Universul - Provincie, februarie 1942 (Anul 59, nr. 30-57)

1942-02-01 / nr. 30

Amr al SMau 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Românt« I lot. t ... »trainatoto 6 lot. Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 84.464/939 6 Pagini Nr. 30 Duminica 1 Februarie 1941 DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10­ SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU ARMONIE SOCIALĂ In proectul de reorganizare a ministerului muncii care trebuie să fie în viitor un minister al armoniei sociale, s’au prevăzut direcţii şi ser­vicii noui, menite să înfăp­­tuiască tocmai acest deziderat. Am făcut în trecut greşala — o mai facem şi astăzi — să vedem în ministerul muncii, un minister pus la dispoziţia exclusivă a muncitorilor. Pentru că era vorba de muncă, de organizarea şi de rosturile ei, uitam cu uşurinţă rostul celuilalt factor de pro­ducţie, capitalul. Fără să se gândească, mini­sterul acesta, care fusese cre­­iat şi pentru muncitori, dar şi pentru patroni, la prăpastia ce săpa voit sau nevoit intre unii şi alţii, se simţea dator să ocrotească numai munca. Era o concepţie greşită, dar unanim recunoscută şi izvo­râtă poate, din totala necu­ î noaştere a realităţilor. Ministerul muncii, a cărei activitate avea totdeauna a­­dânci rezonanţe în masse, cul­tiva politiceşte massele mun­citoreşti şi făcea deci, toate sforţările să le câştige. Ignorând realitatea, necu­­noscând adâncurile vieţii mun­citoreşti şi ascunzişurile pre­tinselor revendicări muncito­reşti, se simţea,dator, prin mă­surile ce lua, să protejeze pe unii, nedreptăţind pe ceilalţi. Şi prăpastia dintre munci­tor - patron se adâncea... Dar vremurile s’au schim­bat, şi cu ele, alte concepţii vor trebui de acum încolo, să însufleţească activitatea de viitor a acestui minister, hă­răzit numai şi numai armo­niei noastre sociale. In clipa de faţă mai ales, când marasmul vieţii econo­mice stinghereşte din ce în ce mai mult activitatea între­prinderilor, ministerul muncii are datoria să ocrotească, în a­­ceiaşi măsură, şi pe patron şi pe muncitor. Să nu se uite nici dreptu­rile nici îndatoririle fiecăruia, dar mai ales, să nu se uite, că unul fără celălalt nu poate trăi. Prosperitatea întreprinderii înseamnă prosperitatea sala­riatului, dar însăşi, prosperi­tatea Statului. Şi adevărul acesta să-l în­ţeleagă mai ales, muncitorii. Trăim vremuri de grea cum­pănă, sunt muncitori care-şi varsă generos sângele pentru siguranţa celor de acasă, să priceapă aceştia înălţătorul lor sacrificiu. Să înţeleagă muncitorul, că în vreme de război, nenumă­rate sunt greutăţile prin care trec întreprinderile, chemate la o sforţare de supra­pro­ducţie, care profită tuturor şi că sacrificiul muncitorului­­soldat nu poate fi egalat de niciun alt sacrificiu. Acestea pentru vremea de acum, pentru mai târziu, mun­citorul şi patronul, înfrăţiţi prin acelaş ideal, să se apro­pie unul de altul-iar ministerul muncii să-i aşeze pe acelaş plan de drep­turi şi îndatoriri şi să veghe­ze la respectarea lor. Numai aşa, se poate vorbi de armonie socială, de înfră­ţire între muncă şi capital. Nu se vor impune restricţii la consumul fabricatelor C. A. M. Casa autonomă a monopoluri­lor regatului României, desminte categoric svonurile că i- ar inten­ţiona introducerea cartelei pen­tru consumul de ţigarete sau tu­tun. Publicul este rugat­o­r șt se­­a­larma, neexistând motiv pentru impunerea de restricţii, in con­sumul de ţigarete, tutun, sare chibrituri şi celelalte fabricate ale Casei autonome a monopolu­rilor regatului României, can dispune de stocuri suficiente pentru acoperirea consumului. Avionul cu ironism­ul de externe al Argentinei a căzut in mare D. Guinazu a scăpat teafăr Buenos Aires, 29 (Badar). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite: După cum se anunţa aici, a­­vionul cu care d. Ruiz Guinazu, ministrul de externe al Argen­­tinei, se înapoia la Buenos Aires împreună cu mai mulţi membri ai delegaţiei a­rgen­tini­ene la conferinţa de la Rio de Janeiro, a căzut în mare. Deocamdată nu se c­unosc a­­mănunte, dar se afirmă că­­ Guinazu a scăpat cu viaţă Avionul era acelaş aparat Po­­tez, cu care d. Guinazu a făcut călătoria la Rio de Janeiro. ❖ Buenos Aires, 29 (Rador). Co­respondentul agenţiei DNR trans­mite : Se află că avionul care s’a pră­buşit cu ministrul de externe ar­gentinian Guinazu, era un aparat vechi al companiei AIR FRANCE. Avionul s’a prăbuşit puţin timp după decolare la ora 9 şi 20. . In afară de d. Guinazu, pe bor­dul avionului se mai găseau d. Sa­muel Bech, directorul aviaţiei civile din Argentina d. Henrique Guina­zu, fiiul ministrului, precum şi d. Marco Dupont, membru al delega­ţiei argentine. Ministerul de externe argenti­nian a comunicat că nu s-au ade­verit ştirile anterioare după care d. Guinazu ar fi fost rănit în acci­dentul suferit. Cu răni uşoare s’au ales numai un pilot şi un secretar. Imediat după nenorocire d. Gui­nazu s’a dus la hotel şi a răspuns personal la un telefon dat de vice­preşedintele Castillo care se inte­resa de starea lui. ❖ Buenos Aires, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Imediat ce s’a anunţat acciden­tul de avion dela Rio de Janeiro, d. dr. Meynen, însărcinatul cu a­­faceri al Germaniei s’a dus la ministerul de război spre a expri­ma felicitările ambasadei germane pentru salvarea ministrului de ex­terne Guinazu și a colaboratorilor săi . Mocusiumr­a IN CRIMEEA, DOUĂ BRIGĂZI ROMÂNE AU SĂVÂRŞIT STRĂLUCITE FAPTE DE ARME Ordinele de zi pe armată ale d-lui Mareşal Antonescu ORDIN DE ZI PE ARMATĂ Nr. 19 DIN 28 IANUARIE 1942 In cursul operaţiilor dela Sevastopol, intre 17 şi 21 De­cembrie 1941, o brigadă ro­mână, cu toată apărarea în­verşunată a inamicului, a reuşit prin avântul şi dârze­­nia cu care a atacat, să în­frângă rezistenţa inamică, cucerind localităţile VJERH CORGUN NIZ CORGUN şi înălţimile „CAPELLA“. împotriva tuturor reacţiu­­nilor inamice, brigada a ră­mas stăpână pe obiectivele cucerite. Pentru bravura şi eroismul dovedit de brigadă, pe timpul acestor lupte, ii aduc mul­ţumirile şi recunoştinţa Pa­triei precum şi ale Maiestă­ţii Sale R­egelui şi o citez pe Întreaga Armată, ca exemplu de vitejească purtare. ANTONESCU Mareşal al României Şi Conducătorul Statului ORDIN DE ZI PE ARMATA Nr. 20 DIN 26 IANUARIE 1942 In cursul operaţiilor de la Feodosia, între 6-20 Ianuarie 1942, o brigadă română, du­pă un marş fulgerător, exe­cutat în condiţii extrem­­de grele, a reuşit să stăvilească pătrunderea inamicului de­barcat la Feodosia. Mai târziu, împotriva tutu­ror atacurilor repetate ale inamicului, puternic dotat cu care de luptă, şi-a păstrat poziţia încredinţată, produ­când inamicului pierderi grele. Trecând apoi la atac, îm­preună cu trupele germane a izbutit să zdrobească rezis­tenţa duşmanului şi să-l a­­lunge din poziţiile sale. Pentru faptele de arme strălucite, săvârşite de acea­stă brigadă, pe timpul aces­tor lupte, îi aduc mulţumiri­le şi recunoştinţa Patriei pre­cum şi ale Majestăţii Sale Regelui şi o citez, ca exem­plu, pe întreaga Armată. ANTONESCU Mareşal al României Şi Conducătorul Statului SITUAJIA PE TEATRELE DE RĂZBOI LUPTELE DE PE FRONTUL ORIENTAL.—OPERAŢIILE DIN AFRICA DE NORD ŞI DIN EXTREMUL ORIENT de R. SEIŞANU In cursul luptelor ce s’au dait zilele trecute pe litoralul de sud al Crimeii, în regiunea munţi­lor Iaila­ţi care au avut ca re­zultat nimicirea unui grup de trupe sovietice, debarcat in acea­stă parte a peninsulei, forţele germane şi române au capturat 12 tunuri, 111 mitraliere şi arun­cătoare de mine şi 840 de prizo­nieri. Trupele sovietice, cari au fost debarcate în regiunea unde au fost nimicite, au avut misiunea să cadă în spatele frontului ger­man din sectorul Feodosia. In­­tervenţia la timp ,a forţelor ger­mane şi române, venite de la est, a înlăturat planul sovietic. In Crimeea numai sectorul Kerci este ocupat de trupe ina­mice. In regiunea Doneţului (Ucraina orientală) atacurile trupelor so­vietice au fost respinse cu succes. In sectorul central, după lupte violente, trupele germane au o­­cupat mai multe localităţi şi au capturat numeroase tunuri. In zona încercuită a Leningra­dului şi în spaţiul situat la sud­­est de lacul Ilmen, luptele con­tinuă. * Atât in aceste părţi, cât şi pe frontul din Laponia, comunicatul marelui cartier general german anunţă, că formaţiunile speciale de atac germane şi finlandeze, au întreprins acţiuni încununate de succes. Trupele sovietice siberiene, care dispun de skiuri şi de sănii motorizate, sunt aruncate în mas­se spre liniile germane, dar cu toată superioritatea lor nume­rică, ele nu sunt în măsură să re­ziste contra-atacurilor forțelor germane bazate pe folosirea maximă a focului tuturor arme­lor. Trupele sovietice repetă atacurile lor in diferite sectoare ale frontului oriental, dar n’au atins niciunul din obiectivele principale strategice ce le urmă­­resc: Leningrad, in sectorul de nord; Smolensk, în sectorul cen­tral; Charkov şi ocuparea Cri­­meii, în sectorul de sud. Pe teatrul de război din Afri­ca de nord, s’au înteţit luptele între detaşamentele de recunoaş­tere în Cirenaica occidentală cu toate furtunile de nisip ce bântue în această regiune. Forţele ger­­mane şi italiene au înaintat la vest şi nord-vest de Isus şi au ocupat oraşul Benghazi, capi­tala Cirenaicei, joi in zori de zi. Prezenţa unui corp expediţio­­nar nord-american in Irlanda, a pus în discuţie situaţia acestei insule, care serveşte de bază for­ţelor Statelor­ Unite, precum şi problema importantă a transpor­turilor militare pe căile mari­time. De­­fapt, trupele americane au debarcat in partea de nord a in­sulei Irlanda, care face parte din Anglia, sub titlul de provincie autonomă, iar nu in Irlanda cen­trală şi de sud, care este un stat liber, recunoscut ca dominiu al imperiului britanic în aceleaş condiţii cum e Canada. Dintre toate dominiunile Marei Britanii, numai statul liber al Irlandei n’a voit să se angajezi­ în război alături de metropola sa şi işi menţine neutralitatea. De aceea irlandezii din statul liber sunt neliniştiţi de prezenţa trupelor americane în Irlanda de nord, care ar putea pune în pri­mejdie independenţa şi neutrali­tatea statului lor. In ce priveşte efectivul din care se compune corpul expedi­ţionar nord-american, agenţia „Reuter” l-a fixat la 100.000. Fi­­reşte că cifra este mult exage­rată, dacă ţinem seama de nu­mărul vaselor ce ar fi necesare pentru transportul unui aseme­nea efectiv cu armamentul şi materialul său de război. Trans­portul unui corp expediţionar peste ocean, pune o serie de pro­bleme organelor militare şi na­vale, în legătură cu organizarea şi siguranţa convoiurilor pe căile maritime şi cu operaţiunile com­plicate de îmbarcare şi debarcare. In cursul actualului războiu, la începutul anului 1941, ministrul Cross al Marei Britanii, ocupân­­du-se de problema transportului de trupe britanice dintr-un conti­nent în altul impus de necesită­ţile operative ale armatelor pe diferite teatre de război, a de­­clarat: „Transporturile de trupe bri­tanice din Canada in Anglia, în Islanda şi în Indiile Occidentale, a trupelor australiene şi neo­(Continuare in pag. 2-a) JOI S’A UNUI UN CONSILIU DE APROVIZIONARE D. MAREŞAL ANTONESCU A DAT DISPOZIŢIUNI PRIVITOARE LA COMUNICAT Joi, 29 Ianuarie, s’a ţinut un Consiliu de aprovizionare, sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu,­ la care au participat d-nii: profesor Mihai Antonescu, vice-preşedintele consiliului; ge­neral D. Popescu, ministrul afa­­cer­lor interne; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; ing C. Buşilă, ministrul lucră­rilor publice; general C. Con­stantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei şi popu­laţiei civile; general C. Flores­­cu, pr­marul general al Capita­lei, general N Bădescu, comi­sarul Guvernului pentru aprovi­zionarea cu lemne; G. Minescu, director general al .­ N. C. D. P- ului și colonel C Sireteanu, di­rectorul intendentei APROVIZIONAREA BUCOVI­NEI ȘI BASARABIEI 1) D Gh. Minescu a arătat necesitatea ca marii comercianţi şi industriaşi din Capitală să deschidă depozite de en-gros, la Cernăuţi şi Chişinău, pentru a­­provizionarea Bucovinei şi Ba­sarabiei ; 2) D. Mareşal Antonescu a dat dispoziţiuni ca, prin tratativele cari vor fi duse de ministerul economiei naţionale în această direcţie, să se constitue o aso­ciaţie de mari comercianţi, care să fie ajutată de Stat, cu credi­tele şi imobilele de care are ne­­voe, pentru deschiderea unor astfel de sucursale, prin care să se poată face, împreună cu î. N. C. D. P.-ul, aprovizionarea populaţiei din cele două provin­cii. UN PLAN PENTRU APROVI­ZIONAREA CAPITALEI CU LAPTE 3­­D. General C. Constantin a făcut un rezumat al acţiunii duse pentru aprovizionarea Ca­pitalei şi a Ţării în luna Ianua­­rie 1942. In acelaş timp, d-sa a prezen­tat Consiliului un plan complet pentru aprovizionarea Capitalei cu lapte ,prin înfiinţarea unor centre fixe de distribuire. 4) D. Mareşal Antonescu a dat următoarele instrucţiuni : a) Să se accelereze încheierea contractelor pentru construirea unui mare abator, frigorifere şi organizarea târgului de vite la Bucureşti; b) Să se stabilească un acord cu ministeri­ agriculturii o vas­tă zonă de culturi, în jurul Ca­pitalei şi numeroase ferme, care să servească pe viitor la aprovi­zionarea Capitalei deoarece azi aprovizionările se fac în condi­ţii detestabile, din cauză că Bu- APROVIZIONARcA CAPITALEI cureştii sunt lipsiţi de această zonă şi din această cauză nu se poate face aprovizionarea uşor şi eftin; c) Să se reia lucrările pentru construirea canalului Bucureşti- Dunăre, care ar uşura enorm a­­provizionarea oraşului şi ar des­congestiona căile ferate; ii) Să se construiască pe linia ferată de centură gări de cole­­tărie, care să descongestioneze gara centrală şi să înlesnească distribuţia; e) Să se accelereze distribuirea cartelelor şi să se ia măsuri în contra acelora cari au obţinut prin fraudă cantităţi mai mari de pâine decât au dreptul; ) Să nu se dea cartelă de pâine decât acelora cari fac do­vada că muncesc sau că nu pot să muncească; g) A anunţat Consiliul că pen­tru studierea obiectivă a tuturor elementelor preţului de cost la diferite articole de primă nece­sitate, statul a achiziţionat şi va exploata in regie: mori, fabrici de zahăr, fabrici de ciment, fa­brici de conserve. In modul acesta se va putea — pe viitor — stabili pe baza unor criterii obiective, cari vor trebui să fie prețurile maximale, la care vor trebui să se vândă diferite articole de primă nece­sitate. A 9-A ANIVERSARE A NAŢIONAL - SOCIALISMULUI Se împlinesc astăzi 9 ani de când partidul naţional-socialist german, prin voinţa naţiunii în­tregi, exprimată în mod liber în alegeri, a luat conducerea frâ­nelor Statului german. Din acea zi Fuehrerul Adolf Hitler a fost pentru poporul ger­man nu numai un conducător, ci simbolul­­aspiraţiilor lui. Venind la cârma Staltului, A­­dolf Hitler şi-a aplicat metodic programul său politic şi social care a dus la crearea unei noui Germanii, întemeiată pe muncă şi armonie socială. «Adolf Hitler s’a dedicat intru totul naţiunii sale. „Cine iubeşte poporul — spune dânsul — nu-şi dovedeşte dragostea decât prin sacrificiile pe care e gata să şi le impună sie­şi, pentru popor. „Sentimentul naţional care nu are drept scop decât interesul, nu există. A striga „Ura“ nu do­­vedeşte nimic şi nu-ţi dă drep­tul să te numeşti patriot. „Trebue să împlânţi în inimile tinere unirea intimă a naţio­­nalismului cu senti­entul justi­ţiei sociale“. Pe aceste idei a întemeiat A­­dolf Hitler religia naţional-so­­cialismului. Acţiunea Fuehrerului Adolf Hitler s-a desfăşurat pe două planuri: intern şi extern. A exis­tat insă totdeauna intre aceste două acţiuni o strânsă legătură, fiindcă din primul moment Fue­hrerul şi-a dat seama că aspira­ţiile unei naţiuni şi reparaţiile istorice la care ea are dreptul nu pot fi realizate pe plan in­ternaţional, dacă naţiunea nu este în interior bine organizată şi pătrunsă de conştiinţa naţio­nală. Iată de ce Adolf Hitler zi de zi şi înconjurat de colaboratori pe cari el Însuşi şi i-a ales din­tre cei mai pricepuţi, a urmărit ridicarea poporului său la un nivel moral şi material demn de tradiţiile şi de cultura lui. Tine­retul, educarea lui, instruirea, sănătatea lui morală şi trupeasca a format principala preocupare a Fuehrerului, o preocupare care de altfel constitue eleme­n­tul de seamă al ideologiei naţio­­nal-socialiste. Armata ţării, adică factorul pe care trebuia să se întemeieze re­paraţiile naţionale către care tindeau aspiraţiile întregului po­por, a constituit la rândul ei o preocupare de căpetenie a Fu­­­hrerului. Ani de zile Fuehrerul n’a cru­ţat nici o oboseală şi a stat per­manent de veghe, pentru ca munca naţională a tuturor să fie într’adevăr rodnică. Astfel el a consacrat și primatul muncii, ca isvor de belșug național. FUEHRERUL ADOLF HITLER » D. MAREŞAL ION ANTONESCU A FOST DECORAT DE CĂTRE PREŞEDINTELE FINLANDEI, CU MAREA CRUCE CU SPADE „TRANDAFIRUL ALB“ AL FINLANDEI In cadrul unei sobre şi înăl­ţătoare solemnităţi care a a­­vut loc joi seara la Preşedinţia consiliului de miniştri, d. E­­duard Hr. Palin, trimis extra­ordinar şi ministru plenipo­tenţiar al Finlandei în Româ­nia, a remis — din încredin­ţarea preşedintelui republicei Finlandei — Mareşalului Ion Antonescu, Conducătorul Sta­tului Român, însemnele şi di­ploma Marei Cruci cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb” al Finlandei. ❖ înainte de sosirea d-lui Ma­reşal Ion Antonescu, în sala de recepţie a Preşedinţiei se gă­seau d­nii: Prof. Mihai A.­­ Antonescu, preşedintele ad-interim al Con­siliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine; Eduard Hr. Pălin, trimis extraordinar şi mi­nistru plenipotenţiar al Finlan­dei însoţit de d. Olavi Murto a­­taşat al Legaţiunii Finlandeze; general Const. Pantazi, ministru secretar de stat la departamentul apărării naţionale; general Nic. Stoenescu, ministrul finanţelor; general Dumitru I. Popescu, mi­nistru secretar de stat la depar­tamentul afacerilor interne; ge­neral aviator Gheorghe Jienescu, subsecretar de stat pe lângă de­partamentul apărării naţionale, gaţie Florin Mironescu. Cuvântarea rostită in român­eşte de d. Eduard Hr. Palin, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Finlandei Adresându-se Mareşalului Con­ducător al României, Eduard Hr. Palin a rostit în româneşte ur­mătoarele : DOMNULE MAREŞAL, Preşedintele Republicei Finlandei mi-a încredinţat­ înalta misiune de a remite Excelenţei Voastre Marea Cruce cu Spade a Ordinului „Tran­dafirul Alb“ al Finlandei. îmi permit să rog pe Excelenţa Voastră de a vedea în această înal­tă distincţiune — In primul rând — un omagiu către persoana d-voas­­tre, o manifestaţiune de stimă şi admiraţiune care este atât de pu­ternic resimţită în Patria mea pen­tru Excelenţa Voastră, pentru opera d-voastră ca om de stat In desvol­­tarea României către un viitor fe­ricit și glorios, și pentru opera d-voastră ca soldat, comandant Ș3t al armatelor victorioase române în lupta sfântă contra Sovietelor. Dar, mai rog incă, pe Excelenta Voastră, să vadă în acest gest o mărturie vădită a sentimentelor de frăţie de arme, de prietenie şi de respect, de interese şi idealuri co­mune care leagă Poporul Finlan­dez şi Poporul Român in lupta lor comună pentru integritatea ţărilor lor, pentru existenţa lor naţională şi pentru independenţa lor, pentru creştinism şi pentru civilizaţia europeană. Vă mai rog de asemenea, Domnule Mareşal, să-mi permiteţi a exprima cu această ocaziune, speranţa mea, vie, ca înţelegerea şi stima mu­tuală, care în aceste luni de război s-au desvoltat atât de fericit între oamenii conducători ai Finlandei şi ai României, între poporul Finlan­dez şi cel Român — şi a cărei do­vadă este această decoraţiune — să poată să se menţină şi să se adân­cească atunci când ziua Păcii­ra pentru Aer; contra­amiral adj. Păiş Nicolae, subsecretar de stat pe lângă departamentul apărării naţionale pentru marină; gene­ral Constantin S. Constantin, sub­secretar de stat pe lângă depar­tamentul apărării naţionale; ge­neral Const. Z. Vasiliu, ministru subsecretar de stat pe lângă de­partamentul afacerilor interne ; general Gh. Dobre, subsecretar de­­stat pe lângă departamentul apărării naționale pentru înzes­trarea şi administrarea armatei; generalul Şteflea; generalul Ma­­zarini; generalul Nicolescu Con­stantin, comandantul militar al Capitalei; generalul Radu Gher­­ghe; generalul Nicolae Pălăngea­­nu; Gh. Davidescu, ministru ple­nipotenţiar şi secretar general al ministerului afacerilor străine. ❖ D. Mareşal Ion Antonescu, so­seşte în sala de recepţie a Pre­şedinţiei Consiliului însoţit de către d. colonel adj. Mircea E­­lefterescu. Se mai găseau prezenţi d-nii: col. Davidescu, şeful cabinetu­lui militar al Preşedinţiei; M. col. Galin, director al cabinetului mi­litar al primului ministru; De­­metriad şi Darie din Direcţia Protocolului Preşedinţiei Consi­liului; col. Victor Popescu, co­­man­dantul Batalionului de gardă al Mareşalului şi ataşatul de re­străluci din nou când această nouă Europă va fi clădită şi consolidată, când Finlanda la Nord şi România la Sud-Est vor alcătui stâlpi pu­ternici şi când România şi Finlanda se vor putea bucura de lupta atât de aprigă, pe care acum o ducem cot la cot cu Marea Germanie vic­torioasă şi eroică împotriva unui vecin de temut din Est, — vecin care întotdeauna a fost acelaş mare pericol pentru ambele noastre ţări. Timp de secole Finlanda şi Româ­nia au trebuit să îndure suferinţe grele şi pericole de moarte în urma ocupaţiilor şi uzurpărilor acestui uriaş ostil, întreaga istorie finlan­deză, chiar şi majoritatea timpului său preistoric, nu a fost decât o luptă neîntreruptă Împotriva ruşi­lor şi a Rusiei. Finlanda nu a avut decât un singur duşman, Rusia. Iată unitatea evidentă a istoriei noastre, iată gravitatea mişcătoare a războaielor noastre. Ce putem spune despre viitor ? Istoria ne-a învăţat — din nefericire — că Rusia, s’a ridicat, mai devreme sau mai târziu, chiar după cele mai vădite înfrângeri. Trebue deci, ca noi toţi, vecini ai acestei ţă­ri, să organizăm spaţiul nostru vital, ast­fel incât să poată rezista la fiecare nouă presiune, şi trebue — cel puţin personal sunt convins­e ca între noi să domnească o legătură reală, o încredere mutuală şi o co­laborare in toată măsura posibi­lului. Indrăsnesc să cred că Excelenţa Voastră este însufleţită de aceleaşi sentimente, de aceleaşi idei. In scurtul timp, in care până acum am avut cinstea să funcţionez ca reprezentant oficial al Patriei mele în România — această mari aliată şi prietenă, — am învăţat să cunosc in Excelenţa Voastră un mare prieten al Finlandei, un mare patriot român şi un mare euro­pean. Astfel resimt deasemenea, ca o foarte mare cinste, faptul că mi-a fost dat să remit personal Excelentei­ Voastre această înaltă decoratiune finlandeză in numele Preşedintelui Republicei Finlandei. Transmiţând Excelenţei Voastre caldele salutări ale d-lui Risto Ryti, precum şi o scrisoare personală pa care d. Mareşal Mannerheim a adresat-o Excelentei Voastre cu această ocaziune. Vă rog, Domnule Mareşal, să-mi permiteţi a vă pre­zenta felicitările mele şi a vă re­mite astfel în mâinile d-voastra însemnele şi din Roma Mare! Cruci cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb" al Finlandei, Rog pe Excelenta Voastră să o primească în spiritul in care ea a fost acordată. Apoi d. Eduard Hr. Palin, ministrul Finlandei, înmânea­ză d-lui Mareşal Ion Antone­scu însemnele şi diploma Ma­rei Cruci cu Spade a Ordinu­lui „Trandafirul Alb” al Fin­landei şi odată cu acestea şi o scrisoare personală pe care Mareşalul Mannerheim a adre­sat-o Mareşalului Conducător al României cu această oca­ziune. ❖ D. Mareşal Antonescu rostin­d răspunsul la cuvântarea d-lui Eduard Hr. Palin, ministrul Finlandei RĂZBOIUL DIN PACIFIC JAPONEZII AU DAT LOVITURI NIMICITOARE INAMICULU Tokio, 29. (Rador). — Marele cartier general imperial publică următorul comunicat joi, la ora 16: . Forţele japoneze de pe coasta occidentală a Malaeziei, după ce au incercuit aproximativ 4.000 soldaţi inamici în apropiere de localitatea Senggarang, la 20 km. sud-est de Batupahat, au dat lovituri nimicitoare inamicu­lui in ziua de 25 ianuarie. In cursul acestor operaţiuni forţele japoneze au capturat 35 de tancuri, 164 tunuri de diferite calibre, 243 autovehicule, mari cantităţi de muniţiuni, precum şi alt material de război.­­ * Tokio, 29 (Rador). — Agenţia „Domei“ transmite : Avantgarda forţelor japoneze ce înaintează pe şoseaua centra­lă spre Singapore a ajuns în ziua de 28 ianuarie la ora 17 la La­­yang, la 50 km. nord-vest de strâmtoarea Johore şi hărţueşte fără încetare pe inamicul ce se retrage, târând după el tunuri de câmp şi mortiere. Pe coasta orientală, forţele i­­namice ce construiau poziţiile de ultimă rezistenţă la Jemaluang, la 88 km.­ nord de strâmtoarea Johore, sunt foarte neliniştite, deoarece îşi dau seama că retra­gerea le poate fi tăiată dintr’un moment într’altul de către forţe­le japoneze ce înaintează rapid pe şoseaua centrală şi occiden­tală. Forţele japoneze care au înce­put înaintarea spre Singapore de la frontiera cu Thailanda în ziuă de 10. Decembrie au parcurs până acum 1.000 de km, în 50 de zile. Până la Singapore mai sunt 50 de kilometri. RĂSPUNSUL D-LUI MAREŞAL ION ANTONESCU Viu mişcat de înalta, distincţie primită, d. Mareşal Ion An­to­­nescu. — adresându-se ministru­lui Finlandei — a răspuns urmă­toarele : DOMNULE MINISTRU, Foarte­­ mişcat de distincţia inaltă cu care am fost onorat, mulţumesc Excelenţei Sale Pre­şedintelui Republicei pentru a­­tenţia deosebită, care se face sol­datului român şi Naţiunii Ro­mâne. Aţi vorbit, Domnule Ministru, de trecutul ambelor popoare şi aţi schiţat lapidar, dar clar, pe­ricolele ce am avut de învins în cursul unei vieţi atât de înde­lungate şi atât de furtunoase. Sunt în trecutul nostru lupte asemănătoare de apărare, care fac şi gloria şi mărirea noastră şi care ne dau siguranţa că ace­ste două popoare vor fi în stare şi de acum înainte să lupte şi să reziste, după cum au rezistat, victorios, mii de ani la toate presiunile celor mai puternici ca ele. Nu este nicio îndoială, că vii­torul nostru este asigurat şi sunt sigur că va fi tot atât de glorios după cum a fost şi trecutul am­belor noastre popoare. Fiţi sigur, Domnule Ministru, şi vă rog să transmiteţi aceasta şi Excelenţei Sale Preşedintelui Republicei Finlandeze, că poporul român a privit întotdeauna cu deosebită simpatie nobila şi glo­rioasa naţiune finlandeză, care a reuşit să trăiască şi să lupte cu o exemplară şi admirabilă ener­gie în contra unui adversar, care nu a cunoscut limită in neome­nia lui. * Popoarele noastre vor rămâne unite pentru totdeauna, in lupta in contra unui inamic, care nu ne va doborî nici in viitor după cum nu a putut să ne doboare nici in trecut. Vom rămâne uniţi, fiindcă ni­mic nu ne desparte, ci totul ne uneşte. Domnule ministru, am admi­­nit împreună cu soldatul român şi poporul nostru glorioasa şi e­­roica armată finlandeză. Am urmărit cu emoţiune fap­tele de arme ale neîntrecutului vostru conducător militar, Ma­reşalul Mannerheim, care va ră­mâne pentru mulţi şi pentru multă vreme un exemplu viu al virtuţilor ostăşeşti. Suntem siguri, că neîntrecuta d-voastră armată va reuşi şi în viitor să se acopere, sub eroica lui conducere, de o nepieritoare glorie şi va reuşi să ridice nobila naţiune finlandeză pe culmi de stimă, rare ori urcate de alte na­ţiuni, fiindcă rare­ sunt in istorie exemplele, când virtutea şi con­ştiinţa dreptului au dat unei mici naţiuni puterea să triumfe în contra unor forţe sdrobitoare ca număr. Atâta timp cât vom păstra a­­ceste virtuţi şi aceeaşi conştiinţă a drepturilor şi îndatoririlor noa­stre nu vom avea să ne temem de număr. II vom înfrunta ori de câte ori ne va provoca. Având această convingere vă rog să luaţi act de sentimentele noastre de încredere în nobila naţiune, a cărei soartă este azi şi va fi legată in viitor, de propria noastră soartă şi să transmitem Excelenţei Sale Preşedintelui . "" publicei şi Mareşalului beim toată stima şi noastră, pentru nobilii­i eroica sa armată.

Next