Universul - Capitala, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)

1942-03-01 / nr. 58

Anul al 59-lea 8 Pagisti fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA || ADMINISTRAŢIA I BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-33 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 330­1#: SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 INSPECŢII INOPINATE Zilele trecut© un membru al guvernului, a respectat, fără să-şi anunţe die mai înainte vizita, unele servicii depinzând de acest departa­ment şi unele Întreprinderi industriale. A fost un prilej de consta­tări, parte bune, parte nu tocmai mulţumitoare. Cum se înţelege de la sine, astfel de inspecţii nu urmăresc sco­pul de cunoaştere teoretică a unor anumite stări de lu­cruri. Constatările făcute vor trebui să aducă după ele, fie sancţiuni, dacă este cazul, fie măsuri de îmbunătăţire în marginile posibilităţilor din ziua de astăzi. Oricum, este simplu, ba chiar banal adevărul, că o inspecţie făcută în mod ne­aşteptat de o autoritate este, prin urmările ei, incompara­bil mai utilă decât inspecţia anunţată cu zile mai înainte. In acest din urmă caz, cei interesaţi au tot timpul să înfrumuseţeze, fie şi provizo­riu, anume lucruri, care nu­mai frumoase nu sunt şi să prezinte situaţia în culori fa­vorabile pentru dânşii, dar care nu corespund adevăru­lui. De aceea, inspecţiile inopi­nate sunt singurele, care pe de o parte ajută la cunoaşte­rea exactă a adevărului, iar pe de altă parte, fac posibile îmbunătăţirile necesare. Aşa fiind, dacă avem ceva de spus de­spre astfel de inspecţii, este ca ele să se repete la intervale cât mai apropiate unele de altele. Dar inspecţii la Întreprin­deri industriale, comerciale sau de altă natură nu fac numai miniştrii ori subsecre­tarii, de stat. Astfel de între­prinderi sunt cercetate şi de funcţionari mai mărunţi, de­pinzând de ministerul mun­cii, de ministerul economiei naţionale­­sau de alte minis­tere şi autorităţi publice. Nu este doar mic numărul in­spectorilor, subinspectorilor, controlorilor generali, agen­ţilor de control, etc. Cu inspecţiile şi vizitele acestora, in tot cazul, ale unora dintre inşii, chestiunea se cam schimbă. Se schimbă in înţelesul că nu puţine ori se ivesc conflicte intre aceşti reprezentanţi ai autorităţii publice şi cei inspectaţi sau controlaţi. Nu se poate spune că dreptatea est© totdeauna de partea celor dintâi sau de partea celor din urmă. Sunt cazuri când vina cade pe cei asupra cărora se exercită in­specţia şi controlul, precum nu se va tăgădui că sunt ca­zuri când unii din inspectori sau controlori dau dovadă de o cunoaştere puţin exactă a realităţilor, a posibilităţilor de care dispun industriaşii, comercianţii şi in genere, toţi conducătorii de între­prinderi de orice natură. Acestora li se impun une­ori obligaţiuni a căror înde­plinire integrală nu atârnă de voinţa lor, ci de factori pe care nu ei sunt stăpâni. De aceea, mai mult de­cât ori­când, în actualele împreju­rări datorite stării de răz­­boiu, trebue ţinut mai rigu­ros seama de un vechiu dic­ton latin care glăsueşte în sensul ca dela nimeni să nu cert imposibilul, încă un punct important. După cum, aşa cum spune o vorbă, nu este pădure fără uscături, tot aşa, nu toţi in­dustriaşii sau comercianţii sunt uşe de biserică, sau că n’au făcut din cinste şi co­rectitudine lozinca vieţii şi activităţii lor, împotriva unora ca aceştia orice măsuri legate de o pedeapsă cât de severă nu pot fi întâmpinate decât cu un sentiment de a­­probare unanimă, mai ales din partea marei masse a ce­tăţenilor, care au de suferit de pe urma necinstei şi ne­săţioasei rapacităţi a unor astfel de elemente. Insă de aci şi până a a­­m­inca oprobiul asupra tafere­­gei categorii sociale româ­neşti de industriaşi şi negus­tori, este o distanţă ce nu e îngăduit să fie străbătută. A socoti pe fiecare negustor sau pe fiecare tab­ustriaş ro­mân­ ca un om­ lipsit de orice scrupule şi pornit spre jaf. Înseamnă a săvârşi o mare nedreptate şi a aduce acestei clase burgheze, atât de nece­sară în alcătuirea unei socie­tăţi naţionale solide, o jig­nire nemeritată. Sunt generalizări care nu trebuesc făcute şi sunt con­cepţii ce se cer revizuite, tot aşa cum sunt păsuri şi neca­zuri, ce trebue să fie ascul­tate şi cercetate cu mai multă atenţie şi solicitudine. VIZITA M. S. REGELUI LA MINISTERUL PROPAGANDEI M. S. Regele Mihai I, însoţit de d. locoth-colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizi­tat dii dimineaţă studiourile cine­matografice ale ministerului pro­pagandei naţionale. Suveranul a fost primit de d-nii: prof. Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al acestui departament, Al. Bădăuţă, secretar general şi Ion Cantacu­­zino, directorul Oficiului Naţional Cinematografic. In sălile de montaj, de proec­­ţie şi de sonorizare, M. S. Regele şi-a exprimat mulţumirea pentru activitatea depusă. Techmissienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Bielusier, au făcut Augus­tului cargete o demonstraţie teh­nică, imprimând sonor, recentul jurnal de război. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea unui film cu actualităţi româneşti ÎNAINTAREA JAPONEZILOR IN SUMATRA SE FACE METODIC Shanghai 27 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani“ co­munică: Ştiri sosite din Sumatra arată că resturile forţelor indo-olan­deze încearcă să prelungească re­zistenţa în zonele muntoase ale insulei. Această rezistenţă este totuşi dezorganizată, fiindcă forţele ja­poneze au tăiat toate comunica­ţiile dintre nordul şi sudul in­sulei. Deasemeni simt întrerupte co­municaţi­le dintre Sumatra şi Java înaintarea trupelor japoneze pe insula Sumatra se face metodic, deşi japonezii au de înfruntat numeroase dificultăţi ce rezultă din configuraţia terenului. O mare parte din trupele japo­neze, care înaintează în partea meridională a insulei, se găsesc în apropiere de regiunea occiden­tală a insulei Java. Această re­giune este ameninţată şi de for­ţele japoneze, care au ocupat in­sula Ball. st de radio german care asigură legătura cu comandamentul în Cfţ®« ***■ P4 te In Bte Minte fla& In­strUm­ător M­A­M, conform ©profelva Bir. ntw. mT Martie 194­­8 Pagini i.­h­­t-I* DIRECTOR JI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Luptele din Crimeea. — Operaţiile de pe teatrul de război din Extremul Orient şi din Pacific de R. SEIŞANU lu Crimee, toate atacurile ce le-au dat trupele sovietice, atât în sectorul fortificat Sevastopol, unde sunt Încercuite, cât şi în istmul Keret din partea orien­tală, au fost respinse de forma­ţiunile germane şi române. In cursul acestor atacuri tru­pele sovietice au suferit pierderi grele. In spaţiul de la răsărit de Charkov forţele germane susţi­nute de coloane blindate au con­traatacat în ziua de 25 Februarie şi după l­upte crâncene au reuşit să pătrundă în poziţiile inamice. Ele au distrus numeroase tu­nuri, cuiburi de mitraliere şi a­­runcătoare de mine. In celelalte sectoare ale fron­tului oriental — anunţă comuni­catul marelui cartier general german — atacurile trupelor so­vietice, s’au prăbuşit, izbindu-se de rezistenţa forţelor germane şi de acţiunea unor puternice uni­tăţi aeriene. In regiunea situată la est de lacul Ihnen (sectorul de nord) au fost lupte violente aeriene, în emuul cărora 13 avioane de bom­bardament şi de vânătoare sovie­tice, au căzut în flăcări. Din declaraţiile pe care le-a făcut Litvinov, ambasadorul U. R. S. S. de la­ Washington, reese că armata sovietică, spre a putea continua operaţiile, are nevoe neapărată de ajutoare massive din partea aliaţilor săi, sub for­ma de tunuri, tancuri, avioane şi cantităţi considerabile de ma­terial de război. Acest apel la ajutorul anglo-american din par­tea­­reprezentantului sovietelor, este semnificativ în această fază a războiului de pe frontul orien­tal și în apropierea primăverei când va începe ofensiva armate­lor germane și aliate. Pierderile pe care le-au suferit armatele sovietice, în cursul contra-ofen­­sivei lor din ultimele zece săp­tămâni, sunt atât de mari, în­cât, nici Statele Unite și nici Marea Britanie, nu sunt în măsură să le acopere, chiar dacă industriile lor de război ar lucra mimai în acest scop. Cele două aliate ale U. R. S. S. au însă şi ele nevoe de arma­mente, avioane şi material de război, apte a putea face faţă ce­rinţelor războiului. D. Churchill, primul ministru al Marii Brita­nii, a recunoscut în expunerea ce a făcut-o zilele trecute în Ca­mera Comunelor, asupra situaţiei pe ansamblul teatrelor de ope­raţii, că metropola nu dispune de armamente, avioane şi material de război suficiente, spre a putea trimite ajutoare forţelor sale din Extremul Orient, din Australia, sau din Africa de nord. Mai este apoi şi problema grea a trans­porturilor pe căile mariti­e şi continentale, din cauza intensifi­cării războiului submarin şi ae­rian de către Germania, Italia şi Japonia. Pentru întâia oară aviaţia Ja­poneză a întreprins un atac îm­potriva insulelor Andamane, posesesiuni engleze, din golful Bengal. Ele au bombardat Fort Blair, capitala acestor insule, care servesc de post înaintat întărit Indiilor engleze în golful Bengal. Archipelagul Andamane e for­mat din patru insule, iar la sud (Continuare in pag. 2-a) CONSTATĂRI GERMANE DUPĂ ATENTATUL DELA ANKARA Prin telefon, de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 27. — Presa anglo-ame­ricana publică cu prilejul atenta­tului împotriva d-lui von Papen știri tendențioase, prin care atri­­bue politicei germane anumite manopere practicate de obicei de englezi. Cu toate că cercurile germane nu se ocupă prea mult cu această chestiune, este cât se poate de lămurit că relaţiile turco-germane nu numai că nu s’au înrăutăţit, iar cu prilejul atentatului s’a do­vedit încă odată acest fapt. Dacă aceste relaţii n’ar fi fost cât se poate de bune, un astfel de incident ar fi contribuit de­sigur la o puternică încordare între cele două guverne. Declaraţiile făcute de ministrul de externe turc că Turcia nu va tolera să se producă o stare hao­tică pe teritoriul ei dovedeşte cu prisosinţă că nu poate fi deloc vorba de o tulburare a relaţiilor germano-turce. Cu aceasta se desminte preten­ţia absurdă a propagandei brita­nice că Germania ar fi avut inte­resul să provoace atentatul. Dacă Germania ar fi avut o astfel de intenţie faţă de Turcia, ar fi întrebuinţat desigur alte metode. Cercurile germane susţin însă, că din contra, Anglia, avân­­du-se în vedere situaţia ei catas­trofală în Africa şi Extremul Orient, are tot interesul să atragă Turcia întrim conflict, spre a pu­tea forma în modul acesta un bloc compact în Orientul apropiat şi să poată obţine în modul acesta un drum de legătură mai uşor cu Rusia Sovietică. Aceste argumente precum şi dovada participării serviciului po­litic secret englez fac să reiasă amestecul Angliei in acest aten­tat. * Du­pă părerile cercurilor en­gleze, războiul a ajuns la porţile Indiei. Un succes al apropiatei ofensive germane în sudul Rusiei ar mări în mod considerabil pri­mejdiile care ameninţă India. Acesta este de fapt motivul pen­tru care Anglia caută să atragă de partea ei, popoarele din Orien­tul apropiat, iar pe de altă parte se strădueşte să înlăture nemul­ţumirile interne din India prin promisiunea de a-i acorda statu­tul de dominion. Cercurile berlineze amintesc cu acest prilej că Anglia a mai făcut asemenea promisiuni, in timpul războiului mondial, indienilor și popoarelor arabe, dar că aceste Itawftatirt a'as lest ttotst»- ^ Și acum, aceste prom făcute de englezi din interes şi nicidecum în mod liber, ele nu pot avea neo valoare practică. Decretul cu privire la noua or­dine agrară din teritoriile sovie­tice ocupate de germani este ur­mărit cu cea mai mare atenţie de cercurile berlineze. Agricultorii din aceste teritorii sunt eliberaţi din robia economiei­ colective, proprietatea particulară fiind ast­fel restabilită. Noua exploatare agricolă pre­vede două forme: exploatarea co­mună şi exploatarea individuală a pământului. Unul din principalele scopuri ale acestei nouă ordine este și procurarea de ma­terii prime și alimente pentru Europa din fos­tele teritorii sovietice. Nou statut agrar pentru regiunile in Rusia trecute sub adiţia civilă germană Berlin, 27 (Rador). — Ministrul Rechului pentru teritoriile ocu­pate din est, d. Alfred Rosenberg a promulgat, de acord cu mare­şalul Reichului Goering delega­tul pentru planul quadriemal, un nou statut agrar pentru regiunile care au făcut parte in 1939 din Rusia Sovietică şi au fost trecu­te sub administraţia civilă. Acest nou statut agrar supri­mă colectivismul agrar precum şi aşa zisul „statut model agri­col“ ce urma să fie pus în apli­care. Sistemul bolşevic al colhozuri­lor este înlocuit printr’un nou regim care reîntoarce populaţia agrară din est la cultura indivi­duală a terenului. Pentru raţiuni ce sunt lesne de înţeles, nu se pot modifica de azi pe mâine, metodele bolşevice sădite timp de două decenii prin mijloace violente şi cari tindeau a face din ţăran un sclav. In aceste condiţiuni exploată­rile colectiviste vor fi transfor­mate mai întâi în exploatări în comun. Din aceste exploatări ce­ LA ULTIMA ORĂ, CE PREVEDE NOUA nume vor decurge exploatările individuale, prezentându-le sub forma cooperativelor şi a­­ferme­lor individuale. In cadrul culturilor sub formă de cooperative, ţările cultivate până acum în comun vor fi în­credinţate membrilor în vederea cultivării şi întrebuinţării lor în mod independent de către ei, după un plan general fixat nuc dinainte. Independent de soluţia defini­tivă, ce va interveni în această privinţă, pământurile care sunt atribuite fermelor sunt declarate proprietate particulară, scutite de impozite, iar întinderea lor poate fi sporită după cererea ce­lor interesaţi. Pe viitor nu va mai fi impusă nici o restricţie cu privire la nu­mărul vitelor crescute de ţărani. In urma unui acord intervenit cu înaltul comandament al forţelor armate, noul statut agrar se va aplica şi în teritoriul ocupat de trupele germane dar cari încă, până acum, nu au trecut sub ad­ministraţia civilă. ORDINE AGRARĂ DAŢI PENTRU SOLDAŢI Armata are nevoie de echipa­ment de iarnă. Echipamentul lucrat va fi pre­dat: DE CĂTRE SĂTENI: 1» pri­măriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercu­rile de Recrutare. DE CĂTRE ORĂŞENI: 1» o unitate din garste!­* ist*«** de Comandamentul Garnizoanei şi afişată in oraş. IN BUCUREŞTI, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI ŞI ROMÂNCE lu­craţi şi daţi efecte pentru fiii şi fraţii voştri, care sunt OSTAŞII lăRR Şedinţa extraordinar al Consiliului­­ patronaj A prezidat M. S. Regina Mamă Elena Vineri la ora 4 d. a., Mr’umul dein saloanele de tredeipţire ele pre­­sp­­inţiei Consiliului, de mimilştri, s’a ţinut şedinţa extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj. Şedinţa a fost omorâtă cu pre­zenţa­­Maiestăţii Sale Regina Mamă Elena. Cu­­puţin timp înainte­­de înce­perea şedinţe®, Majestatea Sa — urmată de doamnele de onoare— a sosit însoţită de d-raa Maria Ma­reşal Antonescu şi de d. prof. Mihail A. Antonescu, vice-preşe­­di­ntele Consi­lilului. După aceea, d-ra Manila Mare­şal Antonescu a prezentat Majes­­tăţii Sale Regina Mamă pe toate membrei© prezenţe ale comitetu­lui Consiliului de patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-mii: prof. I. Petrovici, gene­ral Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu şi dr. C. Dănulescu, membri ai guvernuu­l; F. S. Eu­­geniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Pratriarh Nicodem al României, d-na Alexandrina Can­­tacuzino, d-na general Iacobiid, d-na general Şteflea, d-na Petro­vich d. consilier Al. Procop Du­­mi­trescu de la înalta Curte de casaţie etc. La deschiderea şedinţei A­na Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte: ,,Consiliul de patronaj al ope­relor sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe Maiestatea Sa Regina Mamă Elena şi o roagă să binevoiască a prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliu­lui de patronaj ţin să exprim toată recunoştinţa noastră îndru­mătorului nostru, d-lui vice-pre­şedinte al Consiliului de miniştri, profesor Mihai Antones­cu”, întreaga asistenţă omagiază călduros pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena, titlul central n­­­ ţională a Statului nostru, intră­gând personal la Odessa şi or­ganizând manifestări româneşti. De asemenea, Societatea Naţio­nală de „Cruce Roşie" a spriji­nit răspunderile Guvernului şi a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, în special in opera de transportare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie" a muncit alături de Consiliul de Patronat ca şi în organizarea spi­talelor, in îndeplinirea acestei mari opere de asistenţă a răniţi­­lor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăţii de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat Armatei, Serviciului Sanitar, și pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliului de Patronaj în această mare răspundere. Celelalte societăți, pe care vi le citez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora le îndrept o egală considerare, celelalte so­cietăți au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit in Consiliul de Patronaj, in organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari s’au organizat în condiţiuni atât de grele şi atât de repede, in Comi­tetele pe care le-au format, fia pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor şi or­ganizarea Sanatoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de iamă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de confecţionarea hainelor şi opera de asistenţă a copilului şi în sprijinirea cămi­nelor şi cantinelor, nu toate a­­cestea am găsit — vă mărturi­sesc — pilde de ceea ce poate , să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMÂNĂ. De aceea, MAJESTATE e a­dresându-Vă un omagiu pentru (Continuare in pagina 3-a) M. S. Regina Mamă preaidân­d «edința CUVÂNTAREA D-LUI PROF. MIHAI ANTONECU Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antone­scu, vice­preşedintele Consiliului de m­iininiştri, a rostit următoarele: MAIESTATE, DOAMNĂ PREŞEDINTA, DOMNILOR MINIŞTRI DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Gu­vernului pot să salut pe Maies­tatea Voastră, azi, aci, în fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie a ţării noastre, şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistenţă socială pe care a înfăp­tuit-o într’un an, intr’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, in împrejurări atât da mari. Majestate, am râvnit ca acest Consiliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă în organiza­rea lui toată iniţiativa românea­scă, toate societăţile româneşti de asistenţă şi să ajute, să în­demne prin strădania lui, toată opera socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim daică vrem în adevăr ca opera româ­nească să fie totdeauna un în­demn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a lucrat pe planul spiritual şi religios, d-na Cantacuzino a considerat că tre­buie să prindă activitatea în Con­siliul de Patron], în acţiunea sa­ Trupele germane și române au respins toate atacurile sovietice in Crimeea Berlin, 27 (Raider). — Se dau următoarele detalii cu privire la luptele defensive de pe cele două fronturi din Crimeea: Atacurile bolșevice au început în zorii zilei de joi, după un tir de pregătire al artileriei inamice. A­tacurile nu am încetat în tot cursul zilei. Bolşevicii au atacat succesiv poziţiile germane şi române de pe frontul Sevastopol şi din penin­sula Kerch Pretutindeni ei au fost respinşi prin contraatacuri aliate. Bolşevicii au suferit pierderi sân­geroase. Artileria germană a contribuiti într’o largă măsură la respinge­rea atacurilor inamice. Tirul ei a sfărâmat formaţiile inamice care­­porniseră la atac. Au fost adeasemeni bombardate poziţii de artilerie inamice şi ae­rodromul Sevastopol. Aviaţia germană a atacat fără încetare in cursul zilei de joi po­ziţia,­ artileriei inamice şi coloane motorizate inamice în sectorul central şi in sectorul nordic al frontului răsăritean. Atacurile date din avioane de luptă şi de avioane „Stuka“, însoţite de pu­ternice formaţiuni de avioane de vânăt mostre, au pricinuit pierderi grele bolşevicilor. Atacu­ri razante au împrăştiat în acestei două sectoare ale fron­tului concentrări de trupe ina­mice şi ‘coloane de aprovizionare pe şosea! ALTE N­ERDE Al SOVIETICE DEOSEBIT DE GRELE ăl? Berlin 217 (Radar). — Puternice formaţiuni­ de avioane germane Stuka şi dn luptă au pricinuit la 26 Februa­rte pierderi deosebit de grave sovieticilor. Cu deosebire în sectorul­­ central şi în sectorul nordic al frontului d® răsărit, uade au fals puse in acţiune şi numeroase formaţiuni de vână­toare, atacurile au dat rezultate foarte bune. Dovada o constitue pierderile considerabile de material­e ofe­rite de inamic in aceste două sec­toare, unde el a pierdut de pe urma acestor atacuri 13 tunuri, 18 care blindate și 335 vehicule motorizate sau trase cu cai. Critici aduse amiralităţii britanice in Camera Comunelor Stockholm, 27 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.B. trans­mite: Şeful amiralităţii britanice a pe­trecut un sfert de oră trist—spune corespondentul din Londra al ziaru­lui „Nya Dagligt Allehanda**, când, făcându-şi apariţia în uniformă de mare ţinută, amiralul Keyes, l-a invitat în termeni peremptorii să trezească din somn amiralitatea. Scena s’a petrecut în Camera Co­munelor. Intr’un discurs foarte limpede, dar presărat cu expresii energice, amiralul Beamish a arătat Adu­nării cât de puţin stimat de pu­blic este d. Alexander. Amiralul Beamish a discutat apoi mai ales trecerea vaselor germane prin canalul Mânecii. Marina — a spus el — este o­­bligată să adreseze o cerere spe­cială ministerului aerului pentru fiecare avion pe care II reclamă. Echipagiile celor şase avioane de tipul „Swordfish“ nu mai partici­paseră niciodată la vreo acţiune şi deabia ştiau să mânuiască lans­­torpitele. Mai mulţi alţi oratori s-au soli­darizat cu amiralii Keyes şi Bea­mish. O cerere a statelor sud-americane adresată Statelor­ Unite Stockholm, 27 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite: Associated Press anunţă din Washington că preşedintele Roo­sevelt a declarat la conferinţa de presă de Vineri că sta­tele sud-americane au cerut ca con­­voaele să fie proteguite în emis­fera occidentală. D. Roosevelt a subliniat că nu poate deocamdată comunica că măsuri vor fi luate în această privinţă, spre a nu se trăda ast­fel secrete militare. El a precizat totuşi că se fac sforţări spre a se protegui în toate oceanele cel mai mare număr posibil de vase. A regretat totuşi „că există atât de puţin unt pentru atât de multă pâine’’. 00 DELEGAŢIE MILITARĂ SLOVACA­­ A REGAT SPRE ROMANIA Bratislava, 27 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite : O delegaţie militară Slovacă­ condusă de generalul Turanenj a plecat Vineri spre Românie^ «mita va Întoarce viaţa recentă făcuţi în Slovacia de o delegaţie milie­tară rasnâaS, ■_ ■ * ' •

Next