Universul - Capitala, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-174)

1942-06-01 / nr. 146

Ar­­mântul al 59-lea Nr. 146 Luni 1 Iunie 1942 STRĂLUCITELE VICTORII ROMÂNO-GERMANE DIN PENINSULA KERCI (Urmare din numărul de eri) PE UNDE A TRECUT SECERA MORŢII Intr’o parte şi alta câmpul este presărat cu leşuri rămase în poziţii îngrozitoare­ Sunt bolşevicii sece­raţi de focul bravilor roşiori. In stânga un mort pare că, înainte de a-şi fi trăit ultimul sbucium al vieţii, şi-a înfipt dinţii in scoarţa pământului ca să-şi sape astfel adăpostul de totdeauna. Alături, câţiva turcomani, cirkizi şi câţiva mongoli şi-au amestecat hoiturile cu noroiul drumului, în timp ce mai departe, cu capul băgat sub un cal mort, un cadavru a înţe­penit cu mâinile ridicate spre cer. In partea cealaltă acelaş aspect înfiorător. Zeci de cadavre îşi sti­clesc ochii spre soarele ce dă spre asfinţit. In lungul drumului şi în latul câmpiei fac răsturnate sute de ma­şini cari, alături de puzderie de cadavre, vor parcă să dovedească îngrozitoarea înfrângere suferită de hoardele bolşevice. Nu lipsesc din acest decor, ce zugrăveşte pe deplin apriga distrugere a bolşe­vicilor, nici imensele tancuri, nici monştrii de oţel, care de astă dată s’au proptit într’o rână­, fie pe pieptişul de coastă, fie în şanţuri ori In mocirle unde s-au prins vi­jelia de foc. Brigada rapidă îşi continuă îna­intarea, tâindu-şi drum prin pâlcuri imense de sovietici cari îşi­ ridică mâinile în sus în semn că se predau. Nu sunt o sută. Nici o mie. Sunt zeci de mii. Dar roşiorii nu se opresc. N’au timp să facă acum prizonieri. Misiunea lor e alta: să ajungă cât mai repede la dispozitivul ordonat. rezistenţa dela dealul Nu departe de Sultanovka câmpia, care e străbătută dela Nord spre Sud de un şanţ anticar, se transformă într’un adevărat infern- Ruşii, luaţi prin surpinde­­re de neînfrânţii roşiori, caută să reacţioneze del® dealul­ Tătărăsc, un fel de val natural, ale cărui creste au fost transformate în for­tăreţe, având cazemate pe ambele părţi. Nici tunurile şi nici mitralie­rele nu-şi ating scopul. Proectilele cad asurzitor într’o parte şi alta fără a izbuti să ne producă pier­deri. Răspunzând acestei violente re­zistenţe, brigada rapidă izbuteşte să dea inamicul peste cap, astfel că-şi poate continua înaintarea pe un teren presărat cu cadavre şi felurit material de război. După aproape 20 km. ,străbătuţi prin ploaie de foc sub bombarda­ment aerian, brigada izbuteşte să ajungă la Saraimin, unde întâm­pină o puternică rezistenţă ina­mică. Rezultatul zilei de atac este din­tre cele mai fru­moase. Bravii ro­şiori au străbătut aproximativ 60 de km. în spatele liniilor sovietice. Şi aceasta numai într’o singură zi, pe drumuri desfundate şi me­reu sub focul inamic. E un fapt de arme care îşi răs­frânge glorioasa aureolă peste în­treaga noastră oştire. SARAIMIN: ALCAZARUL CRIMEI!. O INSULĂ DE ROŞIORI IN MIJLOCUL ARMATEI SOVIETICE Prin spărtura făcută de brigada rapidă în gâtul peninsulei Kerci, detaşamentul Corne, a pătruns din prima zi cu peste 60 km, în spatele inamicului ajungând până la Saraimin. Aci, ruşii opun o rezistenţă în­verşunată. Regimentele puntate de roşiori iau cu asalt creastă cu creastă înălţimile Saraimin-ului. Cota de la 942 este atacată şi con­traatacată de mai multe ori. Ina­micul răspunde cu un intens foc de artilerie şi arme automate. Sa­­ralmin-ul pare desprins din iad. Nu se mai vede de foc şi fum. Flancul drept al dispozitivului sovetei întăreşte focul tot mai puternic în timp ce alte forţe ina­mice încearcă pe la flancul stâng să facă o întoarcere a detaşamen­tului ca să ducă la Încercuire.. Roşiorii noştri, care n’au cunos­cut nici o înfrângere, împreună cu o companei germană organi­zează imediat un punct de sprijin cu faţa spre toate direcţiile, ce să poată rezista la încercuirea care începuse a se desemna. Bolşevicii atacă din ce în ce mai puternic. Ei vin în valuri-valuri, ca la un ospăţ- în unele părţi a­­jung până la 10 metri de linia noastră. Distrug legăturile telefo­nice române şi germane. Sunt fa­ţă în faţă cu roşiorii, înjură, urlă şi aruncă cu grenade. Puş­­caşii noştri mitraliori nu se clin­tesc însă din loc. Focul puştilor mitraliere seceră cu nemiluita. In faţa roşiorilor se ridică mormane mari, mari de nu poţi vedea peste ele. Trag fi­­m­urile lafors, trag din plin. Pe nici un front din războiul acesta ,nu se găseşte carne de tun mai mult ca în Rusia. Coman­danţii şi politrucii nu cruţă deloc viaţa soldatului rus. Ei vor cu ori­ce preţ să smulgă o victorie, dar nu reuşesc pentru că luptă cu cele mai bune armate, cea germană şi cea română. Misiunea detaşamentului este însă să meargă tot înainte pentru a tăia orice retragere inamicu­lui, spre Caucaz. Mormanele de cadavre devin ameninţătoare. Sunt gata să se prăvălească. Dacă mâi­nile şi picioarele leşurilor ru­seşti n’ar fi răşchirate, cadavrele s’ar rostogoli ca nişte butuci de lemn Ca o insulă vie în mijlocul unei mări agitate, roşiorii noştri încon­juraţi de toate părţile de armata bolşevică luptă în toate direcţiile timp de cinci zile. Orice comuni­caţie cu spatele este întreruptă. Orice aprovizionare cu muniţie şi alimente pe cale terestră este im­posibilă. Şi­ totuşi bolşevicii nu­­ mai pot strânge cercul de foc uci­gător. Ţevile armelor se înroşesc, ostaşii se pregătesc de atacul la baionetă. Colonel Rom şi Dămă­­ceanu luptă cot la cot cu soldaţii. Rezistenţa îndârjită a Românilor exasperează pe Ruşi. Pe cerul înegrit de fum se aud avioane germane. Un aparat de recunoaştere aduce un ordin. Spărtura trebue făcută cu orice preţ. Imedat­i veţi primi muniţii“. Feţele ostaşilor strălucesc de bucurie. Peste 15 minute văzduhul este împânzit de avioane. Din ele se desprind ca nişte pufi de păpă­die purtaţi de vânt sute de para­şute. De ele atârnă saci grei cu muniţie şi alimente. Ele cad in mijlocul trupelor române. Distri­buirea se face atât de repede, în­cât s’ar crede că un resort nevă­zut dirijează toată această acţiune. Ruşii se uită îndobitociţi la acest spectacol alcazarian şi trag parcă din ce în ce mai rar. Ei cred că sacii de aprovizionare sunt para­­şutişti, sunt oamenii de sacrificiu ai cerului german. S’au înşelat insă. Făcul roşioşilor devine din ce in ce mai puternic. Cercul rusesc se lărgeşte ca o curea vlăguită. Iată că tot din văzduhul pe care Ruşii nu l-au putut stăpâni nici­odată, coboară ca nălucite avioa­nele de transport. Ele ridică ră­niţii, pe care căpitanul medic Georgescu îi triază după gravita­tea rănilor. Totul merge într’un să se dezmeticească. Ruşii slăbesc din ce in ce mai mult rezistenţa. Sute de soldaţi bolşevici se predau. Dar cine se poate ocupa de aceste epave. De­taşamentul român şi compania de germani lasă elemente de contact şi strecoară printre dealuri înalte cu drumuri aproape inaccesibile, cu intenţiunea de a ataca inami­cul pe la Est şi a ajunge cât mai repede la Kerci. In faţa satului O­rialii, bolşevicii opun o rezistenţă nemaipomenită. Roşiorii români şi germanii Întâl­nesc o pânză de foc prin care nu se poate strecura un singur om. Din şanţuri şi cazemate ei trag la disperare, trag de pare că ştiau că este pentru ultima oară. Prin Ortaehi trebuia să se pă­trundă cu orice preţ. Alt drum nu mai este. Iureşul năvalnic al ro­şiorilor culminează în acest atac. Aci este rănit colonelul von Brod­­dek şi ia comanda colonelul Korne. In dimineaţa zilei de 14 Mai, Brigada Rapidă pătrunde pe un dig lat de 7 metri şi lung de 200 metri. Colonelul Korne este şi el rănit, înaintarea continuă fără în­trerupere. Sute de cadavre ba­rează drumul atacatorilor. Se tre­ce peste cadavre ca peste sacii de Insip. In lupta de la Ortacii cade maiorul Isaru şi subit. Alexiu Mircea. Cad, una după alta pozi­ţiile ruseşti şi Brigada Rapidă se îndreaptă vertiginos spre Kamis­­burun, portul militar al Kerciu­­lui, prin care au debarcat Ruşii Câmpul bătăliilor de la Saraimon Ostacii este acoperit de leşuri o­­meneşti, ca şi atâta material de astă iarnă, război încât ochiul nu poate des­luşi dacă aici n’au fost amenajate imense bazate de material de răz­boi. Tunurile cu ţevile in sus, altele răsturnate într’o parte, tancuri cu capacele ridicate şi măruntaiele fumegânde, automobile şi mitra­liere ,obuze de grosimea unui co­pil, dau ochiului impresia unui ca­taclism. Pierderile suferite de bolşevici în oameni şi material sunt aşa de mari încât ochiul reportericesc le scapă. Saraimin-ul, Alcazarul Crimeei din peninsula Kerci și Ostacii care duce spre portul militar sunt cele două puncte de răscruce pentru recucerirea Kerciului, unde arma­tă română alături de cea ger­mană a stălucit încă odată și a intrat definitiv în istoria de mâine a lumii războinice. (Va urma) TĂTĂRESC Serbarea „împărţirii premiilor muncitoreşti“, donate de preşedinţia consiliului de miniştri lucrătorilor pirotechniei armatei Vineri d. a. la ora 5 şi jum., a avut loc în sala de festivităţi a Pirotech­­niei Armatei, o frumoasă serbare muncitorească, organizată de secţia „Muncă şi Lumină“. In cadrul acestei serbări s-au împărţit premiile acor­date de d. prof. Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele consiliului de mi­niştri, cu prilejul vizitei făcute în ziua de 1 Mai a. c. Atunci d. vice-preşedinte al consi­liului, semnând în cartea de aur a instituţiei, scrisese următoarele: „Armata nu este numai un mare exemplu naţional de onoare şi jertfă. Ea este în fruntea industriei şi con­sti­tue o pildă de organizare şi de producţie. Felicit din toată inima Comanda­mentul şi Direcţia Pirotechnieî pen­tru opera ce am văzut aci“. Ţinând să răsplătească pe cei ce s’au distins prin muncă, d. vice­pre­­şedinte al consiliului a cerut să i se înainteze o listă de cei mai buni lu­crători cărora să le acorde premii de muncă şi sârguinţă, în valoare de 200.000 lei, împărţite în 5 premii a 20.000 lei şi 20 premii a 5.000 lei. Distribuirea acestor premii, a fost făcută ori d. a. în cadrul unei so­lemnităţi. Au participat: d. col. Theo­dor Răşcanu, di­rec­to­rul Pirotechniei Armatei, d. lt. col. Gh. Patriciu, sub­director, d. lt.-col. V. Buzescu, d. lt.­­col. P. Petrache, d. lt.-col. R. Grigo­­rescu, d. maior Ghejan, d. maior S. Gherghevici, d. cpt. I. Diaconescu, şeful secţiei ,,M. L.“, d. prof. Şerban Popa, inspector „M. L.“, d. cpt. Po­povici, d. cpt. Tănase, precum şi toţi lucrătorii Pirotechniei, cu familiile lor. Festivitatea a început prin intona­rea „Imnului Regal“. Apoi, corul Pi­­rotechniei, de sub conducerea d-lui C-tin Marcu, a executat mai multe bucăţi, înainte de împărţirea premiilor, d. col. Theodor Răşcanu, directorul Pi­­rotechniei Armatei, a ţinut o cuvân­tare, arătând că în aceste vremuri, sunt rar ocaziile când ne putem a­­corda clipe de distracţie, fiindcă tre­­bue să muncim fără preget şi odihnă, împlinind toate nevoile ţării. D-sa spune în continuare că a rupt din acest preţios timp, un ceas pen­tru a împărtăşi lucrătorilor felul cum şefii noştri, ştiu să preţuiască munca şi sârguinţă. D. col. Th. Răşcanu, subliniază apoi grija pe­­care o are d. prof. Mihai A. Antonescu, faţă de muncitorimea română. D-sa sfârşeşte aducând omagii M. S. Regelui Mihai I, Augustei Sale Mare, Mareşalului Ion Antonescu şi Armatei. După aceasta a avut loc împărţi­rea premiilor: 5 premii a 20­(RM) lei şi 20 premii a 5000 lei. Cei cari s-au distins prin muncă au venit, pe rând, primind din mâna şe­fului lor, răsplata bine meritată. După distribuirea premiilor sub­­maestrul Popescu Minu, a mulţumit d-lui col. Th. Răşcanu, în numele lucrătorilor premiaţi. Festivitatea a luat sfârşit la ora 19. GRĂDINA CAPITOL, minunat renovată, îşi deschide in curând porţile Un mare şi agreabil eveniment cinematografic, CINEMATOGRA­FUL CAPITOL a obţinut auto­rizaţia să-şi redeschidă grădina. După un an întreg de „relache”, capitala va avea astfel din nou posibilitatea să admire — în nop­ţile fierbinţi ale verii — filme de mare atracţie, în decorul confor­tabil şi răcoros al unei grădini fermecătoare. Pentru acest eveniment dorit şi neaşteptat,­­ CAPITOLUL a făcut pregătiri extrem de costisitoare. O întreagă armată de lucrători (zidari, lemnari, tapiţeri, zu­gravi­..) sub privegherea unuia din cei mai mari arhitecţi bucu­reşteni a dat gradinei aspectul pitoresc al unei adevărate oaze. Plină de flori şi de verdeaţă, de pitoresc şi de răcoare, grădina CAPITOL este astăzi altfel decât a fost văzută până acum: mai e­­legantă, mai cochetă, mai confor­­tabilă... Spectatorii bucureşteni vor a­­ea astfel putinţa să admire şi în tim­pul verii filmele de mare atracţie ale CAPITOLULUI în singura grădină de cinematograf a Capi­talei, căreia — cu preţul unor cheltuieli exorbitante — i s’a dat un aspect occidental de eleganţă şi confort. 11 OFIŢERII GERMANI RECUNOSC EROISMUL SOLDATULUI ROMÂN Următorii ofiţeri superiori ger­mani, cari au comandat arma­tele germane în bătălia de la Kerci alături de ofiţerii şi arma­tele române, au binevoit a acor­da trimisului special al agenţiei „Rador“ pe frontul de răsărit, următoarele autografe: Sunt recunoscător şi mândru de a putea lupta în întreaga cam­panie, umăr la umăr, cu cama­razii români. Mareşalul Antonescu mi-a prins pe piept, la 2 August 1941, cea mai înaltă decoraţie, „Mihai Viteazu“. ss. MATTENKLOTT General de infanterie * Trăiască gloriosul popor român slab nobilul său Rege şi marele său Conducător al Statului, ai cărui viteji soldaţi înving cu noi. ss. General de brigadă HACCIUS îmi voi reaminti totdeauna cu recunoştinţă şi sinceră camara­derie de formidabilele victorii dobândite în peninsula Kerci îm­preună cu vitejii soldaţi români. ss. Colonel MEISEL 25 Mai 1942. O urare victoriei comune a ca­maraderiei de arme româno- ger­mane. ss. Maior EISMANN Decernarea premiilor naţionale pentru proza literară şi pentru pictură Sâmbătă, 30 Mai 1942, s’au în­trunit consecutiv la ministerul culturii naţionale comisiile spe­ciale pentru acordarea premiilor naţionale al prozei literare ro­mâneşti şi al picturii româneşti. La comisia premiului naţional pentru proza literară au luat parte d-nii: prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale ca preşedinte;prof. Ştefan Cioba­­nu, preşedintele secţiei literare a Academiei Române; prof. I. M. Marinetecu, decanul facultăii de litere din Iaşi; prof. D. D. Roşca, decanul facultăţii de litere din­­Cluj-Sibiu; prof. Basil Muntea­­nu, reprezentantul d-lui decan al facultăţii de li­tere din Bucureşti; prof. M­. I. Herescu, preşedintele Societăţii scriitorilor români; re­prezentanţii laureaţilor premii­lor naţionale, scriitorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ni­­chifor Crainic şi I. A. Bassara­­bescu ; directorul artelor, Ion Jalea; secretarul comisiei, sub­director Ion Paşa. După o discuţie asupra opere­lor tuturor prozatorilor celor mai proeminenţi, a fost declarat ca laureat al premiului Naţional pentru proza literară părintele Cala Galaction. La comisia pentru premiul Naţional al picturii au luat parte d-nii: prof. Ion Petrovici, minis­trul culturii naţionale, ca preşe­dinte; pictorii I. Al. Steriadi, Şte­fan Popescu şi Marius Bunescu, laureaţi ai premiilor Naţionale pentru pictură; sculptorii Cor­nel Medrea şi Ion Jalea, director al artelor; criticii de artă prof. Gh. Oorescu şi Adrian Maniu, inspector general al artelor; se­cretarul comisiei, Ion Paşa, sub­director al artelor. După discuţiuni asupra operei pictorilor noştri celor mai cunos­cuţi, d. Eustaţiu Stoenescu a fost declarat laureat al premiului Naţional pentru pictură. Prin ultima modificare a legii premiilor naţionale, datorită d-lui ministru Ton Petrovici, suma re­prezentând valoarea înaltelor distincţiuni culturale şi artistice a premiilor Naționale a fost ri­dicată la 300.000 (trei sute mii) lei fiecare. PLANTE MEDICINALE PENTRU ARMATĂ, SPITALE ŞI CANTINE ŞCOLARE Apelul d-nei Mana Mareşal Antonescu către copii şi tineret In aceste clipe aspre când ar­mata noastră clădeşte prin sânge hotare veşnice ţării, neamul în­treg trebue să se alăture­­buciu­mului ostaşului pentru ca îm­preună să făurească biruinţa de­finitivă. Nimeni nu e prea slab, nimeni nu e prea tânăr sau prea bătrân, pentru a contribui cu fărâma sa de muncă la izibândă. In acest gând îmi îndrept azi nădejdea către copiii şi tineretul ţârii noastre chemându-1 la noua operă pe care Consiliul de Patro­naj o porneşte în întreaga ţară, odată cu venirea primăverei. Pe întinsul câmpiilor, în munţi,­in preajma pădurilor, pretutin­deni, rodeşte pământul binecu­vântat al Patriei. Rodul este adu­nat cu sârguinţă de hărnicia plu­garilor. Dar sunt atâtea ierburi cărora Dumnzeeu le-a hărăzit viaţă, care răsar, se ridică pline de sevă spre soare, apoi se ofi­lesc, îmbinându-se în huma ne­cunoaşterii şi a nepreţuirii. Ierburile tămăduitoare îşi gă­sesc trăirea pe meleagurile noas­tre. Să ne străduim să curmăm această situaţie. Prin străduinţa voastră, copil şi tineret, vom putea transforma această pierdere de câştig ne­mărginită ţării noastre. Primiţi cu tot sufletul chemarea Consi­liului de Patronaj şi căutaţi să fiţi cei dintâi în rândurile celor ce vor aduna în această vară Plantele medicinale. Prin munca voastră vom dărui medicamentele atât de trebuin­cioase spitalelor noastre, în care îşi vindecă rănile eroii ţării. Prin munca voastră aduceţi alinarea în atâtea case necăjite, sădiţi în suflete încredere, adu­ceţi bucurie şi lumină în inima celor de aceeaşi vârstă cu voi. Sunteţi prea tineri pentru a purta, aşa cum aţi dori cei mai mulţi, arma în mână. Voi nu pu­teţi niici să câştigaţi, cu braţele voastre plăpânde, barii pe cari aţi vrea să-i dăruiţi celor săraci, cu care să ne ajutaţi strădania de zi şi noapte. Dar sufletele să nu vă fie în­tristate. In rândurile celor ce se vor trudi să adune Plantele me­dicinale vă împliniţi cu prisosin­ţă datoria către Rege, Conducă­tor şi ţară. Hărnicia voastră, abnegaţia şi priceperea şi râvna voastră de azi vor fi pildă mul­tora, mâine. Copii şi tineret. Toate pajiştile ţării aşteaptă binecuvântata voastră muncă de albine, prin care se va aduna balsamul binefăcător al ierburi­lor şi florilor de leac. Preşedinta Consiliului de Patronaj, MARIA ANTONESCU APROVIZIONAREA CU LEMNE O înştiinţare a subsecretariatului de Stat al aprovizionării Subsecretariatul de Stat al apro­vizionării aduce la cuonştinţă ur­mătoarele populaţiei din Capitală, instituţiilor, întreprinderilor şi de­pozitarilor cari, pe baza dispozi­­ţiunilor deciziei ministeriale nr. 763 din 2 Mai 1942 s’au înscris, iau au făcut înscrieri în vederea aprovi­zionării cu lemne de foc pentru sezonul de iarnă 1942/1943. 1. — Cu toate că aprovizionarea Capitalei cu lemne de foc nu a de­pășit în ultimii ani, cantitatea de 110.000 vag. anual, iar în anul 1941/ 1942 s’au consumat circa 87.000 vag., totuşi pentru consumul pe anul 1942/1943 s’au făcut înscrieri pen­tru 159.784 vag. Având în vedere instalaţiile de încălzire centrală, instalaţiile ga­­zificatoare, lămpile de petrol, mâ­inile cu Aragaz, Pebe-Gaz, apara­tele electrice, sobele cu cărbuni, etc., al căror număr s’a mărit con­siderabil faţă de anii trecuţi, nor­mal ar fi fost să scadă consumul de lemne de foc în sezonul viitor la circa 70—80.000 vag., cantitate care de fapt se poate aduce în Ca­pitală. Cantitatea exagerată solicitată în prezent de populaţia Capitalei de­notă că unele gospodării, instituţii şi întreprinderi nu au respectat prevederile D. ministerial 763/942, şi s’au înscris cu cantităţi de lemne mult mai mari decât drepturile cuvenite; unele gospodării s’au în­scris atât la depozitari cât şi la în­treprinderile sau instituţiile la care lucrează capul de gospodărie, iar unele instituţii sau întreprinderi au făcut înscrieri cu cantităţi peste consumul obişnuit al personalului lor. De asemenea, unele instituţii şi întreprinderi au exagerat în decla­raţiile făcute nevoile lor de con­sum, depăşind prin aceasta cotele stabilite prin decizia de raţionali­zare a consumului de lemne, cu vădita tendinţă de a-şi creea stocuri pentru iarna 1943-944 sau a le specula. 2. Pentru a nu expune rigorilor legii sabotajului economic pe toţi contravenienţii dispoziţiunilor de­ciziei de raţionalizare a consumu­lui lemnelor de foc, subsecretaria­tul de Stat al aprovizionării acordă un termen de 10 zile dela data pu­­blicării prezentului comunicat în care timp toţi acei cari : — s’au înscris cu cantităţi mai mari decât cele prevăzute în deci­zie ; — s’au înscris la mai mulţi de­pozitari ; — s’au înscris la întreprinderi sau instituţii la care este angajat capul de gospodărie­ şi la depozitar; — au obţinut permis de a se a­­proviziona direct dela producător şi s’au înscris, fie la depozitar fie la instituţia sau întreprinderea la care este angajat; — s’au declarat capi de gospodă­rie fără să aibă dreptul; — sau, au comis orice altă aba­tere cu sau fără ştiinţă dela pre­vederile deciziei ministeriale de raţionalizare a consumului lemne­lor de foc, vor cere depozitarilor, întreprinderilor sau instituţiilor la care s’a înscris, să rectifice canti­tăţile de lemne din cartelă sau din registrele de înscriere. 3.­­ Depozitarii, instituțiile în­treprinderile, etc. în a 12-a zi dela publicarea prezentului comunicat vor prezenta la subsecretariatul de stat al aprovizionării, str. Alexan­dru Lahovary nr. 27—29, o decla­raţie în care vor arăta cantităţile de lemne ce urmează a fi scăzute pe baza acestei rectificări din to­talul cantităţii solicitate prin de­claraţiile anterioare. 4. Se reaminteşte capilor de gos­podărie, instituţiilor şi întreprin­derilor ,cari s’au aprovizionat cu lemne de foc în intervalul dela 1 Martie la 5 Mai. a.c. cu cantităţi ce nu au putut fi consumate până la 1 Aprilie a. c., că sunt obligaţi pe baza art. 9 din O. M. nr. 763 să declare aceste cantităţi până la 15 Iunie a. c. la depozitul, instituţia sau comisia de pe rampă de la care a primit lemnele pentru ca să se socotească în consumul anului 1942/ 943 şi să le anuleze bonurile cores­punzătoare cantităţilor de lemne disponibile. 5. Atragem atenţia publicului că ulterior se va fa­ce un control riguros al înscrierilor şi cantităţile de lemne declarate şi toţi acei cari vor fi găsiţi că au contravenit la dispoziţiunile deciziei de raţionali­zare a consumului de lemne de foc, li se vor anula bonurile din cartelă şi retrage dreptul de apro­vizionare cu lemne de foc sau alt combustibil. Toţi aceşti contravenienţi vor fi deferiţi justiţiei şi li se vor aplica sancţiunile decretului-lege nr. 1215 din 3 Mai 1941. 6.­­ Toate cererile adresate sub­secretariatului de Stat al aprovi­zionării prin care se solicită ma­jorări de cote de lemne peste can­tităţile prevăzute în decizia minis­terială nr. 763 nu vor fi luate în consideraţie din partea oricui ar veni ele, întrucât cantitatea totală de lemne de foc ce se poate aduce în Capitală în cursul sezonului ac­tual de aprovizionare trebuie să satisfacă proporţional nevoile de consum ale întregei populaţii. Acei cari prin diferite mijloace îşi procură combustibil pe­­ ne­voile de consum stabilite în deci­zie, pe lângă că li se vor confisca toate cantităţile aprovizionate pes­te drepturile legale lucrează îm­potriva interesului obştesc şi sa­botează opera de a satisface ne­voile întregei populaţii, în special acelei lipsite de mijloace, cantita­tea de lemne rezervată acestei ca­tegorii de consumatori fiind sus­trasă de către acaparatori cari dispun de mijloace bănești. 99 UNIVERSUL RADU e­steneşte v­iaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 287­­ 422 556 622 857 963 Comercianţii de la tara si t araim 9 9 9 găsesc : PANZARIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne si Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU 77 „VAPAIA Biblioteca de împrumut română-franceză Str. Cavafii Vechi No. 19 în dosul bisericii Sft. Gheorghe Teatrul SAVOY Sala răcoroasă Foyerul în aer liber. AZI Matineu si Seara Marele succes N­761 ARE TATA UN BAI­AT comedie muzicală în 3 acte, localizată de N. Roman şi I. Dinescu, cu muzica de N. Patriciu­ şi Ion Vasilescu Titi Botez Biletele la Casa Teatrului. Telefon 3.55.03 V/V','/,. La Ploeşti Vând imobil ultramodern, foarte solid — Construcţie 1939 — trei apartamente mari, teren 850 mp., faţada spre Bulevard lângă Statuia vânătorilor Str. B. P. Haşdeu No. 3. Adre­saţi: Bucureşti, telefon 2.55.20 sau 5.51.97 1603 DOAMNĂ : Puteţi fi frumoasă, la orice vârstă, urmând un tratament special al tenului, la „Cosmetica” Peter Str. Anastase Simu 4. Tel. 5.60.15 Cel mai elegant salon de cosmetică, înzestrat cu cele mai perfecţionate aparate pentru îngrijirea tenului. Menţinerea siluetei prin băi de para­fină şi lumină, epilaţie. Cursuri pen­tru eleve, orele de vară 9—1 şi 5—8. 1608 ♦♦♦♦♦♦♦♦+ de casă ? Cu aparatul „TRICO-RECORD” puteţi s’o întrebuinţaţi spornic şi plăcut tricotând cu cea mai mare rapiditate obiecte călduroase pen­tru familia dvs­Se poate lucra 2 perechi ciorapi sau un pulover pe zi. Cereţi pros­pectul gratuit la sediul „TRICO­­RECORD”, strada Decebal nr. 5, Bucureşti. 1603 »♦»♦•»♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦»♦»»♦♦♦♦♦♦ Pentrul părul alb sau încărunţit „EMO “ APA LIMPEDE Redă natural în 3—4 zile părul alb sau încărunţit culoarea avută. Peste 10 ani de succes! Flac. Lei 200. Se vinde la : Farmacii, Drogherii, Parfumerii 2500 REGIA AUTONOMA CFR PUBLICAŢIE Vineri 19 Iunie 1942 ora 9 a. m. se va ţin© licitaţie publică în Sala Licitaţiilor CFR str. Edgar Quinet No. 8, etaj IV, pentru pre­lucrarea în plumb în blocuri a 200 tone plumb antimamos. Informaţii în Foaia Licitaţiilor CFR. Direcţiunea Economatului No. 306/21 ool. E. 3. 5994 neîntrecut. Se foloseşte cu deplin succes la rănile cu puroi, erupţii, exeme, gingivite, flegmoame, amigdalite purulente, sinuzite supurate, co­şuri şi alte boli de piele. Se vinde cu lei 142, în provincie plus porto, la farmacia „Haneş”, Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 124. 1900 Pu­blicaţiune Ministerul Agricufliturii şi Do­meniilor, prim Direcţiunea Creşte­rii Animalelor, v­a ţine licitaţie publică pentru vânzarea a circa una mie miei vii, ce se află la Herghelia Statului Ruşeţu Jude­ţul Brăila, o distanţă de 16 Km. de Gara Făurei. Licitaţia se va ţ­ine în confor­mitate cu L. C. P. şi Rag. O. C. L., precum şi L. C. P. modificată prin Decretul Lege Nr. 679/941, publicată în Monitorul Oficial Nr. 175 din 24 Iulie 1941. Ofertele vor fi închise şi sigi­late şi se vor prezenta în ziua de 12 luni© 1042 ora 10 dimineaţa la Herghelia Statului Ruşeţu Jude­ţul Brăila. Ofertele vor fi fără clauze. Concurenţii sunt obligaţi să se ofer© a ridica mieii într’un ter­men maxim de trei zile dela ad­judecarea definitivă. Pentru participarea la licitație, garanția va fi de 5% din valoarea ofertei, în numerar sau efect© de Stat,^ sau garantate de Stat la purtător și va fi prezntată în plic separat odată cu oferta. Se va avea în vedere respecta­­■ zirea ■Nr. 1069 publicat în­ Monitorul Oficial Nr. 55/938, pri­vitor la admisibilitatea concuren­ţilor. L. C. P. Reg. O. C. L. precum şi once dispoziţiuni scrise ale Mi­nisterului de Finanţe, astăzi în vigoare, fac parte integrantă din această publicaţiune. Mieii se pot vedea zilnic la su a­­numita Instituţie Zootehnică, în­tre orele 10-12. Director, Dr. Ion Nicolescu Șeful Serviciului Ad­viv. Iacob Bogdan 7694. ff 1056 1483 1691 385 456 522 544 565 650 695 698 708 1263 585 737 771 932 620 651 1300 937 1886 Stambă Sifon Sifon Sifon Sifon Sifon Sifon Sifon Sifon Crepon Mătase Mătase Mătase Mătase Mătase Santung Mătase Mătase Mătase Mătase Stofă Stofă Stofă Stofă Poplin Poplin 70 cm. lat Surah pt. rochi şantung superior Imprimată pt. rochi pentru plăpumi 180 cm. lat de lână 70 cm. lat. de lână 90 cm. lat. de lână 90 cm. lat fantezie pt. rochi Celular pt. cămăşi bărbăteşti pt. cămăşi bărbăteşti bărb. po vară pt.doamne de elastec ldlit Poșete Centuri 70 cm. lat 80 cm. lat cal. I SO cm. lat cal. I 140 cm. lat cal. I 160 cm, lat cal. I 180 cm, lat cal. I 240 cm. lat cal. I 220 cm. lat 1 Superior imprimat pt. rochii imprimată pt. rochii imprimată pt. rochi voal Bemberg pringerie REDUCERE LA STOFE tesându-le singuri RĂZBOAIE DE ŢESUT toate modelele „LUP şi URS“ pliabil şi portabil, modelul cel mai practic pentru gospodării Războiul de ţesut al şcoalelor Maşini de tors, meliţat, bobinat, urzit „AGICOM“ Gh. Gh. Gibescu Cal. Moşilor 53 — Bucureşti, — Telefon 4.64.81 Aprovizionarea cu lemne nu mai este o problemă.. de baie fără instalaţie şi nicăl- Intrebuinţaţi gazificatorul trans-1 zeşte cu petrol, fără miros sau portabil, original „ARDE-GAZ”. I fuTM. Se adaptează la orice­ fel de I STR AT­ LE S­CU, Str. Lipscani sobe, maşini de gătit, şi cazane | “®’ *** curtea (vis-a-vis Bis. Sft. Gheorghe). 1603 S a descoperit­ preparatul ideal care purifică sângele, curăţă faţa şi corpul SALIPYRIN EFICACE • INOFENSIV I EFTIN La farmacii şi drogherii • Tuburi cu 10 şi 20 Tablet­ SOCIETATE importantă CAUTĂ spre imediată angajare, STE­NODACTILO­G­RAFA perfectă română - germană, ariană. Post de viitor cu salariu mare de la angajare. Oferte scrise trasmite „PUBLICOM“ S. A. R., Pasagiul Comedia 6, sub „Stenodactilografă“. MARE ÎNTREPRINDERE PETROLIFERA caută pentru angajare imediată, meseriași, arieni, pentru provincie şi anume: 2 strungari în fier 2 mecanici pentru automobile 2 mecanici ajustori 2 tinichigii pentru caroserii auto. Oferte numai în scris (nu se vor anexa acte originale), transmite „PUBLICOM“ S.A.R., Pasag­­­giul Comedia 6, sub „Meseriași“ , f­irmile I —e­rii ................... RĂCITOARE maşini de gătit „VICTORIA", băi, băiţe pentru co­pii, sobe de încălzit şi maşini de gătit cu petrol „HALLER“, maşini de călcat electrice, rechaud-uri şi radiatoare electrice „VULCAN", porţelanuri, ta­câmuri inoxidabile, olărie emailată, vase din alu­minium, bidoane pentru gaz, cutii gunoi U. C. B. şi orice articole de menaj, import direct din Ger­mania, găsiţi la depozitul „TRANSMETA­L“, Str. Lipscani 110, Bucureşti. — Telefon : 3­46-34. 2500 ♦ 1 ♦♦♦♦♦♦♦♦ DOINA 44 „Ilusion - Viola“ Ciorapul cel mai fin, din mătase naturală, găsiţi la firma „OFAG“ Splaiul Independenţei No. 11 1603 Comercianţi-Radio căutăm în fiecare oraş, reprezentanţi exclusivi pen­tru vânzare aparate de radio, marcă cunoscută. Ofertele se vor adresa agenţiei de publicitate C. M. VOGT, Str. Câmpineanu No. 7, Bucureşti, sub „Radio", indicându-se şi felul curentului şi voltajul oraşelor respective PENTRU USCAT ZARZAVATURI, FRUCTE local f­abrică Bucureşti,cu uscător serpentin aer cald, volum 37 mc., suprafaţă uscare în rafturi cu site pe rulmenţi 356 mp. eventual volumul se poate mări: 4 cazane fierbere cu aburi, volum total 9000 I.; coşuri metalice pentru opărit zarzavaturi, cen­trifugă, motor electric — ventilatoare speciale etc. se vinde sau combinaţie cu capitalist serios, specialist Telefon 4.60.69, orele 10—12 1603! Năut, mazăre, secară prăjite livrăm prompt. Provincia contra ramburs. Primim pentru prăjit ori­ce fel de cereale. HAGY REY Fabrică surogate de cafea Calea Rahovei 330. — Telefon 4­60-59 București 2503 Depozitele „ PUIŞORUL “ şi „TRAIAN“ recomandă clientelei sale să se aprovizioneze din timp cu cunoscuţii Cărbuni Lignit „Poenari“ pentru gătit, teracote și calorifere. — Livrare promptă Depozitul „PUIŞORUL", Strada Puişor Nr. 4 Depozitul „T R A I A N", Strada Traian Nr. 6 Telefon 4­88.29 3 NICHELAT (INSTALAŢIE NOUA) orice obiecte şi strungărie primeşte spre executare atelierul „BELL". Niculae Mateescu, Str. Cuza Vodă Nr. 28. Telefon 484/71. 76. Preparatul se extrag© din rudă- —*~*-----* rimi de plante exotice şi se nu­meşte „Furunculanol”. Acest neîntrecut medicament cu­răţă sângele şi distruge microbii stafilococi. Rezultatele strălucite de până acum şi mai ales încercările din clinici l-au afirmat ca un preparat 66 ■ ♦ ♦ 11 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ■.

Next