Universul - Provincie, februarie 1942 (Anul 59, nr. 30-57)
1942-02-01 / nr. 30
Amr al SMau 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Românt« I lot. t ... »trainatoto 6 lot. Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. Nr. 84.464/939 6 Pagini Nr. 30 Duminica 1 Februarie 1941 DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10 SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU ARMONIE SOCIALĂ In proectul de reorganizare a ministerului muncii care trebuie să fie în viitor un minister al armoniei sociale, s’au prevăzut direcţii şi servicii noui, menite să înfăptuiască tocmai acest deziderat. Am făcut în trecut greşala — o mai facem şi astăzi — să vedem în ministerul muncii, un minister pus la dispoziţia exclusivă a muncitorilor. Pentru că era vorba de muncă, de organizarea şi de rosturile ei, uitam cu uşurinţă rostul celuilalt factor de producţie, capitalul. Fără să se gândească, ministerul acesta, care fusese creiat şi pentru muncitori, dar şi pentru patroni, la prăpastia ce săpa voit sau nevoit intre unii şi alţii, se simţea dator să ocrotească numai munca. Era o concepţie greşită, dar unanim recunoscută şi izvorâtă poate, din totala necu î noaştere a realităţilor. Ministerul muncii, a cărei activitate avea totdeauna adânci rezonanţe în masse, cultiva politiceşte massele muncitoreşti şi făcea deci, toate sforţările să le câştige. Ignorând realitatea, necunoscând adâncurile vieţii muncitoreşti şi ascunzişurile pretinselor revendicări muncitoreşti, se simţea,dator, prin măsurile ce lua, să protejeze pe unii, nedreptăţind pe ceilalţi. Şi prăpastia dintre muncitor - patron se adâncea... Dar vremurile s’au schimbat, şi cu ele, alte concepţii vor trebui de acum încolo, să însufleţească activitatea de viitor a acestui minister, hărăzit numai şi numai armoniei noastre sociale. In clipa de faţă mai ales, când marasmul vieţii economice stinghereşte din ce în ce mai mult activitatea întreprinderilor, ministerul muncii are datoria să ocrotească, în aceiaşi măsură, şi pe patron şi pe muncitor. Să nu se uite nici drepturile nici îndatoririle fiecăruia, dar mai ales, să nu se uite, că unul fără celălalt nu poate trăi. Prosperitatea întreprinderii înseamnă prosperitatea salariatului, dar însăşi, prosperitatea Statului. Şi adevărul acesta să-l înţeleagă mai ales, muncitorii. Trăim vremuri de grea cumpănă, sunt muncitori care-şi varsă generos sângele pentru siguranţa celor de acasă, să priceapă aceştia înălţătorul lor sacrificiu. Să înţeleagă muncitorul, că în vreme de război, nenumărate sunt greutăţile prin care trec întreprinderile, chemate la o sforţare de supraproducţie, care profită tuturor şi că sacrificiul muncitoruluisoldat nu poate fi egalat de niciun alt sacrificiu. Acestea pentru vremea de acum, pentru mai târziu, muncitorul şi patronul, înfrăţiţi prin acelaş ideal, să se apropie unul de altul-iar ministerul muncii să-i aşeze pe acelaş plan de drepturi şi îndatoriri şi să vegheze la respectarea lor. Numai aşa, se poate vorbi de armonie socială, de înfrăţire între muncă şi capital. Nu se vor impune restricţii la consumul fabricatelor C. A. M. Casa autonomă a monopolurilor regatului României, desminte categoric svonurile că i- ar intenţiona introducerea cartelei pentru consumul de ţigarete sau tutun. Publicul este rugator șt sealarma, neexistând motiv pentru impunerea de restricţii, in consumul de ţigarete, tutun, sare chibrituri şi celelalte fabricate ale Casei autonome a monopolurilor regatului României, can dispune de stocuri suficiente pentru acoperirea consumului. Avionul cu ironismul de externe al Argentinei a căzut in mare D. Guinazu a scăpat teafăr Buenos Aires, 29 (Badar). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite: După cum se anunţa aici, avionul cu care d. Ruiz Guinazu, ministrul de externe al Argentinei, se înapoia la Buenos Aires împreună cu mai mulţi membri ai delegaţiei argentiniene la conferinţa de la Rio de Janeiro, a căzut în mare. Deocamdată nu se cunosc amănunte, dar se afirmă că Guinazu a scăpat cu viaţă Avionul era acelaş aparat Potez, cu care d. Guinazu a făcut călătoria la Rio de Janeiro. ❖ Buenos Aires, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei DNR transmite : Se află că avionul care s’a prăbuşit cu ministrul de externe argentinian Guinazu, era un aparat vechi al companiei AIR FRANCE. Avionul s’a prăbuşit puţin timp după decolare la ora 9 şi 20. . In afară de d. Guinazu, pe bordul avionului se mai găseau d. Samuel Bech, directorul aviaţiei civile din Argentina d. Henrique Guinazu, fiiul ministrului, precum şi d. Marco Dupont, membru al delegaţiei argentine. Ministerul de externe argentinian a comunicat că nu s-au adeverit ştirile anterioare după care d. Guinazu ar fi fost rănit în accidentul suferit. Cu răni uşoare s’au ales numai un pilot şi un secretar. Imediat după nenorocire d. Guinazu s’a dus la hotel şi a răspuns personal la un telefon dat de vicepreşedintele Castillo care se interesa de starea lui. ❖ Buenos Aires, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Imediat ce s’a anunţat accidentul de avion dela Rio de Janeiro, d. dr. Meynen, însărcinatul cu afaceri al Germaniei s’a dus la ministerul de război spre a exprima felicitările ambasadei germane pentru salvarea ministrului de externe Guinazu și a colaboratorilor săi . Mocusiumra IN CRIMEEA, DOUĂ BRIGĂZI ROMÂNE AU SĂVÂRŞIT STRĂLUCITE FAPTE DE ARME Ordinele de zi pe armată ale d-lui Mareşal Antonescu ORDIN DE ZI PE ARMATĂ Nr. 19 DIN 28 IANUARIE 1942 In cursul operaţiilor dela Sevastopol, intre 17 şi 21 Decembrie 1941, o brigadă română, cu toată apărarea înverşunată a inamicului, a reuşit prin avântul şi dârzenia cu care a atacat, să înfrângă rezistenţa inamică, cucerind localităţile VJERH CORGUN NIZ CORGUN şi înălţimile „CAPELLA“. împotriva tuturor reacţiunilor inamice, brigada a rămas stăpână pe obiectivele cucerite. Pentru bravura şi eroismul dovedit de brigadă, pe timpul acestor lupte, ii aduc mulţumirile şi recunoştinţa Patriei precum şi ale Maiestăţii Sale Regelui şi o citez pe Întreaga Armată, ca exemplu de vitejească purtare. ANTONESCU Mareşal al României Şi Conducătorul Statului ORDIN DE ZI PE ARMATA Nr. 20 DIN 26 IANUARIE 1942 In cursul operaţiilor de la Feodosia, între 6-20 Ianuarie 1942, o brigadă română, după un marş fulgerător, executat în condiţii extremde grele, a reuşit să stăvilească pătrunderea inamicului debarcat la Feodosia. Mai târziu, împotriva tuturor atacurilor repetate ale inamicului, puternic dotat cu care de luptă, şi-a păstrat poziţia încredinţată, producând inamicului pierderi grele. Trecând apoi la atac, împreună cu trupele germane a izbutit să zdrobească rezistenţa duşmanului şi să-l alunge din poziţiile sale. Pentru faptele de arme strălucite, săvârşite de această brigadă, pe timpul acestor lupte, îi aduc mulţumirile şi recunoştinţa Patriei precum şi ale Majestăţii Sale Regelui şi o citez, ca exemplu, pe întreaga Armată. ANTONESCU Mareşal al României Şi Conducătorul Statului SITUAJIA PE TEATRELE DE RĂZBOI LUPTELE DE PE FRONTUL ORIENTAL.—OPERAŢIILE DIN AFRICA DE NORD ŞI DIN EXTREMUL ORIENT de R. SEIŞANU In cursul luptelor ce s’au dait zilele trecute pe litoralul de sud al Crimeii, în regiunea munţilor Iailaţi care au avut ca rezultat nimicirea unui grup de trupe sovietice, debarcat in această parte a peninsulei, forţele germane şi române au capturat 12 tunuri, 111 mitraliere şi aruncătoare de mine şi 840 de prizonieri. Trupele sovietice, cari au fost debarcate în regiunea unde au fost nimicite, au avut misiunea să cadă în spatele frontului german din sectorul Feodosia. Intervenţia la timp ,a forţelor germane şi române, venite de la est, a înlăturat planul sovietic. In Crimeea numai sectorul Kerci este ocupat de trupe inamice. In regiunea Doneţului (Ucraina orientală) atacurile trupelor sovietice au fost respinse cu succes. In sectorul central, după lupte violente, trupele germane au ocupat mai multe localităţi şi au capturat numeroase tunuri. In zona încercuită a Leningradului şi în spaţiul situat la sudest de lacul Ilmen, luptele continuă. * Atât in aceste părţi, cât şi pe frontul din Laponia, comunicatul marelui cartier general german anunţă, că formaţiunile speciale de atac germane şi finlandeze, au întreprins acţiuni încununate de succes. Trupele sovietice siberiene, care dispun de skiuri şi de sănii motorizate, sunt aruncate în masse spre liniile germane, dar cu toată superioritatea lor numerică, ele nu sunt în măsură să reziste contra-atacurilor forțelor germane bazate pe folosirea maximă a focului tuturor armelor. Trupele sovietice repetă atacurile lor in diferite sectoare ale frontului oriental, dar n’au atins niciunul din obiectivele principale strategice ce le urmăresc: Leningrad, in sectorul de nord; Smolensk, în sectorul central; Charkov şi ocuparea Crimeii, în sectorul de sud. Pe teatrul de război din Africa de nord, s’au înteţit luptele între detaşamentele de recunoaştere în Cirenaica occidentală cu toate furtunile de nisip ce bântue în această regiune. Forţele germane şi italiene au înaintat la vest şi nord-vest de Isus şi au ocupat oraşul Benghazi, capitala Cirenaicei, joi in zori de zi. Prezenţa unui corp expediţionar nord-american in Irlanda, a pus în discuţie situaţia acestei insule, care serveşte de bază forţelor Statelor Unite, precum şi problema importantă a transporturilor militare pe căile maritime. Defapt, trupele americane au debarcat in partea de nord a insulei Irlanda, care face parte din Anglia, sub titlul de provincie autonomă, iar nu in Irlanda centrală şi de sud, care este un stat liber, recunoscut ca dominiu al imperiului britanic în aceleaş condiţii cum e Canada. Dintre toate dominiunile Marei Britanii, numai statul liber al Irlandei n’a voit să se angajezi în război alături de metropola sa şi işi menţine neutralitatea. De aceea irlandezii din statul liber sunt neliniştiţi de prezenţa trupelor americane în Irlanda de nord, care ar putea pune în primejdie independenţa şi neutralitatea statului lor. In ce priveşte efectivul din care se compune corpul expediţionar nord-american, agenţia „Reuter” l-a fixat la 100.000. Fireşte că cifra este mult exagerată, dacă ţinem seama de numărul vaselor ce ar fi necesare pentru transportul unui asemenea efectiv cu armamentul şi materialul său de război. Transportul unui corp expediţionar peste ocean, pune o serie de probleme organelor militare şi navale, în legătură cu organizarea şi siguranţa convoiurilor pe căile maritime şi cu operaţiunile complicate de îmbarcare şi debarcare. In cursul actualului războiu, la începutul anului 1941, ministrul Cross al Marei Britanii, ocupându-se de problema transportului de trupe britanice dintr-un continent în altul impus de necesităţile operative ale armatelor pe diferite teatre de război, a declarat: „Transporturile de trupe britanice din Canada in Anglia, în Islanda şi în Indiile Occidentale, a trupelor australiene şi neo(Continuare in pag. 2-a) JOI S’A UNUI UN CONSILIU DE APROVIZIONARE D. MAREŞAL ANTONESCU A DAT DISPOZIŢIUNI PRIVITOARE LA COMUNICAT Joi, 29 Ianuarie, s’a ţinut un Consiliu de aprovizionare, sub preşedinţia d-lui Mareşal Ion Antonescu, la care au participat d-nii: profesor Mihai Antonescu, vice-preşedintele consiliului; general D. Popescu, ministrul afacerlor interne; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; ing C. Buşilă, ministrul lucrărilor publice; general C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile; general C. Florescu, prmarul general al Capitalei, general N Bădescu, comisarul Guvernului pentru aprovizionarea cu lemne; G. Minescu, director general al . N. C. D. P- ului și colonel C Sireteanu, directorul intendentei APROVIZIONAREA BUCOVINEI ȘI BASARABIEI 1) D Gh. Minescu a arătat necesitatea ca marii comercianţi şi industriaşi din Capitală să deschidă depozite de en-gros, la Cernăuţi şi Chişinău, pentru aprovizionarea Bucovinei şi Basarabiei ; 2) D. Mareşal Antonescu a dat dispoziţiuni ca, prin tratativele cari vor fi duse de ministerul economiei naţionale în această direcţie, să se constitue o asociaţie de mari comercianţi, care să fie ajutată de Stat, cu creditele şi imobilele de care are nevoe, pentru deschiderea unor astfel de sucursale, prin care să se poată face, împreună cu î. N. C. D. P.-ul, aprovizionarea populaţiei din cele două provincii. UN PLAN PENTRU APROVIZIONAREA CAPITALEI CU LAPTE 3D. General C. Constantin a făcut un rezumat al acţiunii duse pentru aprovizionarea Capitalei şi a Ţării în luna Ianuarie 1942. In acelaş timp, d-sa a prezentat Consiliului un plan complet pentru aprovizionarea Capitalei cu lapte ,prin înfiinţarea unor centre fixe de distribuire. 4) D. Mareşal Antonescu a dat următoarele instrucţiuni : a) Să se accelereze încheierea contractelor pentru construirea unui mare abator, frigorifere şi organizarea târgului de vite la Bucureşti; b) Să se stabilească un acord cu ministeri agriculturii o vastă zonă de culturi, în jurul Capitalei şi numeroase ferme, care să servească pe viitor la aprovizionarea Capitalei deoarece azi aprovizionările se fac în condiţii detestabile, din cauză că Bu- APROVIZIONARcA CAPITALEI cureştii sunt lipsiţi de această zonă şi din această cauză nu se poate face aprovizionarea uşor şi eftin; c) Să se reia lucrările pentru construirea canalului Bucureşti- Dunăre, care ar uşura enorm aprovizionarea oraşului şi ar descongestiona căile ferate; ii) Să se construiască pe linia ferată de centură gări de coletărie, care să descongestioneze gara centrală şi să înlesnească distribuţia; e) Să se accelereze distribuirea cartelelor şi să se ia măsuri în contra acelora cari au obţinut prin fraudă cantităţi mai mari de pâine decât au dreptul; ) Să nu se dea cartelă de pâine decât acelora cari fac dovada că muncesc sau că nu pot să muncească; g) A anunţat Consiliul că pentru studierea obiectivă a tuturor elementelor preţului de cost la diferite articole de primă necesitate, statul a achiziţionat şi va exploata in regie: mori, fabrici de zahăr, fabrici de ciment, fabrici de conserve. In modul acesta se va putea — pe viitor — stabili pe baza unor criterii obiective, cari vor trebui să fie prețurile maximale, la care vor trebui să se vândă diferite articole de primă necesitate. A 9-A ANIVERSARE A NAŢIONAL - SOCIALISMULUI Se împlinesc astăzi 9 ani de când partidul naţional-socialist german, prin voinţa naţiunii întregi, exprimată în mod liber în alegeri, a luat conducerea frânelor Statului german. Din acea zi Fuehrerul Adolf Hitler a fost pentru poporul german nu numai un conducător, ci simbolulaspiraţiilor lui. Venind la cârma Staltului, Adolf Hitler şi-a aplicat metodic programul său politic şi social care a dus la crearea unei noui Germanii, întemeiată pe muncă şi armonie socială. «Adolf Hitler s’a dedicat intru totul naţiunii sale. „Cine iubeşte poporul — spune dânsul — nu-şi dovedeşte dragostea decât prin sacrificiile pe care e gata să şi le impună sieşi, pentru popor. „Sentimentul naţional care nu are drept scop decât interesul, nu există. A striga „Ura“ nu dovedeşte nimic şi nu-ţi dă dreptul să te numeşti patriot. „Trebue să împlânţi în inimile tinere unirea intimă a naţionalismului cu sentientul justiţiei sociale“. Pe aceste idei a întemeiat Adolf Hitler religia naţional-socialismului. Acţiunea Fuehrerului Adolf Hitler s-a desfăşurat pe două planuri: intern şi extern. A existat insă totdeauna intre aceste două acţiuni o strânsă legătură, fiindcă din primul moment Fuehrerul şi-a dat seama că aspiraţiile unei naţiuni şi reparaţiile istorice la care ea are dreptul nu pot fi realizate pe plan internaţional, dacă naţiunea nu este în interior bine organizată şi pătrunsă de conştiinţa naţională. Iată de ce Adolf Hitler zi de zi şi înconjurat de colaboratori pe cari el Însuşi şi i-a ales dintre cei mai pricepuţi, a urmărit ridicarea poporului său la un nivel moral şi material demn de tradiţiile şi de cultura lui. Tineretul, educarea lui, instruirea, sănătatea lui morală şi trupeasca a format principala preocupare a Fuehrerului, o preocupare care de altfel constitue elementul de seamă al ideologiei naţional-socialiste. Armata ţării, adică factorul pe care trebuia să se întemeieze reparaţiile naţionale către care tindeau aspiraţiile întregului popor, a constituit la rândul ei o preocupare de căpetenie a Fuhrerului. Ani de zile Fuehrerul n’a cruţat nici o oboseală şi a stat permanent de veghe, pentru ca munca naţională a tuturor să fie într’adevăr rodnică. Astfel el a consacrat și primatul muncii, ca isvor de belșug național. FUEHRERUL ADOLF HITLER » D. MAREŞAL ION ANTONESCU A FOST DECORAT DE CĂTRE PREŞEDINTELE FINLANDEI, CU MAREA CRUCE CU SPADE „TRANDAFIRUL ALB“ AL FINLANDEI In cadrul unei sobre şi înălţătoare solemnităţi care a avut loc joi seara la Preşedinţia consiliului de miniştri, d. Eduard Hr. Palin, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Finlandei în România, a remis — din încredinţarea preşedintelui republicei Finlandei — Mareşalului Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, însemnele şi diploma Marei Cruci cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb” al Finlandei. ❖ înainte de sosirea d-lui Mareşal Ion Antonescu, în sala de recepţie a Preşedinţiei se găseau dnii: Prof. Mihai A. Antonescu, preşedintele ad-interim al Consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine; Eduard Hr. Pălin, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Finlandei însoţit de d. Olavi Murto ataşat al Legaţiunii Finlandeze; general Const. Pantazi, ministru secretar de stat la departamentul apărării naţionale; general Nic. Stoenescu, ministrul finanţelor; general Dumitru I. Popescu, ministru secretar de stat la departamentul afacerilor interne; general aviator Gheorghe Jienescu, subsecretar de stat pe lângă departamentul apărării naţionale, gaţie Florin Mironescu. Cuvântarea rostită in româneşte de d. Eduard Hr. Palin, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Finlandei Adresându-se Mareşalului Conducător al României, Eduard Hr. Palin a rostit în româneşte următoarele : DOMNULE MAREŞAL, Preşedintele Republicei Finlandei mi-a încredinţat înalta misiune de a remite Excelenţei Voastre Marea Cruce cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb“ al Finlandei. îmi permit să rog pe Excelenţa Voastră de a vedea în această înaltă distincţiune — In primul rând — un omagiu către persoana d-voastre, o manifestaţiune de stimă şi admiraţiune care este atât de puternic resimţită în Patria mea pentru Excelenţa Voastră, pentru opera d-voastră ca om de stat In desvoltarea României către un viitor fericit și glorios, și pentru opera d-voastră ca soldat, comandant Ș3t al armatelor victorioase române în lupta sfântă contra Sovietelor. Dar, mai rog incă, pe Excelenta Voastră, să vadă în acest gest o mărturie vădită a sentimentelor de frăţie de arme, de prietenie şi de respect, de interese şi idealuri comune care leagă Poporul Finlandez şi Poporul Român in lupta lor comună pentru integritatea ţărilor lor, pentru existenţa lor naţională şi pentru independenţa lor, pentru creştinism şi pentru civilizaţia europeană. Vă mai rog de asemenea, Domnule Mareşal, să-mi permiteţi a exprima cu această ocaziune, speranţa mea, vie, ca înţelegerea şi stima mutuală, care în aceste luni de război s-au desvoltat atât de fericit între oamenii conducători ai Finlandei şi ai României, între poporul Finlandez şi cel Român — şi a cărei dovadă este această decoraţiune — să poată să se menţină şi să se adâncească atunci când ziua Păciira pentru Aer; contraamiral adj. Păiş Nicolae, subsecretar de stat pe lângă departamentul apărării naţionale pentru marină; general Constantin S. Constantin, subsecretar de stat pe lângă departamentul apărării naţionale; general Const. Z. Vasiliu, ministru subsecretar de stat pe lângă departamentul afacerilor interne ; general Gh. Dobre, subsecretar destat pe lângă departamentul apărării naționale pentru înzestrarea şi administrarea armatei; generalul Şteflea; generalul Mazarini; generalul Nicolescu Constantin, comandantul militar al Capitalei; generalul Radu Gherghe; generalul Nicolae Pălăngeanu; Gh. Davidescu, ministru plenipotenţiar şi secretar general al ministerului afacerilor străine. ❖ D. Mareşal Ion Antonescu, soseşte în sala de recepţie a Preşedinţiei Consiliului însoţit de către d. colonel adj. Mircea Elefterescu. Se mai găseau prezenţi d-nii: col. Davidescu, şeful cabinetului militar al Preşedinţiei; M. col. Galin, director al cabinetului militar al primului ministru; Demetriad şi Darie din Direcţia Protocolului Preşedinţiei Consiliului; col. Victor Popescu, comandantul Batalionului de gardă al Mareşalului şi ataşatul de restrăluci din nou când această nouă Europă va fi clădită şi consolidată, când Finlanda la Nord şi România la Sud-Est vor alcătui stâlpi puternici şi când România şi Finlanda se vor putea bucura de lupta atât de aprigă, pe care acum o ducem cot la cot cu Marea Germanie victorioasă şi eroică împotriva unui vecin de temut din Est, — vecin care întotdeauna a fost acelaş mare pericol pentru ambele noastre ţări. Timp de secole Finlanda şi România au trebuit să îndure suferinţe grele şi pericole de moarte în urma ocupaţiilor şi uzurpărilor acestui uriaş ostil, întreaga istorie finlandeză, chiar şi majoritatea timpului său preistoric, nu a fost decât o luptă neîntreruptă Împotriva ruşilor şi a Rusiei. Finlanda nu a avut decât un singur duşman, Rusia. Iată unitatea evidentă a istoriei noastre, iată gravitatea mişcătoare a războaielor noastre. Ce putem spune despre viitor ? Istoria ne-a învăţat — din nefericire — că Rusia, s’a ridicat, mai devreme sau mai târziu, chiar după cele mai vădite înfrângeri. Trebue deci, ca noi toţi, vecini ai acestei ţări, să organizăm spaţiul nostru vital, astfel incât să poată rezista la fiecare nouă presiune, şi trebue — cel puţin personal sunt convinse ca între noi să domnească o legătură reală, o încredere mutuală şi o colaborare in toată măsura posibilului. Indrăsnesc să cred că Excelenţa Voastră este însufleţită de aceleaşi sentimente, de aceleaşi idei. In scurtul timp, in care până acum am avut cinstea să funcţionez ca reprezentant oficial al Patriei mele în România — această mari aliată şi prietenă, — am învăţat să cunosc in Excelenţa Voastră un mare prieten al Finlandei, un mare patriot român şi un mare european. Astfel resimt deasemenea, ca o foarte mare cinste, faptul că mi-a fost dat să remit personal Excelentei Voastre această înaltă decoratiune finlandeză in numele Preşedintelui Republicei Finlandei. Transmiţând Excelenţei Voastre caldele salutări ale d-lui Risto Ryti, precum şi o scrisoare personală pa care d. Mareşal Mannerheim a adresat-o Excelentei Voastre cu această ocaziune. Vă rog, Domnule Mareşal, să-mi permiteţi a vă prezenta felicitările mele şi a vă remite astfel în mâinile d-voastra însemnele şi din Roma Mare! Cruci cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb" al Finlandei, Rog pe Excelenta Voastră să o primească în spiritul in care ea a fost acordată. Apoi d. Eduard Hr. Palin, ministrul Finlandei, înmânează d-lui Mareşal Ion Antonescu însemnele şi diploma Marei Cruci cu Spade a Ordinului „Trandafirul Alb” al Finlandei şi odată cu acestea şi o scrisoare personală pe care Mareşalul Mannerheim a adresat-o Mareşalului Conducător al României cu această ocaziune. ❖ D. Mareşal Antonescu rostind răspunsul la cuvântarea d-lui Eduard Hr. Palin, ministrul Finlandei RĂZBOIUL DIN PACIFIC JAPONEZII AU DAT LOVITURI NIMICITOARE INAMICULU Tokio, 29. (Rador). — Marele cartier general imperial publică următorul comunicat joi, la ora 16: . Forţele japoneze de pe coasta occidentală a Malaeziei, după ce au incercuit aproximativ 4.000 soldaţi inamici în apropiere de localitatea Senggarang, la 20 km. sud-est de Batupahat, au dat lovituri nimicitoare inamicului in ziua de 25 ianuarie. In cursul acestor operaţiuni forţele japoneze au capturat 35 de tancuri, 164 tunuri de diferite calibre, 243 autovehicule, mari cantităţi de muniţiuni, precum şi alt material de război. * Tokio, 29 (Rador). — Agenţia „Domei“ transmite : Avantgarda forţelor japoneze ce înaintează pe şoseaua centrală spre Singapore a ajuns în ziua de 28 ianuarie la ora 17 la Layang, la 50 km. nord-vest de strâmtoarea Johore şi hărţueşte fără încetare pe inamicul ce se retrage, târând după el tunuri de câmp şi mortiere. Pe coasta orientală, forţele inamice ce construiau poziţiile de ultimă rezistenţă la Jemaluang, la 88 km. nord de strâmtoarea Johore, sunt foarte neliniştite, deoarece îşi dau seama că retragerea le poate fi tăiată dintr’un moment într’altul de către forţele japoneze ce înaintează rapid pe şoseaua centrală şi occidentală. Forţele japoneze care au început înaintarea spre Singapore de la frontiera cu Thailanda în ziuă de 10. Decembrie au parcurs până acum 1.000 de km, în 50 de zile. Până la Singapore mai sunt 50 de kilometri. RĂSPUNSUL D-LUI MAREŞAL ION ANTONESCU Viu mişcat de înalta, distincţie primită, d. Mareşal Ion Antonescu. — adresându-se ministrului Finlandei — a răspuns următoarele : DOMNULE MINISTRU, Foarte mişcat de distincţia inaltă cu care am fost onorat, mulţumesc Excelenţei Sale Preşedintelui Republicei pentru atenţia deosebită, care se face soldatului român şi Naţiunii Române. Aţi vorbit, Domnule Ministru, de trecutul ambelor popoare şi aţi schiţat lapidar, dar clar, pericolele ce am avut de învins în cursul unei vieţi atât de îndelungate şi atât de furtunoase. Sunt în trecutul nostru lupte asemănătoare de apărare, care fac şi gloria şi mărirea noastră şi care ne dau siguranţa că aceste două popoare vor fi în stare şi de acum înainte să lupte şi să reziste, după cum au rezistat, victorios, mii de ani la toate presiunile celor mai puternici ca ele. Nu este nicio îndoială, că viitorul nostru este asigurat şi sunt sigur că va fi tot atât de glorios după cum a fost şi trecutul ambelor noastre popoare. Fiţi sigur, Domnule Ministru, şi vă rog să transmiteţi aceasta şi Excelenţei Sale Preşedintelui Republicei Finlandeze, că poporul român a privit întotdeauna cu deosebită simpatie nobila şi glorioasa naţiune finlandeză, care a reuşit să trăiască şi să lupte cu o exemplară şi admirabilă energie în contra unui adversar, care nu a cunoscut limită in neomenia lui. * Popoarele noastre vor rămâne unite pentru totdeauna, in lupta in contra unui inamic, care nu ne va doborî nici in viitor după cum nu a putut să ne doboare nici in trecut. Vom rămâne uniţi, fiindcă nimic nu ne desparte, ci totul ne uneşte. Domnule ministru, am adminit împreună cu soldatul român şi poporul nostru glorioasa şi eroica armată finlandeză. Am urmărit cu emoţiune faptele de arme ale neîntrecutului vostru conducător militar, Mareşalul Mannerheim, care va rămâne pentru mulţi şi pentru multă vreme un exemplu viu al virtuţilor ostăşeşti. Suntem siguri, că neîntrecuta d-voastră armată va reuşi şi în viitor să se acopere, sub eroica lui conducere, de o nepieritoare glorie şi va reuşi să ridice nobila naţiune finlandeză pe culmi de stimă, rare ori urcate de alte naţiuni, fiindcă rare sunt in istorie exemplele, când virtutea şi conştiinţa dreptului au dat unei mici naţiuni puterea să triumfe în contra unor forţe sdrobitoare ca număr. Atâta timp cât vom păstra aceste virtuţi şi aceeaşi conştiinţă a drepturilor şi îndatoririlor noastre nu vom avea să ne temem de număr. II vom înfrunta ori de câte ori ne va provoca. Având această convingere vă rog să luaţi act de sentimentele noastre de încredere în nobila naţiune, a cărei soartă este azi şi va fi legată in viitor, de propria noastră soartă şi să transmitem Excelenţei Sale Preşedintelui . "" publicei şi Mareşalului beim toată stima şi noastră, pentru nobiliii eroica sa armată.