Universul - Capitala, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)
1942-03-01 / nr. 58
i Anul al 59-lea Nr. 58 Duminică 1 Martie 1942 Şedinţa extraordinară a Comitetului central al Consiliului de patronaj Urmarea cuvântării d-lui prof. Mihai Antonescu din pag. Ia prezenţa Majestăţii-Voastre aici fi mulţumind doamnei Mareşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi işi macină viaţa, neobosită, in această strădanie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin instituţiile şi prin afirmările naţionale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălţimea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi intrînsa un reazem şi că în lupta pentru drepturile noastre şi afirmarea dreptăţii noastre găsim în ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de patronaj îi mărturisesc omagiul meu pentru că a ajutat femea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântului război ai ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Statul şi Naţiunea ca o abstracţie,le-am cântat in cuvinte, le-am zugrăvit în declamaţii şi foarte puţin le-am slujit in crezul de viaţă fi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drepturilor fi îndatoririlor Patriei Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a sprijini opera naţională de reclădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeea Ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să deschidă porţi noui femeii române de mâine, pentru ca din exemplul Jertfei şi muncii dvs. de azi să poată să găsească, în generaţiile care treime să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, adevăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-Vă Majestate că aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare activităţii trecute, vă urez, Doamnă Preşedintă, să găsiţi totdeauna in puterile credinţei dvs. aceiaşi neostenită înfăptuire, iar dvs. Doamnelor, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt sigur, istoria noastră o va reţine (aplauze). ❖ Cuvântarea d-lui vice-preşedinte al Consiliului a fost viu aplaudată de întreaga asistenţă, până în cele mai îndepărtate centre. S’a subliniat apoi în raport succesul obţinut în cadrul propagandei naţionale la Congresul Internaţional al femeilor care a avut loc la Berlin la data de 7—12 Octombrie 1041 de către Doamnele reprezentante ale Consiliului de Patronaj, unde prin programul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni europene. După ce s’a arătat activitatea Consiliului de Patronaj în domeniul propagandei spirituale, s’a făcut expunerea realizărilor operelor de interes social. In această direcţie activitatea Consiliului de Patronaj trebue urmărită în 4 mari sectoare : preocuparea permanentă pentru soldaţii răniţi, invalizi şi urmaşii lor; grija pentru tineretul şcolar şi pre-şcolar; grija pentru tineretul universitar; grija pentru cei undi şi lipsiţi, pentru bătrâni şi suferinzi. In raport se precizează amănunţit foarte înfăptuirile făcute de Consiliul de Patronat în aceste direcţii, cu toate greutăţile momentului. In acest fel s-a verificat odată mai mult spiritul de solidaritate al Neamului in faţa clipelor de mari eforturi cât şi încrederea de care se bucură acţiunea condusă de Consiliul de Patronaj. Această încredere va fi şi în viitor un stimulent puternic atât pentru conducerea Consiliului de Patronaj cât şi pentru întreaga organizaţie administrativă, care a înţeles să însoţească această operă cu devotament şi muncă neprecupeţită. In numele Consiliului de Patronaj se aduc vii mulţumiri Maiestăţii Sale Reginei-Mare Elena şi totodată exprimarea profundului omagiu, respect şi mulţumirile cele mai devotate pentru înaltul sprijin pe care Majestatea Sa Regina-Mamă a binevoit a-l acorda Consiliului de Patronaj. Citirea raportului de activitate D. consilier D. Stăncescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire raportului de activitate în care se arată că deşi în plină fază de organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în decursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru acţiunea socială cât şi mai ales pe planul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Din prima categorie treime să se releve toate organizaţiile judeţene şi municipale ale Consiliului de Patronaj care astăzi îşi au nuclee bine închegate în fiecare municipiu şi capitală de judeţ precum şi cele aproape 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătuesc antenele Consiliului de Patronaj ARMATA SLOVACĂ Tânăra armată a Slovaciei, care a păşit necondiţionat alături de armata germană imediat la începutul cruciadei împotriva celui mai mare duşman al omenirii, nu are în urma ei o tradiţie, deşi slovacii au fost întotdeauna buni soldaţi, luptători îndrasneţi şi cutezători, cari au luptat secole întregi sub steaguri şi pentru interese străine. Dar faptul că deşi scurt timp de la formarea Slovaciei independente a reuşit să-şi creeze o mică dar solida armată, dovedeşte că puterea militară este adânc sădită în poporul slovac. Odată cu primele zile ale constituirea statului autonom, generalul Carlos, ministrul apărării naţionale, a purces la munca grea a reconstituirii unei armate din prăbuşita armată cehoslovacă, cu ajutorul misiunilor militare trimise de Reich, pentru a putea apăra graniţele tânărului stat în caz de pericol, încă din primele zile ale constituirei noul pictat, armata slovacă, deşi era în plină reconstrucţie, a primit botezul focului. Voluntarii de la oraş ca şi de la ţară, slovacii care aparţineau armatei cehe disolvate, au fost primii apărătorii ai independenţei la care se alătură voluntar formaţiile gărzilor HLinka şi F. S. (comandanţi voluntari ai partidului german) care cu arma în mână au luptat pentru libertatea ţării, împotriva încercării loviturii de stat de la Praga Trupele slovace care au intrat în luptă acum două luni, au înaintat rapid cu unităţile lor blindate, împreună cu unităţile germane, ele au pătruns aproape 1000 km. în ţara inamică. Curând reorganizarea va lua sfârşit, fiind impusă de depărtarea trupelor din patrie, iar marşul va putea fi reluat, aşa cum a declarat ministrul apărării naţionale. Noul regim al produselor fabricate din spirt Ministerul economiei naţionale a dat următoarea decizie: ART. 1. — Cu începere de la data publicării în M. Of. a prezentei deciziuni, preţurile produselor fabricate în ţară, de spirt rafinat, pentru ramuri, liqueururi şi esenţe aromatice, precum și din spirt rafinat destinat pentru produse de parfumerie, procurat de la M. A. T., direct, de fabrici, se majorează astfel: a) De fiecare sută de grame de zahăr conţinut de liqueururi se va adăuga lei 1.6© pentru vânzările de gross şi lei 1,88 pentru vânzările cu amănuntul în magazinele proprii de desfacere ale fabricanţilor. b) De fiecare grad şi litru de spirt destinat pentru ramuri, liqueururi şi esenţe aromatice, precum şi pentru produse de parfumerie, lei 8,39 pentru vânzările de gros şi cu lei 9,36 vânzările cu amănuntul în magazinele proprii de desfacere ale fabricanților. In aceste majorări se cuprind toate taxele și impozitele aferente lor, afără de timbrul sanitar. ART. 2. — Majorările cuprinse în art. 1 se aplică la drepturile majorate prin decizia No. 585—941 și calculate potrivit deciziunii No. 183 din 21 Martie 1941, stabilizate prin D. L. No. 2759 din 3 Octombrie 1941, publicat în M. Of. No. 253 din 4 Octombrie 1941. ART. 3. — Cu începere dela data publicării în M. Of. a prezentei deciziuni, preţul de gros al vermonthelui şi vinurilor licoroase, fabricate în ţară, se plafonează la cel mult lei 386 litrul, inclusiv costul sticlei şi cifra de afaceri. In acest preţ nu sunt cuprinse timbrul de factură de 1% şi contribuţia naţională excepţională de 4% ce se vor plăti de cumpărător. ART. 4. — Pentru comercianţii detailişti, afară de magazinele proprii de desfacere ale fabricanţilor, beneficiul la produsele prevăzute în art. 1 şi 3 se plafonează la 25% şi se calculează potrivit art. 1 din decizia No. 183 din 21 Martie 1941. ART. 5. — Produsele fabricate după publicarea prezentei deciziuni vor purta, la ieşirea lor din fabrică, pe etichetă, imprimat cu o ştampilă, „numele firmei, facsimilul semnăturii reprezentantului sau reprezentanţilor legali ai întreprinderii şi cuvintele: „preţul majorat conform deciziunii No. 634 din 7 Februarie 1942»’. Orice produs nepurtând această ştampilare se va vinde la preţul anterior, atât de fabricanţi cât şi de comercianţii cu ridicata sau cu amănuntul. ART. 6. — Fabricanţii şi comercianţii cari desfac produsele intrând sub prevederile prezentei deciziuni vor prezenta liste spre ştampilare în condiţiunile prevăzute în deciziunea ministerului economiei naționale, subsecretariatul de stat al aprovizionării cu No. 544, publicată în M. Of. No. 222 din 23 Octombrie 1941 în termen de 5 zile dela intrarea mărfii în depozit. ART. 7. — Infracțiunile la prevederile prezentei deciziuni, se pedepsesc potrivit D. L. No. 1215 1941 cu modificările sale ulterioare. ACADEMIA ROMÂNA Comunicarea d-lui I. Răducanu Cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Sismondi, istoric, critic literar, filosof şi economist, Academia Română a destinat şedinţa de eri memoriei sale, printr’o comunicare prezentată sub titlul de mai sus a d-lui Ion Răducanu. Sismondi ocupă în Istoria ideilor sociale un loc cu totul deosebit Elveţian prin naştere, de origină îndepărtată italian, a învederat o activitate ştiinţifică multilaterală în care se relevă mai ales ca istoric şi economist. El a distrus întâiul în literaura franceză încrederea în economia ortodoxă a şcoalei clasice liberale. A întrevăzut şi a cerut imtervenţionismul în chestiunea socială. Alături de Adam Müller şi Fr. Liszt a pus temelie nouă ştiinţei economice moderne printr-o concepţie istorico-organică, faţă de concepţia raţionalistă şi mecanică a veacului al XVIII-lea Dacă Adam Müller este părintele romantismului (teoria statului totalitar) iar Liszt întemeietorul naţionalismului economic, Sismondi a pus temelia economiei sociale, îndeosebi prin lucrarea sa de căpetenie : „Nouveaux principes d’économie politique, ou de la richesse dans ses rapports avec la population“. Prin teoriile expuse, Sismondi a influenţat curentele economice şi sociale din a doua jumătate a Secolului trecut până în zilele noastre. înrâurirea lui Sismondi este certă asupra mersului ideilor şi legislaţiei sociale din România. Ion Ionescu de la Brad şi A. C. Cuza au spiritualitate înrudită cu politica claselor de mijloc propovăduită de Sismondi. Concertul dat de misiunea militară germană pentru ajutorul de iarnă Faptele comune de amse ale armatelor germane și române în campania din 1941—1942 constituesc temelia colaborării camaraderești în munca de pace postor două popoare. Această prietenie se afirmă din ce în ce mai mult o manifestare deosebit de elocventă a fost întinsa participare a publicului românesc de toate categoriile la concertul dat de misiunea militară germană în beneficiul Ajutorului de iarnă român şi german. Şeful misiunii militare garmasalutul său cald şi camaraderesc soldaţilor români şi germani. Din partea României erau de faţă reprezentantul Curţii Regale şi reprezentanţii cabinetului Conducătorului Statului, ai ministerelor, ai armatei, aviaţiei şi marinei.. Puterile aliate au fost reprezentate prin ataşaţii militari. Erau de asemenea prezenţi reprezentanţii legaţiei germane, ai armatei germane ca şi ai organizaţiei NSDAP-ului pentru străinătate. Grupul etnic german a participat în număr foarte mare î® această manifestaţie de prietenie OTateo-smaaa&, . . . PENTRU COPIII NOŞTRI Să pregătim intrarea în viaţă a copiilor noştri făcându-i să priceapă că au daitara să-şi ajute aproapele. Mărţişorul pe care li-1 dăruim să fie nu numai marea noastră pentru fericirea lor, ci şi ajutorul efectiv acordat săracilor. Prin Mărţişorul Ajutorului de iamă, prilejuim copiilor noştri să întindă o mână mică şi nevinovată, plină de nădejdi pentru viitor, copiilor cari nu au deja cine primi un mărţişor, carii vor primi insă o pâine dela fraţii lor de vârstă şi năzuinţi. Să lămurim copiilor noştri, că micul mărţişor pe care-l poartă cu atâta drag în ziua de 1 Martiie va aduce bucurie unui copil ai cărui părinţi sunt săraci şi necăjiţi. Să privească încrezători această bucurie. -----------040---------- ŞEDINŢA SOC. ROMÂNE DE IMISTICĂ Societatea română de linguisticâ a ţinut şedinţă Luni 23 Februarie a o la ora 17, in localul Facultăţii’’ de litere din Bucureşti, sala Seminarului de limba română şi dialectele ei. .. . Prezidează d. prof. I. Şradbel D-ra M. L. Cartbjan, d-mii G. Dăianu, M. Tomescu, B. Cazacu, I Bacinschi E. Seidel, C. Racoviţă şi Al Rosetti au prezentat membrilor Societăţii câteva lucrări recente. S’a trecut apoi la audierea comunicărilor: Mircea Tomescu, In jurul migraţiunilor şi problemelor lingvistice din comuna Aluniş (Olt), C. Racoviţă, Deprecieri semantice de origine socială. Dnii G. Dăianu, I. Şiadbei, Al. Rosetti, I. Bacinschi, E Seidel, I. Popinoariu şi B. Cazacu au luat parte la discuţii. Şedinţa viitoare a Societăţii va avea loc în cursul lunii Martie a. c. UNIVERSUM VIZITELE M. S. REGINA MAMĂ ELENA LA CĂMINELE DE UCENICIEI LUCRĂTOARE ALE SOCIETĂŢII „PRINCIPESA MARIA“ In consul zilei de joi, M. S. Regina Elena, însoţită de Principesa Ghica a vizitat căminul de lucrătoare din str. Visarion nr. 21, ce aparţine soc. de binefacere „Principesa Maria”. Majestatea Sa a fost întâmpinată de: d. N. Birjiculescu, preşedintele societăţii, d-na Ţiţeica, vice-preşedintă, d-na Maria maior Soroinescu, directoarea acestui cămin, d-na Maria Martinescu, d-na Margareta Oromolu şi d-na Canapaş. M. S. Regina Mamă s-a interesat de modul cum funcţionează acest cămin şi a vizitat toate încăperile, rămânând plăcut impresionată de ordinea şi curăţenia constatată. Membrele comitetului de conducere au fost călduros felicitate pentru aceasta. VIZITA LA CĂMINUL DE UCENICI DIN STR. POVERNEI După aceea, M. S. Regina Mamă Elena a vizitat şi Căminul de ucenice din str. Povernei, aparţinând aceleiaşi societăţi şi unde se găsesc internate 240 ucenice, refugiate şi orfane de răsboiu. Căminul acesta se găseşte în prezent sub ocrotirea ministeruluncii şi are secţiuni pentru : croitorie, lingerie, E.MSB etc., primind şi comenzi din afară. Prin grija d-lui dr. C. Dănulescu, ministru subsecretar de stat la departamentul muncii, în , atelierele acestui cămin se confecţionează în prezent, cămăşuţe, rochiţe, haine, paltoane, etc., pentru copiii ostaşilor ce luptă sub stindardul Ţării, împotriva bolşevismului. M. S. Regina Mamă, condusă de d-na directoare Eugenia colonel Gheorghiu, văduvă de răsboiu şi o inimoasă româncă şi conducătoare, de d-na Dumitrescu şi d-ra Stela Niculescu, subdirectoarea atelierelor. S’a apropiat cu nesfârşită bunătate şi căldură de fiecare ucenică, interesându-se de cele mai mici amănunte din viaţa acestor vlăstare. Trecând, rând pe rând prin toate secţiunile Căminului, Majestatea Sa a împrăştiat nesfârşită voie bună şi căldură maternă. Deasemeni, Majestatea Sa a vizitat cu deosebit interes dormitoarele, bucătăria şi sălile de baie, mărturisindu-şi mulţumirea pentru cete constatate şi felicitând călduros pe d-nele conducătoare ale Căminului şi atelierelor. La plecare, d-nele prezente au făcut o caldă manifestaţie Mambde,jestăţei Sale. SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA NEGUSTORILOR CARI NU-ŞI RIDICĂ MĂRFURILE DIN GĂRI COMUNICAT S-a constatat ca numeroase persoane şi în special negustorii nu execută descărcarea la timp a vagoanelor cu mărfuri sosite în Capitală, cauzând blocarea inutilă a ţărilor cu vagoanele intrate in locaţie. Neridicarea mărfurilor nu poate fi justificată cu lipsa mijloacelor de circulaţie, fiindcă Serviciul Circulaţiei trimite zilnic în gări vehiculele necesare şi acestea nu sunt folosite. Ministerul economiei naţionale pune în vedere persoanelor susmenţionate că sunt obligate să se conformeze, în ceea ce priveşte termenul de ridicare a mărfurilor, normelor căilor ferate şi anume de a se ridica în cel mult şase ore dela avizarea sosirei. Totodată, se pune în vedere că acei care nu vor ridica mărfurile, inlăuntrul unui termen de 24 ore dela avizare, vor suferi independent de penalizarea prevăzută de regulamentul Căilor Ferate, sancţiunile stabilite de legea sabotajului. In această privinţă s’au dat instrucţiuni organelor de control, pentru a face constatările respective şi a dresa actele de trimetere în judecată. Deosebit de aceasta, mărfurile în cauză vor fi ridicate de Minister. ÎNTÂMPLĂRI din capitala mmmmmmmmmammmmmmm Mare furt de piei de astrahan D. Ion Gaspar, din comuna suburbană Cotentin®, a reclamat poliţiei Capital (serviciul judficitar) că, dela depozitul d-sale i-au dispărut 180 piei de astrahan, în valoare de aproximativ 300.000 lei. Făcându-se cercetări s’a stabilit că, autoarea furtului e lucrătoarea Elena Bace®, din serviciul reclamantului. Toate pieile furate fiind găsite au fost înapoiate păgubașului, iar vinovata a fost înaintată parchetului de Ilfov. Focuri Eri, la om 4 dim., un incendiu a izbucnit la depozitul de produse chimice, proprietatea d-lui D. Procopie din str. Avrig nr. 7. Incendiul, care a luat naștere de la un cazan de terebentină, a fost stâns de personalul de serviciu, înainte de sosirea pompierilor. Un alt incendiu a fost eri dim., la ora 9, la chioșcul de pâine al fabricii „România Mare“ din str. Academiei, în preajma restaurantului „Presei“. Focul care a provenit de la o lampă de încălzit cu poticul şi a fost stins de o echipă de pompieri a postului „Central“, a distrus chioşcul, construit din scânduri precum şi cantitatea de pâine ce se afla acolo. Tot de la o lampă de încălzit cu petrol, a mai izbucnit un incendiu şi la atelierul de încălţăminte al industriaşilor Grigorescu din str. Sabinelor nr 42. Focul a fost stins de pompieri înainte de a fi putut lua proporţii Accident de tren Tânărul Albu Leonard, de 22 ani, de fel din Iaşi, venind cu trenul spre Bucureşti, în gara Chitila s’a dat jos să bea apă iar la plecarea trenului, voind să se urce din mers, a alunecat de pe scara vagonului şi căzând cu piciorul stâng pe şină s’a ales cu laba zdrobită. A fost transportat la postul de ajutor din gara de Nord, apoi internat de „Salvare” la spital. Obiecte de furat Prefectura poliţei Capitalei ne trimite spre publicare următoarele: La serviciul poliţiei judiciare se găsesc mai multe inele, ceasornice, tocuri rezervoare, creioane metalice automate, etc., găsite cu ocazia unei perchiziţiuni la domiciliul unui cunoscut infractor. Cei prejudiciaţi, sunt rugaţi să treacă pe la brigada volantă pentru identificarea obiectelor şi susţinerea eventualelor reclamaţiuni Urmăriţi de poliţie Brigada I-a judiciară din prefectura poliţiei Capitalei, urmăreşte pe Fetcu Marin, de 17 ani, originar din comuna Brăneşti (jud. Gorj), fiul lui Constantin Petcu şi al Anei, de statură măruntă, slab, şaten, ochi căprui, părul blond, cicatrice mică în frunte. Obişnuia să se angajeze ca băiat de prăvălie sau conducător la ascensoare. Cine are vreo cunoştinţă despre el este rugat să anunţe de urgenţă. ❖ Prefectura poliţiei Capitalei, urmăreşte pe Angela N. Cioboată, în etate de 16 ani, născută în Buc, fără nici o ocupaţie, fiind dispărută de la domiciliul mamei sale. Cin© ştie unde poate fi găsită, este rugat să anunţe de urgenţă brigatea judiciară. -----------04©----------- „PARTICULARITĂŢI ECONOMICE ALE ÎNTREPRINDERILOR DE UTILITATE PUBLICĂ“ D. N. Caranfil a ţinut joi, în sala soc. Politechnica, o conferinţă vorbind despre : „Particularităţi economice ale întreprinderilor de utilitate publică“. D-sa a arătat cum sunt situate întreprinderile de folos public, adică a celor ce împlinesc un serviciu necesar publicului în baza unei concesiuni, ca electricitate, gaz, telefon, tramvai, etc., în marele cadru al industriei în general. Prin foarte interesante grafice conferenţiarul a arătat referinduse la statistice americane şi apoi la cele româneşti, cum se diferenţiază o întreprindere de utilitate publică prin: — o foarte ridicată capitalizare, investiţiile necesare reprezentând între 3 şi 4 ori valoarea venitului anual; — necesitatea unei continui investiţii de capitaluri, deoarece colectivităţile se măresc şi îşi sporesc mereu folosirea de atari servicii publice; — valorile create de aceste întreprinderi sunt considerabile faţă de cele create de alte industrii, depăşind cu mult chiar industria orlogeră ; — valoarea manoperei raportată la valoarea creată este redusă Trecând apoi în sectorul financiar s-a arătat alte caracteristice: marea stabilitate financiară a întreprinderii de folos public, atunci când se bucură de o stabilitate în organizare şi administraţie ; variaţie lentă a tarifelor în comparaţie cu indicele preţurilor celorlalte produse industriale, etc. Din însăşi caracteristicile acestor întreprinderi se desprind o serie de consecinţe în privinţa concesiunilor cu termen, modulul de răscumpărare a ancesiunilor, etc., conferenţiarul reliefând metodele folosite până acum la noi şi desavantagiile lor. Intrând în miezul subiectului conferiţei, dr. Caranfil a arătat numeroase aspecte ale marei probleme a fixării tarifelor la serviciile publice, arătând modul arbitrar şi lipsa de înţelegere ce se practică la noi în această materie. eMflefb» *s care are dreptul capitalul investit, diferitele metode de calcul şi de concepţie a acestui randament care de altfel este altceva decât dividendul la capitalul social. Problema fixării veniturilor unnei întreprinderi publice cale ferată, telefon, electricitate sau tramvai ş, apoi traducerii acestor venituri în tarife este rapid dar luminos arătată de conferenţiar, care termină prin atragerea atenţiunei asupra necesităţi unei mai largi înţelegeri azi la fixarea tarifelor, fără de care aceste mari servicii se vor ruina, aşa cum s’a întâmplat în cursul precedentului război și cei ce vor suferi va fi însăși publicul consumator. Alte donaţii pentru armată D. prof. Mi Mihail Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, a mai primit următoarele donaţii pentru armată: Miimisterul de interne, direcţia contabilităţii, loco, lei 17.030; căminul cultural „Ileana“ comuna Ileana, jud. Ilfov, lei 9000; lagărulde prizonieri nr. 8 din Belgrad lei 6250; şcoala primară Cochirleni, judeţul Constanţa, lei 1000; Eleva Alexandru Lubreţia d V-a Mihai Bravu, jud. Brăila, lei 613; Eugen Ochi-Albi, str. Lungi CazaviBan nr. 7, loco, lei 500. Sold precedent lei 73.297.702. Total general lei 73.332.095. Tăierea mieilor este oprită între 5-25 Martie In vederea aprovizionării populaţiei cu care de miel pentru sărbătorile Paştelui, subsecretariatul de stat al aprovizionării face cunoscut următoarele: 1. Tăierea mieilor este oprită între 5-25 Martie a. c. 2 Valabilitatea oricăror autorizaţiuni acordate pentru colectări, tăieri şi transporturi de miel încetează în ziua de 5 Martie seara. 3. Pentru transporturile de miel, expediate Capitalei şi oraşelor din ţară, până la 5 Martie m. c. se acordă ca ultim termen de sosire şi desfacere, până în ziua de 7 Martie a .c. ) Persoanele care contravin acestor disipoziţiuni sunt trimise în judecată ca delicvenți la legea sabotajului, iar marfa se va confisca în Mosul abatorului respectiv. Se interzice introducerea in Capitală a cărnuriior de vacă, porc, miei sau oaie Subsecretriatul de stat al aprovizionării face cunoscut următoarele: 1. începând dela 1 Martie 1942, se interzice introducerea în Capitală a cărnuriior de vacă, porc, miel sau oaie, sub formă proaspătă sau sărată pentru comercanţi, restaurante şi fabrici de mezeluri, iar pentru societăţi şi instituţiuni numai cu aprobarea subsecretariatului de stat al aprovizionării. 2. In cazuri bine motivate se vor acorda autorizaţiunii de a a«sa» ispastgsâtâm in Capitală comercianţilor, restaurantelor sau fabricilor de mezeluri. 3. Carnea proaspătă sau sărată adusă în baza acestor autorizaţiuni de către instituţiuni, societăţi, comercianţi, restaurante şi fabrici de mezeluri, va fi introdusă obligatoriu în abator pentru control sanitar şi dată în consum numai cu avizul abatorului București. 4. Contravenienții vor fi trimişi în judecată, iar marfa confiscată de Momă, municipMttaintestusefti. Copie de pe decretul No. 3213 publicat In Mon. Oficial (partea I) No 274 din 18 Noembrte 1941 ANTONESCU Mareşal al României ® ?» Conducătorul Statului In baza dispoziţiutiilor decretelor legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie şi Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940 sl a delegat lunia dată prin dearetele Nr. 1 799 din 21 Iunie şi Nr. 1 916 din 29 Iunie 1941 d-lui Mihai Antonescu, Vicepreşdinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri ; Noi, Mihai A. Antonescu, Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, în baza delegaţiunii dată prim decretele Nr. 1.799 din 21 Iunie și Nr. 1.916 din 29 Iunie 1941 ; Asupra raportului d-lui minisbru secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor cu Nr. 75405 din 14 Noembrie 1941 ; Având în vedere dispozițiimile art. 69—78 din legea generală de expropriere din 20 Octomvrie 1864, cu modificările aduse prin legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică, promulgată cu înaltul decret regal Nr. 390 din 4 Februarie 1937 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 29 din 5 Februarie 1937. Am decretat și decretăm : ART. I — Se declară de utilitate publică lucrările de interes militar constând în construirea şoselei de acces din şoşeau® spre vii pe plajă, la rezervoarele de petrol din Sudul staţiei de petrol Constanţa, în care scop se expropriază suprafaţa de 3065 mp. teren neproductiv (râpă), situat în judeţul Constanţa Municipiul Constanţa proprietatea d-nei General Candiano Popescu. Terenul ce se expropriază are următoarele vecinătăţi : la Nord cu proprietatea d-nei Generali Candiano Popescu, la Est cu Marea Neagră, la Vest cu b-dul Principesa Maria şi la Sud cu proprietatea d-nei General Candiano Popescu. Pentru terenul expropriat se oferă lei 5 pentru metrul pătrat, sau în total suma de 15.325 lei. ART. II. — D-l ministru secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor este însărcinat cu aducere® la îndeplinirea prezentului decret Datin Bucureşti la 15 Noembre 1941 Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, (ss) Mihai A. Antonescu Ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor (ss) Constantin D. Buşilă p. comf. (se) indescifrabil. 6614 De 50 ani Unsoarea „Fulgerul" p. bocanci, cisme, hamuri, şei, mașini, automobile e recunoscută ca cea mai bună Fabrica „FULGERUL“ București Str. Viitorului 176. Fondat în 1892 24 BrenceiCorsete Centuri Lastex I Calea Victoriei Nr. 25 Et. 434 w v *■*tV* V v triF« <► MARŢIŞOARE La ceasornicăriile „Perfect“ Bdul Enscheta 200! 24. 40 Român etnic, 41 ani, contabil independent şi bilanţier prima forţă, autorizat Secţia Ilfov, cu vastă şi îndelungată practică în comerţ şi industrie, posedând limba germană, întinse relaţii şi cunoştinţe, având firmă înscrisă în Capitală şi în provincie. Doreşte angajament corespunzător sau eventual, asociaţie pentru extinderea afacerilor. Răspuns la ziar sub : 103 I. 11 ananHBanBHBHHHHi Brâul lui IOV se găseşte în Bucureşti numai la Drogheria Grigoriiu Str. Academiei 24, Guşa Cionga Lipscani 43 şi la magazinul general de chirurgie Calea Victoriei 23. In Piteştii, la Căpitanul IOV, inventatorul acestui brâu. Cereţi-i desluşiri. 1 teatru SAVOY Dir. C. Tâncae Tel. 3.55.03 ULTIMELE 5 ZILE Azi matineu şî seara NOROC TANASE VALERICA CEVIE Sâmbătă 7 Martie reluare Cavaler O AM JAC Gatere complect automate FATENTATE F.W. Hofmann - Breslau 17 INSTALATIUNI COMPLECTE PENTRU FABRICI DE CHERESTEA Wolff » Masini s. a. r. BUCURESTI, STR. BALACEANU Nr. 3 de dama şi bărbăteşti SUVEICA Ţesătorie de mână Boteanu 7. (îmobilul colţ C. A. Rosetti) Telet. 3.78.02. Căutăm următorii colaboratori arieni, cari cunosc la perfecţie limba română şi germană: Secretară pentru Direcţiune Condiţiune, perfectă în stenografie şi dactilografie româno-germană, obişnuită cu lucrări independente. SPECIALIST in ASIGURĂRI de INCENDIU care a lucrat timp îndelungat în această branşă. Contabil care e specializat în sistemul Definitiv. Stenodactilografe Condiţiune perfectă în stenografia şi dactilografa româno-germană. A se prezenta la: Soc. „Dorna-Vatra" S. A. R. de Asigurări Bucureşti, B-dul I C. Brătianu Nr. 22/V. ■ HHMmjBmammi 457 «››• Șantierul Naval Ing. Aurel Teleman din Corabia angajează imediat: 3 ingineri mecaniei şi 1 Inginer constructor care ar dori sa se specializeze In construcţii navale. Ing. AUREL TELEMAN, București Strada Alex. Constantinescu Nr. 50 467 Cântăm urgent ! Specialist în asigurări de transporturi coiidfţlun® sirian, cunoştinţe perfecte a limbei române, germane. A se prezenta la Soc.: „JAUCH & HUEBENER“ SpA.R. Bucureşti B-dul I. A. Brătianu, 22.