Universul - Provincie, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)
1942-04-01 / nr. 89
UE* t Abonaţii Universului cari doresc să primească în mod gratuit o asigurare de probă cu drept de participare la tragerea ele amortizare şi premii din 15 Aprilie 1942 a Soc. „FRANCO-ROMANA” de asigurări generale, vor cere aceasta, printr’o carte poştală trimisă direct acestei Societăţi, Bucureşti Calea Griviţei 23 indicând : 1) adresa exactă prin lipirea benzei cu care primesc ziarul. 2) vârsta, (anul, luna şi ziua naşterei) persoanei ce doreşte a asigura. 3) scopul urmărit, zestre, fond de studii pentru băiat, construcţii de casă proprie, economie, asigurarea bătrânelor, premii din oficiu, plata dublă a capitalului asigurat la termen şi prin ieşirea la sorţi, plata triplă a capitalului asigurat. 4) cât doresc să depună lunar pentru ca poliţa să fie emisă pe un tarif şi un capital potrivit fiecăruia. Poliţa de asigurare este un risc de războiu şi cu restituirea costului abonamentului pe trecut şi pe întreaga durată a asigurărei plus o importantă bonificare şi cadouri în lozuri chiar de la prima rată. M.B. — Abonaţii din Capitală se pot prezenta şi personal la sediul Societăţei sus arătat pentru a-şi alege tariful și capitalul. REZULTATUL TRAGERILOR CLASEI 5-a LOTERIA 28-a LA COLECTURA NOROCOASĂ HERMES: 5 MILIOANE 1 MILION aesiteu No. 55.548 „ „ 67.216 500.000 Lei 34.9031500.000 LEI 70.699 500.000 „ 62.304 200.000 „ 23.756 100.000 Lei No. 13.368 No. 34.906 „ 42.559 54.912 deosebit de multe alte câștiguri însemnate. Se adevereşte din nou că tot Colectura HERMES este şi ramâne cea mai norocoasă. Lozurile clasei l-a s’au pus în vânzare. SUCURSALE şi AGENŢII în toată ŢARA ODESFER“ S. A. *9 NOUL TRATAMENT AL BLENORAGIEI D. Dr. M. N., specialist în boli venerice, ne scrie după un an de experimentare, GONOREX- III față de celelalte preparate, ,cele mai bune rezultate scurtând foarte mult timpul mi tratamentului. De vânzare la toate farmaciile și contra ramburs la farmacia »La Urs*«, București, Oituz Î7, cutia Iei 448. 3789 "I ........ .Vinilin III—IV (n urma nenumăratelor cereri ale cititorilor EDITURA „UNIVERSUL“ a pus în vânzare un număr de volume LEGATE din BIBLIOTECA TEHNICĂ, care au apărut până astăzi Nr. 1. POVESTIRI ŞTIINŢIFICE, vol. I de Inginer, inspector general ION IONESCU Exemplarele nelegate s’au epuizat. Costul unui volum legat: Lei 140 — Nr. 2. MANUALUL TÂMPLARULUI (vol. I. Cleiurile) de prof. maestru CONST. N. TAMarian Costul unui exemplar broșat: Lei 100. Un vol. legat: Lei 120.— Nr. 3. FRUCTELE. (Recoltarea, depozitarea, comercializarea și industrializarea) de Inginer P. DUTESCU Costul unui exemplar broşat: Lei 120. Un vot, legat: Lei 120.— Apariţia „BIBLIOTECE TEHNICE" a Editurii „UNIVERSUL" a produs o vie satisfacţie în lumea intelectuală, cât şi în marea masă a cititorilor Vă apare în curând Nr. 4, care va cuprinde noul POVESTIRI ŞTIINŢIFICE de Inginer, inspector general ION IONESCU Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL“ T*. ft trimet și ramburs la cerere — -M-h-M ♦ > ♦ ♦♦ ♦ ♦♦»4++-»+4-» + » + 44 + 4»4 ♦»♦ + ♦♦♦ 4 + 100.000 100.000 41 11 23.214 23.724 îoo.ooo Lei 100.000 100.000 11 11 Oficiul pentru desfacerea produ-Reg. Comerţului 1Acţionarii oficiului sunt convocaţi în adunare generală ordiniată în ziua de 16 Aprilie 1942, orele 17.30, la sediul oficiului din Str. Clemenceau Nr. 3 Bucureşti. Ordinea de zi: luarea de seamă a comsiMuivd.de administraţie de gestiunea cenzorilor. 1941 rapportul 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit şi Pierdere Iuncdienat la 31.XII.1941, descărcarea consiliului de administrţie şi a cenzorilor de gestiunea lor. 3. Ratificarea retribuţiilor conselor Laminate de Fier Nr. 95/941 BUCUREŞTI siliului de administraţie şi a cenzorilor pe trecut şi fixarea lor pentru viitor. 4. Contractul cu Directorul oficiiului. In cazul când la data de mai sus nu se vor fi depus numărul legal de acţiuni, adunarea se va amant pentru data de 23 Aprilie 1942, la aceiaşi oră şi în acelaşi an, când se va ţine cu numărul celor prezenţi şi cu aceiaşi ordine de zi, fără o nouă convocare. Consiliul de Administraţie 10 CONVOCARE RECTIFICARE Ea Publicaţiunea dată de Regia Autonomă I.A.R, înserată în ziarul Universul cu nr. 84 sau strecurm. erori: în loc de 5000 m. sârmă N.G.A. codex de 2,5 mm2 a apărut cantitatea de 500 m. In loc de 500 m bandă mătase Uleiată de 15 mm. Idem 1000 m. de 20 mm și Idem 500 m. de 30 mm. a apărut buc. în loc de m. In_ loc de 5 kg. Wicklungsdraht emailliert diám. 0.15 mm, a apărut de diám. 0,5 mm. Iar la cel de diam- 0,90 mm. n’a apărut textul. Facem cuvenita rectificare. 28 » 4 H U M H I M H 44444-4-DISPUN 5 Milioane preiau industrie în funcțiune sau orice altă afacere rentabilă. La ziar sub F. 198. 543 il^|\(nW|uKirewife'... PORTRETE EXTRAORDI[NARDEVii.st ixecut/5 |î" MĂRIME NATURALA Supâ [ORICE FOTOGRAFIE PREȚ IDE reclama . TCCHN I C A NOUĂ ixfxvwU*. VcvwKiM CALEA VICTORIEI 70 A PA AT 5 ----------- V4.SS TELEFON 44 Prăvălie spaţioasă pentru conserve şi mezeluri, numai un plin centru se caută imediat. Ofertă în ziar No. 58 H. 32 PUBLICAŢIE Regia Autonomă I. A. R. caută pentru aprovizionare următoarele materiale: 170 buc. cleşti universale de cca. 160 mm. lungime. 170 buc. ciocane de nituit din oţel crom-vanadiu, cu coadă, de 250 gr. 136 buc. chei franceze de 150 mm. lungime, din oţel crom-vanadiu. Termen de livrare , până la 1 August 1942. Firmele doritoare a furniza materialele sus menţionate vor înainta în termen de 8 zile ofertă scrisă, sub semnul nostru P. 20, în plic Închis, la: — Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 60 Et. IV, pentru firmele din Bucureşti. — Braşov, Şoseaua Sf. Petru, pentru firmele din restul ţării. Se admit şi oferte în valută, termenul de prezentare al acestora fiind de 25 zile. Taxele şi impozitele către Stat (2,80%) cad în sarcina furnizorilor. 2 UNIVERSUL IN PRIMĂVARA.. (Urmare din pagina la) ve de iarnă grea — care adesea s’a desfăşurat la o temperatură de —40° — sau că bolşevicii vor putea fi o dureroasă surpriză pentru ea în primăvară, acelea se înșeală dintr’o orbită încăpăţânare întrucât puterea Reichului a crescut mult, tocmai în cursul acestei ierni, nu numai prin adăugirea atâtor resurse industriale cucerite — şi repuse în activitate de către formidabila organizaţie Todt — cât şi prin tot ceea ce industria de răsboiu germană a putut realiza în interiorul ei sau în teritoriile ocupate. In ce priveşte forţa morală a soldaţilor germani şi aliaţi, aceasta a crescut cu atât mai mult cu cât ei au pătruns mai adânc în „paradisul” bolşevic, putând să constate singuri — fără teoriile sau sfaturile conducătorilor lor — efectul „internaţionalei a III-a” materializată prin: mizerie morală şi materială; inexistenţa familiei şi a lui Dumnezeu; teroare! Cea mai minunată propagandă antibolşevică — o spun înşişi soldaţii germani şi români — a fost însăşi această convieţuire de câteva luni cu o populaţie nenorocită şi îndobitocită de hitlericul unui sfert de veac. In primăvară — când bătăa finală va începe — bolşevicii va găsi în faţa lor armate mult nu , puternice ca în iunie trecut, o un potenţial de războiu cu mult mai mare, cărora niciodată nu le va mai putea face balanţă. In ce priveşte armata română — care are conştiinţa că luptând pentru civilizaţie şi Dumnezeu luptă în acelaş timp pentru existenţa însăşi a României — ea a făcut dovada puterei şi a vredniciei morale, luptând şi învingând pe plaiurile Bucovinei, Basarabiei şi Transnistriei şi acum recent — în zilele gerului cumplit — în Crimeia, unde Vânătorii de munte şi călăreţii români fac minuni de vitejie în admiraţia şi respectul tuturor. După victoriile armatelor aliate din cursul anului trecut, după „piatra de încercare" a unei ierni grele şi nemiloasă prin care ele au trecut spulberând nădejdile celor fără de ţară sau a celor înstrăinaţi, ne este îndreptăţită siguranţa victoriei decisive în lumina căreia se va făuri pacea şi liniştea de mâine ! CURTEA DE APEL DIN BUCUREŞTI CABINETUL PRIMULUI PREŞEDINTE Publicaţiune 2082 din 18 Martie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că In ziua de 15 Aprilie 1942, ora 9 dim. se va ţine în sala de şedinţe a secţiei III a acestei Curţi de Apel, examen pentru ocuparea funcţiunei de impiegaţii stagiari, ce eventual ar deveni vacante la această Curte de Apel şi la instanţele judecătoreşti din circumscripţia acestei Curţi de Apel. Cererile se vor adresa d-lui Prim Preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, până în ajunul zilei examenului şi vor fi însoţite de următoarele acte: 1) . Actul de naştere. 2) . Certificatul de studii. 3) . Certificatul de naţionalitate.4) . Certificatul de bună purtare. 5) . Dovada că a satisfăcut serviciul militar. Materiile asupra cărora candidaţii vor fi examinaţi pentru funcţiunea de impiegaţi sunt următoarele: 1. O probă scrisă spre a se cunoaşte dacă candidatul are scriere frumoasă şi posedă suficiente cunoştinţe gramaticale, ortografie şi limba română. 1. o probă orală: a) asupra organizării instanţelor judecătoreşti şi cunoştinţe teoretice a atribuţiunilor fiecărui funcţionar al grefei şi ierahiei dintre funcţionari; b) geografia ţăriii şi în special împărţirea ei administrativă; c) principii generale asupra puterilor Constituţionale şi asupra organizării lor în Stat; d) crunoştinţe asupra principalelor evenimente istorice ale neamului Românesc. Această pubicaţiune se va insera în ziarele teme în Capitală şi se va afişa la instanţele ce funcţioneză în Palatul t© justiţie din Bucureşti, precum şi la toate instanţele din circumcripţia Curţii de Apel, carora li a vor trimite publicaţiunile. Prim Preşedinte, (ss) Vasile F. Petres^ Prim rafion, (ss) Savu Constann escu. p. conf. Indescifrabil. 1 4 4 4 *+4-4-44 ♦•♦♦4-44 Judecătoria de pace RURALA VINGA SECŢIA CĂRŢII FUNDUARE DECIZIENE Nr. 469/1942 c. f. Judecătoria de pace rurală Vinga, secţia cărţii funduare, în cauză a lui Găngler Petru Satchinez petru radierea menţiunilor făcute în prot. c. f. Nr. 103, 922, 1132, 1663 ale comunei Satchinez cu deciz. Nr. 2872/1934 c. f. disp. art. 26 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urban© din 7 Aprilie 1934. Având în vedere, că la dezbaterea fixată pe ziua de 6 Martie 1942 procedura de chemare a fost incomptectă, având în vedere disp. art. 27 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1942. ' . pentru asertii lor fixează darea creditorilor js„.» ' -nou termen pe ziua de "Prilie 1042 ora 9 a. m. Ia această în ecătorie, pentru care termenupteresaţii se citează, cu obser- 5— că în caz de neprezentare, st N, ordona radierea. Dispune totodată publicarea prezentei deciziuni într’un ziar de mare tiraj din Capitală. Se comunică cu cei Interesaţi. Vinga ,la 10 Martie 1942. (ss) Dr. I. Plâvnsin, judecător (ss) N. Buruleanu, cond. c. f. p. conf. cond. c. f. Indescifrabil 6974 Motor Diesel 40 PS. 4 cilindri stabil, în funcțiune, însă aproape nou imediat livrabil se vinde M. 7.000, loco Silesia de Nord. Informaţiuni la Günther Balder, Dresden A. 24, Keilstr. 7, Germania 3765 CURTEA DE APEL DIN BUCUREŞTI Cabinetul Primului Preşedinte PUBLICAŢIUNE No. 2082 din 18 Martie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 15 Aprilie 1942, ora 9 dim. se va ţine in sala de şedinţe a secţiei XII a acestei Curţi de Apel, examen pentru ocuparea funcţiunei de impiegaţi stagiari, ce eventual ar deveni vacante la această Curte de Apel şi la instanţele judecătoreşti , din circumscripţia acestei Curţi de Apel. Cererile se vor adresa d-lui Prim Preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti până în ajunul zilei examenului şi vor fi însoţite de următoarele acte: I. Actul de naştere. 2. Certificatul de studii. 3. Certificatul de naţionalitate. 4. Certificatul de bună purtare. 5. Dovada că a satisfăcut serviciul militar. Materii asupra cărora candidaţii vor fi examinaţi pentru funcţiunea de impiegaţi sunt următoarele : 1. O probă scrisă spre a se cunoaşte dacă candidatul are scriere frumoasă şi posedă suficiente cunoştinţe gramaticale, ortografie limba română. 2. O probă orală: a) as’’*' ganizării instemţetov-hi&a orşi' cunoştinţe teor-'j.xiecătomeşti unitar fiecărui free a atribuţiei ierarhie’ -dissţionar al grefei - un.utare funcţionari ; b) geografia ţării şi în special împărţirea ei administrativă; c) principii generale asupra puterilor Constituţionale şi asupra organizării lor in Stat; d) cunoştinţe asupra principalelor evenimente istorice p ’a neamului Românesc. Ş Această publicaţiiune se va insera în ziarele ce apar în Capitală şi se va afişa la instanţele ce funcţionează în Palatul de justiţie din Bucureşti, precum şi la toată instanţele den circumscripţia Curţii de Apel, cărora li se vor trimite publicaţiunile. Prim Preşedinte. (ss) Vasile F. Petrescu Prim Grefier (ss) Savu Constantinescu p. conf. Indescifrabil ♦.♦44.«. ♦ ♦♦ 6969 JUDECĂTORIA MIXTA BRAŞOV „SECŢIA C. F. EXTRAS No. 346/1942 c. f. din publicaţiune şi condiţiile de licitaţie In cauza de executare pornită de către urmăritul Ioan Grigore din Braşov, pentru suma de 10.000 lei capital şi accesorii contra lui Valeria Butoianu născută Avram, în urma supraofertei făcută de loan Butoianu dom. în Braşov-Dârste No. 168. Judecătoria mixtă Braşov secţia coordonă o nouă licitaţe asupra 1/4-a parte dn imobilele înscrise In c. f. a comunei Braşov No. 8093 din circumscripţia jud. mixte Braşov, No. topogr. 7132 grădină in mărime de 100 stj. pt. No. topogr. 7133 casă de piatră cu 4 locuinţe şi curte în mărime de 151 stj. pt. situate în Braşov-Dârste No. 168 ambele în valoare de 74.000 lei, de la care sumă începe strigarea. Pentru încasarea creanţei de 10.000 lei capital şi accesorii. Se fixează termen pentru ţinerea licitaţiei pe ziua de 21 luna Aprilie anul 1942 ora 9 a. m., în Braşov, Palatul Justiţiei parter camera No. 12. Supraoferta este obligatorie chiar dacă supraofertantul nu se prezintă la licitaţie. Cei cari voiesc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc drept garanta de 10% in numerar din preţul de strigare şi să semneze condiţiile de licitaţie. Braşov, la 23 Martie 1942. Judecător, A. Matei s. s. Dir. de c. f., N. Stinghe s. S. pt. conformitate P. Nicolescu 1 MARȚI, 31 MARTIE Ortodox: Sf. Ipatie (Denie). Catolic: Balbina. Protestant: Traugolt. Domnitorul Alexandru Ion Cura dă înalt ordin de zi pentru adoptarea altor grade In oștirea română (1859). * Răsăritul soarelui 8.00, Apusul soarelui 18.41. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 MARTIE 1796. Se dă un pitac la Vel Spătar ca să se pună zapcii la cele patru margini ale podurilor mari din Bucureşti, spre a afuma bine pe toţi cei ce vin din afară, ca să nu aducă ciuma in oraş. Boala ciumei cu urmări atât de grele asupra populaţiei bucureştene şi deasa mortalitate ce provoca făcut ca stăpânirea să ia o sijisme de măsuri pentru a seomorî microbul acestr’ ! "' groaznice a nu se mai transse dădu, printre alte , această măsură dela 31 tacul 6, scriindu-se astfel în pi- Jimis Vel Spătarului : „Fiind- tripseala, ce se aude cum că sespătează pe ici pe colea prin presei, se vede a fi şi de la cei ce vin din afară din locuri molipsite. Domnitorul ordonă, ca la patru margini ale podurilor mari să se rânduiască câte un zapeiu, carele pe toţi cei ce vor veni de afară în Bucureşti să-i afume bine, să le facă curăţenia cea trebuincioasă lor şi lucrurilor lor". Spătarul şi Vornicul a fost de asemenea obligaţi să meargă prin mahalale, să dea povăţuiri epistaţilor ca să dezinfecteze casele şi efectele tuturor. GEORGE DINCA RADIO MARŢI 31 MARTIE RADIO—ROMANIA 150 Ww. 1875 m. 160 kHz. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. 0.55—8.30 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii; Radio-Jurnal; Muzică variată (discuri); închiderea emisiunii. RADIO—ROMANŢA. RADIO—BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 12.00 : Emisiuni speciale in limbile rusă şi ucrainiană. 12.30 : Deschiderea emisiunii. Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR — Muzică variată (discuri). 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.30: Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucrainiană. 17.50 : ştirile serviciului german. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Trio de flaute : Hristache Popescu, M. Teodorescu şi Voicu Ciobanu. 18.25 : Triplu quartet vocal: Bradu Boteanu dir. de G. Danga. 18.48 : D-na Margareta Capeleanuvioară şi Th. Rogalski-pian. RADIO—ROMANIA 19.15 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 19.50 : Jurnal in limba turcă. 20.00 : Radio-Jurnal. 20.10 : Corul Radio dir. de Prof. Ion Croitoru. 20.40 : In grădina Ghetsemani de Dem. Theodorescu. 21.00 : Orchestra Radio dir. de Th. Rogalski. (Soliști: Paul Jelescu, Hristache Popescu și D. Teodoriu). 22.00 : Radio,jurnal; Sport. 22.20 : D-ra Angela Popescu (voce). 22.35 : Rodica Soutzopian. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCURESTI ȘI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00 : Muzică variată (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO—MOLDOVA 239 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii. Muzică religioasă apuseană (discuri). 13.20 : Radio-jurnal (I). 13.30 : Muzică de Beethoven (disc.). 14.00 : Radio-jurnal (II). 14.20 : Muzică variată (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Fragmente simfonice (discuri). 18.50 : Jurnal în limba rusă. 19.00 : Muzică religioasă (discuri). 19.15 : Actualităţi Culturale. 19.30 : Muzică variată (discuri). 20.00 : Conferinţa — Prof. Niţulescu* Ce sunt vitaminele . 20.15 : Muzică variată-continuare (discuri). 20.30 : Radio-Jurnal (III). 20.40 : Corul Mitropoliei dir. di Carp-Muzică religioasă ortodoxă. 21.00 : Muzică simfonică (discuri) 22.00 : Radio-Jurnal (IV). 22.20 : Coruri de copii (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAINAT/ 1 21.40 : Jurnal în limba italiană. 1 area 2ică( S59). 22.00: Emisiune în limba germa Muzică. , soa- 22.20 : Emisiune In limba ltara . Muzică. _ 22.40 : Emisiune în limba 1 rE elezâ° 23 00 ! EmlSlUn# franceză. gr *• limba enătar MIERCURI 1 ’ atru RADIO R pRIt acu- 1875 m. 16,,,idi,1 cel R atîtc -cOMANIA de radio g23 kHz 12 Kw. ten« c ROMANIA SI RADIO a BUCURESTI ORIA DIMINETII: Deschiderea emisiuunii: Radio-jurnal; Orchestra Radio dir. de C. Bobescu ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SICURTA 11.30: POSTA MILITARĂ RADIO. 12 : Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucrainiahă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Muzică variată (disciuri). 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50: ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal.. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR — orchestra „Luceafărul“. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.30: Emisiuni speciale In limbile rusă şi ucrainiană. 17.50: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18 : Deschiderea emisiunii. ORA TINERETULUI : I. „Tânguirea Mironosiţelor“ de Ap. D. Culea— voce : d-nele Lia Bottez, Arta Florescu şi Ştefania Stavri, acomp. de harpă. II. Jurnalul tineretului. 19 : D-na Florence Lupaşcu-harpă. RADIO ROMANIA 19.15 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.30 : Jurnal in limba turcă. 20 : Radio-jurnal. 20.10: Alexandru Lupescu (voce, acomp. de orgă, harpă și violoncel). 20.40: La mormântul Domnului de pr. Gala Galaction. 21 : Requiem de Fauré (discuri). 21.40 : Muzică de Cesar Franck (discuri). 22 : Radio-jurnal. Sport. 22.20 : Recital de pian, d-na Cella Delavrancea. I. Cuvânt explicativ : N. Beethoven : Sonata appasionata op. 57. RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 23: Actul final din „Parsifal" de Wagner (discuri). 0.05: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 13: Deschiderea emisiunii. Muzică corală (discuri). 13.20 : Radio-jurnal (I). 13.30 : Muzică de J. Seb. Bach (discuri). 14 : Radio-jurnal (II). 14.20: Muzică variată pentru orchestră (discuri). 15 : închiderea emisiunii de prănz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Uverturi simfonice (discuri). 18.50: Jurnal In limba rusă. 19: Muzică variată pentru orgă (discuri). 19.15: MOLDOVA PITOEASCA. 19.30: Muzică religioasă apuseană (discuri). 20 : Muzică simfonică (discuri). 20.70: Radio-jurnal (III). 20.40: Corul bisericii Sf. Spiridon, dirijat de d. Paul Ciocârlan: Muzică religioasă ortodoxă. 21 : Muzică veche (discuri). 21.30 : Muzică religioasă cântată de corul A. C. T. (discuri). 22 : Radio-jurnal (IV). 22.20 : Muzică vocală religioasă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 0260 kHz. 2 KW. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal In limba italiană. Muzică. 22 : Emisiune In limba germană. Muzică. 22.20 : Emisiune In limba Italiană. Muzică. 22.40: Emisiune In limba franceză. 22.50—23 : Emisiune in limba engleză. 6970 CALENDAR Nationalisti realizarea viul german Conferinta d-lui prof . »iuropei de mâine , l an Sub auspiciilei institutul’ ian pentru Ştiinţă, ca U 5 ivitate pentru strângerej ■ urnilor germano-romani. _ lin ce în ce mai muit iaă, d. prof. Mihail Mmn ,te •ostit o conferinţă, gvrui^ pre rolul Germaniei 11* area nouei Europe şi "e descarea naţionalismului pe j;za_ interraţional. , isoli-Conferenţiarul a aratai lan ce st dă între naţionalii cutulil şi cel ce le‘.'upta tăzi lmea : naţionitumal tre_ litar. as-II,-„I, 1 |||-.... ^TrUn»ilescu la Institutul german fiinţă Singura formulă viabilă pentru realizarea unei Europe noui şi sănătoase se sprijină de acest naţionalism totalitar, care îmbrăţişează interesele întregei comunităţi naţionale şi grupează intr’un singur mănuru diu idealurile naţionale ale tuturor po-P°Germania are un rol extrem de important în realizarea unei reuniuni naţionale europene şi naţional-socialismul are în întreaga sa componenţă resursele necesare pentru a realiza Europa nouă. Şedinţa Consiluilir . . ‘"" de profesii Conte^aţiei Asociaţilor Vineri seară s’a tinutj\tlî sfl lUtclCCt11^^ [. Consiliului general al ^----u raţiei Asociaţiilor de r dld .. nişti intelectuali din 1 n£ed, L (CAPIR), la sediiul său profesi, ,a lui Colegiului Medicilor, lomâc . 1 vor. in ’Is-D arhitect Enescu, pr-, 9 le Colegiului Arhitecții^.^. Confederației, face parl al documentată expune p la organizarea privitor corporativă, profesională și D-sa expii'-5'* stingherit v, motivele care au ■ ției Pare activitatea Confederad a fi .& acum și necesitatea de relăctori de colaborare ai gulaului acum când se găşeşte şiorganizarea ţării în acest .13. ,. D. Ionescu Brăila, preşedinteleColegiului medicilor veterinari îşi exprimă satisfacţia că proastele de organizare făcute de Confederaţie au fost bine chibzuite şi apreciate de forurile superioare acum când corporaţiunea de, . 1, ca o problemă de ■a. y& la l D. ing. Mihăescu, preşedintele 1 Agirului spune că Confederaţia • trebue să rămână şi în viitor pe aceiaşi linie pe care şi-a trasat-o de la început. D. prof. vet. Constantinescu, directorul Institutului Naţional Zootechnic, în legătură cu anteproectul de organizare ridică chestiunea încadrării sindicatelor specializate pentru promovarea diferitelor rase animale. D. ing. Cădere crede că trebue să se aibă în vedere pe lângă organizare şi răsplata muncii. D. docent M. Popescu Buzea, secretar general al Confederaţiei arată că tăria Copilului a făcut-o faptul că a susţinut numai ideile de organizare cari se păreau cele mai bune după discuţiile ample avute. S-au mai rostit şi alte cuvântări, după care se decide convocarea adunării generale pentru Duminică 19 Aprilie orele 11, la Colegiul Medicilor. De la filiala parohiei Sf. Ilie Gorgan a Soc. Ortodoxe Naţionale a femeilor române Filiala „Sf. Ite Gorgani“ a Soc. ortodoxe naţionale a femeilor române ,a dat o producţie artistică la Casa femeii în folosul Spitalului Soc. orthodoxe şi al grădiniţei de copii din Grozăveşti. Sâmbătă seara. Tablourile vivante reprezentând în condiţiuni superioare de artă „Războiul sfânt“ au impresionat mult ca şi în versurile omagiale ale micuţilor pentru d-na Alexandrina Cantacuzino, ocrotitoarea lor. In partea artistică s’a distins într’un minunat dans-balet micuţa Cazacliu, fiica fostului rezident regal acompaniată de d-na Marcel. Popescu şi în Banul Mărăcine. D-ra Viorica Vrioni şi d. Lambrino au încununat progr. artistic. Serbarea s’a bucurat de un bufet, bogat şi de o frumoasă tombolă, datorita comitetului în frunte cu d-nele Adina Vines El. Smeureanu preş. Ana Angelescu vice preş. Olga arh. V. Rădulescu secret., etc., etc. Conducătorul caselor de mode din Italia, care a organizat expoziţia de modă italiană de la Ateneul Român din zilele de 26 şi 27 Martie -©♦O Premiul de compoziţie muzicală „Gea. Enescu" In Ianuarie s’a ţinut la Casa Şcoalelor concursul pentru acordarea premiilor celor mai bune lucrări de compoziţie muzicală pe anul 1941. Comisia prezidată de maestrul George Enescu şi compusă din d-nii: Alfred Alexandrescu, Mihail Jora, George Enacovici, C. Notara, Dinu Iipatt, M. Andricu, Paul Constantinescu, D. Cuclin, C. Silvestri şi Marţian Negrea, a decernat următoarele premii: Premiul I şi 20.000 lei d-lui Nicolae Brânzeu, pentru „Preludiu şi Fuga*" pentru orchestră. Premiul II şi 15.000 lei d-lui Ion Hartularu-Darclée pentru poemul simfonic „Vârful cu dor“. Premiul III şi câte 10.000 lei d-nei Mansi Barberis Plăcinţeanu pentru Simfonia I şi d-lui Gh. Dumitrescu pentru „Poemul Amurgului“ şi „Poem vesel". Menţiunea câte 6.500 lei d-lor Grigore Ghiddonescu pentru „Sonata"* pentru pian şi Sandu Albu pentru „Suita“ pentru vioară solo. Caş® Şcoalelor are administrarea acestui fond din anul 1912, când maestrul George Enescu a donat 27.000 lei. Azi fundaţia „George Enescu”, în urma subvenţiilor acordate de Casa Şcoalelor şi prin capitalizările ce au fost făcute, are un capital de 2.133.000 efecte valoarea nominală, cu un venit anual de 106.650. -©♦o întâmplări din Capitală Furt de bijuterii in valoare de 500.000 lei D-na Melania Samoilă, din str. Cuza Vodă nr. 9, a reclamat circumscripţiei poliţieneşti respective că, în lipsa sa de acasă, răufăcători necunoscuţi au jefuit-o de bijuterii în valoare de aproximativ, 500.000 lei şi rufărie. Poliţia face cercetările necesare pentru descoperirea şi arestarea hoţilor. Bătae gravă Duminică noapte, individul Badea Constantin, din str. Regele Carol nr. 176, luându-se la ceartă şi apoi la bătae cu un anume Dumitru Constantinescu, l-a loit grav. Victima a fost internată de „Salvare“ la spitalul Colentina iar Badea a fost arestat de circumscripţia de poliţie, care se ocupă cu anchetarea cazului. Nenorocire din imprudentă Duminică după amiază pe la ora băiatul Halil Ramiz, în etate de 13 ani, domiciliat în str. Tudor Vladimirescu nr. 4, (comuna suburbană Principele Nicolae), s’a dus să se joace în curtea depositului de cărbuni din șoseaua Pantelmon nr. 159, proprietatea comerciantului Ionescu. Băiatul găsind sub un gard, printre niște ferărie veche, o grenadă de mână, a început să se joace cu ea iar după aceea trântind-o de linia ferată de garaj din curtea depositului, grenada a explodat, provocându-i fractura piciorului stâng precum și numeroase plăgi contuze pe corp. Cu o ambulanță a „Salvării“ a fost transportat la spitalul „Casei patronale“ din calea Floreasca, unde a fost internat. N*-'. CRONICA ŞTIINŢIFICĂ NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICĂ TEHNICE le RAUL CĂLINESCU Conferenţiar universitar In pădurile mlăştinoase, al&* Floridei, care sunt printr' beje mai minunate şi, mai puţifr cunoscute, există 61 mi an lăr'cât se poate de stranie, Hrăneşte mai mult cu insectle. Lucrul acesta nu este /Junsă caracterul sau cel mai principat deoarece asemenea P^ mie carnivore în genere _fJ„.r^r ed&vore in special, mai exista p«ste*500, unele dîsna,c,„ ar şi in țara voastră ca : k cerului .1 otrățelul de \.mia insectivoră din Florida estd\ cu totul aparte prin structura, înfăţişarea şi apucăturile ei — şi se numeşte Sarracenia variolaris. După cum am spus, această plantă trăeşte în pădurile mlăştinoase ale Floridei, formate din chiparoşi uriaşi, din palmieri înalţi ca nişte turnuri,din ierburi şi ele înâlte — ca şi din strălucitoare orhidee tropicale. Aceste păduri constituesc o lume aparte în care nu pătrund decât indienii băştinaşi şi în care îşi duc viaţa teii puma, urşii spălători, crocodilii, broasca urlătoare şi un foarte mare număr de şerpi veninoşi. Micile rădăcini ale Saraceniei negăsind în pământul mlăştinos hrană îndestulătoare, planta aceasta îşi complectează lipsurile hranei şi mai ales alimentele azotate, cu insectele pe care le prinde. In acest scop ea a fost excelent utilată de natură. Din frunzele sale planta a făcut tot atâtea cornete lungi, transformate printr’un dispozitiv special în capcane în care cad insectele. Aceste comete sunt nişte tuburi verticale, lungi cât jumătate din braţul unui om. In partea de jos sunt subţiri şi strâmte, apoi se lărgesc progresiv iar în partea de sus se transformă într’un fel de glugă rotundă, care închide bine cornetul, lăsând deschisă o uşiţă. Către această uşiţă, care e totdeauna deschisă, duce un drum neted şi comod, ca un jghiob înălţat la margini, cât se poate de potrivit pentru furnici şi alte insecte fără aripi. Ca momeală, drumul acesta este întotdeauna stropit cu nectar. Căci pentru toţi aceşti gurmanzi chitinoşi, nimic nu este mai atrăgător ca mierea ! Insectele care au rătăcit pe corneele Saraceniei ,o apucă, în mod firesc, pe acest drum stropit cu miere. Uşiţa de sub glugă e şi mai plină de miere, care, întocmai ca şi în Ţara Belşugului din feeriile care ne-au încântat copilăria, abia e consumată şi este îndată înlocuită cu o provizie nouă. Dar cum s-au introdus pe uşiţă, Saracenia îşi dă imediat arama pe faţă, căci înăuntru apare imediat toată infamia cornetului înfometat al plantei. Chiar şi cel mai abil gimnastic din lumea insectelor, alunecă brusc pe pereţii netezi ca sticla ai cornetului şi cade într un lac mic ce se află în fundul tuburilor frumzelor. A mai scăpa dialăuntiul cornetelor este acum imposibil, căci, întocmai ca şi la o capcană de şoareci, e uşor de intrat dar cu neputinţă de ieşit, deoarece de pe pereţi atârnă în partea de jos nişte dinţi netezi ca porţelanul, pe care este imposibil să se caţere insectele comune Insecta prinsă nici nu mai vede uşiţa, abil camuflată, în timp ce prin capacul de deasupra, construit la margine ca o arcadă cu cinci ferestruici, roşcate-verzui, pătrunde o tuarnă colorată ce zăpăceşte şi mai mai insecta. Desnodământul e urul şi acelaş, cu două variaţie ori prizoniera moare de foame, ori se îneacă în perfida cisternă de jos. Cadavrul său se descompune şi lichidul brun, foarte urât mirositor şi dens, e absorbit de pereţii cisternei. Din insectă nu mai rămân decât nişte resturi chitionase, insolubile şi nedigerabile, care formează cu timpul o grămadă de gunoi cu e un lat de palmă, , {' Deacum urmează un fapt cât se poate de curios şi aproape unic în lume. Căci, cecaog Saracenia nu poate digita, e o farte apetisantă şi preţuită hrană a larvelor unei muşte Căci gusturile sunt foarte variate pe lumea aceasta ! In gunoiul din fundul cornetelor de Saracenia există întotdeauna câteva duzini de odrasle ale unei specii de muscă, bine hrănite şi vioaie, atât cât pot fi nişte viermi mărunţi fără ochi şi fără membre. Muscama mă pătrunde cu cea mai mare uşurinţă şi în mod intenţionat, pe uşiţa de sus a cornetelor, ca să-şi depana ouăle în gunoi Ce se va întâmpla oare cu ea ? Va fi devorată de plantă ? Nu. Dintre toale insectele ea este singura care irită şi iese cum îi place din aceste viclene comete ale Saraceniei. In acest scop ea e înzestrată cu tot ce-i trebuie pentru a învinge primejdiile Ghiarele picioarelor sale, de formă specială, sunt lungi şi robuste şi cu ele insecta se poate agăţa perfect da dinţii dinăuntru ai pereţilor cornetelor In plus mai posedă ca sitate şi un fel de mică bardă, ca o frână de pantă, ce împiedecă orice alunecare involuntară, aşa că mersul insectil la interiorul cometelor este sigur şi făra obstacole, cu desăvârşire lipsit de primejdii. Câteodată o molie foarte mică împarte viaţa 11ui comete cu musca cu frână, căci gunoiul din fundul cometelor e un excelent cuib şi o hrană substanţială şi pentru puii săi. Molia aceasta nu posedă nici un fel de frână dar are la fiecare picior câte o pereche de catalige lungi, ascuţite şi elastice. Cu aceste catalige ea se caţără abil şi cu cea mai mare uşurină, pe pereţii netezi ai plantei ucigaşe, pahiid ieşi după plac din cometele sale. * S’a dovedit în mod ştiinţific — scrie Domenico Borgidai in „Revista di Agricultura“, că vrăbiile distrug o mare cantitate de seminţe de buruieni, de larve de insecte vătămătoare printre care şi lăcusta, apoi cecidemine, temuţi duşmani ai griuli.. — şi piralidele, atât de stricătoare viţei de vie. Olbhsen spunea, pe bună dreptate, că un cioc de vrabie poate salva 49.000 boabe de grâu şi 17.250 ciorchine de sliuguri. In Italia, Carlo Fabiani a calculat că vrăbiile distrug arua! peste 268 bilioane de insecte. Acest serviciu îl fac în seidintul câtorva boabe de grâu, care costă infinit mai puţin decât cel mai eftin dintre insecticile Anglia, Baden, Ungaria şi Prusia au distrus intrit timp, vrăbiile lor, considerate până atunci vătămătoare, dar după câţiva ani a trebuit să le introducă din nou, cu mari cheltotele, pentru a-şi salva recoltele de la o devastare sigură din partea insectelor. Statul New-York nu a găsit un mijloc mai eficace pentru a-şi apăra recoltele contra insectelor decât introducând din Europa vrabia atât de hulită. Intre 1850 şi 1880 au fost imputate in Statele Unite cam 2.000 perechi de vrăbii, care au scăpat câmpurile de pacostea insectelor. Vrăbiile, devin vătămătoare numai când se înmuţesc din cale afară. Se vorbeşte ades 24 espre primejdia „autocombustiiei“ cărbunilor de pământ, de zic ce s’a observat că în unele nazuri, mari cantităţi de asemenea combustibil îngrămădite în pivniţe prea mici şi permanent închise, au luat foc. Se pare că incendiul se datoreşte, în asemenea cazuri, nu atât cărbunelui însuşi, cât mai ales prafului de cărate,e rămas în pivniţe din anii prudenţi. De aceea este absolut necesar să se cureţe radical pivniţele, în fiecare an, şi să se îndepărteze toată pulberea de cărbune, mai înainte de a se aduc o nouă provizie de cărbuni pentru iarnă. De asemenea, trebie să fim cu băgare de seamă ca acest combustibil să nu fie expus 1* radiaţiile sobelor sau cap. •- -etor —• sau aşezat în apropierea instalaţiilor de calorifer, deoarece asemenea radiaţiuni grăbesc descompunerea şi pulv).-' .arca cărbunilor Ca măsură de precauţie e bine să băgăm un cărbuni de sus în jos, un tub de fier a cărui extremitate să iasă în afara cărbunilor. Atingând acest capăt din afară al tubului, ne vom putea da uşor seama de temperatura din interiorul masei de cărbuni şi astfel să praitâmpinăm iute un eventual inondiu.