Universul - Capitala, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)

1942-03-01 / nr. 58

i Anul al 59-lea Nr. 58 Duminică 1 Martie 1942 Şedinţa extraordinară a Comitetului central al Consiliului de patronaj Urmarea cuvântării d-lui prof. Mihai Antonescu din pag. I­a prezenţa Majestăţii-Voastre aici fi mulţumind doamnei Mare­şal Antonescu, pe care o pri­vesc cum zi de zi işi macină via­ţa, neobosită, in această străda­nie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin institu­ţiile şi prin afirmările naţionale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălţi­mea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi gă­seşte azi intrînsa un reazem şi că în lupta pentru drepturile noastre şi afirmarea dreptăţii noastre gă­sim în ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de patronaj îi măr­turisesc omagiul meu pentru că a ajutat femea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântu­lui război ai ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activi­tatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răs­pântie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Statul şi Naţiunea ca o abstracţie,le-am cântat in cuvinte, le-am zu­grăvit în declamaţii şi foarte pu­ţin le-am slujit in crezul de viaţă fi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drepturilor fi îndatoririlor Patriei Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a sprijini opera naţională de re­clădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeea Ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Ma­reşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să deschidă porţi noui femeii române de mâi­ne, pentru ca din exemplul Jert­fei şi muncii dvs. de azi să poată să găsească, în generaţiile care treime să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, adevăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-Vă Majestate că aţi ţinut să partici­paţi la această şedinţă de închi­nare activităţii trecute, vă urez, Doamnă Preşedintă, să găsiţi tot­deauna in puterile credinţei dvs. aceiaşi neostenită înfăptuire, iar dvs. Doamnelor, să puteţi să con­stituiţi totdeauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt sigur, istoria noastră o va reţine (aplauze). ❖ Cuvântarea d-lui vice-preşedin­te al Consiliului a fost viu aplau­dată de întreaga asistenţă, până în cele mai îndepărtate cen­tre. S’a subliniat apoi în raport suc­­cesul obţinut în cadrul propagan­dei naţionale la Congresul Inter­naţional al femeilor care a avut loc la Berlin la data de 7—12 Oc­tombrie 1041 de către Doamnele reprezentante ale Consiliului de Patronaj, unde prin programul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni europene. După ce s’a arătat activitatea Consiliului de Patronaj în dome­niul propagandei spirituale, s’a făcut expunerea realizărilor ope­relor de interes social. In acea­stă direcţie activitatea Consiliului de Patronaj trebue urmărită în 4 mari sectoare : preocuparea per­manentă pentru soldaţii răniţi, invalizi şi urmaşii lor; grija pen­tru tineretul şcolar şi pre-şcolar; grija pentru tineretul universitar; grija pentru cei und­i şi lipsiţi, pentru bătrâni şi suferinzi. In raport se precizează amă­nunţit foarte înfăptuirile făcute de Consiliul de Patronat în ace­ste direcţii, cu toate greutăţile momentului. In acest fel s-a verificat odată mai mult spiritul de solidaritate al Neamului in faţa clipelor de mari eforturi cât şi încrederea de care se bucură acţiunea con­dusă de Consiliul de Patronaj. Această încredere va fi şi în vii­tor un stimulent puternic atât pentru conducerea Consiliului de Patronaj cât şi pentru întreaga organizaţie administrativă, care a înţeles să însoţească această ope­ră cu devotament şi muncă ne­precupeţită. In numele Consiliului de Pa­tronaj se aduc vii mulţumiri Ma­iestăţii Sale Reginei-Mare Elena şi totodată exprimarea profun­dului omagiu, respect şi mulţu­mirile cele mai devotate pentru înaltul sprijin pe care Majestatea Sa Regina-Mamă a binevoit a-l acorda Consiliului de Patronaj. Citirea raportului de activitate D. consilier D. Stăncescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire raportului de activitate în care se arată că deşi în plină fază de organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în decursul ultimelor luni şi-a con­tinuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru acţiunea socială cât şi mai ales pe planul realizărilor din dome­niul operelor de interes social. Din prima categorie treime să se releve toate organizaţiile ju­deţene şi municipale ale Consi­liului de Patronaj care astăzi îşi au nuclee bine închegate în­ fie­care municipiu şi capitală de ju­deţ precum şi cele aproape 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătuesc antenele Consiliului de Patronaj ARMATA SLOVACĂ Tânăra armată a Slovaciei, care a păşit necondiţionat ală­turi de armata germană imediat la începutul cruciadei împotriva celui mai mare duşman al ome­nirii, nu are în urma ei o tradi­ţie, deşi slovacii au fost întot­deauna buni soldaţi, luptători îndrasneţi şi cutezători, cari au luptat secole întregi sub steaguri şi pentru interese străine. Dar faptul că deşi scurt timp de la formarea Slovaciei independente a reuşit să-şi creeze o mică dar solida armată, dovedeşte că pu­terea militară este adânc sădită în poporul slovac. Odată cu primele zile ale cons­tituirea statului autonom, gene­ralul Carlos, ministrul apărării naţionale, a purces la munca grea a reconstituirii unei armate din prăbuşita armată cehoslovacă, cu ajutorul misiunilor militare trimise de Reich, pentru a pu­tea apăra graniţele tânărului stat în caz de pericol, încă din pri­mele zile ale constituirei noul pi­ctat, armata slovacă, deşi era în plină reconstrucţie, a primit bo­tezul focului. Voluntarii de la oraş ca şi de la ţară, slovacii care a­­parţineau armatei cehe disolvate, au fost primii apărătorii ai in­dependenţei la care se alătură voluntar formaţiile gărzilor HLin­­ka şi F. S. (comandanţi volun­tari ai partidului german) care cu arma în mână au luptat pen­tru libertatea ţării, împotriva în­cercării loviturii de stat de la Praga Trupele slovace care au intrat în luptă acum două luni, au înaintat rapid cu unităţile lor blindate, împreună cu unităţile germane, ele au pătruns aproape 1000 km. în ţara inamică. Curând reorganizarea va lua sfârşit, fiind impusă de depărtarea trupelor din patrie, iar marşul va putea fi reluat, aşa cum a declarat mi­nistrul apărării naţionale. Noul regim al produselor fabricate din spirt Ministerul economiei naţionale a dat următoarea decizie: ART. 1. — Cu începere de la data publicării în M. Of. a prezentei deci­ziuni, preţurile produselor fabricate în ţară, de spirt rafinat, pentru ra­muri, liqueururi şi esenţe aromatice, precum și din spirt rafinat destinat pentru produse de parfumerie, procurat de la M. A. T., direct, de fa­brici, se majorează astfel: a) De fiecare sută de grame de zahăr conţinut de liqueururi se va adăuga lei 1.6© pentru vânzările de gross şi lei 1,88 pentru vânzările cu amănuntul în magazinele proprii de desfacere ale fabricanţilor. b) De fiecare grad şi litru de spirt destinat pentru ramuri, liqueururi şi esenţe aromatice, precum şi pentru produse de parfumerie, lei 8,39 pentru vânzările de gros şi cu lei 9,36 vân­zările cu amănuntul în magazinele proprii de desfacere ale fabrican­ților. In aceste majorări se cuprind toate taxele și impozitele aferente lor, a­­fără de timbrul sanitar. ART. 2. — Majorările cuprinse în art. 1 se aplică la drepturile majorate prin decizia No. 585—941 și calculate potrivit deciziunii No. 183 din 21 Mar­tie 1941, stabilizate prin D. L. No. 2759 din 3 Octombrie 1941, publicat în M. Of. No. 253 din 4 Octombrie 1941. ART. 3. — Cu începere dela data publicării în M. Of. a prezentei de­­ciziuni, preţul de gros al vermonth­­elui şi vinurilor licoroase, fabricate în ţară, se plafonează la cel mult lei 386 litrul, inclusiv costul sticlei şi cifra de afaceri. In acest preţ nu sunt cuprinse timbrul de factură de 1% şi contribuţia naţională excep­ţională de 4% ce se vor plăti de cumpărător. ART. 4. — Pentru comercianţii de­­tailişti, afară de magazinele proprii de desfacere ale fabricanţilor, bene­ficiul la produsele prevăzute în art. 1 şi 3 se plafonează la 25% şi se calculează potrivit art. 1 din decizia No. 183 din 21 Martie 1941. ART. 5. — Produsele fabricate după publicarea prezentei deciziuni vor purta, la ieşirea lor din fabrică, pe etichetă, imprimat cu o ştampilă, „numele firmei, facsimilul semnăturii reprezentantului sau reprezentanţi­lor legali ai întreprinderii şi cuvin­tele: „preţul majorat conform deci­­ziunii No. 634 din 7 Februarie 1942»’. Orice produs nepurtând această ştampilare se va vinde la preţul an­terior, atât de fabricanţi cât şi de comercianţii cu ridicata sau cu a­­mănuntul. ART. 6. — Fabricanţii şi comer­cianţii cari desfac produsele intrând sub prevederile prezentei deciziuni vor prezenta liste spre ştampilare în condiţiunile prevăzute în deciziunea ministerului economiei naționale, subsecretariatul de stat al aprovizio­nării cu No. 544, publicată în M. Of. No. 222 din 23 Octombrie 1941 în ter­men de 5 zile dela intrarea mărfii în depozit. ART. 7. — Infracțiunile la preve­derile prezentei deciziuni, se pedep­sesc potrivit D. L. No. 1215 1941 cu modificările sale ulterioare. ACADEMIA ROMÂNA Comunicarea d-lui I. Răducanu Cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Sismondi, isto­ric, critic literar, filosof şi eco­nomist, Academia Română a des­tinat şedinţa de eri memoriei sale, printr’o comunicare prezen­tată sub titlul de mai sus a d-lui Ion Răducanu. Sismondi ocupă în Istoria idei­lor sociale un loc cu totul deo­sebit Elveţian prin naştere, de origină îndepărtată italian, a în­vederat o activitate ştiinţifică multilaterală în care s­e relevă mai ales ca istoric şi economist. El a distrus întâiul în literaura franceză încrederea în economia ortodoxă a şcoalei clasice libe­rale. A întrevăzut şi a cerut im­­tervenţionismul în chestiunea socială. Alături de Adam Müller şi Fr. Liszt a pus temelie nouă ştiinţei economice moderne prin­tr-o concepţie istorico-organică, faţă de concepţia raţionalistă şi mecanică a veacului al XVIII-lea Dacă Adam Müller este părin­tele romantismului (teoria statu­lui totalitar) iar Liszt întemeie­torul naţionalismului economic, Sismondi a pus temelia economiei sociale, în­deosebi prin lucrarea sa de căpetenie : „Nouveaux prin­­cipes d’économie politique, ou de la rich­es­se dans ses rapports avec la population“. Prin teoriile expuse, Sismondi a influenţat curentele economice şi sociale din a doua jumătate a Secolului trecut până în zilele noastre. înrâurirea lui Sismondi este certă asupra mersului idei­lor şi legislaţiei sociale din Ro­mânia. Ion Ionescu de la Brad şi A. C. Cuza au spiritualitate în­rudită cu politica claselor de mij­loc propovăduită de Sismondi. Concertul dat de misiunea militară germană pentru ajutorul de iarnă Faptele comune de amse ale armatelor germane și române în campania din 1941—1942 consti­­tuesc temelia colaborării cama­raderești în munca de pace p­os­tor două popoare. Această prie­tenie se afirmă din ce în ce mai mult o manifestare deosebit de elocventă a fost întinsa partici­pare a publicului românesc de toate categoriile la concertu­l dat de misiunea militară germană în beneficiul Ajutorului de iarnă ro­mân şi german. Şeful misiunii militare garma­salutul său cald şi camaraderesc soldaţilor români şi germani. Din partea României erau de faţă reprezentantul Curţii Rega­le şi reprezentanţii cabinetului Conducătorului Statului, ai mini­sterelor, ai armatei, aviaţiei şi marinei.. Puterile aliate au fost reprezentate prin ataşaţii mili­tari. Erau de asemenea prezenţi reprezentanţii legaţiei germane, ai armatei germane ca şi ai or­ganizaţiei NSDAP-ului pentru străinătate. Grupul etnic german a participat în număr foarte mare î® această manifestaţie de priete­nie OTateo-smaa­a&, . . . PENTRU COPIII NOŞTRI Să pregătim intrarea în viaţă a copiilor noştri făcân­du-i să pri­ceapă că au daitar­­a să-şi ajute aproapele. Mărţişorul pe ca­re li-1 dăruim să fie nu numai marea noastră pentru fericirea lor, ci şi ajutorul efectiv acordat săracilor. Prin Mărţişorul Ajutorului de iamă, prilej­uim copiilor noştri să întindă o mână mică şi nevino­vată, plină de nădejdi pentru vi­i­­tor, copiilor cari nu au deja cine primi un mărţişor, carii vor primi insă o pâine dela fraţii lor de vârstă şi năzuinţi. Să lămurim copiilor noştri, că micul mărţişor pe care-l poartă cu atâta drag în ziua de 1 Martiie va aduce bucurie unui copil ai cărui părinţi sunt săraci şi necă­­jiţi. Să privească încrezători această bucurie. -----------040----------­ ŞEDINŢA SOC. ROMÂNE DE IMISTICĂ Societatea română de linguisticâ a ţinut şedinţă Luni 23 Februarie a o la ora 17, in localul Facul­tăţii’’ de litere din Bucureşti, sala Seminarului de limba română şi dialectele ei. .. . Prezidează d. prof. I. Şradbel D-ra M. L. Cartbjan, d-mii G. Dăianu, M. Tomescu, B. Cazacu, I Bacinschi E. Seidel, C. Raco­­viţă şi Al Rosetti au prezentat membrilor Societăţii câteva lu­crări recente. S’a trecut apoi la audierea co­municărilor: Mircea Tomescu, In jurul migraţiunilor şi problemelor lingvistice din comuna Aluniş (Olt), C. Racoviţă, Deprecieri se­mantice de origine socială. D­nii G. Dăianu, I. Şiadbei, Al. Rosetti, I. Bacinschi, E Seidel, I. Popino­ariu şi B. Cazacu au luat parte la discuţii. Şedinţa viitoare a Societăţii va avea loc în cursul lunii Martie a. c. UNIVERSUM VIZITELE M. S. REGINA MAMĂ ELENA LA CĂMINELE DE UCENICI­EI LUCRĂTOARE ALE SOCIE­TĂŢII „PRINCIPESA MARIA“ In consul zilei de joi, M. S. Regina Elena, însoţită de Princi­pesa Ghica a vizitat căminul de lucrătoare din str. Visarion nr. 21, ce aparţine soc. de binefacere „Principesa Maria”. Majestatea Sa a fost întâmpi­nată de: d. N. Birji­culescu, pre­şedintele societăţii, d-na Ţiţeica, vice-preşedintă, d-na Maria maior Soroinescu, directoarea acestui cămin, d-na Maria Martinescu, d-na Margareta Oromolu şi d-na Canapaş. M. S. Regina Mamă s-a intere­sat de modul cum funcţionează acest cămin şi a vizitat toate în­căperile, rămânând plăcut impre­sionată de ordinea şi curăţenia constatată. Membrele comitetului de con­ducere au fost călduros felicitate pentru aceasta. VIZITA LA CĂMINUL DE UCENICI DIN STR. POVERNEI După aceea, M. S. Regina Mamă Elena a vizitat şi Cămi­nul de ucenice din str. Povernei, aparţinând aceleiaşi societăţi şi unde se găsesc internate 240 uce­nice, refugiate şi orfane de răs­­boiu. Căminul acesta se găseşte în prezent sub ocrotirea ministeru­­luncii şi are secţiuni pen­tru : croitorie, lingerie, E.MSB etc., primind şi comenzi din afară. Prin grija d-lui dr. C. Dănu­­lescu, ministru subsecretar de stat la departamentul muncii, în , atelierele acestui cămin se con­fecţionează în prezent, cămăşuţe, rochiţe, haine, paltoane, etc., pen­tru copiii ostaşilor ce luptă sub stindardul Ţării, împotriva bol­şevismului. M. S. Regina Mamă, condusă de d-na directoare Eugenia colo­nel Gheorghiu, văduvă de răs­­boiu şi o inimoasă româncă şi conducătoare, de d-na Dumitres­­cu şi d-ra Stela Niculescu, sub­­directoarea atelierelor. S’a apro­piat cu nesfârşită bunătate şi căldură de fiecare ucenică, inte­­resându-se de cele mai mici a­­mănunte din viaţa acestor vlă­stare. Trecând, rând pe rând prin toate secţiunile Căminului, Ma­jestatea Sa a împrăştiat nesfâr­şită voie bună şi căldură ma­ternă. Deasemeni, Majestatea Sa a vi­zitat cu deosebit interes dormi­toarele, bucătăria şi sălile de baie, mărturisindu-şi mulţumi­rea pentru cete constatate şi fe­licitând călduros pe d-nele con­ducătoare ale Căminului şi ate­lierelor. La plecare, d-nele prezente au făcut o caldă manifestaţie Ma­mbde,­jestăţei Sale. SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA NEGUSTORILOR CARI NU-ŞI RIDICĂ MĂRFURILE DIN GĂRI COMUNICAT S-a constatat ca numeroase per­soane şi în special negustorii nu execută descărcarea la timp a va­goanelor cu mărfuri sosite în Ca­pitală, cauzând blocarea inutilă a ţărilor cu vagoanele intrate in locaţie. Neridicarea mărfurilor nu poate fi justificată cu lipsa mijloacelor de circulaţie, fiindcă Serviciul Circulaţiei trimite zilnic în gări vehiculele necesare şi acestea nu sunt folosite. Ministerul economiei naţionale pune în vedere persoanelor sus­menţionate că sunt obligate să se conformeze, în ceea ce priveşte ter­menul de ridicare a mărfurilor, normelor căilor ferate şi anume de a se ridica în cel mult şase ore dela avizarea sosirei. Totodată, se pune în vedere că acei care nu vor ridica mărfurile, inlăuntrul unui termen de 24 ore dela avizare, vor suferi indepen­dent de penalizarea prevăzută de regulamentul Căilor Ferate, sanc­ţiunile stabilite de legea sabota­jului. In această privinţă s’au dat in­strucţiuni organelor de control, pentru a face constatările respec­tive şi a dresa actele de trimetere în judecată. Deosebit de aceasta, mărfurile în cauză vor fi ridicate de Minister. ÎNTÂMPLĂRI din capitala mmmmmmmmmammmmmmm Mare furt de piei de astrahan D. Ion Gaspar, din comuna sub­urbană Cotentin®, a reclamat poli­ţiei Capital (serviciul judficitar) că, dela depozitul d-sale i-au dis­părut 180 piei de astrahan, în va­loare de aproximativ 300.000 lei. Făcându-se cercetări s’a stabilit că, autoarea furtului e lucrătoarea Elena Bace®, din serviciul recla­mantului. Toate pieile furate fiind găsite a­u fost înapoiate păgubașului, iar vinovata a fost înaintată parche­tului de Ilfov. Focuri Eri, la om 4 dim., un incendiu a izbucnit la depozitul de produse chimice, proprietatea d-lui D. Pro­­copie din str. Avrig nr. 7. Incendiul, care a luat naștere de la un cazan de terebentină, a fost stâns de personalul de serviciu, înainte de sosirea pompierilor.­­ Un­ alt incendiu a fost eri dim., la ora 9, la chioșcul de pâine al fabricii „România Ma­re“ din str. Academiei, în preajma restauran­tului „Presei“. Focul care a provenit de la o lampă de încălzit cu poticul şi a fost stins de o echipă de pompieri a postului „Central“, a distrus chioşcul, construit din scânduri precum şi cantitatea de pâine ce se afla acolo.­­ Tot de la o lampă de încălzit cu petrol, a mai izbucnit un in­cendiu şi la atelierul de încălţă­minte al industriaşilor Grigorescu din str. Sabinelor nr 42. Focul a fost stins de pompieri înainte de a fi putut lua proporţii Accident de tren Tânărul Albu Leonard, de 22 ani, de fel din Iaşi, venind cu trenul spre Bucureşti, în gara Chitila s’a dat jos să bea apă iar la plecarea trenului, voind să se urce din mers, a alunecat de pe scara vagonului şi căzând cu piciorul stâng pe şină s’a ales cu laba zdrobită. A fost transportat la postul de ajutor din gara de Nord, apoi in­ternat de „Salvare” la spital. Obiecte de furat Prefectura poliţei Capitalei ne trimite spre publicare următoa­rele: La serviciul poliţiei judiciare se găsesc mai multe inele, ceasornice, tocuri rezervoare, creioane meta­lice automate, etc., găsite cu oca­zia unei perchiziţiuni la domici­liul unui cunoscut infractor. Cei prejudiciaţi, sunt rugaţi să treacă pe la brigada volantă pentru iden­tificarea obiectelor şi susţinerea eventualelor reclamaţiuni Urmăriţi de poliţie Brigada I-a judiciară din pre­fectura poliţiei Capitalei, urmăre­şte pe Fetcu Marin, de 17 ani, o­­riginar din comuna Brăneşti (jud. Gorj), fiul lui Constantin Petcu şi al Anei, de statură măruntă, slab, şaten, ochi căprui, părul blond, cicatrice mică în frunte. Obişnuia să se angajeze ca băiat de pră­vălie sau conducător la ascensoare. Cine are vreo cunoştinţă despre el este rugat să anunţe de urgenţă. ❖ Prefectura poliţiei Capitalei, urmăreşte pe Angela N. Cioboa­­tă, în etate de 16 ani, născută în Buc, fără nici o ocupaţie, fiind dispărută de la domiciliul mamei sale. Cin© ştie unde poate fi găsită, este rugat să anunţe de urgenţă briga­tea judiciară. -----------04©-----------­ „PARTICULARITĂŢI ECONOMICE ALE ÎNTREPRINDERILOR DE UTILITATE PUBLICĂ“ D. N. Caranfil a ţinut joi, în sala soc. Politechnica, o conferin­ţă vorbind despre : „Particulari­tăţi economice ale întreprinderi­lor de utilitate publică“. D-sa a arătat cum sunt situate între­prinderile de folos public, adică a celor ce împlinesc un serviciu necesar publicului în baza unei concesiuni, ca electricitate, gaz, telefon, tramvai, etc., în marele cadru al industriei în general. Prin foarte interesante grafice conferenţiarul a arătat referindu­­se la statistice americane şi apoi la cele româneşti, cum se diferen­ţiază o întreprindere de utilitate publică prin: — o foarte ridicată capitalizare, investiţiile necesare reprezen­tând între 3 şi 4 ori valoarea ve­nitului anual; — necesitatea unei continui investiţii de capitaluri, deoarece colectivităţile se măresc şi îşi spo­resc mereu folosirea de atari ser­vicii publice; — valorile create de aceste în­treprinderi sunt considerabile faţă de cele create de alte industrii, depăşind cu mult chiar industria orlogeră ; — valoarea manoperei raporta­tă la valoarea creată este redusă Trecând apoi în sectorul finan­ciar s-a arătat alte caracteristice: marea stabilitate financiară a în­treprinderii de folos public, a­­tunci când se bucură de o stabi­litate în organizare şi administra­ţie ; variaţie lentă a tarifelor în comparaţie cu indicele preţurilor celorlalte produse industriale, etc. Din însăşi caracteristicile ace­stor întreprinderi se desprind o serie de consecinţe în privinţa concesiunilor cu termen, modulul de răscumpărare a ancesiunilor, etc., conferenţiarul reliefând me­todele folosite până acum la noi şi desavantagiile lor. Intrând în miezul subiectului conferiţei, d­r. Caranfil a ară­tat numeroase aspecte ale marei probleme a fixării tarifelor la ser­viciile publice, arătând modul ar­bitrar şi lipsa de înţelegere ce se practică la noi în­ această ma­te­rie. eMfl­efb» *s care are dreptul capitalul inve­stit, diferitele metode de calcul şi de concepţie a acestui randa­ment care de altfel este altceva decât dividendul la capitalul so­cial. Problema fixării veniturilor un­nei întreprinderi publice cale fe­rată, telefon, electricitate sau tramvai ş, apoi traducerii acestor venituri în tarife este rapid dar luminos arătată de conferenţiar, care termină prin atragerea aten­­ţiunei asu­pra necesităţi unei mai largi înţelegeri azi la fixarea ta­rifelor, fără de care aceste mari servicii se vor ruina, aşa cum s’a­­ întâmplat în cursul precedentului război și cei ce vor suferi va fi însăși publicul consumator. Alte donaţii pentru armată D. prof. Mi Mihail Antonescu, vice­preşedintele consiliului de miniş­tri, a mai primit următoarele do­naţii pentru armată: Miimisterul de interne, direcţia contabilităţii, loco, lei 17.030; că­minul cultural „Ileana“ comuna Ileana, jud. Ilfov, lei 9000; lagă­rul­­­de prizonieri nr. 8 din Belgrad lei 6250; şcoala primară Cochir­­leni, judeţul Constanţa, lei 1000; Eleva Alexandru Lub­reţia d­ V-a Mihai Bravu, jud. Brăila, lei 613; Eugen Ochi-Albi, str. Lungi Ca­­zavi­Ban nr. 7, loco, lei 500. Sold precedent lei 73.297.702. Total general lei 73.332.095. Tăierea mieilor este oprită între 5-25 Martie In vederea aprovizionării populaţiei cu care de miel pen­tru sărbătorile Paştelui, subsecre­tariatul de stat al aprovizionării face cunoscut următoarele: 1­. Tăierea mieilor este oprită între 5-25 Martie a. c. 2 Valabilitatea oricăror autori­zaţi­uni acordate pentru colectări, tăieri şi transporturi de miel în­cetează în ziua de 5 Martie seara. 3. Pentru transporturile de miel, expediate Capitalei şi ora­şelor din ţară, până la 5 Martie m­. c. se acordă ca ultim termen de sosire şi desfacere, până în ziua de 7 Martie a .c. ) Persoanele care contravin a­­cestor disipozi­ţiuni sunt trimise în judecată ca delicvenți la legea sabotajului, iar marfa se va con­­fisca în Mosul abatorului respec­tiv. Se interzice introducerea in Capitală a cărnuriior de vacă, porc, miei sau oaie Subsecretriatul de stat al apro­vizionării face cunoscut următoa­rele: 1. începând dela 1 Martie 1942, se inte­rzice introducerea în Capi­tală a cărnuriior de vacă, porc, miel sau oaie, sub formă proas­pătă sau sărată pentru comer­­canţi, restaurante şi fabrici de mezeluri, iar pentru societăţi şi instituţiuni numai cu aprobarea subsecretariatului de stat al a­­provizionării. 2. In cazuri bine motivate se vor acorda autorizaţiunii de a a­«sa» ispastgsâtâ­m in Capitală comercianţilor, res­taurantelor sau fabricilor de me­zeluri. 3. Carnea proaspătă sau sărată adusă în baza acestor autoriza­­ţiuni de către instituţiuni, socie­tăţi, comercianţi, restaurante şi fabrici de mezeluri, va fi introdu­să obligatoriu în abator pentru control sanitar şi dată în consum numai cu avizul abatorului Bucu­rești. 4. Contravenienții vor fi trimişi în judecată, iar marfa confiscată de Momă, municipMttai­ntestusefti. Copie de pe decretul No. 3213 publicat In Mon. Oficial (partea I) No 274 din 18 Noembrte 1941 ANTONESCU Mareşal al României ® ?» Conducătorul Statului In baza dispoziţiutiilor decrete­lor legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie şi Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940 sl a delegat lunia dată prin dearetele Nr. 1­ 799 din 21 Iunie şi Nr. 1 916 din 29 Iunie 1941 d-lui Mihai Antonescu, Vicepreşdinte şi Preşe­dinte ad-interim al Consiliului de Miniştri ; Noi, Mihai A. Antonescu, Vice­preşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, în baza delegaţiunii dată prim decretele Nr. 1.799 din 21 Iunie și Nr. 1.916 din 29 Iunie 1941 ; Asupra raportului d-lui minisbru secretar de Stat la Departamentul Lucrărilor Publice și al Comunica­țiilor cu Nr. 75405 din 14 Noem­­brie 1941 ; Având în vedere dispozițiimile art. 69—78 din legea generală de expropriere din 20 Octomvrie 1864, cu modificările aduse prin legea de expropriere pentru cauză de utili­tate publică, promulgată cu înaltul decret regal Nr. 390 din 4 Februa­rie 1937 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 29 din 5 Februarie 1937. Am decretat și decretăm : ART. I — Se declară de utilitate publică lucrările de interes militar constând în construirea şoselei de acces din şoşeau® spre vii pe plajă, la rezervoarele de petrol din Sudul staţiei de petrol Constanţa, în care scop se expropriază suprafaţa de 3065 mp. teren neproductiv (râpă), situat în judeţul Constanţa Muni­cipiul Constanţa proprietatea d-nei General Candiano Popescu. Terenul ce se expropriază are următoarele vecinătăţi : la Nord cu proprietatea d-nei Generali Can­­diano Popescu, la Est cu Marea Neagră, la Vest cu b-dul Princi­pesa Maria şi la Sud cu proprie­tatea d-nei General Candiano Po­pescu. Pentru terenul expropriat se ofe­ră lei 5 pentru metrul pătrat, sau în total suma de 15.325 lei. ART. II. — D-l ministru secretar de Stat la Departamentul Lucrări­lor Publice şi al Comunicaţiilor este însărcinat cu aducere® la în­deplinire­a­­ prezentului decret Dat­in Bucureşti la 15 Noembre 1941 Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, (ss) Mihai A. Antonescu Ministrul lucrărilor publice ş­i al comunicaţiilor (ss) Constantin D. Buşilă p. comf. (se) indescifrabil. 6614 De 50 ani Unsoarea „Fulgerul" p. bocanci, cisme, hamuri, şei, mașini, automobile e recunoscută ca cea mai bună Fabrica „FULGERUL“ București Str. Viitorului 176. Fondat în 1892 24 Brence­­iCorsete Centuri Lastex I Calea Victoriei Nr. 25 Et. 4­34 w v *■­­*t­V* V v triF« <► MARŢI­ŞOA­RE La ceasornicăriile „Perfect“ Bdul En­scheta 20­0! 24. 40 Român etnic, 41 ani, contabil independent şi bilanţier prima forţă, autorizat Secţia Ilfov, cu vastă şi îndelungată practică în comerţ şi industrie, posedând limba germană, întinse relaţii şi cunoştinţe, având firmă înscrisă în Capitală şi în provincie. Do­reşte angajament corespunzător sau eventual, asociaţie pentru ex­tinderea afacerilor. Răspuns la ziar sub : 103 I. 11 ananHBanBHBHHHHi Brâul lui IOV se găseşte în Bucureşti numai la Drogheria Grigoriiu Str. Acade­miei 24, Guşa Cionga Lipscani 43 şi la magazinul gen­eral de chi­rurgie Calea Victoriei 23. In Pi­­teştii, la Căpitanul IOV, inventa­torul acestui brâu. Cereţi-i desluşiri. 1 teatru SAVOY Dir. C. Tâncae Tel. 3.55.03 ULTIMELE 5 ZILE Azi matineu şî seara NOROC TANASE VALERIC­A CEVIE Sâmbătă 7 Martie reluare Cavaler O AM JAC Gatere complect automate FATENTATE F.W. Hofmann - Breslau 17 INSTALATIUNI COMPLECTE PENTRU FABRICI DE CHERESTEA Wolff » Masini s. a. r. BUCURESTI, STR. BALACEANU Nr. 3 de dama şi bărbăteşti SUVEICA Ţesătorie de mână Boteanu 7. (îmobilul colţ C. A. Rosetti) Telet. 3.78.02. Căutăm următorii colaboratori arieni, cari cunosc la perfecţie limba română şi germană: Secretară pentru Direcţiune Condiţiune, perfectă în stenografie şi dactilo­­grafie româno-germană, obişnuită cu lucrări independente. SPECIALIST in ASIGURĂRI de INCENDIU care a lucrat timp îndelungat în această branşă. Contabil care e specializat în sistemul Definitiv. Stenodactilografe Condiţiune­ perfectă în stenografia şi dactilo­grafa româno-germană. A se prezenta la: Soc. „Dorna-Vatra" S. A. R. de Asigurări Bucureşti, B-dul I C. Brătianu Nr. 22/V. ■ HHMmjBmammi 457 «››• Șantierul Naval Ing. Aurel Teleman din Corabia angajează imediat: 3 ingineri me­caniei şi 1 Inginer constructor care ar dori sa se specializeze In construcţii navale. Ing. AUREL TELEMAN, București Strada Alex. Constantinescu Nr. 50 467 Cântăm urgent ! Specialist în asigurări de transporturi coiidfţlun® s­irian, cunoştinţe perfecte a limbei române, germane. A se prezenta la Soc.: „JAUCH & HUEBENER“ SpA.R.­ Bucureşti B-dul I. A. Brătianu, 22.

Next