Universul - Capitala, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)
1942-04-01 / nr. 89
t ECHITATE ECONOMICĂ . Raţionalizarea consuimulii s’a vădit indispensabilă în vremuri de război, ca o măsură elementară de prevedere. Fiindcă nimeni nu ştie cât va dura războiul, iar până la încetarea lui, e necesar să se asigure o distribuţie echilibrată între nevoile armatei şi ale populaţiei, paralel cu o aprovizionare modestă dar sigură şi echitabilă pentru toate categoriile de consumatori. E adevărat, că odată cu introducerea unor restricţiuni sau a regimului cartelei la unele articole, s’a constatat o creştere vertiginoasă a curentului de achiziţionare a produselor necartelate încă, dar în privinţa cărora sunt temeri că mai curând sau mai târziu vor fi supuse şi ele regimului de restricţiuni. Pe piaţa noastră s’a observat în timpul din urmă acest curent al goanei după supraaprovizimări în compartimentul textilelor. Comunicatul dat zilele trecute de organele de resort a calmat spiritele şi a ferit piaţa de tulburări. Pentru o asigurare mai eficace a pieţii cu textile, în special în sectorul stofelor, ar fi de dorit însă măsuri de înlesnire efectivă a aprovizionării cu materiile prime necesare de provenienţă indigenă. Prin decretul-lege din 4 Octombrie 1941 s’a decretat îngheţarea preţurilor la nivelul constatat, la 1 Septembrie 1941. Or, preţurile de etunici nu mai corespund condiţiunilor de azi ale pieţii, iar revizuirea preţurilor nu se poate face decât cu autorizaţia ministerului economiei naţionale. Pentru articolele de import revizuirea se face prin examinarea de la caz la caz, acordpnril co erwriinîlotificate ale preţurilor, se impune şi pentru materiile prime similiare indigene, care nu pot fi sustrase necesităţii de armonizare a preţului lor cu tendinţa zilei. De altfel însăşi experienţa arată că numai ţinându-se seama de acest proces de sincronizare a preţuirilor cu tendinţele naturale ale pieţii, putem avea o piaţă mai bine aprovizionată decât atunci când se stătue în preţuri necorespunzătoare. Această constatare este cu atât mai valabilă pentru produsele ţărăneşti, cum în cazul textilelor peste lâna sau deşeurille pe care le folosesc fabricele de stofe. Fără o justă sincronizare a preţurilor la aceste materii prime, marfa nu apare pe piaţă în cantităţile trebuitoare. In schimb se încurajează comerţul clandestin, cu câştigurile lui ilicite, în paguba producătorului, a comerţului cinstit, ca şi a statului, adică în detrimentul întregei colectivităţi. Preţul de vânzare al tuturor produselor, deci şi al materiei prime de mai sus, trebue socotit pe teren, ţinând seama de toate elementele care scumpesc direct sau indirect viaţa tuturor şi deci şi a producătorului. Sacrificiul nu trebue cerut numai de la unele categorii. Măsura de a avea preţuri echitabile, trebue completată, aşadar, cu căutarea motivelor care determină dispariţia unor mărfuri de pe piaţa liberă, cu ascultarea atentă a doleanţelor producătorilor, cu satisfacerea cererilor îndreptăţite, cu aplicarea de măsuri simple, omeneşti, dar care ar da rezultate îmbucurătoare şi pentru consumatorii nevoiţi să se lase azi pradă intermediarilor şi pentru Berlin, 30 (Radar). — înaltul comandament al forţelor armate anunţă că lupte violente s’au desfăşurat la 28 Martie 16 suleste de lacul Ilmen, în cursul cărora atacurile repetate ale sovieticilor au fost respinse cu pierderi mari pentru ei. Un contra-atac german a permis să se forţeze poziţiile sovietice, coloanele inamice, fiind surprinse şi decimate. Berlin, 30 (Rador). — Cu privire la luptele desfăşurate la est de Charkov şi semnalate de comunicatul militar german din 25 Martie, se află acum că inamicul a avut pierderile următoare: 600 In afară de sute de morţi, sovieticii au mai lăsat pe teren aproximativ 250 de prizonieri, 12 tunuri şi 11 tancuri. Lupte locale de o mare vilenţă au mai fost date şi în unele punct® din regiunea de nord-est a lacului amidit. Şi aci, trupele sovietice au atacat cu elemente blindate, dar au fost respinse şi au lăsat cinci tancuri pe teren, morţi, 600 prizonieri, 81 tunuri, 10 aruncătoare de granate, 14 mitraliere 14 aruncătoare de flăcări şi numeroase arme automate şi cu repetiţie. Mari pierderi sovietice la est de Charkov Englezii au plătit scump încercarea de debarcare pe coasta Franţei Berlin, 30 (Rador). — Se află din sursă militară că englezii au plătit scump eşecul lor de la St. Nazaire. Vedetele rapide engleze, martore ale Înfrângerii, plutesc și acum Că epave arse in largul estuarului Loirei. Printre britanicii cari au scăpat cu viaţă şi au fost făcuţi prizonieri, se află şi sublocotenentul Stewart HiH, care a făcut următoarea descriere a atacului din acea noapte: Comandam una din vedetele rapide având misiunea de a arunca în aer unele amenajamente din port. Dar vasul nostru a fost atins de proiectilele artileriei înainte de a putea ajunge la coastă. In cele din urmă, luându-ne după lumina farurilor germane am reuşit să ne apropiem de coastă. Mulţi dintre camarazi însă fuseseră ucişi de focul artileriei germane. După o luptă corp la corp cu marinarii germani am fost făcuți prizonieri. Eu sunt rănit, dar sunt fericit că am scăpat cu viaţă. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Bătălia din Atlantic. •— Operaţiile de pe frontul oriental, din Birmania şi Noua Guinee In Atlanticul de nord şi central, războiul submarin şi aeronava continuă. In ultimei® zile, în faţa coastei Statelor Unite, între New-York şi insula Terre- Neuve — care este principala zonă de operaţiuni a submarinelor germane — au fost torpilate şi scufundate 16 vase de comerţ, dintre care 8 petroliere, cu un tonaj total de 110.600 tone. Un alt convoi mare britanic, puternic protejat de unităţi ale marinei de război, cu destinaţia Murmansk, — portul sovietic de pe coasta Oceanului îngheţat de Nord, care e liber de gheţuri în tot cursul anului, — a fost atacat noaptea de distrugătoarele şi avioanele germane în largul oceanului Atlantic de nord. Lupta a continuat a doua zi între formaţiunea de distrugătoare germane şi forţele navale superioare ale inamicului, compuse din mai multe crucişetoare şi distrugătoare. In cursul acestor lupte aero-navale, două vase de transport britanice încărcate cu tancuri şi muniţiuni, s’au scufundat; un crucişetor britanic a fost lovit în plin şi un distrugător german este declarat piețe1"* de comunicatul marelui cartier german. După un tablou cartografic al bătăliei din Atlantic, Întocmit de germani acum câteva zile, privitor la operaţiunile submarinelor germane în ultimele două luni şi în care sunt indicate zonele şi locurile unde s’au produs atacurile, precum şi numărul vaselor torpilate şi scufundate, cu precizarea tonajului şi a caracteristicei lor, reţinem următoarele informaţii şi cifre interesante : Cu toate că pe întreg spaţiul imens al Atlanticului de nord şi central, cuprins între insulele Grönlanda şi Islanda, la nord, coastele Canadei, Statelor Unite şi Americei centrale, la vest şi coastele Europei şi Africei, la est, războiul submarin s’a intensificat, două sunt zonele în care s’au efectuat până acum operaţiunile cele mai importante: una, între insula Terre Neuve şi regiunea maritimă a New-Yorkului; a doua, în marea Caraibelor, numită şi marea Anteror, din apropierea coastelor Americei centrale şi de sud. In cele două zone au fost torpilate şi scufundate până la 15 Martie — ultima dată cuprinsă în tabloul cartografic german — 151 de vase comerciale inamice, dintre care 58 petroliere, cu un tonaj total de 1.029.000 tone. Explicaţia alegerii acestor zone pentru operaţiunile submarinelor germane, este următoarea: liniile maritime cele mai frecventate din Atlanticul de nord pornesc de la New York şi trec pe lângă coastele insulei Terre Neuve, de unde se Îndreaptă, fie spre est, in direcţia Irlanda-Anglia, fie spre nord-est, în direcţia Groenlanda — Islanda — Anglia, sau Murmansk, portul sovietic de pe coasta oceanului Artctic. Pe aceste linii circulă con valurile mari americane compuse din vase de comerţ, escortate de formaţiuni navale. Apoi sunt liniile maritime ce trec dealungul zonei coastelor Americei de nord şi prin marea Caraibelor (Antile), care sunt folosite mai mult de convoiurile anglo-americane protejate, compuse din vase petroliere. Ca să poată tăia aceste linii de aprovizionare cu petrol şi derivatele sale, ale Statelor Unite şi Marii Britanii, submarinele germane şi cele italiene, operează în zona mării Caraibelor. Un alt scop al acestor operaţiuni, tot atât de important din punctul de vedere strategi® maritim este ameninţarea liniei principale americane de comunicaţie ce trece din oceanul Atlantic şi marea Caraibelor, prin canalul Panama, în oceanul Pacific. Pe această cale trec şi vasele de război americane dintr’un ocean în altul. Pe frontul oriental, în sectorul de sud, in spaţiul situat la est de Charkov, atacurile violente ale trupelor sovietice au fost respinse, ca şi celelalte date în sectoarele central şi de la nord, în regiunile Kalinin, sud-est şi nordest de lacul Ilmen. In cursul unui puternic contra-atac german (în regiunea sud-est de lacul Ilmen), mai multe coloane sovietice au fost nimicite. Pe frontul din Birmania, trupele japoneze, după ce au ocupat Tungoo, au angajat lupte cu cele chineze la nord de această localitate. Noui forțe japoneze se concentrează la vest de fluviul Irauadi și sud de Mandalay, unde lupte grele sunt în curs în zona căii ferate Rangoon-Mandalay. In Noua Guinee orientală coloanele rapide japoneze, care înaintează pe valea Marckham, se găsesc la 60 km. distanţă de Port-Moresby. Aviaţia japoneză atacă continuu Port-Darwin, baza de pe coasta de nord a Australiei și insula fortificată Corregidor din golful Manila (Filipine). ____ R. SEISANU EXCELENTE RELATII NU ÎNTÂRZIAŢI cu subscrierea LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII Se subliniază în modul cel mai cordial pasajul în care Mareşalul Antonescu a declarat că oriunde se întâlnesc Soldaţi germani şi români, ei înaintează împreună cu cei mai buni camarazi. Comunicatele militare germane precum şi comentariile oficiale au avut în ultimul timp şi în repetate rânduri ocazia de a sublinia eroismul şi capacitatea de luptă ale soldatului român. Se poate spune că atmosfera dintre Germania şi România nu a fost niciodată atât de cordială ca acum. Această constatare are o deosebită importanţă, avându-se în vedere încercările adversarilor comuni de a tulbura legăturile dintre cele două state. ❖ Intre timp, şi Bulgaria, în urma declaraţiilor d-lui Filoff, s’a încadrat necondiţionat în cercul Nouei Europe. In urma acestui fapt, situaţia din Sud-Estul Europei, s’a consolidat, fără îndoială, foarte mult. Pe primul plan al discuţiilor internaţionale figurează statutul Indiei elaborat de sir Stafford Cripps. Statutul are însă o serie de lipsuri mari care fac să se nască bănuiala că Anglia încearcă din nou să înşele India, ca şi in războiul mondial. O dovadă în această privinţă este faptul că Marea Britanie s’a decis numai sub presiunea înaintării japoneze să vină cu aceste propuneri. In ceea ce priveşte propunerile din statut, ele nu pot fi privite drept serioase din următoarele motive: 1) Fiindcă ar urma să intre în vigoare deabia după încetarea ostilităţilor; 2) Conducerea chestiunilor militare ale Indiei rămâne mai departe în mâinile englezilor; •,cu înainte iluzorii. In special cuvintele „după încetarea ostilităţilor" dau mult de bănuit, deoarece aceste ostilităţi vor dura probabil încă mult timp, din cauza haosului ce există în Asia. Totuş, se poate presupune că propunerile vor fi acceptate, deoarece d. Cripps nu şi-a ales majoritatea partenerilor de desbateri din rândurile mişcării pentru independenţa Indiei. Dacă Anglia s’ar fi simţit tare, s’ar fi folosit de ultima ocazie oferită, spre a acorda Indiei libertatea completă şi spre a câştiga poate in acest mod India sau un aliat liber. Cât de slabă este Anglia reese dintr’o serie de evenimente care aruncă o lumină caracteristică asupra Londrei. Berlin, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Rador” transmite: Discursul d-lui Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, rostit Sâmbătă la Breaza, a fost excepţional de bine primit in cercurile din Berlin. Se subliniază pasajul în care Conducătorul Statului a spus că toată viaţa sa a stat sub semnul muncii şi luptei Din această deviză guvernul a făcut fundamentul vieţii româneşti. In această concepţie, d. Mareşal Antonescu a urmărit totdeauna cu admiraţie progresul poporului muncitor german de sub conducerea marelui Fuehrer. Tineretul german şi-a regăsit disciplina naţională prin muncă într’un timp scurt şi a asigurat Aceste parte, după cum se ştie, din Realităţile cu renume mondial, din cauza clădirilor din Evul Mediu şi nu are nici cea mai mică importanţă militară. Oraşul Lübeck a fost groaznic distrus, şi tocmai partea istorică a lui, cu cunoscutele biserici şi turle, a căzut victima bombardamentului britanic. După părerile germane, distrugerea oraşului Lübeck este una din faptele cele mai necugetate ale istoriei şi expresiunea slăbiciunii britanice, deoarece, după cum dovedeşte expediţia nereuşită de la Saint Nazaire, Marea Britanie nu are puterea de a desfăşura o ofensivă aşa cum e cerută din ce în ce mai insistent de bolşevici. poporului german avantagii care l-au pus în situaţia de a scrie cu sângele acestui tineret o pagină strălucită în istoria germană şi mondială. Ţinta Mareşalului — se subliniază în cercurile germane — este de a învăţa ţăranul şi soldatul român să-şi îngrijească pământul său cu aceiaşi pricepere cu care luptă astăzi. Din acest motiv, d-sa a pus la baza muncii de folos obştesc experienţa germană. Aceleaşi cercuri germane subliniază în sfârşit pasajul din cuvântarea d-lui Mareşal Antonescu în care d-sa a arătat că totdeauna acolo unde s’au întâlnit poporul român şi cel german au domnit simţămintele cele mai curate. ❖ Cercurile berlineze despre discursul d-lui Mareşal Antonescu la Breaza RĂSPUNSUL PE CARE L-AR FI DAT GANDHI LUI SIR STAFFORD CRIPPS Stockholm, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.‘‘ transmite: După cum reiese dintr’o informaţie dată de „United Press”, sir Irvins nu a reuşit să aibă bat ce părere are despre propunerile britanice făcute Indiei. „Dacă preşedintele congresului mi-ar cere sfatul, eu i-aşi răspunde: totul a fost aranjat dinainte, aşa că trebuie să ne supunem, cu sau fără voia edie că P JU-irtni, de ancă pocuda IN PACIFIC Un submarin japonez „de buzunar“ este coborât de pe un crucișător IN SERVICIUL PATRIEI Zilele acestea au fost pe plan intern două manifestări, a căror importanţă reţine în mod deosebit atenţia opiniei noastre publice. Este vorba în primul rând de vizita pe care d. Mareşal Ion Antonescu a făcut-o la Şcoala comandanţilor muncii tineretului român de la Breaza, cu prilejul căreia Conducătorul Statului a rostit cuvinte de sănătoasă şi temeinică îndrumare pentru tineretul nostru, iar în al doilea rând de jurământul pe care nouii recruţi l-au depus în cadrul unor mari solemnităţi. Cele două manifestări privesc deopotrivă tânăra noastră generaţie, care se ridică în către tineret. Prin muncă ne putem ridica pe noi înşine, prin muncă ne înălţăm neamul şi ţara şi numai prin muncă putem pune în valoare bogăţiile pământului nostru. Munca este însă o luptă tenace, clipă de clipă, zi de zi, ieşind învingător, ca şi într’un război, numai acela care-şi organizează forţele şi perseverează cu pasiune, în împlinirea scopului înalt ce şi-a propus să-l atingă. „Avem într’adevăr o ţară frumoasă şi un ţăran bun şi vrednic”, a cum a spus d. Mareşal Antonescu. „El este însă sărac, pe un pământ roditor, fiindcă munca lui mi a p unei bine oranizată, nu a îngădue situaţia aceasta. Disciplina şi organizarea muncii de la cultivarea ogorului şi până la cercetările din laboratorul de ştiinţă, constitue un imperativ al vremii. Este datoria generaţiei noui să îmbrăţişeze acest crez de muncă creatoare, în slujba neamului. Tinerii recruţi cari au depus jurământul de credinţă Regelui, Ţării şi Conducătorului, părăsind pentru un interval de timp plugul şi preocupările lor, se vor întoarce din focul războiului, după ce-şi vor fi făcut datoria de ostaşi ai Patriei, având ca pildă vitejia înaintaşilor mai căliţi in lupta vieţii şi cu forţe sporite în câmpul muncii naţio* şi, înălţa un om, o colectivitate, un Stat”. Deviza care trebue să stărue astăzi în mintea fiecăruia nu poate fi decât: ’„Prin muncă la luptă şi prin luptă la muncă”. Acesta este îndemnul pe care Conducătorul Statului îl îndreaptă în aceste zile grele către toţi cetăţenii şi în deosebi nu cele maî^^T.neroase şi mai valoroase elite şi luptătorul pe care se bizue dreptul şi dreptatea noastră”. Dacă până acum s’a putut trăi şi fără o muncă bine organizată, vremurile din ce în ce mai grele şi lupta din ce în ce mai aspră a popoarelor care vor să-şi asigure existenţa, nu mai veran, rostite cu prilejul jurământului recruţilor batalionului de gardă regală: „Să slujiţi cu cinste în oaste şi să fiţi totdeauna gata de luptă aprigă intru apărarea fiinţei şi drepturilor neamului”, trebue să pătrundă adânc în sufletele tuturor nouilor ostaşi ai Ţării. c. ş. UN PASAJ DIN DISCURSUL D-LUI EDEN ROSTIT LA WALES Berlin, 30 (Radon). — O notă oficioasă declară: La Berlin este socotit ca foarte interesant următorul pasaj din discursul rostit Duminică la Wales de către ministrul de externe britanic Eden: „Trecem în acest moment prin perioada cea mai întunecată a războiului. In Europa, aliaţii şi puterile Axei se pregătesc în aşa fel încât este posibil să se ajungă la hotărîrea finală din această luptă. In asemenea condiţii, discursurile nu sunt absolut deloc indicate. Vremea de azi este vremea eforturilor puternice şi neobosite. Noi am luat obiceiul să declarăm că victoria este sigură. Dar victoria nu este sigură decât pentru cei ce o merită. In multe privinţe, perioada pe care trebue să o înfruntăm acum va trebui să fie mult mai grea chiar decât vara anului 1940, după prăbuşirea Franţei, când rămăsesem singuri”. Aceste declaraţii reţin atenţia cercurilor politice germane, deoarece ele sunt în contradicţie absolută cu încercările mereu înoite ale d-lui Churchill, care vrea să vadă situaţia în roz în ciuda presimţirilor sale. Se poate spune că declaraţiile d-lui Eden desmint oarecum declarațiile șefului său de guvern. Mare manifestaţie comunistă la Londra Stockholm, 31) (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Corespondentul din Londra al ziarului pentru comerţ şi navigaţie anunţă că Duminică a avut loc o manifestaţie uriaşe în piaţa Trafalgar Square, la care au luat parte numai elemente comuniste. Pe soclul monumentului lui Lenson din această piaţă, se aflau numeroase pancarte cu lozinci bolşevice. In spatele tribunei, se puteau vedea imense fotografii ale lui Stalin şi Ciang Kai Shek. Pretutindeni fluturau drapele roşii, iar manifestanţii purtau insigne sovietice. Oratorii cei mai radicali au obținut cele mai iii aclamații. 15, inşi inecali Brăila, 30 Martie Căpitănia portului nostru a fost înştiinţată despre o groaznică nenorocire întâmplată pe Dunăre, Luni seara, la ora 6.45, în dreptul punctului Pescăriilor. Iată împrejurările : Din comuna Ghecet, situată pe malul opus, venea spre Brăila o barcă cu 24 de lucrători şi ucenici. In momentul când barca era la mijlocul apei, venea spre Galaţi vasul de pasageri „Zimbru” al „N. F. R.“-ului. Nu se ştie datorită cărei cauze barca a fost lovită puternic de vas şi s-a scufundat în câteva minute, iar cei dintr’însa au căzut toţi în apă. Imediat, personalul „Zimbru“lui şi câţiva pasageri au sărit în ajutorul victimelor care se luptau cu moartea. Din cauza curentului puternic al apei, însă, numai 9 persoane au putut fi salvate; restul de 15 s-au înecat. Cercetările se fac de d. insp. Ştefan Dumitrescu, şeful căpităniei portului nostru. Ele fiind, însă, abia la început, vom reveni cu amănunte asupra cauzei nenorocirii, dând şi numele celor înecaţi.