Universul - Provincie, august 1942 (Anul 59, nr. 207-237)

1942-08-01 / nr. 207

al 594ea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub IStr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 5 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 FORMAREA CADRELOR TEHNICE IN AGRICULTURĂ Cu t­oate suferinţele şi dis­trugerile pe care le seamănă pe urma lui, războiul nu este mai puţin un neobosit stimu­lent al energiei şi iscusinţei o­­meneşti. Şi spunând aceasta, nu ne referim atât la marea lui contribuţie în desvoltarea instrumentelor de luptă şi la ingeniozitatea technicei ope­raţiunilor, cât la puterea lui cre­atoare afirmată în direc­ţia adaptării la nouile reali­tăţi şi satisfacerii multiplelor cerinţi mereu sporite, pe care tot el le determină. Sub precipitarea nevoilor, o­­mul începe să caute mai serios în jurul său, găsind soluţii şi posibilităţi, la care, în alte îm­prejurări, nici nu s’ar fi gân­dit-Fapt e că mintea şi energia omului devin mai dinamice, subt imperativele războiului, iar simţul şi iniţiativele prac­tice trec înaintea teoreticiză­­rilor şi pasiunilor deliberative. Asemenea dispoziţiuni tempe­ramentelor specifice războiu­lui n’au întârziat să se mani­feste şi la noi. Dacă nu,ne-am opri decât la iniţiativele şi sfor­ţările ce se desfăşură cu un zel n­eîntâlnit în trecut, în jurul problemelor­ producţiei şi în particular, în jurul producţiei agricole şi nevoilor agricultu­rii, şi Încă am avea de înre­gistrat schimbări mari faţă de pasivitatea şi lipsa de interes din vremuri zise, normale. Sub presiunea necesităţilor, ochiul pătrunde mai bine esenţa lu­crurilor, prinde mai lesne zoi şi comandamentul realită­ţilor-, de unde şi înclinarea mai precisă şi mai hotărâtă spre soluţia practică, spre mijlocul sigur care să asigure atingerea ţintei dorite. Acest simţ realist în cerce­tarea situaţiilor ne-a condus la constatarea, că în lupta pentru organizarea agriculturii şi mai ales pentru ridicarea micului agricultor, ne lipseşte tocmai instrumentul permanent de e­­ducaţie şi îndrumare, ne lip­seşte personalul de specialita­te, ne lipsesc cadrele teoclinice, destinate să pregătească şi să îndrumeze plugărimea noastră spre o agricultură din ce în ce mai bună. Şi atunci, pentru împlinirea acestui gol s-au luat o serie de măsuri cu caracter practic, în­tâi, prin reorganizarea învăţă­mântului agricol însuşi, în şco­lile inferioare, medii şi supe­rioare de agricultură, punân­­du-se accentul mai vârtos pe practica agricolă, pe aplicarea pe teren direct a ştiinţei şi ex­perienţelor agricole; al doilea, prin chemarea învăţătorilor la cursurile de pregătire în prac­tica gospodăriei şi culturii pă­mântului, pentru ca, la rândul lor, să împărtăşească din vre­me tineretului şcolar meşteşu­gul şi dragostea pentru agri­cultură şi să fie în acelaş timp îndrumătorii de tot momentul ai obştei plugăreşti; al treilea, prin pregătirea unui corp de mecanici şi conducători de tractoare, formaţi la cursuri speciale, cum şi prin institui­rea de centre de motocultură în regiunile cele mai produc­tive ale ţării. In aceeaşi ordine de iniţia­tive, s’au creiat de curând şi funcţiuni noui, menite dease­­menia să întărească şi să des­­volte cadrele technice ale agri­culturii româneşti şi anume: a­­gentul şi jandarmul agricol, ca elemente de imediat şi perma­nent contact cu massa plugă­­rimii, până în cel mai depărtat colţ de ţară. In special agentul agricol pare să ocupe un rol esenţial în planurile de lucru ale ministerului de agricul­tură. In urma hotărârilor luate, el se va recruta dintre absol­venţii şcolilor noastre de agri­cultură (medii, inferioare şi practice). Aceşti absolvenţi vor fi încadraţi în corpul technic de stat şi vor fi numiţi în func­ţia de agenţi agricoli comunali, cu deosebirea că absolvenţii şcolilor medii vor fi numiţi în comunele mai mari. Salariza­rea se va face după gradul ob­ţinut în corp. Prin această măsură se aco­peră un simţitor gol în forma­rea şi completarea personalu­lui nostru de specialitate în materie de practică şi technică agricolă. In plus, se deschide un debuşeu nou şi foarte ispi­titor de plasare pentru absol­venţii şcolilor noastre de agri­cultură, cari până acum luau calea unor îndeletniciri străine de specialitatea agricolă şi pri aceasta se creiază un imbold mai viu pentru tineret de a se înscri şi de a frecventa şcolile agricole, ce numărau în ulti­mii ani o populaţie şcolară tot mai scăzută. CUTREMURUL DE MIERCURI SEARA Observatorul anunţă: In ziua de 29 Iulie 1942 ora 21,19’ şi 37 secunde, s’a înre­gistrat la Observatorul din din Bucureşti Bucureşti un cutremur, al cărui epicentru se găseşte la vreo 160 km. depărtare. La Bucureşti, cutremurul a fost simţit având gradul 3. Cercurile politice germane şi neutralitatea Suediei Berlin, 29 (Rador). — O notă oficioasă declară: Cercurile politice germane au luat act cu interes de un articol apărut în publicaţia suedeză Goeteborgs Mamdels Ochsjoefart­­stidningen, în care este vorba de neutralitatea Suediei. Ziarul ace­sta, a cărui tendinţă este atât de cunoscută, afirmă că, dacă Sue­dia va trebui să renunţe la neu­tralitatea ei, atunci trebuie să caute de a se alătura de tabăra cea mai tare. Deşi la Berlin se recunoaşte că redactorul şef al acestui ziar nu poate fi in niciun caz luat drept un purtător de cuvânt al politi­cei suedeze, iar ziarul un expo­nent al presei suedeze, se atrage atenţia că oficialitatea suedeză ar trebui să fie atentă faţă de asemenea manifestări de propa­gandă. In orice caz, se atrage atenţi­unea la Berlin că in ultima vreme Anglia vrea să orienteze opinia publică suedeză într’un fel, care este foarte departe de neutralitate. CUM S’AU DESFAŞURAT LUPTELE DELA BATAISK Viaţa la Rostov a inceput să se desfăşoare aproape normal Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29 iulie. — In timp ce oraşul Bataisk a fost luat cu a­­salt, viaţa la Rostov a început să se desfăşoare aproape normal. Printre lucrurile cele mai im­presionante văzute de ziariştii streini aduşi la Rostov, au fost şi luptele de la Bataisk. Acesta este un oraş la circa 10 km. depăr­tare de Rostov. Intre fluviul Dofi şi Bataisk se întinde o mlaştină largă de 6—8 km., care repre­­­­zintă o piedică naturală puter­nică. In lupte dârze, îngreunate de noroi şi cursuri de apă, in­fanteria germană a reuşit să-şi croiască un drum prin mlaştini şi să pătrundă în Bataisk. Această localitate importantă fusese fortificată de bolşevici tot aşa de puternic ca şi Rostovul, deoarece reprezintă un impor­tant cap de pod dincolo de Don. Sub puternicul atac german, prima linie de apărare bolşevică s-a prăbuşit iar trupele au pă­truns în oraş. Din momentul când ziariştii străini au sosit la Rostov, ge­neralul comandant al trupelor care au dat atacul împotriva oraşului Bataisk se înapoia la Rostov, spre a raporta Führeru­­lui victoria obţinută. Generalul, plin de praf, cu urme vizibile ale luptei, ne-a dat informaţiuni amănunţite asupra modului cum s’a desfăşurat atacul. Acest fapt constitue o dovadă categorică, că generalii germani intervin chiar şi în luptele din prima linie şi chiar şi în luptele de stradă, cum a fost cazul la Ba­­taisk. De pe malul Donului am putut vedea luptele ce se dădeau îm­potriva ultimelor cuiburi de re­zistenţă bolşevice în marginea de sud a oraşului. Aceste cui­buri de rezistenţă erau atacate şi distruse de avioane Stuka, înapoiaţi la Rostov, străzile au început să ofere un alt as­pect. Cu toate că 12 km. mai la Sud erau lupte în plină desfă­şurare, totuş viaţa la Rostov în­cepuse să-şi reia cursul obişnuit. Populaţia rămasă în oraş părea să aibă încredere în trupele germane care începuseră lucră­rile de curăţire cu priceperea lor cunoscută de organizare. Din cei 500.000 locuitori ai oraşului, numai 20—30.000 mai rămăseseră în Rostov. Ceilalţi fugiseră sau fuseseră luaţi de bolşevici, cari se folosesc de populaţia civilă pentru ridicarea fortificaţiilor. Locuitorii apăreau din ascunzi­şurile lor, încă intimidaţi şi pro­fund impresionaţi de atacul pu­ternic german. Populaţia, care în ultimele zile de luptă n’a primit nimic de mâncare, se îndrepta spre port, spre a căuta grâu în depozitele de cereale incendiate. Locuitorii au putut găsi acolo peşte lăsat de comisarii bolşevici. Peştele fu­­sese destinat numai armatei, iar populaţia civilă era ţinută într’o stare din cele mai mizere. Echipe germane lucrau în oraş la curăţirea străzilor, ridicând materialul distrus, cadavre de oameni şi cai. Ziariştii străini au fost adă­postiţi peste noapte într’o casă scăpată de bombardament, iar mâncarea au primit-o de la bu­cătăria militară. Ei n’au putut însă petrece noaptea în toată li­niştea, căci până dimineaţa răsu­nau, în depărtare, exploziile obu­zelor şi sgomotul nouilor lupte. un post de comandă înaintat de pe frontul Donului, în rre­dință cu ofițerii unui regiment român (P ) german în confe- EXCEPŢIONALE FAPTE DE ARME SĂVÂRŞITE DE FORMAŢIILE ROMÂNE DE SUB COMANDA GENERALULUI DRAGALINA Berlin, 29 (Rador). — A­­genţia „D. N. B.“ află că for­maţiunile româneşti care au respins eroic toate atacurile violente şi masive date de so­vietici în cursul iernii grele in sectorul de miază zi al fron­tului răsăritean, au partici­pat în mod strălucit şi la nouile operaţiuni, încununate de succes, ale trupelor ger­mane şi aliate. Generalul comandant al corpului de armată german care, în recentele bătălii ho­tărâtoare, luptase cot la cot cu soldaţii români, a expri­mat într’un ordin de zi, deo­sebita sa supred­ere pentru ex­cepţionalele fapte de arme ale formaţiilor române ce au luptat sub comanda genera­lului Dragalina. APEL DESNĂDĂJDUIT AL ZIARULUI „PRAVDA” Amsterdam, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Serviciul de informaţiuni brit­­tanic anunţă că ziarul sovietic­­ „Pravda” a publicat un apel des­­nădăjduit, adresat cetăţenilor din Uniunea Sovietică. Ziarul declară că este de da­toria fiecărui cetăţean de a opri inamicul, oferind pentru aceasta trupul şi sângele lui. Toţi cetăţenii sovietici trebuie să fie mereu gata să intre în luptă şi orice neglijenţă arătată instrucţiei militare nu poate fi iertată. Toţi cetăţenii Uniunii So­vietice trebuie să-şi găsească timp pentru a-şi completa in­strucţia militară şi toţi trebuie să ştie cum să mânuie o puşcă, o grenadă şi cum să se comporte în luptă. CERCURILE BERNIEZE ŞI RELAŢIILE DINTRE FRANŢA ŞI STATELE UNITE Berlin, 29 (Rador). — O notă oficioasă declară : Răspunzându-se unei întrebări puse de reprezentanţi ai presei străine, la Wilhelmstrasse s’a de­clarat, cu privire la relaţiunile dintre guvernul din Vichy şi Sta­tele Unite, că nu se poate vorbi despre o înrăutăţire a stării, deşi nu se poate vorbi nici despre o situaţie normală. După părerea cercurilor berli­­neze ,această stare se poate ca­racteriza cel mai bine prin for­mula de „criză latentă”. Nr. 207 Sâmbătă 1 August I $n 8 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI mareşalul conducător in mijlocul ostaşilor, pe front D. Mareşal Antonescu vorbind ostaşilor săi într’un sector de luptă al unui corp de are­mată (R. D. V.) Forţele germane şi aliate continuă înaintarea la sud şi est de Don, iar cele sovietice bat in retragere de R. SEIŞANU Ca să poată opri, sau încetini înaintarea trupelor germane şi aliate, atât spre est de cotul cel mare al Donului în direcţia Sta­lingrad, cât şi spre sud de Donul inferior şi de limanul său, în di­recţia căii ferate Novorosdsk- Krasnograd-Stalingrad, mareşa­lul Timoşcenko, fără să ţină sea­ma de noua tactică şi strategie germană aplicată în cursul ac­tualei ofensive şi de propriul său dispozitiv defensiv, adânc zdrun­cinat şi în parte dezarticulat, a încercat să organizeze în cele două sectoare ameninţate, o re­zistenţă­­metodică şi prelungită“. In acest scop, grupurile de forţe sovietice retrase în spaţiul din partea de vest a cotului cel mare al Donului, au fost întărite cu rezervele aduse de dincolo de Volga — în deosebi cu forma­ţiuni blindate, spre a se umple golurile rămase în urma pierde­rii unui număr mare de tancuri în cursul desvoltării ofensivei germane, — iar cele dela sud au avut misiunea, — unele, să-şi menţină poziţiile dealungul Do­nului inferior între Novocerkask şi Tsymylianskaia şi altele, care au fost silite să se retragă la est şi sud de Rostov, să oprească pă­trunderea coloanelor germane şi aliate în regiunile străbătute de râurile Sal şi Mariei şi înainta­rea lor în direcţia Kulcevska- Salki. Prin aceste măsuri, mare­şalul Tîr-?k­‘~'v'fco a socotit că v­câştiga timp până când va putea să-şi regrupeze forţele disponibile într’un dispozitiv defensiv solid articulat, cu care să apere Sta­­lingradul şi Caucazia. Şi acum iată cum s’au desfă­şurat operaţiile pe frontul de sud, în ultimele zile, care au cre­iat o situaţie şi mai gravă arma­telor sovietice de sub comanda mareşalului Timoşcenko. După câteva zile de lupte vio­lente, rezistenţa înverşunată pe care a opus-o grupul principal de forţe sovietice, format din divizii de infanterie şi formaţiuni moto­rizate şi blindate, sprijinite de aviaţie, în platoul de la nord-vest de Donskaja-Kalaci (regiunea din cotul cel mare al Donului), a fost înfrântă de trupele germane şi române, in cursul acelei bătălii, în care formaţiunile blindate au avut un rol hotărâtor, numărul tancurilor sovietice distruse a fost de 250. Forţele sovietice bătute în pla­toul de la nord-vest de Donskaja- Kalaci se retrag, fugărite, dincolo de Dom. In partea de nord a aces­tui platou, coloanele rapide şi cuirasate germane, care au îna­intat în ultimele zile spre sud­­est, au respins şi împrăştiat res­turile unor grupuri de forţe ina­mice şi au ocupat înălţimile de la vest de Don. In urma acestor operaţiuni în­cununate de succes, aproape în­treg spaţiul cuprins în cotul cel mare al Donului este în stăpâni­rea armatelor germane şi aliate,­­ spaţiu ce face parte din regiu­nea militară şi administrativă a Stalingradului. Pe cursul Inferior al Donului, de asemenea rezistenţa inamicului a fost pretutindeni înfrântă. Ger­manii au forţat trecerea acestui fluviu în câteva puncte şi au desvoltat capete de pod. Comunicatul oficial sovietic a­­nunţă că trupele germane au tre­cut Donul inferior în sectorul Tsymylianskaia, pe la punctul Nelikovskaia — situat la sud-est de Şakhti — şi au stabilit un cap de pod, cu toată rezistenţa ce li s-a opus. Corespondentul din Moscova al ziarului „News Chronicle“ a co­municat miercuri următoarea ex­punere a situaţiei de pe frontul sovietic de sud. „Slăbirea rezistenţei ruseşti în sectorul Rostov a îngăduit ger­manilor să treacă Donul în mai multe puncte, iar lângă Bataisk, unde bolşevicii au opus o rezis­tenţă îndărătnică, presiunea ger­mană i-a silit la o nouă retra­gere. Mai la răsărit se recunoaşte şi aci (la Moscova) că germanii con­tinuă să înainteze şi trupele so­vietice sunt obligate să bată me­reu în retragere“. In spaţiul de la sud şi est de Rostov, coloanele germane, după ce au respins şi aruncat înapoi forţei­ inamice, care au avut mi­siunea să se oprească înaintarea în direcţiunea căii ferate Bataisk - Salki, au forţat trecerea râurilor Sal şi Maniei şi au ocupat loca­litatea Oiginskaja, iar aviaţia germană a bombardat cu eficaci­tate numeroase obiective militare din regiunea Cuban, între care şi nodul de cale ferată Tiso-Ci­­koresk. In sectorul capului de pod de la Voronej atacurile sovietice au slăbit în ultimele zile, iar în sectorul capului de pod de la Vol­khov, atacurile puternice­ sovie­tice ce le-au dat Miercuri au fost respinse.­­ Pe teatrul de război din Egipt, pe frontul El Alamein, situaţia este neschimbată. In insula Noua Guinee trupele japoneze au desvoltat capul de pod de la Bona — pe coasta de nord — şi au înaintat cu câteva detaşamente până la Om­­, unde au luat contact cu forţele austra-­­ liene. Teatrul operaţiilor din regiunea codului cel mare al Donului şi de la sud şi est de Rostov POLITICA ITALIEI SUB CONDUCEREA DUCELUI Dacă cu prilejul împlinirei a 59 de ani, Ducele a fost obiectul ma­­nifestaţiunilor de dragoste şi de­votament ale poporului italian, a cărui evoluţie socială, politică, e­­conomică şi militară s’a desfăşu­rat atât de larg dela triumful re­voluţiei fasciste, nu este mai pu­ţin adevărat că aceste manifes­­taţiuni nu sunt numai de natură sentimentală, ci pornesc în acelaş timp şi din conştiinţa matură a umCgUliui JJl/ptAX 1 t(tînitll Ld­­wîUi pe care îl joacă azi Italia în Eu­ropa, poziţia ei internaţională se datoreşte aproape exclusiv previ­ziunilor d-lui Mussolini şi supe­rioarelor sale însuşiri de om de stat. Nu intră în cadrul acestui arti­col o expunere amănunăt­ă şi cronologică a acţiunilor politice internaţionale concepute şi duse la bun sfârşit de Duce. Ele însă pot fi rezumate în trei mari capitole esenţiale: 1) lupta contra bolşe­vismului ; 2) alianţa cu Germania şi politica imperială. D. Mussolini a fost printre cei dintâi oameni de stat din Europa care şi-au dat seama de primej­dia bolşevismului, de efectul de­zastruos pe care l-ar fi avut pa­sivitatea faţă de manevrele poli­tice şi propaganda ocultă a bolşe­vicilor dirijaţi de Internaţionala IlI-a şi fără ezitare a pornit lup­ta contra comunismului. Sprijinit de partizanii săi devotaţi şi în scurtă vreme­ de întreaga opinie publică italiană, Ducele a reuşit să scape Italia, să reînvie în sufle­tul şi conştiinţa poporului său ideea naţională şi solidaritatea so­cială, să redea muncei valoarea ei morală şi ideei de stat fundamen­tul lui firesc de autoritate incon­testabilă şi diriguitoare. Dar, Du­cele şi-a dat seama că nu era su­­ficient ca Bolşevismul sa ne inlă-­­turat numai din Italia pentru ca el să înceteze de a fi o primejdie şi că el trebue combătut ori unde se ivea. De aceea când Spania a fost însângerată de războiul civil aprins de propaganda comunistă, Ducele a socotit că Italia îşi în­deplineşte o misiune europeană trimiţând trupe voluntare în spri­jinul armatelor spaniole care lup­tau pentru ordine şi civilizaţie. A­­ceeaşi conştiinţă de misiune euro­peană o îndeplineşte şi astăzi Ita­lia luptând pe frontul de răsărit, de această da­tă într’o bătălie uria­şă cu caracter definitiv împotriva primejdiei bolşevice. O continuitate deci de acţiune întemeiată pe o ideologie politică nouă ale cărei roade au fost veri­ficate în decursul anilor. Revoluţia naţional-socialistă care a dat Germaniei un nou aşeză­mânt statal şi un nou ideal, a a­tras atenţiunea d-lui Mussolini. Noua Germanie naţional-socia­lis­­tă, care afirmase şi ea ca princi­pii fundamentale primatul ordi­­nei, al muncei şi al naţionalismu­lui integral, era aliatul firesc al Italiei fasciste, întrevederea de la Berchtesgaden dintre Duce şi.Fu­h­­rerul Germaniei a fost prilejul constatărei identităţii de senti­mente, de idei şi de concepţii ge­nerale dintre cei doi conducători şi ituiittuu ca rtAui uti a ah- 1'iOiî.îâ « reprezentat în 1936 prima crista­lizare politică a acestei identităţi. Ea s’a desvoltat şi s’a perfectat în Mai 1939 prin încheierea aşa nu­mitului „Pact de oţel“, prin care cele două mari naţiuni europene, reprezentând peste 120 milioane de oameni, se uneau definitiv pentru o comună politică euro­peană. Alianţă cu caracter politic şi militar, cu obligaţii reciproce, pornită din trio comună hotărîre de a pune laolaltă toate forţele lor" în apărarea politicei care — după cele două concepţii naţio­nal-socialistă şi fascistă — tre­buia să asigure Europei o nouă ordine. Italia şi Germania au dus din primul moment al înţelegeri din­tre cei doi Conducători, o comună politică externă, fără ezitări, spun­(Continuare in pag. 2­ a) Epidemia de holeră din China Shanghai, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ comunică : Epidemia de holeră, care anul acesta s’a declarat o lună mai devreme decât în anii ceilalţi, provocând , din, cauza aceasta mari îngrijorări, se , întinde din ce în ce mai mult, cu toate mă­surile preventive luate. A fost nevoe să se izoleze car­tierele infectate. Urmând pres­cripţiile autorităţilor, mai mult de 15.000 de persoane s-au vacci­nat împotriva holerei. i SCRISORI DIN FRANŢA Activitatea guvernului de POMPILIU PÄLTÄNEA Vichy, iulie 1942 Unanimitatea franceză s’a a­­firmat în luna trecută în chip e­­loquent şi efectiv cu prilejul adu­nării delegaţilor legiunii foştilor combatanţi şi voluntari ai revo­luţiei naţionale, întruniţi în saloanele hotelului Thermal din Vichy, în număr de aproape o sută, delegaţii regionali şi departamentali ai legiunii au luat pentru întâia oară contact o­­ficial nu numai cu noul lor direc­tor general, d. Raymond Lachal, ci cu însuşi şeful guvernului, d. Pierre Laval,, care a venit într’a­­dins să le expună situaţia externă şi internă a Franţei şi să le ceară­ colaborarea la opera întreprinsă de împăciuire socială, de reconstruc­ţie politică­ şi de înălţare morală a ţării, precizând raporturile ce trebue să existe între regiune şi autorităţi, răspunzând, fără încon­jur chestiunilor diverse ce i s’au pus şi obţinând din partea tutu­ror o aprobare desăvârşită şi en­tuziastă. Spre sfârşitul mesei, pe care d. Pierre Laval a oferit-o, după ri­dicarea şediin­ţei dela Thermal, delegaţilor legiunii la hotelul Majestic, şi-a făcut — simplu dar prestigios — apariţia, în ovaţiile asistenţei, d. mareşal Petain, care a adresat şefilor legionari aceste cuvinte a­scultate în pi­­cioare : „L-aiţi auzit pe d­iaval; dânsul nu v’a ascuns nimic, v’a spus to­tul. „Ne-am înţeles să vă vorbeas­că foarte simplu, cu deplin­ă­­ în­credere. Sper că v-a vorbit puţin şi de legăturile dintre noi doi. D. Laval, de când e şeful guvernu­lui, a câştigat încrederea genera­­lă, încredere motivată atât de de­­claraţiile cât şi de actele preşedin­telui de consiliu. „Sunt, de altminteri, cel dintâi să dau un exemplu. Nu mai exis­tă nici un nor între noi; d. Laval revenind mi-a exprimat întrea­ga-i încredere. Ne-am strâns mâna şi acum mergem mână în mână. Când d. Laval vorbeşte, e de a­­cord cu mine precum eu însumi sunt de acord cu dânsul vorbin­­du-vă. D-sa e răspunzător de ac­ţiunea guvernamentală; d-sa tra­ge linia de urmat. Cea mai desă­vârşită comunitate de idei şi de fapte domneşte între noi. (Continuare in pag. 2-a) Tot mai mulţi se adună prizonierii făcuţi de armatele noastre în cotul Donului.J­alei un convoiu în drum spre lagăr (P. P.)

Next