Universul - Provincie, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)

1942-03-01 / nr. 58

Anul al 59-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILL­AN Proprietar: „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL I,n Ren,Ma 3 ‘T I In străinătate 6 le î. JTaxa poștală plătită în numerar con­form aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/839 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 15 Munca, un imperativ al ceasului de faţă Munca m­obilează pe om. Este un adevăr care şi-a avut consacrarea în decursul veacurilor prin evoluţia con­tinuă a civilizaţiei sintetizată nu atât de numeroase şi dife­rite producţii ale spiritului şi muncei omeneşti. Şi e tot atât de adevărat că nu există nici un meşteşug înjositor, miei o muncă nedemnă de om. III n’y­ a pas de sot metier“ — spune proverbul francez. Din munca tuturor, de la mă­runtul ucenic până la înţe­lepciunea creatoare şi condu­cătoare, rezultă acea sinteză de folosinţă generală care justifică rostul vieţii, o mo­bilează şi o face demnă de a fi trăită. Şi nu există temei mai sigur, mai sănătos pen­tru întărirea şi dezvoltarea unei naţiuni, ca munca în toate domeniile, munca tu­turor. • Iată de ce în vremurile de criză, în vremuri de frămân­tare generală şi de plămă­dire a unei vieţi noui, în vre­muri când încheeturile nea­mului întreg trebuesc întă­rite şi rezistenţa lor ridicată la un potenţial cât mai mare, numai munca este factorul a cărui contribuţie aduce roa­dele urmărite şi menite, mai curând sau mai târziu, să-şi răsfrângă binefacerile asupra tuturor. Neamul nostru trece azi prin vremuri grele. Destinul lui — destin înălţător — a fost ca numai prin lupte grele, prin muncă neîntre­ruptă şi prin jertfe dure­roase să-şi apere existenţa şi unitatea şi astfel să poată aduce civilizaţiei europene contribuţia însuşirilor şi avu­ţiilor lui care s’au dovedit atât de folositoare. In clipa de faţă el adaugă un nou capitol la istoria vieţii lui naţionale, capitol care va trebui să fie complect, întreg, fiindcă fiinţa naţională "a unui neam nu poate fi divi­zată nici în conţinutul ei spiritual nici in posesiunea ei teritorială in care îşi are adânc împlântate rădăcinile şi nici în alcătuirea ei poli­tică care decurge în mod fi­resc şi de drept din însăşi existenţa neamului. In faţa unui asemenea obiectiv, munca în folosul obştesc, munca în serviciul Statului, munca pentru dez­voltarea producţiei naţionale, munca pentru­ întărirea for­ţelor combatante, este un imperativ pentru toată lu­mea capabilă să muncească. Să nu spună nimeni : „a­­tătea fac cât sunt plătit“ sau „nu lucrez decât atâtea ore pe zi“, sau „să mai facă şi altul, eu am făcut destul“ Azi nu se munceşte numai pentru leafă , azi toţi trebue să muncim pentru ţară şi când din munca noastră a tuturor vor eşi roade bune pentru ţară, fiecare din noi îşi va avea partea lui de mul­ţumire. Subscripţia MM. LI. Regele şi Regina Mamă pentru Ajutorul de iarnă de „Ziua Cumpătării“ gete şi Majestatea Sa Regina Mamă Elena au subscris suma de lei 500.000. M. S. REGELE MIHAI I Cu ocazia colectei fă­cute de „Ziua Cumpătă­rii’ pentru Ajutorul de iarnă, Majestatea Sa de-REGINA ELENA Daţi pentru soldaţi Armata are nevoe de echi­pament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat . De către săteni: la primă­riile respective, sub luare de dovadă iar primăriile la Cercurile de Recrutare. De către orăşeni: la o uni­tate din garnizoană hotărîtă de Comandantul Garnizoanei şi afişată in oraş. In Bucureşti, efectele se predau la Primăriile de Sec­tor, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI şi ROMANCE lu­craţi şi daţi efecte pentru fiii şi fraţii voştri care sunt OSTAŞII TARII.___________ JSB.s SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Războiul maritim in Atlantic şi în Pacific. — Pierderile aviaţiei sovietice de R. SEIŞANU Războiul maritim a intrat într'o nouă fază. El se caracterizează prin intensificarea războiului sub­marin penian în spaţiul Atlanti­cului şi al mării Caraibelor (An­tile), ca şi prin pierderea domi­naţiei aero-navale de către blo­cul anglo-american asupra imen­sului spaţiu al Pacificului şi al mărilor din Extremul Orient. In Atlantic submarinele ger­mane operează, atât în zona coas­telor Canadei şi Statelor­ Unite, cât şi în zona centrală şi de nord, chiar pe liniile de comunicaţii principale folosite de convoiurile protejate anglo-americane. De la intrarea Statelor Unite in război au fost torpilate şi scufun­date de submarinele germane, în zona Atlanticului din apropierea coastelor americane, peste 80 de vapoare de comerţ. In ultimele zile un alt grup de submarine germane a susţinut lupte înverşunate, in zona cen­trală a Atlanticului, împotriva unui convoi puternic protejat de vase de război. In cursul acestor lupte au fost scufundate şapte vase de comerţ din acel convoi, dintre care două petroliere, repre­zentând un tonaj total de 52.000 tone, iar alte cinci vase mari de comerţ şi unul petrolier, au sufe­rit avarii grave în­cât ele sunt considerate pierdute de comanda­mentul forţelor navale germane. Submarinele germane au pă­truns şi în Marea Caraibelor (An­tilé) până în apropiere de canalul Panama și de coastele Venezuelei. De astădată ele au operat pe cele trei căi principale de aprovi­zionare ale Statelor Unite și Ma­rei Britanii: Panama, Mexico și Venezuela. După primul atac al submarinelor germane în apele din apropierea insulei Aruba (ma- I rea Caraibelor), ziarul american „New York Herald Tribune“, a publicat următoarea notă: „Canonada îndreptată de sub­marinele germane împotriva ra­­fineriilor de petrol din insula A­­ruba este cel dintâi atac german împotriva emisferei occidentale. Atacul acesta trebue să-l con­siderăm simbolic. El va fi urmat de altele mai grave. Insula­ Aru­­ba este o verigă din lanțul baze­lor navale și aeriene organizate în zona mării Caraibelor. Insula Aruba este la o depărta­re de 500 mile de insula Trini­dad. De-acolo până la canalul Pa­nama nu mai sunt alte insule. Da­că submarinele inamice sprijinite de vase de protecţie vor reuşi să pătrundă în această zonă şi dacă ar activa liber în Marea Caraibe­lor atunci va fi ameninţată apro­vizionarea noastră prin Canalul Panama“. Prevederea ziarului „New York Herald Tribune“ nu a întârziat să se realizeze. Submarinele germane au conti­nuat atacurile lor în apropiere de insulele Curacao, Trinidad și în zona maritimă a canalului Pa­nama și a golfului Mexico. Acea­stă activitate a submarinelor ger­mane pe li­niile petrolifere ame­ricane, îngrijorează guvernele din Washington şi din Londra. Statele Unite şi Marea Britani­e îşi procură o parte din produsele de petrol de care au nevoie din Mexico, Venezuela şi insulele Trinidad, Aruba şi Curacao. De la apariţia submarinelor germane în apele Atlanticului, a mărei Ca­raibelor şi a golfului Mexico, transporturile produselor petro­lifere din aceste părţi au ajuns nesigure. Până acum vasele petro­liere americane torpilate şi scufundate în oceanul Atlantic reprezintă un tonaj de peste 200.000 tone. Intre ele au fost două cu un tonaj mai mare de 10.000, unul, numit „Neches“, ce a aparţinut marinei nord-ameri­­­cane, cu o deplasare de 14.800­­ tone; un vas-cisternă nou „E. H. Blum“ cu o deplasare de 11.615 tone şi altele cu o deplasare va­riind între 6000-9000 tone. In marea Caraibelor (Antife) submarinele germane au scufun­dat mai multe vase petroliere nord-americane şi engleze, de un tip special, cu o deplasare între 2500-4000 tone. Tonajul mic al a­­cestor tipuri speciale se explică prin faptul, că în­tre porturile de pe coasta Venezuelei şi cele din insulele Aruba, Curacao şi Trini­dat, marea Caraibelor are o adân­cime foarte mică din cauza unui imens banc de nisip. Cu aceste vase cisterne speciale se trans­portă petrolul brut din porturile Venezuelei, în porturile insulelor Aruba, Curacao și Trinidad, unde sună rafineriile de petrol, iar de aci, sub forma de benzină și alte produse petrolifere, se fac trans­porturile în Statele­ Unite şi în Anglia cu vase cisterne de tonaj mai mare. Eri, un alt vas petrolier englez „La Carriere“ a fost torpilat şi scufundat în apropiere de insula Porto Rico. In şedinţa de eri a Camerei Co­munelor, d. Alexander, primul lord al amiralității, a declarat, că începând din Decembrie 1941 bă­tălia Atlanticului a intrat într'o nouă fază, care pune la încercare rezistența Marii Britanii, căci pe umerii flotei britanice apasă o sarcină foarte grea. (Continuare in pag. 2-a) Puterile pactului tripartit pregătesc un atac hotărâtor pentru înfrângerea adversarilor Prin telefon, de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 26. — Evenimentele din ultimul­­timp confirmă din ce în ce mai mult impresia că puterile pactului tripartit vor să hotărască în anul 1942 soarta actualului răz­boi. Bine­înţeles că nu s’a fixat cu aceasta un termen pentru sfârşi­tul războiului, ci se vor lua toate măsurile să se aplice adversarului lovituri atât de hotărîtoare, încât o eventuală prelungire a războiu­lui să nu mai poată influenţa soarta lui. Pentru aceasta, se fac pregătiri de natură diplomatică şi militară privind Vestul şi Sud-Estul Euro­pei, spre a se ajunge la o serie de acorduri cu diverse state aliate. Consultaţiile privitoare la Ves­tul Europei au un caracter mai mult politico-diplomatic, iar cele privitoare la Sud-Est au, din con­tra, un caracter pronunţat mili­tar. Se spune aci în mod deschis că în aceste din urmă consultaţii a fost vorba de mobilizarea tuturor forţelor in vederea războiului. După cum s’a stabilit in urma înapoierii mareşalului Keitel, suc­­rile d-lor Churchill şi Roosevelt cesul dorit a fost realizaii pe de­plin în această privinţă. Toate forţele puterilor pactului tripartit şi ale aliaţilor acestora vor fi în­trebuinţate în comun pentru do­­bând­irea victoriei finale, iar con­sultaţiile care vor urma, au me­nirea să servească la coordonarea planurilor necesare în acest scop. Succesele hotărîtoare ale aces­tei noui metode caracterizată printr’un atac concentric al pute­rilor pactului tripartit împotriva adversarilor au arătat îndeajuns eficacitatea ei, recunoscută chiar de d-nii Churchill și Roosevelt in ultimele lor discursuri. D. Roosevelt a recunoscut pe faţă că anglo-americanii au fost siliţi să renunţe la un atac ge­neral împotriva Europei sau să-l amâne cel puţin pentru mult timp, deoarece o asemenea ope­raţie a fost zădărnicită prin îm­­prăştierea forţelor anglo-ameri­cane în urma atacului pu­terilor pactului tripartit. După toate probabilităţile, An­­­glia şi Statele­ Unite­ încearcă să adune forţe pentru apărarea Orientului apropiat, pentru ca după pierderea isvoarelor de pe­trol din Indiile Olandeze,­ să-şi asigure cel puţin pe acelea din Irak, Iran şi Caucaz. Executarea acestui plan va în­tâmpina însă mari dificultăţi, în primul rând din cauza lipsei de tonaj, care după însăşi mărturisi-­i creşte din zi în zi in mod catas­trofal, iar pe de altă parte prin întreruperea aproape completă a liniilor de legătură prin Marea Mediterană şi pericolul pe care îl prezintă flota japoneză în Oceanul Indian, astfel că trans­porturile maritime ale Angliei nu mai pot fi nicăeri făcute fără o puternică protecţie a flotei de război. După cum spune Insus ziarul londonez „News Chronicle“, toate oceanele au devenit locuri de luptă, care să decidă dacă Impe­riul Britanic va continua să existe sau este sortit pieirii. E foarte interesant faptul că una din cele mai puternice arme ale pactului tripartit a devenit acum tocmai aceea pe care Anglia se baza să hotărască războiul în favoarea ei şi anume blocada. După anumite aluzii ale cercu­rilor berlineze bine informate, unul din punctele de seamă care au format obiectul ultimelor con­­sultaţiuni ale puterilor pactului tripartit a fost acela al organi­zării unui sistem de blocadă îm­potriva Angliei şi Statelor Unite. Această contra­blocadă e me­nită să zădărnicească aprovizio­narea cu material de război a An­gliei și Statelor Unite precum și a Rusiei Sovietice, ceea ce va con­tribui fără îndoială la definitiva lor înfrângere. Atacurile disperate ale bolşevicilor, pe frontul de est, sunt respinse mereu cu pierderi sângeroase pentru ei Berlin, 26 (Rador). — Puternice formaţiuni bolşevice au încercat, timp de mai multe zile, să cuce­rească mai multe ridicături de pământ apărate de trupe bava­reze şi şvabe din partea nordică a sectorului sudic de pe frontul oriental. Toate încercările bolşe­vice au rămas fără rezultat, gra­ţie curajului formaţiunilor ger­mane, care au pricinuit inamicu­lui pierderi grele. Din batalion dintr’un regiment bavarez de infanterie a fost an­gajat din plin în aceste lupte. După o pregătire minuţioasă de artilerie, bolşevicii au atacat ba­talionul nostru c­u forţe de şase ori mai mari decât cele germane. Compania I a trebuit mai ales să suporte toată ziua atacul a două batalioane sovietice. Prima în­cercare a bolşevicilor de a mătura această companie a fost respinsă cu grave pierderi pentru atacanţi. Faţă de acest rezultat, bolşevicii au bombardat timp de 9 ore în noaptea următoare poziţiile ger­mane, trăgând cu toate tunurile lor, iar a doua zi de dimineaţă şi-au aruncat din nou la atac mulţimile lor de oameni. Şi, de astă dată, greul luptei a căzut asupra companiei l­a care a fost atacată de 4 batalioane bol­şevice. Totuşi, oamenii companiei noastre n’au dat înapoi nici cu un pas. Comunicaţiile telefonice fiind rupte de focul artileriei, coman­dantul companiei s’a văzut obli­gat să ia hotărîri singur, pe pro­­pria sa răspundere, şi în plus să dirijeze focul bateriilor sale. Bol­şevicii, cu toate pierderile lor sân­geroase, atacau fără încetare înălţimile ocupate de oamenii no­ştri pe care voiau să le cucereas­că cu orice preţ. Proectilele că­deau ca o grindină neîntreruptă asupra poziţiilor germane şi ni­­ciunul din adăposturile noastre n’a scăpat de loviturile lor. După o noapte relativ calmă, asalturile au reînceput a doua zi cu o furie şi mai mare. Compa­nia I-a era atacată din două părţi de batalioanele sovietice, Berlin, 26 (Rador). — Din izvor autorizat se află că în cursul u­­nor înverşunate lupte defensive, care au durat săptămâni întregi, date la aripa de nord a secto­rului mijlociu al frontului, un re­giment de infanterie a nimicit fie prin operaţiuni de defensivă, fie prin atacuri susţinute prin care de luptă, trupe bolşevice. Contra-atacând, compania l­a care treceau peste cadavrele mor­ţilor lor căzuţi în ajun. Valuri după valuri de bolşevici au por­nit la asalt, fără alt rezultat de­cât pieirea lor sub focul compa­niei germane. La sfârşitul luptei, poziţia a rămas în mâinile noastre, a regimentului a forţat intrarea în mai multe sate puternic apă­rate de inamic, respingând un întreg regiment bolşevic. In cursul acestui atac inamicul a su­ferit pierderi enorme, în timp ce compania germană s-a reîntors în mod normal, la poziţiile sale de plecare cu prizonieri şi pra­dă numeroasă, fără ca bolşevicii să îndrăznească a li se împotrivi. Lupte înverşunate la centru Violente atacuri aviatice germane contra Kerciului Berlin, 26 (Rador). — In legă­tură cu activitatea intensă a avia­ției germane pe frontul răsări­tean, se află că atacuri violente au fost îndreptate în sectorul de sud contra peninsulei Kerci. In seara zilei de 25 Februarie avioane de luptă germane au bom­bardat cu proectile de mare cali­bru oraşul şi portul Kerci. Aviatorii germani au remarcat mari pagube ce au fost pricinuite de lovituri căzute în plin insta­laţiilor de transbordare din re­giunea portului. Atacuri de la mică înălţime au fost da­te contra portului Novoro­­sisk, de pe coasta de est a mării Negre. Acest port este portul de bază al vaselor de război sovietice. Şi aci au fost zărite explozii pricinuite de loviturile directe. Formaţiuni de avioane de luptă şi de bombardament in­dicaj ger­mane au sprijinit operaţiunile ar­matei în peninsula Kerci. Un atac bolşevic a putut fi dis­locat astfel chiar de la început. Inamicul a suferit cu acest prilej pierderi enorme în oameni şi ma­terial. In plus, se mai anunţă violen­te atacuri în sectorul de sud al frontului de răsărit asupra coloa­nelor de vehicule şi asupra linii­lor de aprovizionare din regiunea Donețului. Mai multe trenuri au fost ava­riate. Un mare număr de camioane automobile au putut fi distruse cu prilejul atacurilor date de a­­vioanele „Stuka”, care au fost încununate de succes. Intoxicări grave cu spirt metilic la Curtici Cinci morţi, mulţi sunt in agonie, alţii prezintă simptome de orbire Curtici, 25 Perr, într’o cisternă, încărcată cu spirt metilic, adusă în staţia Curtici, mai rămăsese o cantitate, care nu fusese încă transbordată. Cu toată paza făcută de organele în­sărcinate cu transbordarea, câţiva locuitori din Curtici au reuşit să sustragă o can­titate destul de mare din a­­cest spirt, pe care apoi l-au disribuit la diverşi prieteni şi cunoscuţi din sat. Cum era şi natural, după consumarea acestui spirt, o­trava nu a întârziat să-şi facă efectul şi până în pre­zent au murit, în chinuri groaznice, Elisaveta Stoica, Ion Julan, Muntean Lăcătuş, Ludovic şi Enci­loin. Mulţi sunt în agonie, iar alţii, cari au consumat in cantităţi mai mici din această băutură, prezintă simptome de orbire. Cazul a fost adus la cunoş­tinţa parchetului de Arad, care a ordonat cuvenitele cercetări. Vasul american port-avion „Yorktown“ ar fi fost scufundat Tokio, 26 (Radar). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. trans­mite : Cartierul general imperial a­­nunţă că la 21 Februarie un vas port-avion inamic a fost, proba­bil scufundat de avioane ale ma­rinei japoneze la câteva sute de mile nord-est de Noua Guinee. Este vorba, după cum spun experţii militari japonezi, de va­sul american port-avion York­town, care are o deplasare de 19.900 tone şi o viteză de 34 no­duri. Acest vas port-avion a fost pus în serviciu în anul 1937. Alt vas de război inamic a fost avariat. Au fost doborite 10 avioane de vânătoare inamice, iar nouă a­­vioane japoneze nu sau mai re­întors la bazele lor. $ Pagini Hs?* SS Duminică 1 "Martie "1942 DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR­ DELEGAT STELIAN IPOPESCU M. S. REGINA ELENA LA CĂMILE SOC. „PRINCIPESA MARIA" Era d. a. la ora 4, Majestatea Sa Regina Mamă a vizitat căminurile societăţii „Principesa Maria“, aparţinând ministerului muncii. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI D. MAREŞAL ANTONESCU A DAT DISPOZIŢII PENTRU EXECUTAREA PLANULUI AGRICOL ŞI SIMPLIFICAREA FORMALITĂŢILOR ACTUALE DE ACORDARE A CREDITELOR COMUNICAT Joi, 26 Februarie, s-a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedin­ţia d-lui Mareşal An­tonescu,, con­­ducătorul statului. La acest consiliu au participat d-nii: prof. Mihai Antonescu, viice-preşedinte şi preşedinte ad­­interim al Consiliului; prof. I. Pe­­troviici, ministrul culturii naţio­nale şi al cultelor; general D. Po­­pescu, ministrul afacerilor inter­ne; general N. Stoernescu, minis­trul finanţelor; general I. Sîchi­­tiu, ministrul agriculturii; prof. dr. Petre Tomescu, ministrul să­nătăţii; I. Marinescu, ministrul economiei naţionale; ing. C. Bu­şil­ă, ministrul lucrărilor­ publice; Al. Oftul­escu, guvernatorul Băncii Naţionale; contra-amiral N. Păiş, subsecretar de stat al marinei; general Victor Iliescu, subsecretar de stat al educaţiei extraşcolare; Aurelian Pană, subsecretar de stat la ministerul agriculturii; Mimcea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul finanţelor; dr. C. Dănulescu, subsecretar de stat al muncii; general C. Cons­tantin, subsecretar de stat al a­­provizionării armatei şi populaţiei civille; Titus Dragoş, subsecretar de stat al românizării; prof. Al. Marcu, subsecretar de stat al pro­pagandei naţionale; general C. Vasiloiu, subsecretar de stat la mi­nisterul afacerilor interne; Petre Striham, subsecretar de stat la ministerul afacerilor interne; ge­neral C. Voiculescu, guvernatorul Basarabiei; general C. Calotescu, guvernatorul Bucovinei; prof. Gh. Alexiianu, guvernatorul Transnis­­triei; general I. Arhip, subşeful Marelui Stat Major; general Vin­­tilă Davidescu, secretar general la ministerul apărării naţionale; general T. Orezeanu, directorul general al C­F.R.; G. Miniaşcu, di­rectorul general al I.N.C.D.O.P.-u­­lui; prof. I. N. Finţescu, preşedin­tele consiliului de administraţie al Creditului Naţional Industrial; M. Romniceanu, preşedintele con­­siliului de administraţie al Băncii de credit a meseriaşilor; colonel C. Sireteanuu, dirrta­torul intenden­ţei; Al. Nasta, director general al Creditului agricol ipotecar; I. Jol­­dea-Rădulescu, director general al Băncii de credit a meseriaşilor şi G. Alexandrescu, directorul ge­neral al Creditului naţional agri­col. EXECUTAREA PLANULUI AGRICOL 1. Consiliul s-a ocupat cu exe­­cutarea planului agricol. D. Mareşal Antonescu a exa­minat datele recensământului a­­gricol făcut în Basarabia, Buco­­vina şi Transnistria, cu suprafe­ţele ce urmează să fie cultivate, numărul braţelor de muncă, si­tuaţia inventarului agricol, numă­rul animalelor de muncă şi al mijloacelor de transport, şi a dat dispoziţii ministerului agricul­turii, ministerului de interne, Ma­relui Stat Major şi guvernatorilor să întrebuinţeze la maximum mij­loacele administrative şi tehnice, pe care le au la îndemână, pen­tru executarea muncilor agricole din primăvară. In acelaş scop ministerul eco­nomiei naţionale şi direcţia gene­rală C.F.R. vor lua măsurile ne­cesare, potrivit planului de trans­port întocmit, pentru aprovizio­narea cu combustibil a maşinilor agricole. PROBLEMA CREDITULUI 2. Consiliul a examinat pro­blema creditului. Domnul Mareşal Antonescu a dat dispoziţii ca d. subsecretar de stat Dragoş să studieze chestiu­nea unificării creditelor, prin creairea unei secţii de românizare la instituţiile de credit etatizate şi a însărcinat pe d. profesor Fin­ţescu să studieze elaborarea unui proect de lege, care să simplifice formalităţile actuale de acordare a creditelor. Aceste reforme se vor face în deplin acord cu stabilirea noului regim juridic al bunurilor, în pro­vinciile desrobite. 3. D. Mareşal a dispus ca ins­trucţia premilitarilor să se facă, acolo unde este cu putinţă, in ca­drul programului de instrucţie al corpurilor de trupă, pentru a fo­losi pentru ambele scopuri ace­leaşi echipe de instructori, in ca­d­rul aceluiaş program. 4. D. prof. Mihai Anitonescu a arătat necesitatea unei repartiţii raţionale a tractoarelor coman­date în Germania, potrivit cu ne­cesităţile fiecărei regiuni D. Mareşal Antonescu a autori­zat pe d. vice-preşedinte al Con­siliului de miniştri, să stabilească modul cum vor fi distribuite trac­toarele şi maşinile agricole sosite, sau care urmează să mai fie pri­mite, din Germania. EXTINDEREA PROPAGANDEI CULTURALE 5. D. prof. Alexandru Marcu a expus măsurile luate de ministe­rul propagandei pe teren cultural in nouile provincii. Se vor infiinţa în Basarabia şi Bucovina biblio­teci orăşeneşti şi săteşti la cămi­nele culturale existente sau cu prilejul creerii unor asemenea aşezăminte de cultură, acolo unde ele lipsesc. D. Mareşal Antonescu a dat dis­poziţii pentru extinderea propa­gandei culturale şi naţionale până în satele cele mai­ depărtate, prin şcoală, cămine culturale, biblio­teci săteşti şi echiipe de misionari. Avioane engleze au bombardat părţi din Danemarca Copenhaga. 26 (Rador) — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite : Noaptea trecută avioane engleze au zburat pe deasupra unei mari părţi din Danemarca şi au bom­bardat un sat din Iutlanda de est, PETIŢIONARII $1 DISCIPLINA MUNCH Comunicatul oficial în care se arată că d. Mihai Antones­­cu, vicepreşedinte al consiliului de miniştri, obligat să se ocupe în principal de organizarea sta­tului, regretă că nu mai poate ________________. .. .... .. . acorda audienţe particulare în precum şi mai multe puncte din tot CURSUl­­ lunei Martie, men­­regiunea Fuenen. O femeie a fost ucisă, iar o altă persoană civilă a fost rănită. ţionează în treacăt că d-sa a acordat într’un an 5400 de au­dienţe, dând uneori 16 ore din programul unei zile pentru pri­mirea solicitatorilor. Acest detaliu al comunicatu­lui deschide pentru publicul mare care nu este la curent cu tehnica guvernării o interesan­tă perspectivă asupra excepţio­nalelor condiţii de muncă, în aceste vremuri excepţionale, ale acelor cărora le incumbă greaua sarcină a treburilor publice. Dar ea mai pune din nou un relief o veche mentalitate a so­licitatorilor de a vorbi direct cu „cel mai mare” din ierarhia oricărui minister sau instituţie. La întreprinderile particu­lare ceva mai rar, dar la insti­tuţiile publice este un sistem experimentat de oricine a ocu­pat o înaltă demnitate, sistem înrădăcinat în mintea cetăţea­nului care crede, că pentru cele mai simple­­ chestiuni, num­ai printr’o convorbire cu „şeful suprem" va obţine soluţia do­rită. In regimul partidelor politice din ori­ce ţară, era lucru ştiut pentru orice demnitar că tre­buia să-şi sacrifice orele de lu­cru şi orele de odihnă în faţa amicalei tiranii a celor cari in­vocau cine ştie ce drepturi elec­torale. In vremuri de răsboi, când sunt atât de mari şi de cople­şitoare problemele aprovizionă­rii,­­ producţiei şi consumului, când în fie­care zi se ivesc di­ficultăţi inerente în calea mer­sului normal al treburilor pu­blice, e necesar să fie stabilite alte norme de lucru — descen­­tralizatoare — pentru a da pu­tinţa celor din posturile de răs­pundere să privească numai marile chestiuni în totalul lor organizator. Nu numai gândul că dirigui­torii au nevoe de răgazuri de (Continuare in pag. 2-a) NUMEROASE ARESTĂRI IN LEGĂTURĂ CU ATENTATUL DELA ANKARA Ankara, 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Cercetările în afacerea atenta­tului contra d-lui von Papen, am­basadorul Germaniei la Ankara, continuă. Până în clipa de faţă nu s'a dat nici un comunicat ofi­cial dar se află că atât in An­kara cât şi Istanbul s’a făcut o serie de arestări. Supravegherea punctelor de trecere dela fron­tieră a fost întărită din partea turcă, în special la frontiera cu Siria, care este acum singura le­gătură normală cu streinătatea a englezilor. Până acum, poliţia din Istan­bul a arestat cinci englezi, prin­tre care şi ziaristul Goodie, în legătură cu afacerea manifestelor antigermane, care au fost răspân­dite la Istanbul către mijlocul lu­nii Februarie. Poliţia turcă a des­coperit între timp că aceste ma­nifeste, care conţineau injurii la adresa Fuehrerului şi a Germa­niei nu au fost tipărite în Tur­cia, ci au fost introduse în ţară din străinătate şi apoi răspândite. Guvernul turc a ordonat orga­nelor în subordine să urmăreas­că cu toată rigoarea toate călcă­rile liniştei publice şi ale ordinei şi să le reprime, din ori­ce parte ar veni Vapor turc scufundat in Marea Neagră Istanbul 26 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. scrie că vaporul cu motor turc Cankr­ya a fost scufundat pe când se îna­poia de la Burgas­­a Istanbul, încărcat cu 170 tone de tuburi de fier şi cu 30 tone de cărămizi. In ziua de 24 Februarie, la ora 22, căpitanul vasului a auzit un sgomot ca acela pe care-l face o torpilă. Puţin după aceea, au fost trase două lovituri de tun asupra vasului. Echipajul a coborît ime­diat în bărcile de salvare şi s-a îndepărtat, pe când un submarin se apropia de vas şi proceda la scufundarea lui. Echipajul a fost salvat de o șa­­lupă și dus la Istanbul. Raportul căpitanului se află în studiul autorităților competente.

Next