Universul - Provincie, august 1942 (Anul 59, nr. 207-237)
1942-08-01 / nr. 207
al 594ea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub IStr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 5 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 FORMAREA CADRELOR TEHNICE IN AGRICULTURĂ Cu toate suferinţele şi distrugerile pe care le seamănă pe urma lui, războiul nu este mai puţin un neobosit stimulent al energiei şi iscusinţei omeneşti. Şi spunând aceasta, nu ne referim atât la marea lui contribuţie în desvoltarea instrumentelor de luptă şi la ingeniozitatea technicei operaţiunilor, cât la puterea lui creatoare afirmată în direcţia adaptării la nouile realităţi şi satisfacerii multiplelor cerinţi mereu sporite, pe care tot el le determină. Sub precipitarea nevoilor, omul începe să caute mai serios în jurul său, găsind soluţii şi posibilităţi, la care, în alte împrejurări, nici nu s’ar fi gândit-Fapt e că mintea şi energia omului devin mai dinamice, subt imperativele războiului, iar simţul şi iniţiativele practice trec înaintea teoreticizărilor şi pasiunilor deliberative. Asemenea dispoziţiuni temperamentelor specifice războiului n’au întârziat să se manifeste şi la noi. Dacă nu,ne-am opri decât la iniţiativele şi sforţările ce se desfăşură cu un zel neîntâlnit în trecut, în jurul problemelor producţiei şi în particular, în jurul producţiei agricole şi nevoilor agriculturii, şi Încă am avea de înregistrat schimbări mari faţă de pasivitatea şi lipsa de interes din vremuri zise, normale. Sub presiunea necesităţilor, ochiul pătrunde mai bine esenţa lucrurilor, prinde mai lesne zoi şi comandamentul realităţilor-, de unde şi înclinarea mai precisă şi mai hotărâtă spre soluţia practică, spre mijlocul sigur care să asigure atingerea ţintei dorite. Acest simţ realist în cercetarea situaţiilor ne-a condus la constatarea, că în lupta pentru organizarea agriculturii şi mai ales pentru ridicarea micului agricultor, ne lipseşte tocmai instrumentul permanent de educaţie şi îndrumare, ne lipseşte personalul de specialitate, ne lipsesc cadrele teoclinice, destinate să pregătească şi să îndrumeze plugărimea noastră spre o agricultură din ce în ce mai bună. Şi atunci, pentru împlinirea acestui gol s-au luat o serie de măsuri cu caracter practic, întâi, prin reorganizarea învăţământului agricol însuşi, în şcolile inferioare, medii şi superioare de agricultură, punându-se accentul mai vârtos pe practica agricolă, pe aplicarea pe teren direct a ştiinţei şi experienţelor agricole; al doilea, prin chemarea învăţătorilor la cursurile de pregătire în practica gospodăriei şi culturii pământului, pentru ca, la rândul lor, să împărtăşească din vreme tineretului şcolar meşteşugul şi dragostea pentru agricultură şi să fie în acelaş timp îndrumătorii de tot momentul ai obştei plugăreşti; al treilea, prin pregătirea unui corp de mecanici şi conducători de tractoare, formaţi la cursuri speciale, cum şi prin instituirea de centre de motocultură în regiunile cele mai productive ale ţării. In aceeaşi ordine de iniţiative, s’au creiat de curând şi funcţiuni noui, menite deasemenia să întărească şi să desvolte cadrele technice ale agriculturii româneşti şi anume: agentul şi jandarmul agricol, ca elemente de imediat şi permanent contact cu massa plugărimii, până în cel mai depărtat colţ de ţară. In special agentul agricol pare să ocupe un rol esenţial în planurile de lucru ale ministerului de agricultură. In urma hotărârilor luate, el se va recruta dintre absolvenţii şcolilor noastre de agricultură (medii, inferioare şi practice). Aceşti absolvenţi vor fi încadraţi în corpul technic de stat şi vor fi numiţi în funcţia de agenţi agricoli comunali, cu deosebirea că absolvenţii şcolilor medii vor fi numiţi în comunele mai mari. Salarizarea se va face după gradul obţinut în corp. Prin această măsură se acoperă un simţitor gol în formarea şi completarea personalului nostru de specialitate în materie de practică şi technică agricolă. In plus, se deschide un debuşeu nou şi foarte ispititor de plasare pentru absolvenţii şcolilor noastre de agricultură, cari până acum luau calea unor îndeletniciri străine de specialitatea agricolă şi pri aceasta se creiază un imbold mai viu pentru tineret de a se înscri şi de a frecventa şcolile agricole, ce numărau în ultimii ani o populaţie şcolară tot mai scăzută. CUTREMURUL DE MIERCURI SEARA Observatorul anunţă: In ziua de 29 Iulie 1942 ora 21,19’ şi 37 secunde, s’a înregistrat la Observatorul din din Bucureşti Bucureşti un cutremur, al cărui epicentru se găseşte la vreo 160 km. depărtare. La Bucureşti, cutremurul a fost simţit având gradul 3. Cercurile politice germane şi neutralitatea Suediei Berlin, 29 (Rador). — O notă oficioasă declară: Cercurile politice germane au luat act cu interes de un articol apărut în publicaţia suedeză Goeteborgs Mamdels Ochsjoefartstidningen, în care este vorba de neutralitatea Suediei. Ziarul acesta, a cărui tendinţă este atât de cunoscută, afirmă că, dacă Suedia va trebui să renunţe la neutralitatea ei, atunci trebuie să caute de a se alătura de tabăra cea mai tare. Deşi la Berlin se recunoaşte că redactorul şef al acestui ziar nu poate fi in niciun caz luat drept un purtător de cuvânt al politicei suedeze, iar ziarul un exponent al presei suedeze, se atrage atenţia că oficialitatea suedeză ar trebui să fie atentă faţă de asemenea manifestări de propagandă. In orice caz, se atrage atenţiunea la Berlin că in ultima vreme Anglia vrea să orienteze opinia publică suedeză într’un fel, care este foarte departe de neutralitate. CUM S’AU DESFAŞURAT LUPTELE DELA BATAISK Viaţa la Rostov a inceput să se desfăşoare aproape normal Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29 iulie. — In timp ce oraşul Bataisk a fost luat cu asalt, viaţa la Rostov a început să se desfăşoare aproape normal. Printre lucrurile cele mai impresionante văzute de ziariştii streini aduşi la Rostov, au fost şi luptele de la Bataisk. Acesta este un oraş la circa 10 km. depărtare de Rostov. Intre fluviul Dofi şi Bataisk se întinde o mlaştină largă de 6—8 km., care reprezintă o piedică naturală puternică. In lupte dârze, îngreunate de noroi şi cursuri de apă, infanteria germană a reuşit să-şi croiască un drum prin mlaştini şi să pătrundă în Bataisk. Această localitate importantă fusese fortificată de bolşevici tot aşa de puternic ca şi Rostovul, deoarece reprezintă un important cap de pod dincolo de Don. Sub puternicul atac german, prima linie de apărare bolşevică s-a prăbuşit iar trupele au pătruns în oraş. Din momentul când ziariştii străini au sosit la Rostov, generalul comandant al trupelor care au dat atacul împotriva oraşului Bataisk se înapoia la Rostov, spre a raporta Führerului victoria obţinută. Generalul, plin de praf, cu urme vizibile ale luptei, ne-a dat informaţiuni amănunţite asupra modului cum s’a desfăşurat atacul. Acest fapt constitue o dovadă categorică, că generalii germani intervin chiar şi în luptele din prima linie şi chiar şi în luptele de stradă, cum a fost cazul la Bataisk. De pe malul Donului am putut vedea luptele ce se dădeau împotriva ultimelor cuiburi de rezistenţă bolşevice în marginea de sud a oraşului. Aceste cuiburi de rezistenţă erau atacate şi distruse de avioane Stuka, înapoiaţi la Rostov, străzile au început să ofere un alt aspect. Cu toate că 12 km. mai la Sud erau lupte în plină desfăşurare, totuş viaţa la Rostov începuse să-şi reia cursul obişnuit. Populaţia rămasă în oraş părea să aibă încredere în trupele germane care începuseră lucrările de curăţire cu priceperea lor cunoscută de organizare. Din cei 500.000 locuitori ai oraşului, numai 20—30.000 mai rămăseseră în Rostov. Ceilalţi fugiseră sau fuseseră luaţi de bolşevici, cari se folosesc de populaţia civilă pentru ridicarea fortificaţiilor. Locuitorii apăreau din ascunzişurile lor, încă intimidaţi şi profund impresionaţi de atacul puternic german. Populaţia, care în ultimele zile de luptă n’a primit nimic de mâncare, se îndrepta spre port, spre a căuta grâu în depozitele de cereale incendiate. Locuitorii au putut găsi acolo peşte lăsat de comisarii bolşevici. Peştele fusese destinat numai armatei, iar populaţia civilă era ţinută într’o stare din cele mai mizere. Echipe germane lucrau în oraş la curăţirea străzilor, ridicând materialul distrus, cadavre de oameni şi cai. Ziariştii străini au fost adăpostiţi peste noapte într’o casă scăpată de bombardament, iar mâncarea au primit-o de la bucătăria militară. Ei n’au putut însă petrece noaptea în toată liniştea, căci până dimineaţa răsunau, în depărtare, exploziile obuzelor şi sgomotul nouilor lupte. un post de comandă înaintat de pe frontul Donului, în rredință cu ofițerii unui regiment român (P ) german în confe- EXCEPŢIONALE FAPTE DE ARME SĂVÂRŞITE DE FORMAŢIILE ROMÂNE DE SUB COMANDA GENERALULUI DRAGALINA Berlin, 29 (Rador). — Agenţia „D. N. B.“ află că formaţiunile româneşti care au respins eroic toate atacurile violente şi masive date de sovietici în cursul iernii grele in sectorul de miază zi al frontului răsăritean, au participat în mod strălucit şi la nouile operaţiuni, încununate de succes, ale trupelor germane şi aliate. Generalul comandant al corpului de armată german care, în recentele bătălii hotărâtoare, luptase cot la cot cu soldaţii români, a exprimat într’un ordin de zi, deosebita sa supredere pentru excepţionalele fapte de arme ale formaţiilor române ce au luptat sub comanda generalului Dragalina. APEL DESNĂDĂJDUIT AL ZIARULUI „PRAVDA” Amsterdam, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Serviciul de informaţiuni brittanic anunţă că ziarul sovietic „Pravda” a publicat un apel desnădăjduit, adresat cetăţenilor din Uniunea Sovietică. Ziarul declară că este de datoria fiecărui cetăţean de a opri inamicul, oferind pentru aceasta trupul şi sângele lui. Toţi cetăţenii sovietici trebuie să fie mereu gata să intre în luptă şi orice neglijenţă arătată instrucţiei militare nu poate fi iertată. Toţi cetăţenii Uniunii Sovietice trebuie să-şi găsească timp pentru a-şi completa instrucţia militară şi toţi trebuie să ştie cum să mânuie o puşcă, o grenadă şi cum să se comporte în luptă. CERCURILE BERNIEZE ŞI RELAŢIILE DINTRE FRANŢA ŞI STATELE UNITE Berlin, 29 (Rador). — O notă oficioasă declară : Răspunzându-se unei întrebări puse de reprezentanţi ai presei străine, la Wilhelmstrasse s’a declarat, cu privire la relaţiunile dintre guvernul din Vichy şi Statele Unite, că nu se poate vorbi despre o înrăutăţire a stării, deşi nu se poate vorbi nici despre o situaţie normală. După părerea cercurilor berlineze ,această stare se poate caracteriza cel mai bine prin formula de „criză latentă”. Nr. 207 Sâmbătă 1 August I $n 8 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI mareşalul conducător in mijlocul ostaşilor, pe front D. Mareşal Antonescu vorbind ostaşilor săi într’un sector de luptă al unui corp de aremată (R. D. V.) Forţele germane şi aliate continuă înaintarea la sud şi est de Don, iar cele sovietice bat in retragere de R. SEIŞANU Ca să poată opri, sau încetini înaintarea trupelor germane şi aliate, atât spre est de cotul cel mare al Donului în direcţia Stalingrad, cât şi spre sud de Donul inferior şi de limanul său, în direcţia căii ferate Novorosdsk- Krasnograd-Stalingrad, mareşalul Timoşcenko, fără să ţină seama de noua tactică şi strategie germană aplicată în cursul actualei ofensive şi de propriul său dispozitiv defensiv, adânc zdruncinat şi în parte dezarticulat, a încercat să organizeze în cele două sectoare ameninţate, o rezistenţămetodică şi prelungită“. In acest scop, grupurile de forţe sovietice retrase în spaţiul din partea de vest a cotului cel mare al Donului, au fost întărite cu rezervele aduse de dincolo de Volga — în deosebi cu formaţiuni blindate, spre a se umple golurile rămase în urma pierderii unui număr mare de tancuri în cursul desvoltării ofensivei germane, — iar cele dela sud au avut misiunea, — unele, să-şi menţină poziţiile dealungul Donului inferior între Novocerkask şi Tsymylianskaia şi altele, care au fost silite să se retragă la est şi sud de Rostov, să oprească pătrunderea coloanelor germane şi aliate în regiunile străbătute de râurile Sal şi Mariei şi înaintarea lor în direcţia Kulcevska- Salki. Prin aceste măsuri, mareşalul Tîr-?k‘~'v'fco a socotit că vcâştiga timp până când va putea să-şi regrupeze forţele disponibile într’un dispozitiv defensiv solid articulat, cu care să apere Stalingradul şi Caucazia. Şi acum iată cum s’au desfăşurat operaţiile pe frontul de sud, în ultimele zile, care au creiat o situaţie şi mai gravă armatelor sovietice de sub comanda mareşalului Timoşcenko. După câteva zile de lupte violente, rezistenţa înverşunată pe care a opus-o grupul principal de forţe sovietice, format din divizii de infanterie şi formaţiuni motorizate şi blindate, sprijinite de aviaţie, în platoul de la nord-vest de Donskaja-Kalaci (regiunea din cotul cel mare al Donului), a fost înfrântă de trupele germane şi române, in cursul acelei bătălii, în care formaţiunile blindate au avut un rol hotărâtor, numărul tancurilor sovietice distruse a fost de 250. Forţele sovietice bătute în platoul de la nord-vest de Donskaja- Kalaci se retrag, fugărite, dincolo de Dom. In partea de nord a acestui platou, coloanele rapide şi cuirasate germane, care au înaintat în ultimele zile spre sudest, au respins şi împrăştiat resturile unor grupuri de forţe inamice şi au ocupat înălţimile de la vest de Don. In urma acestor operaţiuni încununate de succes, aproape întreg spaţiul cuprins în cotul cel mare al Donului este în stăpânirea armatelor germane şi aliate, spaţiu ce face parte din regiunea militară şi administrativă a Stalingradului. Pe cursul Inferior al Donului, de asemenea rezistenţa inamicului a fost pretutindeni înfrântă. Germanii au forţat trecerea acestui fluviu în câteva puncte şi au desvoltat capete de pod. Comunicatul oficial sovietic anunţă că trupele germane au trecut Donul inferior în sectorul Tsymylianskaia, pe la punctul Nelikovskaia — situat la sud-est de Şakhti — şi au stabilit un cap de pod, cu toată rezistenţa ce li s-a opus. Corespondentul din Moscova al ziarului „News Chronicle“ a comunicat miercuri următoarea expunere a situaţiei de pe frontul sovietic de sud. „Slăbirea rezistenţei ruseşti în sectorul Rostov a îngăduit germanilor să treacă Donul în mai multe puncte, iar lângă Bataisk, unde bolşevicii au opus o rezistenţă îndărătnică, presiunea germană i-a silit la o nouă retragere. Mai la răsărit se recunoaşte şi aci (la Moscova) că germanii continuă să înainteze şi trupele sovietice sunt obligate să bată mereu în retragere“. In spaţiul de la sud şi est de Rostov, coloanele germane, după ce au respins şi aruncat înapoi forţei inamice, care au avut misiunea să se oprească înaintarea în direcţiunea căii ferate Bataisk - Salki, au forţat trecerea râurilor Sal şi Maniei şi au ocupat localitatea Oiginskaja, iar aviaţia germană a bombardat cu eficacitate numeroase obiective militare din regiunea Cuban, între care şi nodul de cale ferată Tiso-Cikoresk. In sectorul capului de pod de la Voronej atacurile sovietice au slăbit în ultimele zile, iar în sectorul capului de pod de la Volkhov, atacurile puternice sovietice ce le-au dat Miercuri au fost respinse. Pe teatrul de război din Egipt, pe frontul El Alamein, situaţia este neschimbată. In insula Noua Guinee trupele japoneze au desvoltat capul de pod de la Bona — pe coasta de nord — şi au înaintat cu câteva detaşamente până la Om, unde au luat contact cu forţele austra- liene. Teatrul operaţiilor din regiunea codului cel mare al Donului şi de la sud şi est de Rostov POLITICA ITALIEI SUB CONDUCEREA DUCELUI Dacă cu prilejul împlinirei a 59 de ani, Ducele a fost obiectul manifestaţiunilor de dragoste şi devotament ale poporului italian, a cărui evoluţie socială, politică, economică şi militară s’a desfăşurat atât de larg dela triumful revoluţiei fasciste, nu este mai puţin adevărat că aceste manifestaţiuni nu sunt numai de natură sentimentală, ci pornesc în acelaş timp şi din conştiinţa matură a umCgUliui JJl/ptAX 1 t(tînitll LdwîUi pe care îl joacă azi Italia în Europa, poziţia ei internaţională se datoreşte aproape exclusiv previziunilor d-lui Mussolini şi superioarelor sale însuşiri de om de stat. Nu intră în cadrul acestui articol o expunere amănunătă şi cronologică a acţiunilor politice internaţionale concepute şi duse la bun sfârşit de Duce. Ele însă pot fi rezumate în trei mari capitole esenţiale: 1) lupta contra bolşevismului ; 2) alianţa cu Germania şi politica imperială. D. Mussolini a fost printre cei dintâi oameni de stat din Europa care şi-au dat seama de primejdia bolşevismului, de efectul dezastruos pe care l-ar fi avut pasivitatea faţă de manevrele politice şi propaganda ocultă a bolşevicilor dirijaţi de Internaţionala IlI-a şi fără ezitare a pornit lupta contra comunismului. Sprijinit de partizanii săi devotaţi şi în scurtă vreme de întreaga opinie publică italiană, Ducele a reuşit să scape Italia, să reînvie în sufletul şi conştiinţa poporului său ideea naţională şi solidaritatea socială, să redea muncei valoarea ei morală şi ideei de stat fundamentul lui firesc de autoritate incontestabilă şi diriguitoare. Dar, Ducele şi-a dat seama că nu era suficient ca Bolşevismul sa ne inlă-turat numai din Italia pentru ca el să înceteze de a fi o primejdie şi că el trebue combătut ori unde se ivea. De aceea când Spania a fost însângerată de războiul civil aprins de propaganda comunistă, Ducele a socotit că Italia îşi îndeplineşte o misiune europeană trimiţând trupe voluntare în sprijinul armatelor spaniole care luptau pentru ordine şi civilizaţie. Aceeaşi conştiinţă de misiune europeană o îndeplineşte şi astăzi Italia luptând pe frontul de răsărit, de această dată într’o bătălie uriaşă cu caracter definitiv împotriva primejdiei bolşevice. O continuitate deci de acţiune întemeiată pe o ideologie politică nouă ale cărei roade au fost verificate în decursul anilor. Revoluţia naţional-socialistă care a dat Germaniei un nou aşezământ statal şi un nou ideal, a atras atenţiunea d-lui Mussolini. Noua Germanie naţional-socialistă, care afirmase şi ea ca principii fundamentale primatul ordinei, al muncei şi al naţionalismului integral, era aliatul firesc al Italiei fasciste, întrevederea de la Berchtesgaden dintre Duce şi.Fuhrerul Germaniei a fost prilejul constatărei identităţii de sentimente, de idei şi de concepţii generale dintre cei doi conducători şi ituiittuu ca rtAui uti a ah- 1'iOiî.îâ « reprezentat în 1936 prima cristalizare politică a acestei identităţi. Ea s’a desvoltat şi s’a perfectat în Mai 1939 prin încheierea aşa numitului „Pact de oţel“, prin care cele două mari naţiuni europene, reprezentând peste 120 milioane de oameni, se uneau definitiv pentru o comună politică europeană. Alianţă cu caracter politic şi militar, cu obligaţii reciproce, pornită din trio comună hotărîre de a pune laolaltă toate forţele lor" în apărarea politicei care — după cele două concepţii naţional-socialistă şi fascistă — trebuia să asigure Europei o nouă ordine. Italia şi Germania au dus din primul moment al înţelegeri dintre cei doi Conducători, o comună politică externă, fără ezitări, spun(Continuare in pag. 2 a) Epidemia de holeră din China Shanghai, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ comunică : Epidemia de holeră, care anul acesta s’a declarat o lună mai devreme decât în anii ceilalţi, provocând , din, cauza aceasta mari îngrijorări, se , întinde din ce în ce mai mult, cu toate măsurile preventive luate. A fost nevoe să se izoleze cartierele infectate. Urmând prescripţiile autorităţilor, mai mult de 15.000 de persoane s-au vaccinat împotriva holerei. i SCRISORI DIN FRANŢA Activitatea guvernului de POMPILIU PÄLTÄNEA Vichy, iulie 1942 Unanimitatea franceză s’a afirmat în luna trecută în chip eloquent şi efectiv cu prilejul adunării delegaţilor legiunii foştilor combatanţi şi voluntari ai revoluţiei naţionale, întruniţi în saloanele hotelului Thermal din Vichy, în număr de aproape o sută, delegaţii regionali şi departamentali ai legiunii au luat pentru întâia oară contact oficial nu numai cu noul lor director general, d. Raymond Lachal, ci cu însuşi şeful guvernului, d. Pierre Laval,, care a venit într’adins să le expună situaţia externă şi internă a Franţei şi să le ceară colaborarea la opera întreprinsă de împăciuire socială, de reconstrucţie politică şi de înălţare morală a ţării, precizând raporturile ce trebue să existe între regiune şi autorităţi, răspunzând, fără înconjur chestiunilor diverse ce i s’au pus şi obţinând din partea tuturor o aprobare desăvârşită şi entuziastă. Spre sfârşitul mesei, pe care d. Pierre Laval a oferit-o, după ridicarea şediinţei dela Thermal, delegaţilor legiunii la hotelul Majestic, şi-a făcut — simplu dar prestigios — apariţia, în ovaţiile asistenţei, d. mareşal Petain, care a adresat şefilor legionari aceste cuvinte ascultate în picioare : „L-aiţi auzit pe diaval; dânsul nu v’a ascuns nimic, v’a spus totul. „Ne-am înţeles să vă vorbească foarte simplu, cu deplină încredere. Sper că v-a vorbit puţin şi de legăturile dintre noi doi. D. Laval, de când e şeful guvernului, a câştigat încrederea generală, încredere motivată atât de declaraţiile cât şi de actele preşedintelui de consiliu. „Sunt, de altminteri, cel dintâi să dau un exemplu. Nu mai există nici un nor între noi; d. Laval revenind mi-a exprimat întreaga-i încredere. Ne-am strâns mâna şi acum mergem mână în mână. Când d. Laval vorbeşte, e de acord cu mine precum eu însumi sunt de acord cu dânsul vorbindu-vă. D-sa e răspunzător de acţiunea guvernamentală; d-sa trage linia de urmat. Cea mai desăvârşită comunitate de idei şi de fapte domneşte între noi. (Continuare in pag. 2-a) Tot mai mulţi se adună prizonierii făcuţi de armatele noastre în cotul Donului.Jalei un convoiu în drum spre lagăr (P. P.)