , in 4 Decembrie 19­ M * ! 'r-primar delegat, REVER T. MORCAN Vânzare de Leine Fondul bisericesc prt. rom. al Bucovinei din Cernăuţi,­­str. Iancu Flondor No. 30 vinde prin licitaţie publică cu oferte scrise şi închise în ziua de 9 Ianuarie 1942 orele 10 a­m lemn de lu­cru esenţă stejar din ocoalele silvice, grupate pe loturi, pre­cum urmează: 1) Codrul Cosminului:­ 24 m. c­. 380 m. c. 480 m. c. 590 m. c. 165 m. c. 20 m. c. şi 25 m. c. 2) Pădurea Mitropoliei Codrul Cosminului: 100 m. c. 165 m. c. 230 m. c. 180 m. c şi 660 m.. c. 3) Frătăuţii-Noui: 2.700 m c. 4) Revna pe Prut: 450 m. c., 150 m. c. şi 1000 m. c­ 5) Jucica­ (Seria A) 90 m. c. P0 m. c. 49 m. c­, 1027 m c. 280 m. a, 255 m. c., 1266 m.­­c. (Seria B): 35 m. c., 181 m. c. şi 71 m. c. Caietul de sarcini se poate ve­dea la Administraţia subsemna­tă Reprezentanţa Fondului bise­ricesc ort. rom. Bucureşti, Bule­vardul Dacia No. 7 şi la ocoalele silvice susmenţionate. Administraţia Fondului biseri­cesc ort. rom. din Bucovina. N-rul 26.245/41. 2581 33 Colectarea Vinurilor Drăgăşani MARE AFACERE DE SEZON Pivniţă oraşul Dragăşa sunt capacitate 39 vagoane­­ cu vase şi zăcători. De vânzare sau asoc.­­ Gh. Georgescu, Str. Ro-I­mană 222. 30 Dosar No. 1726/1941 S I.-a ROMANIA TRIBUNALUL JUDETULUI BRAILA SECTIA l-a EXTRAS De pe publicaţiunea de vânzare No. 16184/1941 In ziua, de 27 Ianuarie 1942, dela ora 8 dimineaţa înainte, se va vinde prin licitaţie publică în pre­toriul Tribunalului Brăila S. I-a, imobilul situat in Brăila, pe str. împăratul Traian No. 28 fost No. 30, proprietatea debitoarei Socie­tăți in nume colectiv L BUGE­LEISEN & S SOLOMONIDES, cu sediul în Brăi­la, strada împăra­tul Traian No. 28 fost No. 30, și pe care se află construit un imo­bil din zidărie masivă, fundaţie de beton, acoperit cu tablă, com­pus din parter şi etaj, la care se conduce printr’o scară de piatră. La parter se află o sală mare, servind de birouri pentru func­ţionari şi alăturat o cameră ser­vind de birou directorial, dimen­siunile sunt 7/9 m. 1. pentru sala mare şi 5­4 m. 1. pentru sala mică. La etaj se află construite trei camere, servind tot pentru biro­uri, dimensiuni 4/4, 3/4 si 6/2,5 m. 1.. fiecare cameră are sobă de te­racotă şi parchetate duşumelele. Imobilul are confort, sobe de tera­cotă, lumină şi canalizare şi se invecineşte la faţă cu strada îm­păratul Traian,­ în fund cu moşte­nitorii Levendis şi la Est cu moş­tenitorii Vucino. Supra­faţa între­gului teren construit şi ne­con­struit este de 160 m. p. Această vânzare se face după cererea creditoarelor Societăţi de asigurare: „DACIA ROMANIA'’, „NATIONALA”, „GENERALA’” , AGRICOLA FUNCIERA” ,,A­­DRIATICA” si „STEAUA ROM­NIEI'' toate cu sediul in Bucu­reşti, prin­­reprezentanţii lor le­gali, ■ pentru despăgubirea acestora cu suma de lei 467.858 capital pe data de 1 Iunie 1941, plus procen­te, cheltuieli de executare şi ono­rar de avocat. Licitaţia acestui imobil va în­cepe dela suma de lei 675.009, cunoscând ca s’a făcut reducerea de 25% conform legei executări­lor silite din 5 August 1938. D-nii concurenţi vor depune o garanţie de 5% în numerar asu­pra, pr­eţului de licitaţie. p. Prim preşedinte. (ssl Indescifrabil Şef Portărel, Indescifrabil­a. mm N-ral 35.921/41. V­ânzare de lemn Fondul Bisericesc Ort. Rom. din Bucovina, in Cernăuţi, Star. I. Flondor Nr. 30, vinde prin­ licitaţie publică cu o­­ferte scrise şi închise în ziua de 9 Ianuarie 1942, orele 10 a. m., lemn de construcţie şi cherestea es. brad din ocolul silvic Frătăuţii Nou, grupat in loturi precum urmează : 2.500 m. c., 400 m. c., 1.000 m. c. 500 m. c. şi 800 m­c. Caietul de sarcini se poate vedea la Administraţia sub., semnată, Reprezentanţa Fon­dului Bis. Ort. Rom. din Bucureşti, Bulevardul Dacia Nr. 7 şi la ocolul silvic sus­menţionat. Administraţia Fondului Bisericesc Ort. Rom. Cernăuţi lI I ****** ****♦♦***♦* ***** SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MUNCII Ftthlte«§ttNMI Nr. 76940 diij 2* Dec. 1941. Urmare publicaţiei făcută in Monitorul Oficial Nr. 297, partea I-a, pagina 7811, din 15 Decem­brie 1941, se aduce la cunoştin­ţă celor interogaţi, fă pentru o­­cuparea celor 20 de posturi de Impiegaţi şi 2 posturi de Dacti­lografă, vacante la Oficiul „Mun­că şi Lumină’, de pe lângă Sub­secretariatul de Stat al Muncii, se va ţine examen de admitere, în ziua de 21 Ianuarie 1942, orele 10 a. m., in localul Ministerului din Str. Alexandru Donici Nr. 36. Solicitatorii, vor înainta cere­rea, însoţită de toate actele, pâ­nă cel mai târziu la 15 ianuarie 1942, Direcţia Personalului din Ministerul Muncii, Str. Donici Nr. 36. Vor fi admişi la examen, can­didaţii care îndeplinesc urmă­­toarele condiţuni: 1) Să fie de origină etnică ro­mâni; 2) Sa fie cetăţean român; 3) Să aibă vârsta de minimum 21 ani; 4) Să nu fi suferit vre-o con­damnare pentru faptele prevăzu­te la art. 139 din Codul Func­ționarilor Publici; 5) Să fi avut întotdeauna bu­na purtare; 6) Să treacă examenul medi­cal,­ constatator că este apt pen­tru serviciu; 7) Candidatul bărbat să fi sa­tisfăcut legea recrutării; 8) Să iv. depășească vârsta de 30 ani; 9) Să aibă titlu universitar sau cel puţin absolvenţa liceului; Examenul va consta din trei probe: a) Verificarea titlurilor şi a condiţiunilor de adm­misibilit­aAe; b) Proba scrisă; O Probi orală; Fecare din probele' dâiâ litşi'j» a c- c­ sunt elim­’natorii. Programul materiilor de exa­minat cuprinde : I. Drept Administrativ. a) Noţiuni asupra serviciului public:­­ • ■ . b) Codul Funcţionarilor Pu­blici cu modificările din Ianua­rie — Octombrie 1941; II. Legislaţia Muncii. Notarea probelor scrisă şi o­rală se face cu note dela 1 până la 10. Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebue să obţină la fiecăre probă cel puţin nota 7.­­ Cât priveşte ocuparea postu­rilor de dactilografe, în afară de condiţiunile arătate la punctul 1,­ 2, 4, 5, 6 şi 7, candidaţii tre­bue să îndeplinească următoa­rele condiţiuni: 1) Să aibă vârsta de cel puţin 18 ani şi cel mult 30 ani. 2) Să fi absolvit liceul sau o şcoală echivalentă. Ministru Subsecretar de Stat la Departamentul Muncii, Dr. Sergiu I. Băcescu 9584 PREȘEDINTELE TRIBUN­ALU­­­­LUI JUD. ROMAN CONVOCARE Anul 1941 luna Decembrie ziua 23 D. Dumitru Mârza, pensionar domiciliat în oraşul Roman str. V. Gh. Morţun Nr. 45, a cerut convocarea creditorilor săi pen­tru radierea menţiunilor luate asupra imobilului din Roman str. V. Gh. Morţun Nr. 45, con­form art. 26 din legea conver­­siunei din anul 1934. Se­ convoacă toţi creditorii sus­­numitului debitor Dumitru Mâr­za, din oraşul Roman str. V. Gh. Morţun Nr. 45 pentru ziua de 17 Ianuarie 1942 în Camera de Con­siliu a acestui Tribunal pentru ca în contradictor cu aceştia să se procedeze la radierea menţiu­nilor luate, personal chemaţi la interogator. Prezenţa se va publica în zia­rul „Universul“. Preşedinte, Indescifrabil, Grefier, Indescifrabil •h i D M Controlul sanitar al fabricării mezelurilor Constatându-se că sau im­provizat în multe localităţi din ţară, fabrici­ de mezeluri cari funcţionează fără a avea insta­laţii corespunzătoare şi fără a ţine seamă de regulile de igienă, ministerul sănătăţii a dat zilele acestea­ o decizie pentru regle­mentarea funcţionării acestor fabrici Serviciile sanitare de judeţ, de municipii şi de­­ circumscripţii rurale vor revizui situaţiunea tuturor fabricilor de mezeluri aşezate în sectorul lor, luând dispoziţii de a se închide ime­diat instalaţiunile neigienice. De asemenea, ■ serviciile sani­tare de toate categoriile vor controla îndeaproape orice în­dur­­a casnică locală care se cureu cu fabricarea mezelurilor ■ -Ver.produse alimentare s" UNIVERSUL" CALENDAR MIERCURI, 31 DECEMBRIE Ortodox: Melania Romina. Cat.: Silvestru. Prot.: Silvestru. Răsăritul soarelui 7,54; apusul soa­relui 16,44. JOI, 1 IANUARIE 1942 Ortodox : sf. Vasile (Amil nou). Cat. : Fulgenţiu.­ Circum. Prot. : Am­ul nou. Răsăritul soarelui 7,53 ; apusul soa­relui 16,45. 19.30: Jurnal în limba rusă. 19.40: Muzică simfonică (discuri). 20.30: Radio-Jurnal (III). 20.40: D-na Aurica Dumitriu-pian. 21.00: Muzică din operete (discuri). 22.00: Radio-Jurnal (IV). .22.20: Muzică ușoară vocală (disc.): Slow de Pagano și Madonna Floren­tina de Bixio (voce: Miriam Feretti). Două foxtroturi de Schmidseder. 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. Semnal. 21.00: Jurnal în limba ucrainiană. 21.15: Jurnal în limba rusă. 21.25: Jurnal în limba turcă. 21.35: Jurnal în limba italiană. 21.45: Muzică variată (discuri). 22.00: Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 22.20: Emisiune în Jirala italiană. Muzică (discuri). 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50: Emisiune în limba engleză. RADIO MIERCURI 31 DEC. 1941 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­­8.30. ORA DIMINEŢII: Deschi­derea emisiunii; Radio-jurnal I; Con­cert de marcuri (discuţii); Concert t­e fanfară rom­âno-genial; închiderea emisiunii. 11.55: Deschiderea emisiunii. 12.00: Uverturi din operete (discuri). 12.30: Radio-jurnal II (jurnal cultu­ral); Poşta sătenilor­ 12.50: Orchestra Petrică Moțoi, voce: Alexandru Grozuţa. 13-50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal III. 14.20: Muzică variată (discuri) 14.30: ORA RĂNIŢILOR, orchestra Vasile Julea, voce: Rodica Bujor 15.30: R­ep­or­tag­ii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.55: Deschiderea emisiunii. 18.00: Radio-jurnal IV. 18.05: Orchestra de jazz a Soc. Rom. de Editură; refrenele vocale: Lia Crăciunescu și Mielu Cons­tan­tinesc­u: I. Muzică tie dans străină. II. Muzică de dans românească. 19.00: Cronica grtuiţică. 19.15: Arii din opere, voce: Sasu Nicoară. 19.50: ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal V. Sport. 20.15: Corul Radio dirijat de Ion Grottom. 21.00: ORA GERMANIEI. 22.00: Selecţiuni din operete (disc.), RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDE SCURTE 23.00: Muzică variată veselă (disc.). 24.00: IBRARIU1e TRADIŢIONALE DE ANUL NOU. 0.15 1 2.00: Muzică uşoară şi de dans (discuri). 2.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 13.00: Deschiderea emisiunii: Orche­stra de salon „Tyra” dirijată de­­ Rudolf Pod­lovschi. 13.20: Radio-Jurnal (I). 13.30: Continuarea programului Or­chestrei de salon „Tyra”. 14.00: Radio-Jurnal (II). 3.20: Cântece şi jocuri româneşti (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii: Mar­şuri române şi germane (discuri). 19.00: Moldova pitorească; Comemo­rarea morţii lui Creangă şi o lectură din opera lui. 19.15: Pluguşorul de la 1868 recitat de Vernescu-Vâlcea. 19.30: Jurnal în limba rusă. 19.40: Selecţiuni din opere (discuri). 20.30: Radio­,jurnal (III). 20.40: Orchestra ele promenadă din Iaşi dirijată de Cănian Policarp. 21.10: Tenori celebri (discuri). 21.30: Continuarea programului Or­chestral de promenadă din Iaşi 32.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică uşoară variată ((loc.). Urare pentru 1993- 23.05: închiderea emisiunii. JOI 1 IANUARIE 1943 RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 11.55: Deschiderea emisiunii­ 12.00: Muzică variată uşoară (dise­­­uri). 12.50: Muzică variată (d^epri). 13.50: Muzică variată (d­iseuri). 15.30: închiderea emisiunii de prânz 17.55: Deschiderea emisiunii. 19.00: Muzică de dans (discuii). b­).p.0: Orchestra Fătjica Luca. 19.31­: Muzică variată uşoară ghiș­eu­ri). 20.00: Concert de masă (discuri). 20.30: Doina Suchid — acordeon a­­comp. de taraf: Cântece şi jocuri ; Cântece vesele de petrecere. 21.00: Orchestra „Luceafărul“. 22.00: Muzică de dans (discuri). 23.00 : Muzică variată uşoară (discuri). 21.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 13.00: Deschiderea emisiunii: Jocuri românești­­(discuri). 13.20: Radio-jurnal (I). 13.30: Cântece populare (discuri). 14.00: Radio-jurnal (II). 9.20: Muzică uşoară (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii: Mu­zică românească variată (discuri). 19.00: Cronica vieţii moldoveneşti — Luptătorii pentru românism în Ba­sarabia. . . 19.15: Muzică basarabeană (discuri). 19.30: Jurnal in limba rusă. 19.40: Muzică românească executată de orchestra Radio (discuri). 20.30: Radio-jurnal (III). 20.10: Muzică distractivă (discuri). 22.00: Radio-jurnal­­­IV). 22.20: Continuarea programului de muzică distractivă (discuri). 22.30: închiderea, emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 13: Deschiderea­­ emisiunii — Or­chestra Costică Tandin (discuri). 13,20: Radio-Jurnal (I). 13,30: Uverturi din opere (discuri). 14 : Radio-Jurnal (II). 14,20: Concert de masă (discuri). 15: închiderea emisiunii de prânz. 18,30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică variată (discuri). 19 : Din trecutul nostru — D-î. Prof. G. Zâne : O polemică literară din 1850. . lk 19,15: Cântă Erna Sack (discuri). 19,30: Jurnal în limba rusă. 19,40: Muzică ușoară (discuri). 20 : Muzică instrumentală (discuri). 20,30: Radio-Jurnal (III). 20,40: Selecţiuni din operete execu­tate de artiştii Teatrului Naţional din Iaşi. 22 : Radio-Jurnal (IV). 22,20: Muzică tiroleză (discuri): Jod­ler şi Cântec popular; Două rodiere. 22,30: închiderea emisiunii. VINERI 2 IANUARIE 1942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55— 8.30: ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Radio-jurnal I: Concert de marşuri (discuri); Concert de fanfară româno-german; închide­rea emisiunii. 11.55: Deschiderea emisiunii. 12.00: Fanfara Regimentului de Gar­dă Mihai Viteazul cond. de Cpt. Giugariu. f . 12.30: Radio-jurnal II (Jurnal cul­tural); Poșta sătenilor. 12.50: N. Cucu-xilofon. 13 05: Valeriu Vărzaru-saxofon (acom­, la pian de N. Teodorescu). 13.25: Mircea Ciolan-fierăstrău. 13.35: Instrumente diferite (discuri). 13.50: Știrile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal III. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RĂNIŢILOR: I. Orches­tra Spirescu-Olteniţa (voce: Ioana Radu). , II. Muzică variată (discuri). 15.30: Reportagii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii de prânz. 17.55: Deschiderea emisiunii. 18.00: Radio-jurnal IV. 18.05: ORA OSTĂSEASCA ROMA­­NO-GERMANA. 19.05: Cronica dramatică. 19.20: Cântă d-na Tea K­anin-Ra­­murescu și Al. Alger. 19.50: știrile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal V. Sport. 20.15: Concert de ma­să (discuri). 21.00: SEARA DE OPERA: „ GIO­­CONDA”, operă în 4 acte de Pon­­chielli (discuri). 22.10: Radio-jurnal VI. 24.00: închiderea emisiunii. RADIO-MOLDOVA 259 metri 13.00: Deschiderea emisiunii: Muzică românească — vocală (discuri). 13.15: Niculae Budulică-acord nron. 13.30: Radio-Jurn­al (I): Muzică ro­mânească — continuare (discuri). 14.00: Radio-jurnal (II). 14.20: Muzică variată (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii: Muzi­că instrumentală ușoară (discuri). 19.00: Lecturi literare — Gh. Lo­­­­ghin: Lectură din Octavian Goga. ro.*--: Coruri populare Italiene (âi- 4 seri )- CURIER JUDICIAR Reprimarea speculei şi sabotajului Jiu-isdT'ția ^­€.£*a.'ă cte arepri­­marea spinaiei şi sabotajului a fost sesizată Luni iu judecarea unui lot nou de comercianţi cari au ,,operat“ în preajma sărbă­torilor : Petre Ştefănescu, brânzeturi şi mezeluri, din str- Căldăr­ari 2, în­vinuit că a sustras din comerţ şi dosit însemnata cantităţi de caş­caval, miere şi untură spre a spe­cula asupra preţului ; Servant şi Antronic Aiulonian, coloniale, din calea Văcăreşti 394, tot pentru speculă ; S­f. Vitrometan şi directorul întreprinderii Fritz Denja-I, su­cursala depozit din str. Cuțitul de Argint, idem; . Arsad Arachenian, coloniala, din str. Barbu Pălltineanu 2, — idem ; I. Bettim, restaurantul Italo- Român, din str. Majestic (pasa­giu­). — idem ; Varietles Gurdgian, magazinul „Cafea Orientală“, din str. Regi­na Maria 2, — idem ; I. R. C. C. societate anonimă şi Lupu Rosenberg, director co­mercial al magazin­ul­ui din str Bătţăţiei 33, — idem ; Garajul Eftimiu s■ a. r. şi di­rectorul Lucian Alhanaski, din­­ J. Tasche­lopescu 46, — idem ; Ohaner Sachergian, coloniale, din calea Griviţei 37, — idem; şi A­vedic Hazarian, colomial­.e, din calea Rahovei 170, — idem. Şi absenţele se j­u­decă disciplinar Contenciosul administrativ a rezolvat un interesant, proces in materia dreptului disciplinar. Speţa ora aceasta , Gheorghe Stănescu, conductor tetehnic din direcţiunea drumuri­lor, fiind socotit demisionat prin nepreze­ntar­e la serviciu şi înde­părtat din post fără nici o jude­cată disciplinară, a pornit acţiu­ne in contencios contra ministe­rului lucrărilor publicice şi al co­municaţiilor, susţinând că fiind funcţionar stabil în funcţiune, nu putea fi demis decât printro judecată disciplinară şi că greşit i s’a aplicat legea corpului tech­nic din 1894, singurul text apli­cabil fiind art 19 din regula­mentul pentru statutul funcţio­narilor publici, întrucât i se re­proşează fapte petrecute în 1936, deci săvârşite su­b imperiul sta­tutului. Din partea­ recigmenta-i­­i, d .V. Vermeuten a susţinut deci că potrivit disp. art. 77 din legea drumurilor din 1932 (deşi recla­mantul este înscris în corpul technic) în materie disciplinară i S­e aplică legea pentru statutul funcţionarilor publici, iar pe de altă parte, că bucurăndu-s­e de stabilitate, trebuia în orice caz, să fie supus unei judecăţi disci­plinare, şi că în fine, însuşi art. 19 din reg­ulamentul statutului prevede o judecată disciplinară oridecâte ori funcţionarul şi-a jus­tificat absenţa de la serviciu, în­să motivarea absenţei este soco­tită insuficientă, astfel cum era în speţă. Curtea de apel s. V, sub pr­e­­şedenţia d-lui consilier Bădărău, a admis acţiunea şi a dispus re­integrarea reclamantului în toate drepturile lui pe data de 1 Mai 1935, când­ a fost socotit demi­sii r«n at, *»*«*»«wr*®*. inaugurarea „Casei învăţătorilor“ Luni la ora 10 a. m. s-a făcut­­inaugurarea ,,Casei învăţătorilor” din str. Sfinţii Apostoli No. 14. După oficierea sfintei slujbe a sfeştaniei, au rostit cuvântări­: părintele protopop Traian Costea. fiu numeros I. P. S. Patriarh, pă­rintele Comana, d. Napoleon Cre­ţu­, secreter- general al ministe­rului educaţiei, d Bartolomm P­opescu directorul inv primar, d. prof. I. Nisipeanu preşedintele asociaţiei profesorilor secundari, d-nii inspector Georgescu şi Tistu. Cel din urmă a luat cuvântul d. D. V. Ţone, fostu-i preşedinte al asociaţiei. După aceea sau expediat te­legrame: M. S Regelui Mihai I; d-lui mareşal Ion Antonescu, conducătorul Statului; d-lui pro­fesor Mihai Antimescu preşe­dintele consiliului de miniştri şi dl lui profesor Ion Petrovici, mi­nistrul culturii naţionale. ❖ Apoi s’a vizitat expoziția, de desenuri ale elevilor din clasele primare din toată țara. ULEIERNIŢELE ŢĂRĂNEŞTI Intre rudimentele de mică in­dustrie domestică ce s'au putut introduce în satele noastre este şi acela al uleierniţelor , al teascurilor pentru extragerea u­­leiului din nuci, din sămânţă de dovleac şi de floarea soarelui, cu extinderi mai mari în Basarabia şi în Nordul Moldovei. Nu totdeauna autorităţile au înţeles insă rostul şi necesitatea acestei îndeletniciri anexe în viaţa ţărănimei noastre, care poate pe calea aceasta să-şi procure un produs din cele mai preţioase pentru alimentarea ei atât de sărăcăcioasă. E de ajuns să­ spunem, că pentru a-şi aco­peri nevoi urgente, ţăranii mai săraci îşi vindeau, porcul, ca să prindă bani pe el, încât singura grăsime­ ce le mai­ rămâne pen­tru necesităţile de hrană ale fa­miliei era acest ulei de semin­ţe, pe care-1 extrag cu ajutorul uleierniţelor lor primitive. In loc să fie încurajaţi în răs­pândirea şi îmbunătăţirea aces­tei îndeletniciri, înfiinţâ­ndu-se eventual rafinării sistematice în centrele rurale mai importante, în care produsul brut ţărănesc să fie supus distilării, rmultă vre­me au fost urmăriţi de fisc pen­tru taxe de fabricaţie şi de con­sum, până când li s’a recunoscut în fine dreptul la o extracţie de 7 litri pe an de familie, fără dre­­t de a comercializa prisosul prin vânzare. Intre obiecţiunile ce se aduc ar fi, că uleiul produs de teascu­rile primitive ţărăneşti este ne­­higienic, conţinând chiar nu ştiu ce acizi vătămători; că această fabricaţie a început să ia pro­porţii la ţară, în detrimentul des­facerii uleiului rafinat, al fabri­cilor calificate; că ţăranii deşi au sporit cultura de floarea soare­lui, în loc să vândă fabricelor recolta, o întrebuinţează ei pen­tru propria fabricaţie. Dacă primul punct cade, întru­cât în urma analizelor făcute s’a dovedit că uleiul brut ţărănesc, deşi mai gros şi mai tulbure de­cât cel de fabrică, nu este cu nimic inferior, sub raportul hi­gienei şi al însuşirilor alimen­tare, uleiului extras în fabrici, apoi celelalte obiecţiuni trebuesc mai de grabă socotite argumente ce pledează în favoarea menţi­nerii şi încurajerii acestei pro­­ducţiuni ţărăneşti, decât temeiuri protivnice De ce nu n­e-am bucura, în de­finitiv, că, după ce s’a vorbit a­­tâta, la noi, în anii din urmă, de necesitatea extinderii cuibturii plantelor oleaginoase această cultură a început, în fine, să inte­reseze pe ţăranul nostru, care lăsându-se antrenat în această­­ direcţie, cultivă floarea soarel­u’ deocamdată între răzoare sau­­ î i ■ - p'î’t'so',­ de tot atâta cât crede i si-i acopere nevoile casnice? De­­ ce nu ne-am­ bucura, iarăşi, con­statând că pe calea aceasta, con­­diţiuni de rai de alimentare se îmbunătăţesc, iar, pe de altă parte, se contribue la cruţarea disponibilităţilor din producţia pe ţară, care rămân să acopere în mai mare măsură nevoile sporite ale consumului orăşenesc şi al oştirii? In ce priveşte vânzarea mici­lor­­ , bolte ţărăneşti către fabrici, aici se pune problema înlesnirii transporturilor ţărăneşti. Logiica şi­ interesul general nu pot fi protiivlnice u­nei mai bune alimentări a ţăranului, cum şi desvoltării unei îndeletniciri gos­­podă­rești atât de utile. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pagina l-a­ sută pentru piper, de 94 la sută pentru chinchina, iar în ultimul timp exploatarea regiunilor pe­trolifere din Sumatra a luat o mare dezvoltare. Insula Sumatra a luat o mare importanţă economică şi strate­gică de la deschiderea canalului de Suez, in 1869, când s’a depla­sat calea maritimă mondială din Extremul Orient aziatic prin strâmtorile Malacca și Singa­pore, ce mărginesc coastele de nord ale insulei Sumatra și At­­jeh-ului. De atunci Olanda, fiind în posesiunea Sumatrei și a cee­lorlalte insule din grupul Son­delor, a fost obligată prin tra­tele internaţionale să garanteze siguranţa acestui nou drum na­val, dar cum ea n’a fost in mă­sură să îndeplinească acest man­­dat, Marea Britanie a construit şi dezvoltat baza sa navală de primul ordin de la Singapore. Pe frontul oriental european» în sectorul de nord finlandez, i­a­r guinea Syvaer­, trupele finlan­deze au cucerit 60 de cazemate. In sectorul central și de sud aa­­tacurile date de trupele sovie­tice au fost și de astădată res­pinse. In Cirenarea (Africa de nord)­ trupele britanice au luat contact cu cele germano-italiene în regiunea Agedabia (sud de Bengazi). In urma unui contra­atac dat de formaţiunile blinda­te germane şi italiene, 58 de tan­curi şi un­ mare număr de vehi­cule motorizate, au fost nimicite. R. S. ANUL INTERNATIONAL (Urmare di pagina I-a) rea cu petrol. Anglia a hotărit re­primarea revoltei care a izbutit după două luni Pe de altă parte negocierile anglo-franceze cu privire la Si­ria neizbutind, a urmat războiul anglo-francez din Siria. Armata franceză de sub conducerea ge­neralului Denz este în cele din urmă obligată să capituleze. Ac­ţiunea britanică în această re­giune a Orientului mijlociu con­tinuă prin ocuparea Iranului. Intre timp relaţiile dintre Sta­tele Unite şi Anglia, devin tot mai strânse. Statele Unite inten­sifică asistenţa dată Angliei şi atitudinea preşedintelui Roose­velt devine din ce în ce mai pre­cisă. Zona de securitate ameri­cană este extinsă în Atlantic, potenţialul militar american e sporit şi legea neutralităţii ame­ricane este revizuită. Statele Unite oferă asistenţa lor Rusiei Sovietice iar în August 1941 pre­şedintele Roosevelt şi d. Churchill se întâlnesc şi­ formulează prin­cipiile de libertate pe temeiul cărora cele două mari Puteri de­mocratice înţeleg să ducă acţiu­nea lor comună contra Puterilor Pactului tripartit. In tot acest interval politica Ja­poniei a fost o politică de expec­tativă. In Aprilie 1941 d. Mat­­suoka, cu prilejul vizitei făcută In Europa, semnează la Moscova un pact de neutralitate între Ja­ponia și Rusia Sovietică. Pe de altă parte Japonia închee cu gu­vernul din Vichy un acord care consacră ocuparea de către Japo­nia a Indochinei. Panctul ne­vralgic , îl constituie însă rapor­turile dintre Japonia şi Statele Unite. Pentru clarificarea lor Ja­ponia urmează negocieri cu gu­vernul din Washington, nego­cieri care n’au avut succes şi care s’au încheiat brusc prin declara­ţia de război a Japoniei Statelor Unite. Intre timp Marea Britanie de­clară război Finlandei, României și Ungariei, iar după intrarea Sta­telor Unite, statele aderente pac­tului tripartit, în conformitate cu prevederile acestui pact, se con­sideră­­ în stare de război și cu Statele Unite. Ultimul eveniment politic pe­trecut dincolo de Ocean a fost a doua întrevedere dintre d-nii Roosevelt și Churchill, la care au participat și reprezentanții do­­minioanelor britanice. Amânarea examenului pentru ocuparea posturilor de comandant de aeroport, şef de pistă şi pilot stagiar Examenul fixat la date de 29 Decembrie a. c. la direcţia aero­nauticei comerciale, pentru ocu­parea posturilor de comandant de aeroport, şef de pistă şi pilot sta­giar, se amână pentru ziua de 10 Ianuarie 1942 dată până la care se pot face înscrierile însoţite de actele cerute de codul funcţiona­rilor publici, fără de care nu sunt valabile. Pentru posturile de comandant de aeroport, pot candida funcţio­narii de specialitate din direcţia aeronauticei comerciale, şefi de st­aţie aeriai­ă, controlori de trafic şi şefi de pistă cari posedă o di­­plomă uni­versit­ar­ă şi ofiţerii din rezerva aeronauticei proveniţi din activitate care au grajdul de loco­tenent cel puţin. Pentru postul de şef de pistă pot candida posesorii de brevetele­ de pilot, cu condiţiunea de a avea, la bază diploma de absolvire a cursului inferior secundar. Pentru postul de pilot stagiar pot candida piloţii avia­tori gradul II, care au cel puţin 150 ore sbor, absolvenţa cursului secundar in­ferior. Orice lămuriri se pot cere­ la di­recţia aeronauticei comerciale, București strada Gogu Cantacu­­zino nr. 63." 1 întâmplări din Capitală Isprava unui chefliu • Luni noapte, la salonul de dans ,,Elysée” din str 11 iuni­e nr. 14, a fost săvârşită o tentativă de crimă Tânărul Constantin Câm­­peanu, care se afla în stare de ebrietate, a Împuşcat în abdo­men, cu un glonte de revolver, pe un om din serviciul acelui lo­cal, anume David Nissim In stare gravă, victima a fost internată de „Salvare” la spitalul Brâncovenesc iar agresorul are­stat de circumscripţia 21 poliţie­nească, unde d. comisar-şef Gur­­gu a procedat la facerea prime­lor cercetări. Păţania unei femei imprudente Femeia Veta Popescu, din fun­dătura Viespelor nr. 6, a fost vic­tima unei nenorociri provocate din imprudenţa sa1. Umblând cu o sticlă cu benzină, pe lângă o lam­pă ce ardea cu petrol, sticla a explodat, pricinuindu-i arsuri pe faţă şi la ambele mâini. Cu o ambulanţă a „Ssavării”, a fost, transportată la spitalul Brâncovenesc, unde a fost inter­nată. Sfârșitul unei profesoare D-na Ecaterina Stoian, în vâr­stă de 52 ani, — profesoară la li­ceul industrial „Tudosca Doam­­na”, — domiciliată în str. Pictor Grigorescu nr. 2, după ce a pe­trecut într’o familie din str. Schi­tul Maicilor, până la or­a 12 noap­tea, venind , aceaisă însoţită de un grup de prieteni şi cunoscuţi, pe drum i s’a făcut rău, încetând subit din viaţă. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitei pro­fesoare, a fost transportat la „In­stitutul medico-legal”

Next