Universul - Provincie, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)

1942-03-01 / nr. 58

i CALENDAR , SAMBATA, 28 FEBRUARIE Ortodox: Vasile Mărturisitorul. Catolic: Roman, Macarie (postul 4 timpuri). Protestant: Berta. Moare Grigore Grădișteanu (1892). * Răsăritul soarelui 6.57. Apusul soa­relui 18.01. .1 FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 28 Februarie 1794. Femeia Rada se jeluieşte dom­nitorului Al. Morvai că bărbatu său Necula umblă să-i vândă casa de fată ce spune. toVacea Jalbă: „Cu lacrimi jeluisc MAIASt Tale pentru un Nicola Chesatrie, bări­atul meu, pe carele l-am luat văduv, dându-i zestre talere 100 şi alte scule şi mă­runţişuri, cu nume că are casă, para bani şi scule s'au prăpădit; deci a­­vând eu părinţi pestre Olt, m’am­ dus împreună cu numitul barbatu meu ca să-i vedem şi şezând numitul puţină vreme s’a Întors aci înapoi şi s’a pus de a vândut casa la un b­an neguţăor de aţei, fără ştirea mea, în talere 320, din care bani a dat numitu­lui talere 220, iar talere 100 i-a oprit, cu cuvânt că eu nu sunt de faţă şi când voi veni va da şi acei taleri; deci viind eu de la pă­rinţii mei, am luat în onâna mea a­­cei taleri 100, cu care bani am făcut o căscioară pe locul mumă-sei, având Sinfonie numitul cu mumă-sa ca să-i dec taleri 30 pe loc, şi de atunci pâ­nă acum sunt trecuţi 9 ani. Acum, luminate Doamne, umblă să-mi vân­dă şi această căscioară, din pricina mume-sed zicând să-mi iau lemnele şi să-i las locul şi altele,­­ neţindu-se de sinfonia ce a avut ea să-i dee acei 30 taleri pe loc“. In urma cercetărilor ordonate de domnitor se dădu o rezoluţie că pâ­râtul să nu fie voinic a vinde acea copiii într’însa. GEORGE DINCA RADIO SAMBATA 26 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. 6.55—8.36 . ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii; Radio-jur­nal ; Muzică variată (discuri) ; Con­cert de fanfară româno-germani; în­chiderea emisiunii. 11.45 : Jurnal în limba rusă. 12: Jurnal în limba ucrainiană. 12.15: Transmisie din Berlin. 12.30 : Radio-jurnal; Jurnal cultu­ral ; Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50 : Știrile serviciului german. 14 : Radio-jurnal. 14.20: Muzică vocală (discuri). 14.30: ORA RANIŢILOR-Orches­tra Fraţii Stănescu; voce : Ion Lui­­can. 15.30 : Reportaţii germane de pe front. .... 15.40 : închiderea emisiunii de prânz. 17.30 : Jurnal In limba rusă. 17.45 : Jurnal in limba ucrainiană. 18 : Radio-jurnal. 18.05: Taraful Fănică Luca . Mu­zică românească. 18.35: Muzică de dans (discuri). 19 : Jurnal în limba turcă. 19.10 : Cronica literară. 19.20: Corul Soc. „Carmen" dirij. de Ion Chirescu. 19.50 : știrile serviciului german. 20 : Radio-jurnal. 20.05 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 20.30 : Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Prefeţe devenite cărţi funda­mentale". 21: D-ra Nadia Chepbap; pian. 21.20 : Muzică românească-Orches­­tra Radio dirij. de Th. Rogalski ; voce : D-na Lia Botez ; Corul Radio dirij. de Ion Croitoru. 22.05 : Radio-jurnal­­ Sport. ........ 22.26 : Transmisie­i de la Restauran­tul „ARO-PALACE“ din Braşov-Or­­chestra Sibiceanu. RADIO ROMANIA RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE 23 : Continuarea transmisiei din Braşov-Orchestra Sibiceanu. 23.20 : Muzică uşoară şi de dans (discuri). RADIO-MOLDOVA 259 metri 15.00: Deschiderea emisiunii. Orche­stra de salon „Lyra“ dirijată de d. Rudolf Podlovschi. 13.20: Radio-Jurnal (I). 13.30: Continuarea programului or­­chestrei de salon „Lyra“. 14.00: Radio-Jurnal (II). 14.20: Concert variat pentru masă 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii; Ins­trumente uşoare (discuri). 18.50: Jurnal în limba rusă. 19.00: D. Prof. Hristache Popescu: Ered­ial de flaut. 19.15: Răsboiul nostru sfânt. Pă­rintele Dimitriu Mircea: Duhul creş­tin al ostaşului nostru în răsboiul sf­ânt. 19.30: Marşuri româneşti şi muzică populară (discuri). 20.00: Conferinţa-Ing. Alex. Şte­­fănescu: Moldova şi pădurile ei. 20.30: Radio-Jurnal (III). 20.40: Corul Mitropoliei dirijat de 3. Tom­a Carp. 21.00: Muzică uşoară variată (disc.). 22.00: Radio-Jurnal (IV). 22.20: Muzică de jazz (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. Semnal. 21 : Jurnal în limba ucrainiană. 21.15 : Jurnal în limba rusă. 21.25 : Jurnal în limba turcă. 21.35 : Jurnal în limba italiană. 21.40: Jurnal in limba italiană. Muzică. 22 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 22.20 : Emisiune în limba italiană. Muzică (discuri). 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50 : Emisiune în limba engleză. DUMINICA 1 MARTIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55—9 . ORA DIMINEŢII: Deschi­derea emisiunii; Radio-jurnal; Muzi­că variată (discuri); Concert de fan­fară româno - german. 9 : Jurnal in limba rusă. 9.15 : Jurnal in limba ucrainiană. 9.30 : ORA RELIGIOASA: Transmi­sia serviciului religios de la Sf. Pa­triarhie. 11 . Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica” dirijat de Prof. Ham Weis­bach­, directorul Orchestrei sim­fonice din Viena. I. Prezntarea concertului simfonic de Em. Ciomac. H. Transmisie de la Ateneul Ro­mân. (In pauză: Radio-jurnal ; Jurna­lultural). 12.45 : Muzică variată uşoară (disc.) 13.50 : Ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestr. Petrică Moţoi; voce: Alexandru Gro­zuţă : Muzică românească. 15.40 : ORA SATULUI : I. „Ooameni de pe Sireţel’*, piesă radiofonică de At. Mitric. II. Muzică populară românească. III. Sfaturi agricole. IV. Muzică populară românească. V. Poşta sătenilor. 16.40 : MUNCA ŞI LUMINA — Pro­gram pentru muncitori. 17.39 : ORA COPIILOR: „Din năz­drăvăniile lui Ion Creangă” de lor Aurel Manolescu. 18 : UNIVERSITATEA RADIO - Ciclul „Scriitori-eroi dramatici”; Gr Tăuşan, Ovidiu. 18.20 : TEATRU I „OVIDIU”, de Vasile Alecs­and­ri. (Adaptare radio­fonică). 19.50: Ştirile serviciului german. 20 : Radio-jurnal. 20.05 : POŞTA MILITARĂ RADIO 20.30 : Coruri româneşti (discuri). 20.45 : Cronica războiului de Romu­lus Seişanu. 21 . 150 de ani de la naşterea la Rossini. Prezentare: Muzică de Ros­sini (discuri). 22 : Radio-jurnal; Sport. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDI SCURTE 23 : Muzică variată şi de dam (discuri). 24 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 9.30 : Transmisiunea serviciului re­ligios de la Sf. Mitropolie. 11.30 : Cronica vieţii religioase, Pă­trohes­tra naţională Toader Mihai, Romanţ şi arii naţionale. 13.20 : Radio-Jurnal (I). 13.30 : Continuarea programului or­chestrei naţionale Toader Mih­ai. 14 : Radio-jurnal (II). 14.20 : ORA VESELA cu d-nii: Mi­luţă Gh­eorghiu şi Const. Ramadan. 15 : închiderea emisiunii de prant 18.30: Deschiderea emisiunii: Con­cert de valsuri (discuri). 18.50 : Jurnal In limba rusă. 19 : Muzică din filme (discuri). 19.15 : Cronica săptămânii. 19.30 : Muzică variată uşoară (disc.: 20 : Corul Asociaţiei culturale C F. R. din Bacău dirijat de d. Aura Constantinescu: Cântece populare. 20.30 : Radio-jurnal (II). 20.40 : Muzică românească (discuri 21 : Din opere şi operete (discuri 22 : Radio-jurnal (IV). 22.20 : Muzică de dans (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii._______ SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. I-a) In oceanul Pacific şi in mările Extremului Orient, Japonia este aceea care cu flota şi aviaţia sa, domină acele vaste spaţii. După un comunicat al marelui cartier imperial japonez, în ziua de 21 Februarie, pe când o esca­dră inamică trecea la o distanţă de câteva sute de mile N. E. de insula Noua Guinee, avioanele marinei japoneze s’au aruncat cu toată încărcătura lor de bombe asupra unui vas port-avion, care a fost grav avariat. In cursul a­­cestui atac aero-naval, un al­t vas de război inamic a fost şi el grav avariat. In Birmania, trupele britanice continuă retragerea, urmărite de aproape de cele japoneze, în spa­ţiul situat la vest de râul Sittang. Joi avioanele japoneze au atacat iarăşi obiectivele militare din Rangoon In regiunea, de sud a insulei Luzon (Filipine) luptele au reîn­ceput. Pe frontul oriental european, comunicatul marelui cartier gene­ral german anunţă, că intre 15-24 Februarie, aviaţia sovietică a pier­dut 403 aparate, dintre care 265 în lupte aeriene; 44, doborî­te de artileria antiaeriană şi restul, au fost distruse pe pământ. Joi artileria grea germană a bombardat instalaţiile militare din Leningrad, iar aviaţia ger­mană mai multe sectoare şi ins­talaţii ale căii ferate strategice Murmansk. In diferite părţi ale frontului, numeroase atacuri ale unor forţe slabe sovietice, au fost respinse. In Cirenaica (Africa de nord) detaşamentele de recunoaştere germano-italiene au aruncat for­ţele de recunoaştere britanice, spre est de El Mechilli, R. S. PETIŢIONARII ŞI DISCIPLINA MUNCII (Urmare din pag. I-a) linişte în care să adâncească multiplele feţe ale oricărei pro­bleme, nici doar trebuinţa ab­solută de a fi la curent cu tot ce se scrie recent în legătură cu efectele formidabilei fră­mântări ce zgudue lumea, dar mai ales imperativul rezi­stenţei complicatei maşinării omeneşti, impun solicitatorilor şi petiţionarilor să ţină seamă că pretutindeni trebue să existe o disciplină a muncii, aşa cum a orânduit-o, în divina sa cu­minţenie, Cel a tot puternic. In interpretarea tendenţioasă şi subiectivă pe care aşa zisa „tinerime generoasă” o da la începutul acestui secol, noţiu­nea de „muncă” era legată nu­mai de efortul strict fizic, nu­mai munca manuală era soco­tită MUNCĂ. Astăzi însă ni­meni n’ar mai putea susţine a­­cest lucru. Truda grijidie a me­dicului, migala juristului prin­tre nuanţele jurisprudenţelor, înşiruirea contabilicească a ci­frelor, strădania preoţilor ar­tei, în toate domeniile de la cel mai mic până la cell mai de seamă, de la negustorul care stă toată ziua în picioare, până la şeful guvernului care trebue să aibă viziunea clară a întregu­lui câmp de activitate statal şi particular, muncă se numeşte, cu adaosul că istovitoarea şi copleşitoarea muncă intelec­tuală cruţă mai puţin decât cea fizică şi că pe bună dreptate ţi slujitorii celei dintâi ar pu­tea revendica vin minimum de ore de lucru — dar nu o fac! CRONICA SPORTURILOR Lucian Popescu înfruntă pe Constantin David ÎNAINTE de matchul cu bondavalui Candidat la titlul «itroemniial al categoriei pană, al cărui deţi­nător a fost. Lucian Popescu ur­mează să se Întâlnească, la Roma sau Bucureşti cu italianul Gimo Bondavalli, actuilul campion eu­ropean al­ categoriei. Cu această ocazie, italianul îşi va­ apăra tit­lul deţinut înainte de a participa la acest important eveniment, spre a-şi verifica forma, compatriotul no­stru va lupta cu Constantin Da­­vid, în cursul reuniunei ce se va desfăşura Duminică dimineaţa in arena circului Milea. Adversarul lui Lucian Popescu nu este un necunoscut. A avut o splendidă carieră internaţională de amator şi ca profesionist nu a cunoscut înfrângeri. Recent a dis­pus dându-i o lecţile de box, de Gheorghe Florea, învingătorul lui Dumitru Iordăneacu, fost cha­llenger al lui Lucianu Popescu. David­ Lucianu este un match care făgăduiește enorm și care, fără Îndoială, va satisface exigen­tele. Clasamentul boxe­urilor profesionişti pe anul 1942 Federaţia română de box a în­tocmit următorul clasament al boxeurilor profesionişti pe anul 1942 : Categ. Muscă Campion; D. Panaitescu. Seria I-a: neant. Seria II-a: Ion Chi­­riac. Seria IlI-a: Gh. Bidrischi, N. Ciocan, I. Imparatu şi V. Voi­­nescu. Categ. Cocoş Campion: Ion Genut Seria I-a: A. Oşca, Sandu Ion, Toma Aurel Seria II-a: Ion Chiriac, N. Stamate. Seria III: I. Impăratu, AL Marinnescu Şi Tudose Con­stantin. Categ. Pană Campion: Gh. Popescu. Seria I-a: C. Dumitrescu, D. Iordănes­­cu, L. Popescu, Sandu Ion şi To­ma Aurel. Seria II: A. Costescu şi D. Doicescu. Seria III: M. Do­­brescu, Gh. Florea, C. Stănescu, Tudose Constantin şi D. Voicu­­lescu. Categ.­rişoară Campion: Lucian Popescu. Se­ria I-a: St. Bogdan şi Gh. Co­vaci. Seria II-a: A. Climan şi Const. David. Seria III-a: Al. Câlcic, D. Dorianu, Gh. Florea, R. Roşianu, I. Scărlătescu, C. Stănescu, N. Timichez, G. Toth şi V. Zamfir. Categ. Semi Mijlocie Campion: C. Cionoiu. Seria I-a: V. Stoian. Seria II-a: V. Ig­nat. Seria III: Grigore Matei, Al. Mehedinţeanu, Gh. Nicolescu şi Sângheorghe L. Categ. Mijlocie­­Campion: Vacant. Seria I-a: M. Coculescu, M. Fulea, P. Mil­­coveanu și M. Theodorescu. Se­ria Il-a: neant Seria III-a: AL Giurcă, Const. Radu şi C. Rogo­­veanu.­­ Categ. Seri Grea: Campion: Gh. Georgescu. Se­ria I-a: M. Fulea, V. Şerbă­nescu. Seria Il-a: neant. Seria III: Petre Pop. Categoria Grea: Campion: V. Șerbămescu. Seria I-a: I. Petrescu. Seria II-a: neant. Seria HI: N. Iorgulescu și Gh. Popescu. INFORMAŢII SPORTIVE — Competiţiunea „Cupa de război“, pentru boxeurii ama­tori, se va ţine la Bucureşti, în­tre 11-15 Martie a. c. întrucât, potrivit regulamentului competi­­tiţiei, F. R. Box poate ceda or­ganizarea asociaţiilor afiliate sau organizatorilor licenţiaţi, se face cunoscut celor interesaţi că pot prezenta cererile lor în şe­dinţa comitetului care se va ţi­ne astăzi, ora 19, în str. Alex. Lahovary nr. 14. Până în prezent înscrierile în această probă înregistrează par­ticiparea eventuală a 75 amatori. — In competiţia deschisă pen­tru atribuirea titlului naţional al categoriei mijlocii, s-au depus la secretaritul F. R .BOX înscrieri­le boxeurilor M. Fulea, C. Cio­noiu şi M. Doculescu.­­ Boxeurul Gh. Popescu a ri­dicat provocarea ce i-a fost lan­sată şi omologată de F. R Box, de către boxeurul D. Iordănescu pentru titlul naţional al catego­riei până ce deţine. — S’a acordat asoc. I. A. R. Braşov, aprobarea de a organiza în acea localitate, la 8 Martie a c., o reuniune mixtă de box. UNI­VERSÜK Un hoţ moare in urma unei anchete Huşi, 24 Febr. O crimă, pe care d. comisar Moraru n’a putut-o încă lămuri bine, s’a săvârşit joi la o voie din împrejurimile oraşului. Cu o zi înainte, se comisese un furt la crama­­lui D-tru Cotlon din regiunea Fleş. Din primul moment, păguba­şul a bănui­t pe un anume Gh. Balint, zis Corcodel, vechiu puş­căriaş recidivist, care locuita la vila d-lui I. Dumitrescu din a­­propiere. A reclamat deci poliţiei, ple­când apoi să caute pe agentul Sfedu, delegat cu cercetările, pe care însă nu l-a putut găsi, însărcinând pe ginerii săi Gh. Toma şi Eugen Biru, ca să con­tinue căutarea agentului, Cotlon s’a dus la vie, ca de acolo să supraveghieze pe cel bănuit, ca să nu dispară. N’a trecut mult şi l-a zărit pe Balint îndreptându-se spre oraş cu un sac în spate. Acuzându-l deadreptul de fur­tul săvârşit la cramă, s’a iscat între ei o ceartă violentă. Intre timp au sosit şi cai doi gineri împreună cu agentul Sfedu, cari au luat apărarea lui Cotlon. Bálint a scos cuţitul, rănind pe adversarul său la un deget. Atunci, agentul Sfedu i-a dat o lovitură de baston peste mână, făcându-1 să scape cuţitul jos. Mergând apoi cu toţii spre via lui Cot­on, agentul Sfedu a în­ceput ancheta, determinând pe hoţ a mărturisi că el este auto­rul furtului şi că între altele a luat şi un butoiaş cu vin­ pe care l-a ascuns în zăpadă între via păgubaşului şi aceea unde locuia,­­ unde a şi fost găsit imediat. După descoperirea butoiaşului, s’au întors la via lui Cotlon, unde a continuat ancheta şi unde hoţul a fost bătut, ca să facă mărturisiri complete. Balint a fost apoi dus pe jos până la bariera oraşului, de unde n’a mai putut merge, şi a fost nevoe să fie adus la poliţie cu sania. Ajuns aici, a căzut în nesim­ţire, ne mai fiind posibil să i se ia nici cea mai mică declaraţie. Transportat la spital, după scurt timp, a încetat din viaţă, iar la autopsia ce i s-a făcut Sâmbătă, s-a constatat că moar­tea a provenit în urma unei emoragiii cerebrale. Atât Cotlon, cât şi ginerii săi, precum şi agentul Sfedu au tă­găduit că au lovit mortal pe hoţ. Toţi patru au fost înaintaţi parchetului, rămânând ca justi­ţia să stabilească asupra cui cade răspunderea. CURIER JUDICIAR PROCESUL D-LUI I. MIHALACHE D. Ion Mihalache, fost vice­preşedinte al consiliului de mi­niştri şi senator de drept, făcuse acţiune în contencios contra a­­dresei Biroului Senatului prin care i s’a comunicat că nu poate lua parte la lucrările maturului Corp, că nu-şi poate exercita aşa­dar atribuţiile calităţii sale, do­bândite potrivit Constituţiei, de­cât dacă şi după ce prestează ju­rământ disciplinei politice noui, rânduită în vremea aceea, a „Frontului Renaşterii Naţionale”, dacă se încolonează întrânsa şi dacă îi îmbracă uniforma. Procesul s’a desbătut îndelung în faţa Curţii de apel s. a. Partea adversă a obiectat că acţiunea este inadmisibilă între altele pentrucă poartă contra unui act de guvernământ — ne­­censurabil de instanţele judecă­toreşti — şi pentru că măsura însăşi s’a bizuit pe o dispoziţiune legală iarăşi neconsurabilă de instanţele de fond. Curtea — formată cu d-nii cons. Pănculescu, Gavrilescu şi Traian Niculescu — s’a pronun­ţat joi în cauză respingând ac­ţiunea d-lui I. Mihalache, ca inadmisibilă. NATHAN NATHANSOHN Infractor incorigibil şi inven­tiv, Nathan Nathansohn — deşi condamnat definitiv pentru unele din isprăvile comise — a reuşit totuşi să se sustragă până acum osândit şi să ţină în loc desba­­terea proceselor încă neresolvate, graţie celor mai cutezătoare ma­nopere. A recuzat complectele tribuna­lelor ; a recuzat apoi complectele Curţilor de apel chemate să re­zolve chestiunea recuzărilor pre­tinse la prima instanţă ; a recu­zat chiar plenul înaltei Curţi de casaţie şi justiţie s. N­. şi era cât pe aci să recuze până şi Sec­ţiunile Unite dacă observaţia re­prezentantului ministerului pu­blic nu-i înghieţa tentativa pe buze. De aceea a recurs la altă ope­raţie. A declarat neconstituţionale le­gile Ţării. Desbaterile s’au urmat, fireşte, asupra fiecărei cereri de acest soi până la capăt. Şi fireşte Na­than Nathansohn a pierdut pe toată linia. La drept vorbind a­­ câştigat, totuşi A câştigat învă­ţătura că legile atacate sunt con­stituţionale. A pierdut însă, în schimb, timpul Supremei Ins­tanţe irosit în examinarea fan­teziilor lui şi a compromis soar­ta altor procese ce nu s’au pu­tut judeca din pricina abuzului iscusitului infractor ce tempori­za astfel soluţia, aspră şi necru­ţătoare, în propriile lui cauze. In cele din urmă a epuizat însă şi această reţetă. Atunci a adoptat alta: contes­taţia contra deciziilor Supremei Curţi în Secţiuni Unite Pe te­m­em că s’au pronunţat şi de înalţi magistraţi contra cărora formulase cerere de recuzare! Chiar aceasta urmă să se ju­dece joi. Dar recurentul a cerut termen nou spre a depune supliment de motive. D. procuror general Coman Negoescu a semnalat înaltei Curţi rostul demersurilor, multiple şi variate, făcute de Nathansohn ; a subliniat latura de îndrăzneală şi lipsă de cuviinţă, a acestor demersuri , şi a cerut ca — în cazul când s-ar admite amânarea — dosarele de fond să fie resti­tuite instanţelor pentru ca pro­cesele, sabotate până acum cu a­­semenea manopere, să-şi reia cursul. înalta Curte a admis conclu­ziile ministerului public şi a dis­pus în consecinţă. AU FOST TRIMIŞI IN JUDECATA Parchetul, prin rechizitoriile d-lor procuror Gatoschi şi Sar­n Ionescu, a dispus joi trimiterea a dea dreptul în judecata tribuna­lului corecţional a următorilor infractori: Inginer D. Ionescu, din calea Dorobanţi 47, pentru înşelăciune în convenţii săvârşită prin aceea că a vândut un teren ce-l avea în suburbana Colentina (str. Re­gina Maria 88), de trei ori, — la trei cumpărători, succesiv — şi încasând preţul de la fiecare! Cristina Becht, soră de cari­tate, din str. Italiană 5, pentru escrocherie şi fals în declaraţii, fiindcă, pe deo parte, a estorcat diverse sume de la reclamanta d-na Ecat. Dumitrescu spre a le preda unei rude bolnave, dar şi le-a însuşit şi, pe de altă parte, şi-a declarat o falsă identitate (Hess) cu ocazia anchetei. Const. Popescu, ....din Str. Co­meta 86, pentru înşelăciune în convenţiuni comisă în dauna re­clamantului Fernand Jamotte, prin aceea că după ce i-a vân­dut recolta de lucernă­ de pe 18 pogoane (proprietatea sa) şi i-a încasat prețul, profitând de îm­prejurarea că n’avusese timp s’o ridice, a mai vândut-o odată, prin bună învoială şi pe preţ mai bun, Centrului de Rechiziţii; Gheorghe Bărsănescu, din str. Olăneşti 15, contabil la s. a. Schmidt, pentru jurământ fals prestat în procesul patronilor săi cu salariatul Zamfir Niculae; Zamfir Boda, funcţionar c. f. r., din str. Cocorăscu 80, tot pen­tru înşelăciune în convenţii, de­oarece a convins pe reclamantul D. Stroe că-i va livra lemne din stockurile ce pretindea că deţi­ne încasând şi preţul convenit, dar şi-a oprit banii fără să-şi respecte­­obligaţia . Ing. Teodor Sima, din str. Ţe­­peş Vodă 53, pentru că a falsi­ficat o adeverinţă a Societăţii Technice a Aeronauticei precum că este concentrat şi pentru că s’a folosit apoi de acest fals spre a obţine, prin contestaţie la exe­cutare, o hotărîre judecătorească, M. M. Rădulescu, din str. Benito Mussolini 21, pentru uzurpare de titluri de membru al corpului technic al arhitecţilor, prin aceea că fără să fie arhitect s’a pre­zentat ca atare semnând chiar planuri de construcție în această calitate; Ion Pizone, din str. Stupinei 2, pentru că a călcat prevederile le­giuirii privitoare la cartea de imobil prin aceea că a închiriat apartament in imobilul său lui Traian Gavrileţeanu fără să-i verifice identitatea şi fără să co­munice comisariatului fişa res­pectivă la timp (or, respectivul era urmărit pentru dezertare de autorităţile militare). Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să li­pească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului ex­pirat. îndureraţii: Frieda (Algera) şi Fanny fiice, Armand-Ziga, Isac, Marcel, fii, Lucia, Melanie şi Kät­he nurori, Isac Próféta ginere, David Diamant frate, Nellu, Nar­­cisse, Relu şi Leonie nepoţi, pre­cum ’ şi familiile înrudite aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpei lor Ernestina Leon Rohrlich înmormântarea s’a făcut Vi­neri 27 crt., ora 3 precis la Cimi­tirul Spaniol Bellu, In capela că­ruia se afla depusă. 59 îndureraţii: Ecaterina,­­ soţie Aranka mamă, Roszi, soră, Andor frate precum şi familia Fain, de­plâng moartea iubitului lor Dr. Zoltán Nemeth în vârstă de 47 ani înmormântarea s’a făcut Vineri ora 3. d­a. precis la Cimitirul is­­raelit Filantropia. 32 DUMINICA ORTODOXIEI LA BEIUŞ Beiuş, 23 Februarie In duhul unei vechi t­radiţiii, e Bisericii noastre de apărare şi cinstire a dreptei credinţe, Dumi­nică 22 Februarie, într’un cadru de adevărată religi­ozitate şi înăl­ţare sufletească s’a prăznuit în ora­şul nostru, de obştea româ­nească Duminica ortodoxiei, cu cinstea cuvenită. Serbarea religioasă s-a ţinut sub auspiciile Episcopiei orto­doxe de Oradea-Beiuş şi a cu­prins un ales program cultural şi artistic, desfăşurat în sala fes­tivă a şcoartei normale ortodoxe, la orele 5 d. a. In numeroasa a­­sistenţă erau prezenţi P. S. S. Episcopul Nicolae al Orăziii, con­silieri Zaharria Moga şi I. Guiaş, prof. George Bota fost inspector şcolar, protopop Petru E. Papp, protopop româno-unit dr. V. Hetco, dr. I. Ilinte secretarul e­­piscopiei unite, protopop Bali­ban, P. Balog preşedinte de tri­bunal, G. Banciu procuror, G. Anastasiu inspector,­­şcolar pri­mar, d-şoara Marta Grigorescu directoarea şcoalei norma­le, a­­vocat I. Bocu, Neagu directorul şcoalei primare, avocat Viditoan, ofiţeri­ din gardBoamna Beiuş, corpul profesoral al şcoalei nor­male, profesor P. Bolcaş, profe­sor C. Sava, diacon Iosif E. Na­­ghiu, T. L. Roşu, eleve, elevi şi public. S-a cântat rugăciunea „Tatăl Nostru“ (cor), după care a ur­mat interesanta conferinţă cu subiectul­­ ,,Fost-au primii creş­tini comunişti?“, desvoltată de P. S. S. Episcopul Nicolae, în locul prof. Gr. T. Marcu de la Academia teologică din Sibiu, care în ultimul moment a anun­ţat că nu poate veni, P. S. Sa începe conferinţa p­rin a caracteriza decadenţa filosofiei spirituale la începutul sec. al XIX-lea, care perioadă coincide cu naşterea şi desvoltarea filoso­fiei materialiste din a cărei tran­sformare pe plan istoric — ma­terialismul istoric — şi politic s’a născut sistemul comunist al lui Karl Marx. „Comunismul — spune P. S. Sa — este un sistem social şi cuprinde um program poli­tic, o ideologie socială. In timp ce bol­şevismul sovietic e mai mult o psihoză socială decât un sistem ori program politic. E o depre­siune spirituală datorată unei crize politice. Este negarea tutu­ror valorilor existente“. Cu multă claritate şi com­pe­­tinţă ştiinţifică P­­S. Sa combate rând pe rând obiecţiunile comu­niştilor că însuşi Isus Hriistos ar fi fost cel dintâi revoluţionar social, că Apostolii şi comunita­tea de creştini din Ierusalim ar fi trăit într’o viaţă comunitară, desfiinţând proprietatea. In lumina adevărului P. S. Sa primtr’um paralelism faţă de co­munismul a­ctual arată concepţia comuniunii de bunuri, la primii creştini,, ce este în primul rând de ordin religios, voluntar şi li­ber, care nu exclude ci consi­deră de primă necesitate pro­prietatea personală şi dreptul absolut de a dispune de ea. Mântuitorul nu condamnă avu­ţia,­­căci milostenia creştină e cea dintâi poruncă a Evangheliei şi a mântuirii v­i.­ Cu­m poţi face milostenie fără a avea bunuri materiale ? De î­nm­iediere P. S. S. face apel la ajutorarea în aceste vremi de unicitate istorică, a celor lipsiţi şi a familiilor celor plecaţi să nimicească acest comunism şi bolşevism anti-religios şi anti­naţional. După conferinţă, conul şcoalei normale ortodoxe de sub condu­cerea d-nei prof. Olimpia Neagu, a executat, admirabil, un frumos repertoriu muzical. S-au declamat şi poezii CONSFĂTUIREA MEDICILOR LA ARAD A. d. 23 Februarie Dumin­că, 22 Februarie, s-a ţi­nut, în oraşul nostru, conferinţa trimestrială a medicilor primari, conducători de inst­ituţiuni sani­tare şi de circumscripţii urbane şi rurale. Conferinţa a fost ono­rată cu prezenţa d-lui dr. N. Buteanu, inspector general sani­tar şi a fost prezidată de d. dr. Dimitrie Cosma, prim-medicul judeţului Arad. Conferinţa a ur­mărit stabilirea unui program de muncă comună pentru desvolta­rea cât mai raţională a principii­lor sanitare atât din punct de ve­dere ideologic, cât şi din punct de vedere practic. S-a mai dis­cutat şi programul de muncă pe terenul sănătăţii publice. D. dr. Romuald Coţioiu, medi­cul primar al municipiului Arad, a citit o foarte interesantă lucrare despre bolile epidemice, sublini­ind mai ales aspectele demopol­­ti­ce ale oraşului Arad şi pe cele sanitare de care s’a ocupat în mod foarte amănunţit. In numele spitalului de copii a vorbit apoi d­­r. Cornel Radu, primarul oraşului nostru, care a lămurit, în observaţiuni foarte judicioase, actuala situaţie a spi­talelor, precizând că se impune o cât mai largă descentralizare, sin­gurul mijloc care dă nouţ şi efi­cace posibilităţi medicilor condu­cători de instituţiuni sanitare de a-şi mări randamentul de muncă şi a fi cât mai de folos instituţiu­­nilor ce le conduc, precum şi bolnavilor care le cercetează. D. dr. Ioan Pescariu s’a ocupat de necesitatea înfiinţării unei secţii de boli contagioase. D. dr. Dimitre Cosma, medicul primar al judeţului Arad, barat pe rapoartele făcute de d. dr. S. Teşici, medicul ambulatorului po­liclinic local, arată că se impun măsuri foarte energice pentru stăvilirea bolilor sociale, îndeo­sebi a sifilisului care, după cum rezultă din statisticile făcute de d-rul Teşici, a luat proporţie ne­bănuit de mare. Numărul conta­minanţilor a crescut faţă de anul trecut cu 300%, ceea ce este cât se poate de îngrijorător. Analizând chestiunea privitoare la maternitate, d. dr. Salvator Vuia, directorul institutului poli­clinic, cere să se iniţieze cursuri de perfecţionare pentru medici şi personalul sanitar. In numele medicilor de circum­scripţie urbane şi rurale au luat cuvântul d-nii: dr Băbuţia, dr. Iova, dr Boerau, etc., cari au pre­zentat documentate doleanţe­Medicii prezenţi la această con­sfătuire, de comun acord şi ba­zaţi pe îndeletnicirile lor practice î­n domeniul sănătăţii publice, cer abrogarea obligaţiunilor bi­ro­­cratice prea excesive, spre a putea avea medicii timpul nece­sar pentru adevărata lor chemare şi luptă preventivă pe teren şi nu prin activitate de birou. Asupra celor expuse şi discu­­t­ate, şi-a spus cuvântul d. dr. Nicolae Buteanu, inspector ge­neral sanitar, care scoate la ivea­lă că contribuţia medicilor de la această consfătuire a întrecut şi cele mai optimiste aşteptări şi că nivelul discuţiunilor s’a mişcat pe cel mai înalt grad academic, ceea ce denotă încă odată seriozi­tate cu care au ţinut să ia parte la consfătuire. Le aduce tuturor călduroase mulţumiri, pentru munca depusă şi promite să facă cunoscute doleanţele medicilor a­­rădani locuitorilor în drept. Apoi tot d-sa propune, iar cei pre­zenţi primesc cu multă simpatie trimiterea de telegrame de oma­giu Conducătorului Statului Ro­mân Mareşal Antonescu şi mi­nistrului sănătăţii publice, d. dr. Petre Tomescu, după care consfătuirea a luat sfârşit -©♦o-ZIUA ORTODOXIEI LA ARAD Arad, 23 Febr. Ca şi în anii trecuţi, aşa şi de data aceasta Ziua Ortodoxiei s-a sărbătorit în localitate cu un falst deosebit şi cu participarea în maissă a credincioşilor ortodoxi de la noi. Programul acestei zile a început la orele 10 înainte de masă. Duminecă, 22 Februarie, prin oficierea sfintei liturghii, ce s’a făcut la catedrala de că­tre un sobor de preoţi, în frunte cu P. S. S. dr. Andreiu chiriarhul Aradului, care în cursul prices­­nei a împărtăşit cu sfintele taine o mare mulţime de credincioşi, printre către şi foarte mulţi in­telectuali. Apoi S. S. Andreiu a rostit o impresionantă predică a­­vând ca subiect „Problema su­ferinţei“. Face, apoi, de închee­­re, un călduros apel la unire şi respectarea cu sfinţenie a tutu­ror tradiţiilor noastre strămo­şeşti, ca religia şi naţionalismul. După masă la orele 18 a fost un foarte reuşit spectacol artis­­tico-religios, organizat de Soc. ortodoxă naţională a femeilor române, în colaborare cu Acade­mia teologică. Programul ser­bării a început cu corul „Tatăl Nostru“, după care a urmat con­ferinţa părintelui dr. Ilarion V. Felea, profesor Îst Academia teo­logică, care a vorbit în locul d-lui profesor universitar I. Gh. Savin, dela Universitatea din Bucureşti, care din cauză de boală n’a putut participa la a­­cest festival, bine organizat şi Mr . Primăria Arad a acordat terenul necesar căminului de ucenice Arad, 23 Febr. Printr o decizie recentă, pri­măria municipiului a acordat ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, un teren în întindere de un jug. cald, şi 57 stânjeni pătraţi, în vederea con­struirii căminului de ucenice, proectat. Terenul e situat în ca­lea Bihorului nr. 2 bis şi a fost evaluat la 1.988.400 lei. Dacă mi­nisterul muncii, sănătăţii şi ocro­tirilor sociale nu va construi că­minul proectat în termen de 5­­uni, cum şi dacă edificiul lui i se va schimba destinaţia, el va re­veni primăriei. Terenul a fost acordat în mod gratuit.­­©♦O­Dana Cernicanu, cu copiii Şi familiile înrudite, anunţă paras­tasul de şapte ani, al regretatului lor soţ şi tată Constantin Cernicanu fost profesor (Galaţi) şi de 18 ani al regretatei lor, ma­mă şi mamă mare, ANA ANGHEL care va avea loc Duminică 1 Mar­tie ,orele 11 la biserica Spirea Ve­che, str. Puişor şi la pâinea zil­nică. 50 Paraschiva Dumitriu cu copiii, anunţă cu aceeaşi durere parasta­sul de 6 lumi al scumpei lor Olimpia Dumitriu care va avea loc Sâmbătă 28 oct., ora 9 dim. în biserica Sft. Vineri, Calea Griviţei şi la Pâinea zil­nică. 49 Cu aceeaş nemărginită durere Maria şi Alexandru Olaru, fac cunoscut rudelor şi cunoscuţilor trecerea a 40 zile petrecute în la­crimi, de la săvârşirea din viaţă a unicului lor îngeraş Mariana Viorica Olaru Parastasul va avea loc în ziua de 28 Februarie 1942, orele 11 la Biserica Română-Unică din­ str. Polonă. 40 Cu aceiaşi durere, familia Leon Eraclide şi Pr­ofiriţa Atanasiu, a­­nunţă­m parastasul de 40 zile al scumpei lor Fiorica Pompiliu-Sărăteanu care se va oficia Sâmbătă 28 Fe­bruarie orele 10 la Biserica Sfinţii Apostoli, Cimitirul Bellu şi Pâinea Zilnică. 61 + Alexandru şi Iulianna cu Adrian, Elena şi Gheor­ghe Aldea cu Sanda şi Mi­hai Virgil, Lygia cu Dunu împreună cu familiile An­­gelescu, Bărbulescu, Ionescu, Po­­pescu, Iacami şi Stoica, anunţă cu inima întristată încetarea din viaţă a scumpei lor mame bunice, soacre şi mătuşi Ana Popescu-Răcari institutoare-pensionară fostă directoare a şcoalei de fete Nr. 30 înmormântarea va avea loc Sâmbătă 28 Februarie a. c., ora 2,30 p. m., când cortegiul funebru va porni din str. Trotuş 79 spre chiltrul Sf. Vineri, 41 Profesor Basil Munteanu cu soţia cu durere anunţă pier­derea părintelui lor . Ion Munteanu înmormântarea s’a făcut în ziua de 27 Februarie la Brăila. 39 Cu inima sdrobită de du­rere, Elisse soţie, Elena şi Aureliu noră şi fiu Milena şi Victor fiică şi ginere, Constantin şi Melania fiu şi nepoată împreună cu celelalte familii în­rudite anunţă încetarea din viaţă­ a celui ce le-a fost drag Constantin P. Rădulescu Pensionar C. F. R. fost controlor în vârstă de 60 ani înhumarea se va face La cimiti­rul Bellu, Sâmbătă ora 3 d. a. Cor­tegiul funebru porneşte din şos. Giurgiului 43. Aceasta serveşte în loc de altă invitaţie. 37 + In veci nemângâiaţi Elise soţie Hagopic, Asadar şi Haig fraţi, Mihran Poladian socru, Paranţ cumnată, Luiza nepoată împreună cu fami­liile înrudite anunţă încetarea din viaţă, a iubitului lor Gabriel Arakelian Comerciant înmormântarea va avea loc Sâm­bătă 28 Februarie a. c. Cortegiul va porni la locul de veci la ora 14 de la Biserica Armeană unde se află depus corpul defunctului. 47­­ Studenţii anului II ai Fa­cultăţii de Farmacie, anun­ţă cu durere încetarea din viaţă a dragei si muu re­gretatei lor colege Marieta Viz­eanu şi exprimă condoleanţele lor fami­liei îndurerate. 83­­ Cu nemărginită durere , Marioara şi Petre Popes­cu, cu Mihai, Elena şi Pe­tre Creci cu Gabriel şi Mariana, fiice, gineri şi nepoţi pre­cum şi familiile înrudite anunţă încetarea din viaţă a prea bunei lor mame şi bunică Dumitru Georgescu decedată în ziua de 26 Febr. a. c. înmormântarea va avea loc în ziua de 28 Februarie 1942 ora 314 p. m. la cimitirul Reînvierea, în capela căruia corpul defunctei este depus. 35 . Advocatul Vătăşoiu Petre cu du­rerea în suflet anunţă scurgerea celor şase luni de când moartea fulgerătoare i-a răpit pe soţia şi fiica sa Victoria Vătăşoiu Advocată DOINA Rădica Liana Vătăşoiu Parastasul se va oficia Sâmbătă 28 Februarie 1942 ora 10 la Biseri­ca Sfinţii Apostoli, Cimitirul Sfân­ta Vineri şi Pâinea Zilnică Splaiul Independenţei.­­ Cu aceeaş nesfârşită durere Cor­­n­eliu soţ, Felicia şi Iuliu fii, anun­ţă rudele şi prietenii că s’a împli­nit un an dela pierderea scumpei şi iubitei lor Valeria C. Chiţu * Parastasul se va oficia Sâmbătă 28 Februarie Biserica Icoanei ora 11 cimitir Belu şi Pâinea Zilnică. 19 Cu aceiaşi durere Doamna Fi­­lofteia N. Drăguţescu cu fiul a­­mintă rudele şi cunoştinţele că se împlineşte un an de când i-a pă­răsit neuitatul lor soţ şi tată Niculae Drăguţescu Cofetar Slujba pomenirii va avea loc Sămbătă 28 Feb. 1942 la Biserica Bălăneanu (Şos. Mihai Bravu) ora 10 precis şi Uniunea Mamelor. 24 Doamna Ecaterina Gr. Emanoil, cu aceeaş nemărginită durere anunţă rudele şi prietenii că au trecut 3 ani de când crudul destin a despărţit-o de unicul ei fiu ado­rat Mircea Gr. Emanoil Slujba parastasului se va oficia la biserica Sf. Troiţă din Calea Du­­deşti. Sâmbătă 28 Februarie ora 10. 13 Cu aceeaş durere ce ne apasă şi’n taină ne chinuieşte, Cleo şi Ion Ardeleanu anunţăm rudele, prie­tenii şi colegii că Sâmbătă 28 Fe­bruarie se-­mpline­se 6 ani de când destinul crud ne-a răpit ce-am avuit mai scump pe lume, singurul nostru copil ideal Horia I. Ardeleanu în etate de 14 ani fost elev în clasa IV-a A liceul Petru & Pavel Ploeşti Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 28 Februarie ora 10, în biserica Sf. Ştefan din Ploeşti şi la căsuţa lui de veci din cimitirul Viişoara. 8 . Maria mamă, Nicolae tată, Eugen şi Ilie fraţi, precum şi familiile înrudite, au ne­mărginita durere să anunţe încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă, a scumpului şi în veci neuitatului lor Cristea Eşanu (TAPI) în etate de 25 ani înmormântarea va avea loc în ziua de 28 Februarie a. c. ora 15, cortegiul va porni din str. Silvia 41, la Cimitirul Reînvierea. Rugaţi-vă pentru sufletul lui bun şi blând. 20­­ Direcţiunea şi personalul Soc. Anon. MAGAZINELE UNITE DE FIERĂRIE a­nuliţă cu durere Încetarea din viaţă a funcţionarului şi cole­gului lor Cristea Eşanu , căruia ii vor păstra o pioasă a­­mintire, înmormântarea va avea loc la cimitirul Reînvierea, cortegiul por­nind de la domiciliul defunctului, str. Sylvia (şos. Colentina No. 41, Sâmbătă 28 Februarie orele 3 d. a. 26 + Profund îndureraţi Avocat Vladimir Holota soţ, Jeanna Maior Manolescu mamă, Victor şi Tereza Manolescu, Emilian Manolescu, Getta Manole­scu, fraţi, soră şi cumnată, Lucia General Alexiu, Maria şi Doctor Jean Carauda, mătuşi şi unchi, Maria Minescu cu fiul, vară şi ne­pot, împreună cu familiile înrudite au durerea de a anunţa pierderea scumpei şi iubitei lor . DOCTOR Lucreţia Manolescu-Holota după o grea suferinţă. Incinerarea s-a făcut la Crematoriul Cenuşa în ziua de Vineri 27 Februarie a. c. ora 30 p. m., după dorinţa sa. i­sm­­ 67 ' '. i­j „ '.“iá.'

Next