Universul - Provincie, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)
1942-03-01 / nr. 58
Anul al 59-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL I,n Ren,Ma 3 ‘T I In străinătate 6 le î. JTaxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/839 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 Munca, un imperativ al ceasului de faţă Munca mobilează pe om. Este un adevăr care şi-a avut consacrarea în decursul veacurilor prin evoluţia continuă a civilizaţiei sintetizată nu atât de numeroase şi diferite producţii ale spiritului şi muncei omeneşti. Şi e tot atât de adevărat că nu există nici un meşteşug înjositor, miei o muncă nedemnă de om. III n’y a pas de sot metier“ — spune proverbul francez. Din munca tuturor, de la măruntul ucenic până la înţelepciunea creatoare şi conducătoare, rezultă acea sinteză de folosinţă generală care justifică rostul vieţii, o mobilează şi o face demnă de a fi trăită. Şi nu există temei mai sigur, mai sănătos pentru întărirea şi dezvoltarea unei naţiuni, ca munca în toate domeniile, munca tuturor. • Iată de ce în vremurile de criză, în vremuri de frământare generală şi de plămădire a unei vieţi noui, în vremuri când încheeturile neamului întreg trebuesc întărite şi rezistenţa lor ridicată la un potenţial cât mai mare, numai munca este factorul a cărui contribuţie aduce roadele urmărite şi menite, mai curând sau mai târziu, să-şi răsfrângă binefacerile asupra tuturor. Neamul nostru trece azi prin vremuri grele. Destinul lui — destin înălţător — a fost ca numai prin lupte grele, prin muncă neîntreruptă şi prin jertfe dureroase să-şi apere existenţa şi unitatea şi astfel să poată aduce civilizaţiei europene contribuţia însuşirilor şi avuţiilor lui care s’au dovedit atât de folositoare. In clipa de faţă el adaugă un nou capitol la istoria vieţii lui naţionale, capitol care va trebui să fie complect, întreg, fiindcă fiinţa naţională "a unui neam nu poate fi divizată nici în conţinutul ei spiritual nici in posesiunea ei teritorială in care îşi are adânc împlântate rădăcinile şi nici în alcătuirea ei politică care decurge în mod firesc şi de drept din însăşi existenţa neamului. In faţa unui asemenea obiectiv, munca în folosul obştesc, munca în serviciul Statului, munca pentru dezvoltarea producţiei naţionale, munca pentru întărirea forţelor combatante, este un imperativ pentru toată lumea capabilă să muncească. Să nu spună nimeni : „atătea fac cât sunt plătit“ sau „nu lucrez decât atâtea ore pe zi“, sau „să mai facă şi altul, eu am făcut destul“ Azi nu se munceşte numai pentru leafă , azi toţi trebue să muncim pentru ţară şi când din munca noastră a tuturor vor eşi roade bune pentru ţară, fiecare din noi îşi va avea partea lui de mulţumire. Subscripţia MM. LI. Regele şi Regina Mamă pentru Ajutorul de iarnă de „Ziua Cumpătării“ gete şi Majestatea Sa Regina Mamă Elena au subscris suma de lei 500.000. M. S. REGELE MIHAI I Cu ocazia colectei făcute de „Ziua Cumpătării’ pentru Ajutorul de iarnă, Majestatea Sa de-REGINA ELENA Daţi pentru soldaţi Armata are nevoe de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat . De către săteni: la primăriile respective, sub luare de dovadă iar primăriile la Cercurile de Recrutare. De către orăşeni: la o unitate din garnizoană hotărîtă de Comandantul Garnizoanei şi afişată in oraş. In Bucureşti, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI şi ROMANCE lucraţi şi daţi efecte pentru fiii şi fraţii voştri care sunt OSTAŞII TARII.___________ JSB.s SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Războiul maritim in Atlantic şi în Pacific. — Pierderile aviaţiei sovietice de R. SEIŞANU Războiul maritim a intrat într'o nouă fază. El se caracterizează prin intensificarea războiului submarin penian în spaţiul Atlanticului şi al mării Caraibelor (Antile), ca şi prin pierderea dominaţiei aero-navale de către blocul anglo-american asupra imensului spaţiu al Pacificului şi al mărilor din Extremul Orient. In Atlantic submarinele germane operează, atât în zona coastelor Canadei şi Statelor Unite, cât şi în zona centrală şi de nord, chiar pe liniile de comunicaţii principale folosite de convoiurile protejate anglo-americane. De la intrarea Statelor Unite in război au fost torpilate şi scufundate de submarinele germane, în zona Atlanticului din apropierea coastelor americane, peste 80 de vapoare de comerţ. In ultimele zile un alt grup de submarine germane a susţinut lupte înverşunate, in zona centrală a Atlanticului, împotriva unui convoi puternic protejat de vase de război. In cursul acestor lupte au fost scufundate şapte vase de comerţ din acel convoi, dintre care două petroliere, reprezentând un tonaj total de 52.000 tone, iar alte cinci vase mari de comerţ şi unul petrolier, au suferit avarii grave încât ele sunt considerate pierdute de comandamentul forţelor navale germane. Submarinele germane au pătruns şi în Marea Caraibelor (Antilé) până în apropiere de canalul Panama și de coastele Venezuelei. De astădată ele au operat pe cele trei căi principale de aprovizionare ale Statelor Unite și Marei Britanii: Panama, Mexico și Venezuela. După primul atac al submarinelor germane în apele din apropierea insulei Aruba (ma- I rea Caraibelor), ziarul american „New York Herald Tribune“, a publicat următoarea notă: „Canonada îndreptată de submarinele germane împotriva rafineriilor de petrol din insula Aruba este cel dintâi atac german împotriva emisferei occidentale. Atacul acesta trebue să-l considerăm simbolic. El va fi urmat de altele mai grave. Insula Aruba este o verigă din lanțul bazelor navale și aeriene organizate în zona mării Caraibelor. Insula Aruba este la o depărtare de 500 mile de insula Trinidad. De-acolo până la canalul Panama nu mai sunt alte insule. Dacă submarinele inamice sprijinite de vase de protecţie vor reuşi să pătrundă în această zonă şi dacă ar activa liber în Marea Caraibelor atunci va fi ameninţată aprovizionarea noastră prin Canalul Panama“. Prevederea ziarului „New York Herald Tribune“ nu a întârziat să se realizeze. Submarinele germane au continuat atacurile lor în apropiere de insulele Curacao, Trinidad și în zona maritimă a canalului Panama și a golfului Mexico. Această activitate a submarinelor germane pe liniile petrolifere americane, îngrijorează guvernele din Washington şi din Londra. Statele Unite şi Marea Britanie îşi procură o parte din produsele de petrol de care au nevoie din Mexico, Venezuela şi insulele Trinidad, Aruba şi Curacao. De la apariţia submarinelor germane în apele Atlanticului, a mărei Caraibelor şi a golfului Mexico, transporturile produselor petrolifere din aceste părţi au ajuns nesigure. Până acum vasele petroliere americane torpilate şi scufundate în oceanul Atlantic reprezintă un tonaj de peste 200.000 tone. Intre ele au fost două cu un tonaj mai mare de 10.000, unul, numit „Neches“, ce a aparţinut marinei nord-americane, cu o deplasare de 14.800 tone; un vas-cisternă nou „E. H. Blum“ cu o deplasare de 11.615 tone şi altele cu o deplasare variind între 6000-9000 tone. In marea Caraibelor (Antife) submarinele germane au scufundat mai multe vase petroliere nord-americane şi engleze, de un tip special, cu o deplasare între 2500-4000 tone. Tonajul mic al acestor tipuri speciale se explică prin faptul, că între porturile de pe coasta Venezuelei şi cele din insulele Aruba, Curacao şi Trinidat, marea Caraibelor are o adâncime foarte mică din cauza unui imens banc de nisip. Cu aceste vase cisterne speciale se transportă petrolul brut din porturile Venezuelei, în porturile insulelor Aruba, Curacao și Trinidad, unde sună rafineriile de petrol, iar de aci, sub forma de benzină și alte produse petrolifere, se fac transporturile în Statele Unite şi în Anglia cu vase cisterne de tonaj mai mare. Eri, un alt vas petrolier englez „La Carriere“ a fost torpilat şi scufundat în apropiere de insula Porto Rico. In şedinţa de eri a Camerei Comunelor, d. Alexander, primul lord al amiralității, a declarat, că începând din Decembrie 1941 bătălia Atlanticului a intrat într'o nouă fază, care pune la încercare rezistența Marii Britanii, căci pe umerii flotei britanice apasă o sarcină foarte grea. (Continuare in pag. 2-a) Puterile pactului tripartit pregătesc un atac hotărâtor pentru înfrângerea adversarilor Prin telefon, de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 26. — Evenimentele din ultimultimp confirmă din ce în ce mai mult impresia că puterile pactului tripartit vor să hotărască în anul 1942 soarta actualului război. Bineînţeles că nu s’a fixat cu aceasta un termen pentru sfârşitul războiului, ci se vor lua toate măsurile să se aplice adversarului lovituri atât de hotărîtoare, încât o eventuală prelungire a războiului să nu mai poată influenţa soarta lui. Pentru aceasta, se fac pregătiri de natură diplomatică şi militară privind Vestul şi Sud-Estul Europei, spre a se ajunge la o serie de acorduri cu diverse state aliate. Consultaţiile privitoare la Vestul Europei au un caracter mai mult politico-diplomatic, iar cele privitoare la Sud-Est au, din contra, un caracter pronunţat militar. Se spune aci în mod deschis că în aceste din urmă consultaţii a fost vorba de mobilizarea tuturor forţelor in vederea războiului. După cum s’a stabilit in urma înapoierii mareşalului Keitel, sucrile d-lor Churchill şi Roosevelt cesul dorit a fost realizaii pe deplin în această privinţă. Toate forţele puterilor pactului tripartit şi ale aliaţilor acestora vor fi întrebuinţate în comun pentru dobândirea victoriei finale, iar consultaţiile care vor urma, au menirea să servească la coordonarea planurilor necesare în acest scop. Succesele hotărîtoare ale acestei noui metode caracterizată printr’un atac concentric al puterilor pactului tripartit împotriva adversarilor au arătat îndeajuns eficacitatea ei, recunoscută chiar de d-nii Churchill și Roosevelt in ultimele lor discursuri. D. Roosevelt a recunoscut pe faţă că anglo-americanii au fost siliţi să renunţe la un atac general împotriva Europei sau să-l amâne cel puţin pentru mult timp, deoarece o asemenea operaţie a fost zădărnicită prin împrăştierea forţelor anglo-americane în urma atacului puterilor pactului tripartit. După toate probabilităţile, Anglia şi Statele Unite încearcă să adune forţe pentru apărarea Orientului apropiat, pentru ca după pierderea isvoarelor de petrol din Indiile Olandeze, să-şi asigure cel puţin pe acelea din Irak, Iran şi Caucaz. Executarea acestui plan va întâmpina însă mari dificultăţi, în primul rând din cauza lipsei de tonaj, care după însăşi mărturisi-i creşte din zi în zi in mod catastrofal, iar pe de altă parte prin întreruperea aproape completă a liniilor de legătură prin Marea Mediterană şi pericolul pe care îl prezintă flota japoneză în Oceanul Indian, astfel că transporturile maritime ale Angliei nu mai pot fi nicăeri făcute fără o puternică protecţie a flotei de război. După cum spune Insus ziarul londonez „News Chronicle“, toate oceanele au devenit locuri de luptă, care să decidă dacă Imperiul Britanic va continua să existe sau este sortit pieirii. E foarte interesant faptul că una din cele mai puternice arme ale pactului tripartit a devenit acum tocmai aceea pe care Anglia se baza să hotărască războiul în favoarea ei şi anume blocada. După anumite aluzii ale cercurilor berlineze bine informate, unul din punctele de seamă care au format obiectul ultimelor consultaţiuni ale puterilor pactului tripartit a fost acela al organizării unui sistem de blocadă împotriva Angliei şi Statelor Unite. Această contrablocadă e menită să zădărnicească aprovizionarea cu material de război a Angliei și Statelor Unite precum și a Rusiei Sovietice, ceea ce va contribui fără îndoială la definitiva lor înfrângere. Atacurile disperate ale bolşevicilor, pe frontul de est, sunt respinse mereu cu pierderi sângeroase pentru ei Berlin, 26 (Rador). — Puternice formaţiuni bolşevice au încercat, timp de mai multe zile, să cucerească mai multe ridicături de pământ apărate de trupe bavareze şi şvabe din partea nordică a sectorului sudic de pe frontul oriental. Toate încercările bolşevice au rămas fără rezultat, graţie curajului formaţiunilor germane, care au pricinuit inamicului pierderi grele. Din batalion dintr’un regiment bavarez de infanterie a fost angajat din plin în aceste lupte. După o pregătire minuţioasă de artilerie, bolşevicii au atacat batalionul nostru cu forţe de şase ori mai mari decât cele germane. Compania I a trebuit mai ales să suporte toată ziua atacul a două batalioane sovietice. Prima încercare a bolşevicilor de a mătura această companie a fost respinsă cu grave pierderi pentru atacanţi. Faţă de acest rezultat, bolşevicii au bombardat timp de 9 ore în noaptea următoare poziţiile germane, trăgând cu toate tunurile lor, iar a doua zi de dimineaţă şi-au aruncat din nou la atac mulţimile lor de oameni. Şi, de astă dată, greul luptei a căzut asupra companiei la care a fost atacată de 4 batalioane bolşevice. Totuşi, oamenii companiei noastre n’au dat înapoi nici cu un pas. Comunicaţiile telefonice fiind rupte de focul artileriei, comandantul companiei s’a văzut obligat să ia hotărîri singur, pe propria sa răspundere, şi în plus să dirijeze focul bateriilor sale. Bolşevicii, cu toate pierderile lor sângeroase, atacau fără încetare înălţimile ocupate de oamenii noştri pe care voiau să le cucerească cu orice preţ. Proectilele cădeau ca o grindină neîntreruptă asupra poziţiilor germane şi niciunul din adăposturile noastre n’a scăpat de loviturile lor. După o noapte relativ calmă, asalturile au reînceput a doua zi cu o furie şi mai mare. Compania I-a era atacată din două părţi de batalioanele sovietice, Berlin, 26 (Rador). — Din izvor autorizat se află că în cursul unor înverşunate lupte defensive, care au durat săptămâni întregi, date la aripa de nord a sectorului mijlociu al frontului, un regiment de infanterie a nimicit fie prin operaţiuni de defensivă, fie prin atacuri susţinute prin care de luptă, trupe bolşevice. Contra-atacând, compania la care treceau peste cadavrele morţilor lor căzuţi în ajun. Valuri după valuri de bolşevici au pornit la asalt, fără alt rezultat decât pieirea lor sub focul companiei germane. La sfârşitul luptei, poziţia a rămas în mâinile noastre, a regimentului a forţat intrarea în mai multe sate puternic apărate de inamic, respingând un întreg regiment bolşevic. In cursul acestui atac inamicul a suferit pierderi enorme, în timp ce compania germană s-a reîntors în mod normal, la poziţiile sale de plecare cu prizonieri şi pradă numeroasă, fără ca bolşevicii să îndrăznească a li se împotrivi. Lupte înverşunate la centru Violente atacuri aviatice germane contra Kerciului Berlin, 26 (Rador). — In legătură cu activitatea intensă a aviației germane pe frontul răsăritean, se află că atacuri violente au fost îndreptate în sectorul de sud contra peninsulei Kerci. In seara zilei de 25 Februarie avioane de luptă germane au bombardat cu proectile de mare calibru oraşul şi portul Kerci. Aviatorii germani au remarcat mari pagube ce au fost pricinuite de lovituri căzute în plin instalaţiilor de transbordare din regiunea portului. Atacuri de la mică înălţime au fost date contra portului Novorosisk, de pe coasta de est a mării Negre. Acest port este portul de bază al vaselor de război sovietice. Şi aci au fost zărite explozii pricinuite de loviturile directe. Formaţiuni de avioane de luptă şi de bombardament indicaj germane au sprijinit operaţiunile armatei în peninsula Kerci. Un atac bolşevic a putut fi dislocat astfel chiar de la început. Inamicul a suferit cu acest prilej pierderi enorme în oameni şi material. In plus, se mai anunţă violente atacuri în sectorul de sud al frontului de răsărit asupra coloanelor de vehicule şi asupra liniilor de aprovizionare din regiunea Donețului. Mai multe trenuri au fost avariate. Un mare număr de camioane automobile au putut fi distruse cu prilejul atacurilor date de avioanele „Stuka”, care au fost încununate de succes. Intoxicări grave cu spirt metilic la Curtici Cinci morţi, mulţi sunt in agonie, alţii prezintă simptome de orbire Curtici, 25 Perr, într’o cisternă, încărcată cu spirt metilic, adusă în staţia Curtici, mai rămăsese o cantitate, care nu fusese încă transbordată. Cu toată paza făcută de organele însărcinate cu transbordarea, câţiva locuitori din Curtici au reuşit să sustragă o cantitate destul de mare din acest spirt, pe care apoi l-au disribuit la diverşi prieteni şi cunoscuţi din sat. Cum era şi natural, după consumarea acestui spirt, otrava nu a întârziat să-şi facă efectul şi până în prezent au murit, în chinuri groaznice, Elisaveta Stoica, Ion Julan, Muntean Lăcătuş, Ludovic şi Enciloin. Mulţi sunt în agonie, iar alţii, cari au consumat in cantităţi mai mici din această băutură, prezintă simptome de orbire. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului de Arad, care a ordonat cuvenitele cercetări. Vasul american port-avion „Yorktown“ ar fi fost scufundat Tokio, 26 (Radar). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Cartierul general imperial anunţă că la 21 Februarie un vas port-avion inamic a fost, probabil scufundat de avioane ale marinei japoneze la câteva sute de mile nord-est de Noua Guinee. Este vorba, după cum spun experţii militari japonezi, de vasul american port-avion Yorktown, care are o deplasare de 19.900 tone şi o viteză de 34 noduri. Acest vas port-avion a fost pus în serviciu în anul 1937. Alt vas de război inamic a fost avariat. Au fost doborite 10 avioane de vânătoare inamice, iar nouă avioane japoneze nu sau mai reîntors la bazele lor. $ Pagini Hs?* SS Duminică 1 "Martie "1942 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN IPOPESCU M. S. REGINA ELENA LA CĂMILE SOC. „PRINCIPESA MARIA" Era d. a. la ora 4, Majestatea Sa Regina Mamă a vizitat căminurile societăţii „Principesa Maria“, aparţinând ministerului muncii. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI D. MAREŞAL ANTONESCU A DAT DISPOZIŢII PENTRU EXECUTAREA PLANULUI AGRICOL ŞI SIMPLIFICAREA FORMALITĂŢILOR ACTUALE DE ACORDARE A CREDITELOR COMUNICAT Joi, 26 Februarie, s-a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui Mareşal Antonescu,, conducătorul statului. La acest consiliu au participat d-nii: prof. Mihai Antonescu, viice-preşedinte şi preşedinte adinterim al Consiliului; prof. I. Petroviici, ministrul culturii naţionale şi al cultelor; general D. Popescu, ministrul afacerilor interne; general N. Stoernescu, ministrul finanţelor; general I. Sîchitiu, ministrul agriculturii; prof. dr. Petre Tomescu, ministrul sănătăţii; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; ing. C. Buşilă, ministrul lucrărilor publice; Al. Oftulescu, guvernatorul Băncii Naţionale; contra-amiral N. Păiş, subsecretar de stat al marinei; general Victor Iliescu, subsecretar de stat al educaţiei extraşcolare; Aurelian Pană, subsecretar de stat la ministerul agriculturii; Mimcea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul finanţelor; dr. C. Dănulescu, subsecretar de stat al muncii; general C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civille; Titus Dragoş, subsecretar de stat al românizării; prof. Al. Marcu, subsecretar de stat al propagandei naţionale; general C. Vasiloiu, subsecretar de stat la ministerul afacerilor interne; Petre Striham, subsecretar de stat la ministerul afacerilor interne; general C. Voiculescu, guvernatorul Basarabiei; general C. Calotescu, guvernatorul Bucovinei; prof. Gh. Alexiianu, guvernatorul Transnistriei; general I. Arhip, subşeful Marelui Stat Major; general Vintilă Davidescu, secretar general la ministerul apărării naţionale; general T. Orezeanu, directorul general al CF.R.; G. Miniaşcu, directorul general al I.N.C.D.O.P.-ului; prof. I. N. Finţescu, preşedintele consiliului de administraţie al Creditului Naţional Industrial; M. Romniceanu, preşedintele consiliului de administraţie al Băncii de credit a meseriaşilor; colonel C. Sireteanuu, dirrtatorul intendenţei; Al. Nasta, director general al Creditului agricol ipotecar; I. Joldea-Rădulescu, director general al Băncii de credit a meseriaşilor şi G. Alexandrescu, directorul general al Creditului naţional agricol. EXECUTAREA PLANULUI AGRICOL 1. Consiliul s-a ocupat cu executarea planului agricol. D. Mareşal Antonescu a examinat datele recensământului agricol făcut în Basarabia, Bucovina şi Transnistria, cu suprafeţele ce urmează să fie cultivate, numărul braţelor de muncă, situaţia inventarului agricol, numărul animalelor de muncă şi al mijloacelor de transport, şi a dat dispoziţii ministerului agriculturii, ministerului de interne, Marelui Stat Major şi guvernatorilor să întrebuinţeze la maximum mijloacele administrative şi tehnice, pe care le au la îndemână, pentru executarea muncilor agricole din primăvară. In acelaş scop ministerul economiei naţionale şi direcţia generală C.F.R. vor lua măsurile necesare, potrivit planului de transport întocmit, pentru aprovizionarea cu combustibil a maşinilor agricole. PROBLEMA CREDITULUI 2. Consiliul a examinat problema creditului. Domnul Mareşal Antonescu a dat dispoziţii ca d. subsecretar de stat Dragoş să studieze chestiunea unificării creditelor, prin creairea unei secţii de românizare la instituţiile de credit etatizate şi a însărcinat pe d. profesor Finţescu să studieze elaborarea unui proect de lege, care să simplifice formalităţile actuale de acordare a creditelor. Aceste reforme se vor face în deplin acord cu stabilirea noului regim juridic al bunurilor, în provinciile desrobite. 3. D. Mareşal a dispus ca instrucţia premilitarilor să se facă, acolo unde este cu putinţă, in cadrul programului de instrucţie al corpurilor de trupă, pentru a folosi pentru ambele scopuri aceleaşi echipe de instructori, in cadrul aceluiaş program. 4. D. prof. Mihai Anitonescu a arătat necesitatea unei repartiţii raţionale a tractoarelor comandate în Germania, potrivit cu necesităţile fiecărei regiuni D. Mareşal Antonescu a autorizat pe d. vice-preşedinte al Consiliului de miniştri, să stabilească modul cum vor fi distribuite tractoarele şi maşinile agricole sosite, sau care urmează să mai fie primite, din Germania. EXTINDEREA PROPAGANDEI CULTURALE 5. D. prof. Alexandru Marcu a expus măsurile luate de ministerul propagandei pe teren cultural in nouile provincii. Se vor infiinţa în Basarabia şi Bucovina biblioteci orăşeneşti şi săteşti la căminele culturale existente sau cu prilejul creerii unor asemenea aşezăminte de cultură, acolo unde ele lipsesc. D. Mareşal Antonescu a dat dispoziţii pentru extinderea propagandei culturale şi naţionale până în satele cele mai depărtate, prin şcoală, cămine culturale, biblioteci săteşti şi echiipe de misionari. Avioane engleze au bombardat părţi din Danemarca Copenhaga. 26 (Rador) — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Noaptea trecută avioane engleze au zburat pe deasupra unei mari părţi din Danemarca şi au bombardat un sat din Iutlanda de est, PETIŢIONARII $1 DISCIPLINA MUNCH Comunicatul oficial în care se arată că d. Mihai Antonescu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri, obligat să se ocupe în principal de organizarea statului, regretă că nu mai poate ________________. .. .... .. . acorda audienţe particulare în precum şi mai multe puncte din tot CURSUl lunei Martie, menregiunea Fuenen. O femeie a fost ucisă, iar o altă persoană civilă a fost rănită. ţionează în treacăt că d-sa a acordat într’un an 5400 de audienţe, dând uneori 16 ore din programul unei zile pentru primirea solicitatorilor. Acest detaliu al comunicatului deschide pentru publicul mare care nu este la curent cu tehnica guvernării o interesantă perspectivă asupra excepţionalelor condiţii de muncă, în aceste vremuri excepţionale, ale acelor cărora le incumbă greaua sarcină a treburilor publice. Dar ea mai pune din nou un relief o veche mentalitate a solicitatorilor de a vorbi direct cu „cel mai mare” din ierarhia oricărui minister sau instituţie. La întreprinderile particulare ceva mai rar, dar la instituţiile publice este un sistem experimentat de oricine a ocupat o înaltă demnitate, sistem înrădăcinat în mintea cetăţeanului care crede, că pentru cele mai simple chestiuni, numai printr’o convorbire cu „şeful suprem" va obţine soluţia dorită. In regimul partidelor politice din orice ţară, era lucru ştiut pentru orice demnitar că trebuia să-şi sacrifice orele de lucru şi orele de odihnă în faţa amicalei tiranii a celor cari invocau cine ştie ce drepturi electorale. In vremuri de răsboi, când sunt atât de mari şi de copleşitoare problemele aprovizionării, producţiei şi consumului, când în fiecare zi se ivesc dificultăţi inerente în calea mersului normal al treburilor publice, e necesar să fie stabilite alte norme de lucru — descentralizatoare — pentru a da putinţa celor din posturile de răspundere să privească numai marile chestiuni în totalul lor organizator. Nu numai gândul că diriguitorii au nevoe de răgazuri de (Continuare in pag. 2-a) NUMEROASE ARESTĂRI IN LEGĂTURĂ CU ATENTATUL DELA ANKARA Ankara, 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Cercetările în afacerea atentatului contra d-lui von Papen, ambasadorul Germaniei la Ankara, continuă. Până în clipa de faţă nu s'a dat nici un comunicat oficial dar se află că atât in Ankara cât şi Istanbul s’a făcut o serie de arestări. Supravegherea punctelor de trecere dela frontieră a fost întărită din partea turcă, în special la frontiera cu Siria, care este acum singura legătură normală cu streinătatea a englezilor. Până acum, poliţia din Istanbul a arestat cinci englezi, printre care şi ziaristul Goodie, în legătură cu afacerea manifestelor antigermane, care au fost răspândite la Istanbul către mijlocul lunii Februarie. Poliţia turcă a descoperit între timp că aceste manifeste, care conţineau injurii la adresa Fuehrerului şi a Germaniei nu au fost tipărite în Turcia, ci au fost introduse în ţară din străinătate şi apoi răspândite. Guvernul turc a ordonat organelor în subordine să urmărească cu toată rigoarea toate călcările liniştei publice şi ale ordinei şi să le reprime, din orice parte ar veni Vapor turc scufundat in Marea Neagră Istanbul 26 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. scrie că vaporul cu motor turc Cankrya a fost scufundat pe când se înapoia de la Burgasa Istanbul, încărcat cu 170 tone de tuburi de fier şi cu 30 tone de cărămizi. In ziua de 24 Februarie, la ora 22, căpitanul vasului a auzit un sgomot ca acela pe care-l face o torpilă. Puţin după aceea, au fost trase două lovituri de tun asupra vasului. Echipajul a coborît imediat în bărcile de salvare şi s-a îndepărtat, pe când un submarin se apropia de vas şi proceda la scufundarea lui. Echipajul a fost salvat de o șalupă și dus la Istanbul. Raportul căpitanului se află în studiul autorităților competente.