Universul - Provincie, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)

1942-04-01 / nr. 89

UE* t Abonaţii Universului cari doresc să primească în mod gratuit o asigurare de probă cu drept de participare la tragerea ele amortizare şi premii din 15 Aprilie 1942 a Soc. „FRANCO-ROMANA” de asigurări generale, vor cere a­­ceasta, printr’o carte poştală tri­misă direct acestei Societăţi, Bucu­reşti Calea Griviţei 23 indicând : 1) adresa exactă prin lipirea ben­­zei cu care primesc ziarul. 2) vâr­sta, (anul, luna şi ziua naşterei) persoanei ce doreşte a asigura. 3) scopul urmărit, zestre, fond de studii pentru băiat, construcţii de casă proprie, economie, asigurarea bătrânelor, premii din oficiu, plata dublă a capitalului asigurat la ter­men şi prin ieşirea la sorţi, plata triplă a capitalului asigurat. 4) cât doresc să depună lunar pentru ca poliţa să fie emisă pe un tarif şi un capital potrivit fiecăruia. Poliţa de asigurare este un risc de războiu şi cu restituirea costu­lui abonamentului pe trecut şi pe întreaga durată a asigurărei plus o importantă bonificare şi cadouri în­ lozuri chiar de la prima rată. M.B. — Abonaţii din Capitală se pot prezenta şi personal la sediul Societăţei sus arătat pentru a-şi alege tariful și capitalul. REZULTATUL TRAGERILOR CLASEI 5-a LOTERIA 28-a LA COLECTURA NOROCOASĂ H­ERMES: 5 MILIOANE 1 MILION aesiteu No. 55.548 „ „ 67.216 500.000 Lei 34.9031500.000 LEI 70.699 500.000 „ 62.304­ 200.000 „ 23.756 100.000 Lei No. 13.368 No. 34.906 „ 42.559 54.912 deosebit de multe alte câștiguri însemnate. Se adevereşte din nou că tot Colectura HERMES este şi ramâne cea mai norocoasă. Lozu­rile clasei l-a s’au pus în vânzare. SUCURSALE şi AGENŢII în toată ŢARA ODESFER“ S. A. *9 NOUL TRATAMENT AL BLENORAGIEI D. Dr. M. N., specialist în boli venerice, ne scrie după un an de experimentare, GONOREX- III față de celelalte preparate, ,cele mai bune rezultate scurtând foarte mult timpul mi tratamentului. De vânzare la toate farmaciile și contra ramburs la farmacia »La Urs*«, București, Oituz Î7, cutia Iei 448. 3789 "I ........ .­­Vinilin II­­­I—IV (n urma nenumăratelor cereri ale cititorilor EDITURA „UNIVERSUL“ a pus în vânzare un număr de volume LEGATE din BIBLIOTECA TEHNICĂ, care au apărut până astăzi Nr. 1. POVESTIRI ŞTIINŢIFICE, vol. I de Inginer, inspector general ION IONESCU Exemplarele nelegate s’au epuizat. Costul unui volum legat: Lei 140 — Nr. 2. MANUALUL TÂMPLARULUI (vol. I. Cleiurile) de prof. maestru CONST. N. TAM­arian Costul unui exemplar broșat: Lei 100. Un vol. legat: Lei 120.— Nr. 3. FRUCTELE. (Recoltarea, depozitarea, comercializarea și industrializarea) de Inginer P. DUTESCU Costul unui exemplar broşat: Lei 120. Un vot, legat: Lei 120.— Apariţia „BIBLIOTECE­ TEHNICE" a Editurii „UNIVERSUL" a produs o vie satisfacţie în lumea intelectuală, cât şi în marea masă a citito­rilor Vă apare în curând Nr. 4, care va cuprinde noul POVESTIRI ŞTIINŢIFICE de Inginer, inspector general ION IONESCU Depozitul general: Librăria „UNIV­ERSUL“ T*. ft trimet și ramburs la cerere — -M-h-M ♦ > ♦ ♦♦­­ ♦ ♦♦»4++-»+4-» + » + 44 + 4»4 ♦»♦ + ♦♦♦ 4 + 100.000 100.000 41 11 23.214 23.724 îoo.ooo Lei 100.000 100.000 11 11 Oficiul pentru desfacerea produ-Reg. Comerţului 1Acţionarii oficiului sunt con­vocaţi în adunare generală ordi­­nia­tă în ziua de 16 Aprilie 1942, orele 17.30, la sediul oficiului din St­r. Clemenceau Nr. 3 Bucureşti. Ordinea de zi: lu­­area de seamă a comsiMui­­vd.­de administraţie de gestiunea cenzorilor. 1941 rapportul 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit şi Pierdere Iuncdien­a­t la 31.XII.1941, descărca­rea consiliului de admin­istrţie şi a cenzorilor de gestiunea lor. 3. Ratificarea retribuţiilor con­selor Laminate de Fier Nr. 95/941 BUCUREŞTI s­iliului de administraţie şi a cenzorilor pe trecut şi fixarea lor pentru viitor. 4. Contractul cu Directorul o­ficiiului. In cazul când la data de mai sus nu se vor fi depus numărul legal de acţiuni, adunarea se va amant pentru data de 23 Apri­lie 1942, la aceiaşi oră şi în acelaş­i an, când se va ţine cu numărul celor prezenţi şi cu aceiaşi or­dine de zi, fără o nouă convo­care. Consiliul de Administraţie 10 CONVOCARE RECTIFICARE Ea Publicaţiunea dată de Regia Autonomă I.A.R, înserată în ziarul Universul cu nr. 84 s­au strec­urm. erori: în loc de 5000 m. sârmă N.G.A. codex de 2,5 mm2 a apărut canti­tatea de 500 m. In loc de 500 m bandă mătase Uleiată de 15 mm. Idem 1000 m. de 20 mm și Idem 500 m. de 30 mm. a apărut buc. în loc de m. In_ loc de 5 kg. Wicklungsdraht emailliert diám. 0.15 mm, a apărut de diám. 0,5 mm. Iar la cel de diam- 0,90 mm. n’a apărut textul. Facem cuvenita rectificare. 28 » 4 H U M H I M H 4­4­4­4­4-4-DISPUN 5 Milioane preiau industrie în func­țiune sau orice altă afacere rentabilă. La ziar sub F. 198. 543 il^|\(nW|uKirewife'... PORTRETE EXTRAORDI­­[NARDEVii.st ixecut/5 |î" MĂRIME NATURALA Supâ [ORICE FOTOGRAFIE PREȚ IDE reclama . TCC­HN I C A NOUĂ ixfxvwU*. Vcvw­KiM CALE­A VICTORIEI 70 A PA AT 5 ----------- V4­.SS TELEFON 44 Prăvălie­­ spaţioasă pentru conserve şi mezeluri, numai un plin centru se caută imediat. Ofertă în ziar No. 58 H. 32 PUBLICAŢIE Regia Autonomă I. A. R. caută pentru aprovizionare următoarele materiale: 170 buc. cleşti universale de cca. 160 mm. lungime. 170 buc. ciocane de nituit din oţel crom-vanadiu, cu coadă, de 250 gr. 136 buc. chei franceze de 150 mm. lungime, din oţel crom-vanadiu. Termen de livrare , până la 1 August 1942. Firmele doritoare a furniza materialele sus menţionate vor înainta în termen de 8 zile ofertă scrisă, sub semnul nostru P. 20, în plic Închis, la: — Bucureşti, Calea Victo­riei Nr. 60 Et. IV, pentru fir­mele din Bucureşti. — Braşov, Şoseaua Sf. Pe­tru, pentru firmele din restul ţării. Se admit şi oferte în va­lută, termenul de prezentare al acestora fiind de 25 zile. Taxele şi impozitele către Stat (2,80%) cad în sarcina­ furnizorilor. 2 UNIVERSUL IN PRIMĂVARA.. (Urmare din pagina l­a)­ ve de iarnă grea — care adesea s’a desfăşurat la o temperatură de —40° — sau că bolşevicii vor putea fi o dureroasă surpriză pentru ea în primăvară, acelea se înșeală dintr’o orbită încăpă­ţânare întrucât puterea Reichu­­lui a crescut mult, tocmai în cursul acestei ierni, nu numai prin adăugirea atâtor resurse industriale cucerite — şi repuse în activitate de către formida­bila organizaţie Todt — cât şi prin tot ceea ce industria de răs­­boiu germană a putut realiza în interiorul ei sau în teritoriile o­­cupa­te. In ce priveşte forţa morală a soldaţilor germani şi aliaţi, a­­ceasta a crescut cu atât mai­­ m­ult cu cât ei au pătruns mai­­ adânc în „paradisul” bolşevic, putând să constate singuri — fără teoriile sau sfaturile condu­cătorilor lor — efectul „inter­­­­naţionalei a III-a” materializată prin: mizerie morală şi mate­rială; inexistenţa familiei şi a lui Dumnezeu; teroare! Cea mai minunată propagandă antibolşevică — o spun înşişi soldaţii germani şi români — a fost însăşi această convieţuire de câteva luni cu o populaţie neno­rocită şi îndobitocită de hitle­ricul unui sfert de veac. In primăvară — când bătăa finală va începe — bolşevicii va găsi în faţa lor armate mult nu , puternice ca în iunie trecut, o­­ un potenţial de războiu cu mul­t mai mare, cărora niciodată nu le va mai putea face balanţă. In ce priveşte armata română — care are conştiinţa că luptând pentru civilizaţie şi Dumnezeu luptă în acelaş timp pentru exi­stenţa însăşi a României — ea a făcut dovada puterei şi a vred­niciei morale, luptând şi învin­gând pe plaiurile Bucovinei, Ba­sarabiei şi Transnistriei şi acum recent — în zilele gerului cum­plit — în Crimeia, unde Vână­torii de munte şi călăreţii români fac minuni de vitejie în admira­ţia şi respectul tuturor. După victoriile armatelor alia­te din cursul anului trecut, după „piatra de încercare" a unei ierni grele şi nemiloasă prin ca­re ele au trecut spulberând nă­­dejdi­le celor fără de ţară sau a celor înstrăinaţi, ne este în­dreptăţită siguranţa victoriei decisive în lumina căreia se va făuri pacea şi liniştea de mâine ! CURTEA DE APEL DIN BUCU­REŞTI CABINETUL PRIMULUI PRE­ŞEDINTE Publicaţiune 2082 din 18 Martie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, că In ziua de 15 Aprilie 1942, ora 9 dim. se va ţine în sala de şedinţe a secţiei III a acestei Curţi de Apel, examen pentru ocu­parea funcţiunei de impiegaţii sta­giari, ce eventual ar deveni va­cante la această Curte de Apel şi la instanţele judecătoreşti din cir­cumscripţia acestei Curţi de Apel. Cererile se vor adresa d-lui Prim Preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, până în ajunul zilei examenului şi vor fi însoţite de următoarele acte: 1) . Actul de naştere. 2) . Certificatul de studii. 3) . Certificatul de naţionalitate.4) . Certificatul de bună purtare. 5) . Dovada că a satisfăcut ser­viciul militar. Materiile asupra cărora candi­daţii vor fi examinaţi pentru func­ţiunea de impiegaţi sunt urmă­toarele: 1­. O probă scrisă spre a se cu­noaşte dacă candidatul are scriere frumoasă şi posedă suficiente cu­noştinţe gramaticale, ortografie şi limba română. 1. o probă orală: a) asupra or­­ganizării instanţelor judecătoreşti şi cunoştinţe teoretice a atribuţiu­­nilor fiecărui funcţionar al grefei­ şi ierahiei dintre funcţionari; b) geografia ţăriii şi în special împăr­ţirea ei administrativă; c) principii generale asupra puterilor Constitu­ţionale şi asupra organizării lor în Stat; d) crunoştinţe asupra princi­palelor evenimente istorice ale neamului Românesc. Această pubicaţiune se va inse­ra în ziarele teme în Capitală şi se va afişa la instanţele ce funcţio­­neză în Palatul t© justiţie din Bucureşti, precum şi la toate in­stanţele din circumcripţia Curţii de Apel, carora li a­ vor trimite publicaţiunile. Prim Preşedinte, (ss) Vasile F. Petres^ Prim rafion­, (ss) Savu Constan­­n escu. p. conf. Indescifrabil. 1 4 4 4 *+4-4-44 ♦•♦♦4-44 Judecătoria de pace RURALA VINGA SECŢIA CĂRŢII FUNDUARE DECIZIENE Nr. 469/1942 c. f. Judecătoria de pace rurală Vin­­ga, secţia cărţii funduare, în cauză a lui Găngler Petru Satchinez petru radierea menţiunilor făcute în prot. c. f. Nr. 103, 922, 1132, 1663 ale comunei Satchinez cu deciz. Nr. 2872/1934 c. f. disp. art. 26 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urban© din 7 Aprilie 1934. Având în vedere, că la dezbate­rea fixată pe ziua de 6 Martie 1942 procedura de chemare a fost in­­comptectă, având în vedere disp. art. 27 din Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1942. ' . pentru asertii lor fixează darea creditorilor js„.» ' -nou termen pe ziua de "Prilie 1042 ora 9 a. m. Ia această în ecătorie, pentru care termen­up­t­eresaţii se citează, cu obser- 5— că în caz de neprezentare, st N, ordona radierea. Dispune totodată publicarea pre­­zentei deciziuni într’un ziar de mare tiraj din Capitală. Se comunică cu cei Interesaţi. Vinga ,la 10 Martie 1942. (ss) Dr. I. Plâvnsin, judecător (ss) N. Buruleanu, cond. c. f. p. conf. cond. c. f. Indescifrabil 6974 Motor Diesel 40 PS. 4 cilindri stabil, în funcțiune, însă aproape nou imediat livrabil se vinde M. 7.000, loco Silesia de Nord. Informaţiuni la Günther Balder, Dresden­­ A. 24, Keilstr. 7, Germania 3765 CURTEA DE APEL DIN BUCUREŞTI Cabinetul Primului Preşedinte PUBLICAŢIUNE No. 2082 din 18 Martie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 15 Aprilie 1942, ora 9 dim. se va ţine in sala de şedinţe a secţiei XII a acestei Curţi de Apel, examen pentru ocu­parea funcţiunei de impiegaţi sta­giari, ce eventual ar deveni va­cante la această Curte de Apel şi la instanţele judecătoreşti , din circumscripţia acestei Curţi de Apel. Cererile se vor adresa d-lui Prim Preşedinte al Curţii de Apel Bucu­reşti până în ajunul zilei exame­nului şi vor fi însoţite de urmă­­toarele acte: I. Actul de naştere. 2. Certificatul de studii. 3. Certificatul de naţionalitate. 4. Certificatul de bună purtare. 5. Dovada că a satisfăcut ser­viciul militar. Materii­ asupra cărora candi­daţii vor fi examinaţi pentru func­ţiunea de impiegaţi sunt urmă­toarele : 1. O probă scrisă spre a se cu­noaşte dacă candidatul are scriere frumoasă şi posedă suficiente cu­noştinţe gramaticale, ortografie limba română. 2. O probă orală: a) as’’*' ganizării instemţetov-hi&a or­­şi' cunoştinţe teor-'j.xiecătomeşti unitar fiecărui free a atribuţi­­ei ierarhie’ -dissţionar al grefei - un.utare funcţionari ; b) geografia ţării şi în special împăr­ţirea ei administrativă; c) principii generale asupra puterilor Consti­tuţionale şi asupra organizării lor in Stat; d­) cunoştinţe as­upra prin­cipalelor evenimente istorice p ’a neamului­ Ro­mânesc. Ş­­ Această­ publicaţiiune se va insera în ziarele ce apar în Capitală şi se va afişa la instanţele ce func­ţionează în Palatul de justiţie din Bucureşti,­­ precum şi la toată instanţele den circumscripţia Curţii de Apel, cărora li se vor trimite publica­ţi­unile. Prim Preşedinte. (ss) Vasile F. Petrescu Prim Grefier (ss) Savu Constantinescu p. conf. Indescifrabil ♦.♦44.«. ♦ ♦♦ 6969 JUDECĂTORIA MIXTA BRAŞOV „SECŢIA C. F. EXTRAS No. 346/1942 c. f. din publicaţiune şi condiţiile de licitaţie In cauza de executare pornită de către urm­ări­tul Ioan Grigore din Braşov, pentru suma de 10.000 lei capital şi accesorii contra lui Va­leria Butoianu născută Avram, în urma supraofertei făcută de loan Butoianu dom. în Braşov-Dârste No. 168. Judecătoria mixtă Braşov secţia c­o­­ordonă o nouă licitaţe asupra 1/4-a parte dn imobilele înscrise In c. f. a comunei Braşov No. 8093 din circumscripţia jud. mixte Bra­­şov, No. topogr. 7132 grădină in mărime de 100 stj. pt. No. topogr. 7133 casă de piatră cu 4 locuinţe şi curte în mărime de 151 stj. pt. si­tuate în Braşov-Dârste No. 168 ambele în valoare de 74.000 lei, de la care sumă începe strigarea. Pentru încasarea creanţei de 10.000 lei capital şi accesorii. Se fixează termen pentru ţine­rea licitaţiei pe ziua de 21 luna A­­prilie anul 1942 ora 9 a. m., în Bra­şov, Palatul Justiţiei parter camera No. 12. Supraoferta este obligatorie chiar dacă supraofertantul nu se pre­zintă la licitaţie. Cei cari voiesc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc drept garanta de 10% in numerar din preţul de strigare şi să semneze condiţiile de licitaţie. Braşov, la 23 Martie 1942. Judecător, A. Matei s. s. Dir. de c. f., N. Stinghe s. S. pt. conformitate P. Nicolescu 1 MARȚI, 31 MARTIE Ortodox: Sf. Ipatie (Denie). Catolic: Balbina. Protestant: Traugolt. Domnitorul Alexandru Ion Cura dă înalt ordin de zi pentru adoptarea altor grade In oștirea română (1859). * Răsăritul soarelui 8.00, Apusul soa­relui 18.41. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 MARTIE 1796. Se dă un pitac la Vel Spătar ca să se pună zapcii la cele patru margini ale podurilor mari din Bucu­reşti, spre a afuma bine pe toţi cei ce vin din afară, ca să nu aducă ciuma in oraş. Boala ciumei cu urmări atât de grele asupra populaţiei bucureştene şi deasa mortalitate ce provoca făcut ca stăpânirea să ia o sijis­­m­e de măsuri pentru a s­­e­­omorî microbul acestr’ ! "' groaznice a nu se mai trans­­se dădu, printre alte , această măsură dela 31 tacul 6, scriindu-se astfel în pi- Jimis Vel Spătarului : „Fiind- tr­­ipseala, ce se aude cum că se­­­spătează pe ici pe colea prin presei, se vede a fi şi de la cei ce vin din afară din locuri molipsite. Domnitorul ordonă, ca la patru mar­gini ale podurilor mari să se rân­duiască câte un zapeiu, carele pe toţi cei ce vor veni de afară în Bucu­reşti să-i afume bine, să le facă cu­răţenia cea trebuincioasă lor şi lu­crurilor lor". Spătarul şi Vornicul a fost de ase­menea obligaţi să meargă prin ma­halale, să dea povăţuiri epistaţilor ca să dezinfecteze casele şi efectele tu­turor. GEORGE DINCA RADIO MARŢI 31 MARTIE RADIO—ROMANIA 150 Ww. 1875 m. 160 kHz. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. 0.55—8.30 : ORA DIMINEŢII : Des­chiderea emisiunii; Radio-Jurnal; Muzică variată (discuri); închiderea emisiunii. RADIO—ROMANŢA. RADIO—BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 12.00 : Emisiuni speciale in limbile rusă şi ucrainiană. 12.30 : Deschiderea emisiunii. Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR — Muzică variată (discuri). 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.30: Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucrainiană. 17.50 : ştirile serviciului german. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Trio de flaute : Hristache Popescu, M. Teodorescu şi Voicu Ciobanu. 18.25 : Triplu quartet vocal: Bradu Boteanu dir. de G. Danga. 18.48 : D-na Margareta Capeleanu­­vioară şi Th. Rogalski-pian. RADIO—ROMANIA 19.15 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO—ROMANIA ŞI RADIO—BUCUREŞTI 19.50 : Jurnal in limba turcă. 20.00 : Radio-Jurnal. 20.10 : Corul Radio dir. de Prof. Ion Croitoru. 20.40 : In grădina Ghetsemani de Dem. Theodorescu. 21.00 : Orchestra Radio dir. de Th. Rogalski. (Soliști: Paul Jelescu, Hris­tache Popescu și D. Teodoriu). 22.00 : Radio­,­jurnal; Sport. 22.20 : D-ra Angela Popescu (voce). 22.35 : Rodica Soutzo­pian. RADIO—ROMANIA, RADIO—BUCU­RESTI ȘI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.00 : Muzică variată (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO—MOLDOVA 239 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii. Muzică religioasă apuseană (discuri). 13.20 : Radio-jurnal (I). 13.30 : Muzică de Beethoven (disc.). 14.00 : Radio-jurnal (II). 14.20 : Muzică variată (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Fragmente simfonice (discuri). 18.50 : Jurnal în limba rusă. 19.00 : Muzică religioasă (discuri). 19.15 : Actualităţi Culturale. 19.30 : Muzică variată (discuri). 20.00 : Conferinţa — Prof. Niţulescu* Ce sunt vitaminele . 20.15 : Muzică variată-continuare (discuri). 20.30 : Radio-Jurnal (III). 20.40 : Corul Mitropoliei dir. di Carp-Muzică religioasă ortodoxă. 21.00 : Muzică simfonică (discuri) 22.00 : Radio-Jurnal (IV). 22.20 : Coruri de copii (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAINAT/ 1 21.40 : Jurnal în limba italiană. 1 area 2ică( S59). 22.00: Emisiune în limba germa Muzică. , soa- 22.20 : Emisiune In limba ltara . Muzică. _ 22.40 : Emisiune în limba 1 rE elezâ° 23 00 ! EmlSlUn# franceză. gr *• limba en­ătar MIERCURI 1 ’ atru RADIO R pRIt acu- 1875 m. 16,,,idi,1 cel R atîtc -cOMANIA de radio g23 kHz 12 Kw. ten« c ROMANIA SI RADIO a BUCURESTI ORIA DIMINETII: Deschi­derea emisiuunii: Radio-jurnal; Or­chestra Radio dir. de C. Bobescu ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SICURTA 11.30: POSTA MILITARĂ RADIO. 12 : Emisiuni speciale în limbile rusă şi ucrainiahă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică variată (disciuri). 12.50 : ORA OSTAŞULUI. 13.50: ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal.. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR — orches­tra „Luceafărul“. 15.30: închiderea emisiunii de prânz. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.30: Emisiuni speciale In limbile rusă şi ucrainiană. 17.50: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18 : Deschiderea emisiunii. ORA TINERETULUI : I. „Tângui­rea Mironosiţelor“ de Ap. D. Culea— voce : d-nele Lia B­ottez, Arta Flo­rescu şi Ştefania Stavri, acomp. de harpă. II. Jurnalul tineretului. 19 : D-na Florence Lupaşcu-harpă. RADIO ROMANIA 19.15 : POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.30 : Jurnal in limba turcă. 20 : Radio-jurnal. 20.10: Alexandru­ Lupescu (voce, acomp. de orgă, harpă și violoncel). 20.40: La mormântul Domnului de pr. Gala Galaction. 21 : Requiem de Fauré (discuri). 21.40 : Muzică de Cesar Franck (discuri). 22 : Radio-jurnal. Sport. 22.20 : Recital de pian, d-na Cella Delavrancea. I. Cuvânt explicativ : N­. Beethoven : Sonata appasionata op. 57. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 23: Actul final din „Parsifal" de Wagner (discuri). 0.05: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 259 metri 13: Deschiderea emisiunii. Muzică corală (discuri). 13.20 : Radio-jurnal (I). 13.30 : Muzică de J. Seb. Bach (discuri). 14 : Radio-jurnal (II). 14.20: Muzică variată pentru or­chestră (discuri). 15 : închiderea emisiunii de prănz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Uver­turi simfonice (discuri). 18.50: Jurnal In limba rusă. 19: Muzică variată pentru orgă (discuri). 19.15: MOLDOVA PITO­EASCA. 19.30: Muzică religioasă apuseană (discuri). 20 : Muzică simfonică (discuri). 20.70: Radio-jurnal (III). 20.40: Corul bisericii Sf. Spiridon, dirijat de d. Paul Ciocârlan: Muzică religioasă ortodoxă. 21 : Muzică veche (discuri). 21.30 : Muzică religioasă cântată de corul A. C. T. (discuri). 22 : Radio-jurnal (IV). 22.20 : Muzică vocală religioasă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m­. 0260 kHz. 2 KW. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal In limba italiană. Mu­zică. 22 : Emisiune In limba germană. Muzică. 22.20 : Emisiune In limba Italiană. Muzică. 22.40: Emisiune In limba franceză. 22.50—23 : Emisiune in limba en­gleză.­­ 6970 CALENDAR Nationalis­ti realizarea viul german Conferinta d-lui prof . »iuropei de mâine , l an Sub auspiciilei institutul’ ian pentru Ştiinţă,­­­ ca U 5 ivitate pentru strâ­ngerej ■ urnilor germano-romani. _ lin ce în ce mai muit ia­­ă, d. prof. Mihail Mmn ,te •ostit o conferinţă, gvrui^ pre rolul Germaniei 11* a­rea nouei Europe şi "e des­­carea naţionalismului pe j;za_ interraţional. , isoli-Conferenţiarul a aratai lan ce st dă între naţionalii cutulil şi cel ce le‘.'upta tăzi lmea : naţionitumal tre_ litar. as-II,-„I, 1 |||-.... ^TrUn­»ilescu la Institutul german fiinţă Singura formulă viabilă pentru realizarea unei Europe noui şi sănătoase s­e sprijină de acest naţionalism totalitar, care îmbră­ţişează interesele întregei comu­nităţi naţionale şi grupează in­­tr’un singur mănuru diu idealu­rile naţionale ale tuturor po-P°Germania are un r­ol extrem de important în realizarea unei reuniuni naţionale europene şi naţional-socialismul are în în­treaga sa componenţă resursele necesare pentru a realiza Eu­ropa nouă. Şedinţa Consiluilir . . ‘"" de profesii Conte^aţiei Asociaţilor Vineri seară s’a tinutj\tlî sfl lUtclCCt11^^ [. Consiliului general al ^----­u raţiei Asociaţiilor de r dl­d .. nişti intelectuali din 1 n£ed, L (CAPIR), la sediiul său profesi, ,a lui Colegiului Medicilor, lomâc . 1 vor. in ’Is-D arhitect Enescu, pr-, 9 le Colegiului Arhitecții^.^. Confederației, face par­­l­ al documentată expune p la organizarea privitor corporativă, profesională și D-sa expii'-5'* stingherit v, motivele care au ■ ției Pare activitatea Confedera­­d a fi .& acum și necesitatea de relăctori de colaborare ai gu­­laului acum când se găşeşte şiorganizarea ţării în acest .13. ,. D. Ionescu Brăila, preşedintele­­Colegiului medicilor veterinari îşi exprimă satisfacţia că proas­tele de organizare făcute de Con­federaţie au fost bine chibzuite şi apreciate de forurile superioa­re acum când corporaţiunea de­, . 1, c­a o problemă de ■a. y& la l D. ing. Mihăescu, preşedintele 1­ Agirului spune că Confederaţia • trebue să rămână şi în viitor pe aceiaşi linie pe care şi-a trasat-o de la început. D. prof. vet. Constantinescu, directorul Institutului Naţional Zootechnic, în legătură cu ante­­proectul de organizare ridică chestiunea încadrării sindicatelor specializate pentru promovarea diferitelor rase animale. D. ing. Cădere crede că trebue să se aibă în vedere pe lângă or­ganizare şi răsplata muncii. D. docent M. Popescu Buzea, secretar general al Confederaţiei arată că tăria Copilului a fă­cut-o faptul că a susţinut numai ideile de organizare cari se pă­reau cele mai bune după discu­ţiile ample avute. S-au mai rostit şi alte cuvân­tări, după care se decide convo­carea adunării generale pentru Duminică 19 Aprilie orele 11, la Colegiul Medicilor. De la filiala parohiei Sf. Ilie Gorgan­ a Soc. Ortodoxe Naţionale a femeilor române Filiala „Sf. Ite Gorgani“ a Soc. ortodoxe naţionale a femeilor ro­mâne ,a dat o producţie artistică la Casa femeii în folosul Spitalu­lui Soc. orthodoxe şi al grădiniţei de copii din Grozăveşti. Sâmbătă seara. Tablourile vivante reprezentând în condiţiuni superioare de artă „Războiul sfânt“ au impresionat mult ca şi în versurile omagiale ale micuţilor pentru d-na Ale­xandrina Cantacuzino, ocrotitoarea lor. In partea artistică s’a distins într’un minunat dans-balet micuţa Cazacliu, fiica fostului rezident re­gal acompaniată de d-na Mar­­cel. Popescu şi în Banul Mărăcine. D-ra Viorica Vrioni şi d. Lam­­brino au încununat progr. artistic. Serbarea s’a bucurat de un bufet, bogat şi de o frumoasă tombolă, datorita comitetului în frunte cu d-nele Adina Vines El. Smeurea­­nu preş. Ana Angelescu vice preş. Olga arh. V. Rădulescu secret., etc., etc. Conducătorul caselor de mode din Italia, care a organizat expoziţia de modă italiană de la Ateneul Român din zilele de 26 şi 27 Martie -©♦O­ Premiul de compoziţie muzicală „Gea.­ Enescu" In Ianuarie s’a ţinut la Casa Şcoalelor concursul pentru a­­cordarea premiilor celor mai bune lucrări de compoziţie mu­zicală pe anul 1941. Comisia prezidată de maes­trul George Enes­cu şi compusă din d-nii: Alfred Alexandrescu, Mihail Jora, George Enacovici, C. Notara, Dinu Iipatt­, M. An­­dricu, Paul Constantinescu, D. Cuclin, C. Silvestri şi Marţian Negrea, a decernat următoarele premii: Premiul I şi 20.000 lei d-lui Nicolae Brânzeu, pentru „Pre­ludiu şi Fuga*" pentru orchestră. Premiul II şi 15.000 lei d-lui Ion Hartularu-Darclée pentru poemul simfonic „Vârful cu dor“. Premiul III şi câte 10.000 lei d-nei Mansi Barberis Plăcinţeanu pentru Simfonia I şi d-lui Gh. Dumitrescu pentru „Poemul A­­murgului“ şi „Poem vesel". Menţiunea­­ câte 6.500 lei d-lor Grigore Ghiddonescu pen­tru „Sonata"* pentru pian şi Sandu Albu pentru „Suita“ pen­tru vioară solo. Caş® Şcoalelor are adminis­trarea acestui fond din anul 1912, când maestrul George Enescu a donat 27.000 lei. Azi fundaţia „George Enescu”, în urma subvenţiilor acordate de Casa Şcoalelor şi prin capita­lizările ce au fost făcute, are un capital de 2.133.000 efecte valoarea nominală, cu un venit anual de 106.650. -©♦o­ întâmplări din Capitală Furt de bijuterii in va­loare de 500.000 lei D-na Melania Samoilă, din str. Cuza Vodă nr. 9, a reclamat cir­cumscripţiei poliţieneşti respective că, în lipsa sa de acasă, răufăcă­tori necunoscuţi au jefuit-o de bi­juterii în valoare de aproximativ, 500.000 lei şi rufărie. Poliţia face cercetările necesare pentru descoperirea şi arestarea hoţilor. Bătae gravă Duminică noapte, individul Ba­dea Constantin, din str. Regele Carol nr. 176, luându-se la ceartă şi apoi la bătae cu un anume Du­mitru Constantinescu, l-a loit grav. Victima a fost internată de „Sal­vare“ la spitalul Colentina iar Ba­dea a fost arestat de circumscrip­ţia­­ de poliţie, care se ocupă cu anchetarea cazului. Nenorocire din impru­dentă Duminică după amiază pe la ora băiatul Halil Ramiz, în etate de 13 ani, domiciliat în str. Tudor Vla­­dimirescu nr. 4, (comuna suburbană Principele Nicolae), s’a dus să se joace în curtea depositului de căr­buni din șoseaua Pantelmon nr. 159, proprietatea comerciantului Ionescu. Băiatul găsind sub un gard, printre niște ferărie veche, o gre­nadă de mână, a început să se joace cu ea iar după aceea trân­tind-o de linia ferată de garaj din curtea depositului, grenada a ex­plodat, provocându-i fractura pi­ciorului stâng precum și numeroase plăgi contuze pe corp. Cu o ambulanță a „Salvării“ a fost transportat la spitalul „Casei patronale“ din calea Floreasca, unde a fost internat. N*-'. CRONICA ŞTIINŢIFICĂ NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICĂ TEHNICE le RAUL CĂLINESCU Conferenţiar u­ni­versitar In pădurile mlăştinoase, al&* Floridei, care sunt printr' b­ej­e m­ai minunate şi, mai puţifr cu­noscute, există 6­1 mi an lăr'cât se poate de stranie, Hrăneşte mai mult cu insectle. Lucrul a­­cesta nu este /Junsă caracterul sau cel mai principat deoarece asemenea P^ mie carnivore în genere _fJ„.r^r ed&vore in special, mai exista p«ste*500, unele d­îs­­na,c,„ ar şi in țara voastră ca : k cerului .1 otrățelul de \.mia insectivoră din Florida estd\ cu totul aparte prin struc­tura, înfăţişarea şi apucăturile ei — şi se numeşte Sarracenia variolaris. După cum am spus, această plantă trăeşte în pădurile mlăş­tinoase ale Floridei, formate din chiparoşi uriaşi, din palmieri înalţi ca nişte turnuri,­­din ier­buri şi ele înâlte — ca şi din­­ strălucitoare orhidee tropicale. Aceste păduri constituesc o lu­me aparte în care nu pătrund decât indienii băştinaşi şi în care îşi duc viaţa teii puma, urşii spălători, crocodilii, broas­ca urlătoare şi un foarte mare număr de şerpi veninoşi. Micile rădăcini ale Saraceniei negăsind în pământul mlăştinos hrană îndestulătoare, planta a­­ceasta îşi complectează lipsurile hranei şi mai ales alimentele a­­zotate, cu insectele pe care le prinde. In acest scop ea a fost excelent utilată de natură. Din frunzele sale planta a fă­cut tot atâtea cornete lungi, transformate printr’un dispozitiv special în capcane în care cad insectele. Aceste comete sunt nişte tu­buri verticale, lungi cât jumăta­te din braţul unui om. In partea de jos sunt subţiri şi strâmte, a­­poi se lărgesc progresiv iar în partea de sus se transformă în­tr’un fel de glugă rotundă, care închide bine cornetul, lăsând des­chisă o uşiţă. Către această uşiţă, care e tot­deauna deschisă, duce un drum neted şi comod, ca un jghiob înălţat la margini, cât se poate de potrivit pentru furnici şi alte insecte fără aripi. Ca momeală, drumul acesta este întotdeauna stropit cu nec­tar. Căci pentru toţi aceşti gur­manzi chitinoşi, nimic nu este mai atrăgător ca mierea ! Insec­tele care au rătăcit pe corne­ele Saraceniei ,o apucă, în mod fi­resc, pe acest drum stropit cu miere. Uşiţa de sub glugă e şi mai plină de miere, care, întoc­mai ca şi în Ţara Belşugului din feeriile care ne-au încântat co­pilăria, abia e consumată şi este îndată înlocuită cu o provizie nouă. Dar cum s-au introdus pe uşiţă, Saracenia îşi dă imediat arama pe faţă, căci înăuntru apare i­­mediat toată infamia cornetului înfometat al plantei. Chiar şi cel mai abil gimnastic din lumea insectelor, alunecă brusc pe pe­reţii netezi ca sticla ai corne­tului şi cade într un lac mic ce se află în fundul tuburilor frum­zelor. A mai scăpa dialăunt­iul cor­netelor este acum imposibil, căci, întocmai ca şi la o capca­nă de şoareci, e uşor de intrat dar cu neputinţă de ieşit, deoa­rece de pe pereţi atârnă în par­tea de jos nişte dinţi netezi ca porţelanul, pe care este imposi­bil să se caţere insectele comune Insecta prinsă ni­ci nu mai ve­de uşiţa, abil camuflată, în timp ce prin capacul de deasupra, construit la margine ca o arcadă cu cinci ferestruici, roşcate-ver­­zui, pătrunde o tuarnă colorată ce zăpăceşte şi mai mai­ insecta. Desnodământul e urul şi ace­laş, cu două varia­ţie ori pri­zoniera moare de foame, ori se îneacă în perfida cisternă de jos. Cadavrul său se descompune şi lichidul brun, foarte urât miro­sitor şi dens, e absorbit de pere­ţii cisternei. Din insectă nu mai rămân decât nişte resturi chi­­tionase, insolubile şi nedigera­bile, care formează cu timpul o grămadă de gunoi cu e un lat de palmă, , {' Deacum urmează un fapt cât se poate de curios şi aproape u­­nic în lume. Căci, cecaog Sara­­cenia nu poate digita, e o farte apetisantă şi preţuită hrană a larvelor unei muşte Căci gustu­rile sunt foarte variate pe lumea aceasta ! In gunoiul din fundul corne­telor de Saracenia există întot­deauna câteva duzini de odrasle ale unei specii de muscă, bine hrănite şi vioaie, atât cât pot fi nişte viermi mărunţi fără ochi şi fără membre. Musca­­ma mă pătrunde cu cea mai mare uşurinţă şi în m­od inten­ţionat, pe uşiţa de sus a corne­telor, ca să-şi depana ouăle în gunoi Ce se va întâmpla oare cu ea ? Va fi devorată de plan­tă ? Nu. Dintre toale insectele ea este singura care irită şi iese cum îi place din aceste viclene comete ale Saraceniei. In acest scop ea e înzestrată cu tot ce-i trebuie pentru a învinge pri­mejdiile Ghiarele picioarelor sa­le, de formă specială, sun­t lungi şi robuste şi cu ele insecta se poate agăţa perfect da dinţii di­năuntru ai pereţilor cornetelor In plus mai posedă ca sitate şi un fel de mică bardă, ca o frână de pantă, ce împiedecă orice alu­necare involuntară, aşa că mer­sul insectil la interiorul come­telor este sigur şi făra obstacole, cu desăvârşire lipsit de primejdii. Câte­odată o molie foarte mi­că împarte viaţa 11ui comete cu musca cu frână, că­ci gunoiul din fundul cometelor e un excelent cuib şi o hrană substanţială şi pentru puii săi. Molia aceasta nu posedă nici un fel de frână dar are la fiecare picior câte o pe­reche de catalige lungi, ascuţite şi elastice. Cu aceste catalige ea se caţără abil şi cu cea mai mare uşurină, pe pereţii netezi ai plantei ucigaşe, pahiid ieşi după plac din cometele sale. * S’a dovedit în mod ştiinţific — scrie Domenico Borgidai in „Re­vista di Agricultura“, că vră­biile distrug o mare cantitate de seminţe de buruieni, de larve de insecte vătămătoare printre care şi lăcusta, apoi cecidemin­e, te­muţi duşmani ai griuli.. — şi pi­­ralidele, atât de stricătoare vi­ţei de vie. Olbhsen spunea, pe bun­ă drep­tate, că un cioc de vrabie poate salva 49.000 boabe de grâu şi 17.250 ciorchine de sliuguri. In Italia, Carlo Fabiani a calculat că vrăbiile distrug ar­ua! peste 268 bilioane de insecte. Acest serviciu îl fac în seidintul câtor­va boabe de grâu, care costă in­finit mai puţin decât cel mai ef­­tin dintre insecticile Anglia, Baden, Ungaria şi Pru­sia au distrus intri­t timp, vră­biile lor, considerate până atunci vătămătoare, dar după câţiva ani a trebuit să le introducă din nou, cu mari chel­totele, pentru a-şi salva recoltele de la o de­vastare sigură din partea insec­telor. Statul New-York nu a găsit un mijloc mai eficace pentru a-şi apăra recoltele contra insectelor decât introducând din Europa vrabia atât de hulită. Intre 1850 şi 1880 au fost impu­tate in Sta­tele Unite cam 2.000 perechi de vrăbii, care au scăpat câmpurile de pacostea insectelor. Vrăbiile, devin vătămătoare numai când se înm­uţesc din cale afară. Se vorbeşte ades 24 es­­pre pri­mejdia „autocombustiiei“ căr­bunilor de pământ, de­ zic ce s’a observat că în unele nazuri, mari cantităţi de asemenea combusti­bil îngrămădite în pivniţe prea mici şi permanent în­chise, au luat foc. Se pare că incendiul se dato­­reşte, în asemenea cazuri, nu a­­tât cărbunelui însuşi, cât mai a­­les prafului de căra­te,e rămas în pivniţe din anii prudenţi. De aceea este absolut necesar să se cureţe radical pivniţele, în fie­care an,­­ şi să se îndepărteze toată pulberea de cărbune, mai înainte de a se adu­c o nouă provizie de cărb­uni pentru iarnă. De asemenea, trebie să fim cu băgare de seamă ca a­cest com­bustibil să nu fie expus 1* radia­ţiile sobelor sau cap. •- -etor —• sau aşezat în apropi­erea insta­laţiilor de calorifer, deoarece a­­semenea radiaţiuni grăbesc des­compunerea şi pulv).-' .arca căr­bunilor Ca măsură de precauţie e bine să băgăm un cărbuni de sus în jos, un tub de fier a că­rui extremitate să iasă în af­ara cărbunilor. Atingând acest capăt din afară al tubului, ne vom pu­tea da uşor seama de tempera­­tura din interiorul masei de căr­buni şi astfel să praitâmpinăm iute un eventual inondiu.

Next