Universul - Provincie, august 1942 (Anul 59, nr. 207-237)

1942-08-01 / nr. 207

SM.MÍ% ATERINA şi HAMSII sărate la lădiţe şi butoiaşe, GINGIRICA şi alte specii de peşte sărat vinde INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI, la Cooperative şi comercianţi români, cu preţuri avantajoase : Bucureşti: Depozitul „Frigul” Aleia Frigul 18 Galaţi: Str. Colonel Boyle Nr. 28 Tulcea : Str. Banatului Nr. 4 Brăila : Str. Golești Nr. 29 TECHIRGHIOL Reumatici sciatici se vindecă la „BĂILE HAGI PAN­DELE" şi la villa „MICA BELONA". — Funcţionează normal — preţuri moderate. Face angajamente funcţionari de stat şi particulari ♦♦■♦■♦♦♦ ♦»♦■♦■♦"♦■4 ♦♦♦♦»♦+♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦-♦-♦ URORENAL „chemix« GRANULE EFERVESCENTE DE BENZOAT, PIPERAZIN, HEXAME­­TILENTETRAMINA ȘI DE LITIU DESINFECTANT AL CAILOR URINARE Medicament suveran pentru combaterea Artritismului sub toate formele sale. Reumatism, Gută, Gravetă urică, Obesitate, Arterioscleroză, Co­lici hepatice, Colici renale, Diat­eză urică şi in general pentru toate bolile rinichilor şi ale băşicei udului. Cereţi la toate farmaciile şi drogneriile din ţară. Expediţii şi in provincie la cerere contra jamburg. „CHEM­IX“ S. A. R. Fabrică de produse chimico-farmaceutice, Bucureşti, Str. Niculcea No. 83, Reg. Com. 2­933 S. A. Tel. 3.82.29 și 3.63.58. 225 /♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦»♦♦♦■♦»♦»♦»♦»♦♦♦-»4-» ♦•♦-»♦♦♦♦♦♦♦♦« C­ant­rală spaţioasă centrală pentru înfiinţarea unei cantine. Oferte la ziar­­ul­: 159. P. 4 :♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦»♦♦»♦♦•♦ DEPOZITUL CENTRAL DE SUBZISTENŢĂ AL ARMATEI , publicaţie :­ No. 7904 din 28 Iulie 1942 Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că în ziua de 14 August 1942, ora 10 a. m. va avea loc la acest Depozit, o tratare prin bună învoială pentru aprovizionarea canti­tăţii de 10­­(zece) vagoane marmeladă. Vor fi admise la tratare nu­mai firmele şi fabricate de specialitate, intermediarii fiind excluşi. Odată cu ofertele se va de­pune şi garanţi­a de 5% din valoarea furniturii, în reci­­pisa Casei de Depuneri. Ofertanţii vor depune în şedinţă, trei probe din care două sigilate, însoţite de bu­letinul de analiză eliberat de unul din Laboratoarele Statu­lui. Livrarea Urmând a se face imediat, termenul se va pre­ciza în ofertă, condiţiunile technice se pot vedea în cad­­tul de sarcini, ce poate fi consultat elnie dela orele 8-12 a. m. Directorul Depozit, Centr. Subzistență al Armatei, îftdm. Lt.-Colonel Dinescu Constantin ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ 28 GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECȚIA I-a C. C. EXTRAS Conform art. 93 din legea persoanelor juridice. Prin sentinţa nr. 24 din 8 Iulie 1942, rămasă definitivă, s-a aprobat modificările aduse statutelor asocia­ţiei „CASA FEMEII”, cu sediul in Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 46, — aşa cum au fost votate în a­­dunarea generală extraordinară dela 28 Februarie 1942 şi cum sunt pre­văzute în actul autentificat de Trib. Not. Ilfov sub Nr. 11886 din 29 Apri­lie 1942. S-a făcut menţiune în registrul de persoane juridice al acestui Tribunal sub nr. 312/1927 unde este înscrisă asociaţia. 16 LABORATORUL DE STUDII ŞI EXPERIENŢE AL ARMATEI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 12 August 1942, orele 9 a. m., se va ţine licitaţie publică în str. Câmpul Moşilor Nr. 19 — Bucureşti, pentru furniza­rea de a­­paratură de Laborator şi cărţi de specialitate. Cadtul de sarcini cu condiţiile generale şi technice pentru apa­ratură, poate fi văzut la Labora­tor în orice zi de lucru între orele îl—13. Garanţia legală de 5% se va depune în recipisa Casei de De­puneri. Cheltuielile de publicarea licita­ției vor fi suportate de adjudeca­tSTr­. 10 ADMINISTRAȚIA COMERCIALĂ M. A. T. Serviciul Personalului A­NUNŢ Administraţia Comercială a Monopolului Alcoolului, aduce la cunoştinţă celor interesaţi că au reuşit la proba scrisă a exame­nului pentru posturile de chimişti stagiari, Controlori şi Şefi de De­pozit, dată la 19 iulie a. c., urmă­torii candidaţi: 1. Andrei Radu 2. Ardeleanu Dumitru 3. Bragarea Stefan 4. Buleu Ion 5- Câmpeanu D. 6. Cerm­encu E. 7. Ciolac Ion 8. Cioltei Ion 9. Cordis Const. 10. Darius Gh. 11. Duinea Ion 12. Florescu Petre 13. Georgescu Petre 14. Giurca Stanciu 15- Glontea Cristea 16. Golea Marin 17. Green Petre 18. Grigore Gh. 19. Landman Aurel 20. Lupaşcu D. 21. Mătăsaru Costica 22. Mercureanu Ion 23. Mereuta S. 24. Pacateanu L. 25. Panţu V. 26. Popescu Gh. 27. Popescu Haralambie 28. Popescu Nicolae 29. Purice Gheorghe 30. Roşu D. 31. Savu Emil 32. Socoleanu Vasile 33. Serban V. 34. Tarachiu D. 35. Tănase V. 36. Teodoru Const. 37. Ţăpârdel I. 38. Varian I. Pentru a fi admişi la proba o­­rală, în ziua de 6 şi 7 August a. c., candidaţii reuşiţi la proba scri­să vor trebui să complecteze do­sarul cu actele prevăzute de Co­dul Funcţionarilor Publici şi să treacă vizita medicală la Cabine­tul Medical al acestei Instituţii, In ziua de 5 şi 6 August,­­ ora 9 a. m. S’au făcut şi comunicări per­­sonale. ADMINISTRAŢIA COMERCIA­LA M. A. T. 8501 -»♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦ Caut reprezentanţe pentru diferite articole pentru Arad- Banat şi Ardeal eventual cu depozit de mărfuri. Sunt bine introdus, vi­zitez clientela personal şi prin vo­iajor. Oferte sub „Serios“ la Recla­ma: Arad Str. Eminescu 8. 5058 EXTRAS No. 025138 din 27 Mie 1942 Erhard Immer, domiciliat în Bucureşti str. Palade No. 55, a­ in­tentat acţiune de divorţ soţiei sale Stella Immer, din Bucureşti str. Palade No. 55, pentru motive de­terminate de lege, — arătând că, din căsătoria lor a rezultat copilul Radu Mihai Immer, născut în a­­nul 1924. Termen în Camera de Consiliu la 5 August 1942, Dos. 2649/942. Grefier, Indescifrabil. 13 -4-4-4-4-444 4 4 » * ♦♦++■♦ 4 4+ 444» Mâhniţi profund , Alexandru şi Tina, Isidor şi Uza, Tony, Benő, Natan­ţa, fac cunoscut trecerea în veşnicie a mamei lor, scumpă şi fină Mina Weintraub-Strugure originară din Bârlad. Decedată : Luni 27 Iulie 1942, -.ora 11 noaptea şi înmormântată la Cimitirul Giurgiului-Bucureşti. ____________ 31 UNIVERSUL1Anul al 59-lea Nr. 207 Sâmbătă 1 August 1943 Masse. CALENDAR VINERI, 31 IULIE Ortodox : Mc. Evdochim. Catolic : Ignatiu de Loyola. Protestant: Ernestina. Epitropia Evgh­eniţilor pune tutela sa, prin decret domnesc, pe vătaful de curte Costachi Alexandri. ❖ Rus. soarelui 4.59. Ap. soarelui 19.43. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Iulie 1848. Apare o notă in ziarul Prun­cul Român” în care se vede cât entu­ziasm a cuprins poporul român în urma mişcării paşoptiste”. Iată ce spune „Nota” din „prun­cul Român” : „Pe toată ziua, depu­taţii de săteni sosesc în Bucureşti Peste 3, 4 ziile, vom avea adunaţi în Capi­tal­ă 10-12 mii de săteni. Rugăm pe toţi aceea ce nu se simii Români să meargă să, vorbească cu aceşti să­teni şi noi, suntem siguri că niici­ un botez nu-i va putea sfin­ţi şi români mai bine. Eri, în Câmpul Libertăţii, erau a­­dunaţi vreo câteva sute de săteni diin mai multe judeţe. Oricine a văzut adunările populare a plâns şi a cre­zut, încă ca să aibă cineva cunoş­­tinţă desăvârşită de cât a suferit săteanul şi să aibă desăvârşită cre­dinţă, că nu mai poate peri naţia ro­mână, trrebue să vie să asiste la o astfel de adunare, la un asemene­a meeting creştinesc, să vie să vază cum fiecare vorba ce ese din gura oratoriilor se­ coboară drept în inima săteanului român, să vază pe fruntea lui durerea trecută în lupta cu feri­­c­irea viitoare. Noi nu putem defini altfel deosebirea de o adunanţă de boeri şi de săteni, de­cât că ei ascul­ta cu urechile şi săteanul cu inima,, că pe chipul acesta e zugrăvit intere­sul şi patima şi pe al acestora drep­tatea şi frăţia ; pe chipul acelora se vede ura şi pe al acestora dragostea şi ertarea, pe chipul acelora întuner­iciicul şi pe al acestora lumina’’. Aşa scriau gazetele despre mişcarea de la 1848 ! George Dincă RADIO VINERI 31 IULIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­ 8.00 . ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Railio-jurnal ; Concert de dimineaţă; închiderea e­­misiunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale în limbile ucrainiană şi rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. 12.50: ORA OSTĂŞEASCA ROMA­­NO-GERMANA. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orches­tra Victor Predescu (voce Petre Gusti). 15.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.40: Emisiuni speciale In limbile ucrainiană şi rusă.­­ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii; Cro­nica ştiinţifică şi artistică. 18.20: Orchestra Luca Bănăţeanu, voce Aurel Moldovan-Sibianu. 19.00 : Operetişti: Plananette şi RADIO ROMANIA 19.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Ţări prietene şi aliate: FIN­LANDA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50 : ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal. 20.10: Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Privelişti româneşti“. V. Puşcariu : Muntele. 21.00 : Seară de operă, ,TOSCA", operă în trei acte de Puccini. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 23.10: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii. 13.20: Radio-jurnal (1). 13.30: Muzică din operete (discuri) 14.00: Radio-jurnal (11). 14.20: Taraful Gică Potcovaru. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică pentru orchestra de salon (disc.) 19.00: Muzică corală din opere. 19.15: LECTURI LITERARE — d. prof. Petre Iroae. 19.30: Muzică variată (discuri). 20.00: Muzică de cameră — d-ra Lu­cica Burada-vioară și d-na Xenia Moscu-pian. 20.30: Radio-jurnal (III). 20.40: Orche­stra de promenadă din Iași, dirijată de d. prof. Carol No­­21.10: Cântă Tito Schipa (discuri). 21.30: Orchestra de promenadă. 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică de Jazz (discuri). 22.30: Inchi­derea emisiunii. SAMBATA 1 AUGUST 1942 RADIO ROMÂNIA 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.00 . ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii . Radio-jurnal Concert de dimineaţă; închiderea e­misiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA S­CURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale în limbii® I ucrainiană şi rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică ardelenească (discuri). 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50 : ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orches­tra Soc. Rom. de Editură (voce Do­rina Drăghici şi Nicu Stoenescu). 15.30: ORA COPIILOR. 16.10: închiderea emisiunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.40 : Emisiuni speciale în limbii® ucrainiană şi rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Bibi Alexandrescu-voce Grete Diemer şi Marie Veronique Alexan­­drescu. RADIO ROMÂNIA 15.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 10.15: Orchestra de Havaiane-voce Lia Crăciunescu. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal. 20.10: Muzică variată (discuri). 20.35: Muzică variată (discuri): BuX- farmacco de Gasco. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Probleme de literatură“. Prof. Ion Petro­vici: Misiunea criti­cului. 21.00: Dans (discuri). 22.00: Radio-jurnal. Sport. 22.20: Muzică de Delibes (discuri). RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii; învă­ţătura zilei. Jocuri şi cântece din Basarabia (discuri). 13.20: Radio-jurnal (I). 13.30: Muzică variată uşoară (disc.). 14.00: Radio-jurnal (II). 14.20: Taraful Broască Petre. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Mar­şuri germane (discuri). 18.50: Jurnal în limba rusă. 19.00: Taraful Bahici Dumitru. 19.15:­ CRONICA RĂZBOIULUI, d. It.-col. Constantin Mihăescu. 19.30: Taraful Bahici Dumitru — continuare. 20.00: CONFERINŢA. 20.15: D-ra Florica Halus ffcace). 20.30: Radio-jurnal (III). 20.40: Muzică pentru masă (disc.). 21.00: Muzică de dans (discuri). 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică românească (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. den­ţa Sfatului negustoresc in Constanta Comercianţii constănţeni mulţumesc ziarului nostru Constanţa, 28 Iulie­­ Comitetul de direcţie al Sfa­tului negustoresc a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-lui Gh. Steţcu, fiind de faţă d-nii C. Dimitriu, D. Bârzăunescu, D. D. Beloiu, C. Văsioiu, P. Bârzan, V. Brebenel, D. St Dimitriu, Const. Sarin, D. Rizescu, Gh. Andrei, Pragomir Ru­su, C. Lascaridi, St. Căciulă şi T. Kuiumgian. D. Gh. Steţcu, preşedintele Sfa­tului, a expus rezultatul marei a­­dunări a Uniunii sfaturilor negus­toreşti, ţinută în Capitală şi la care au luat parte reprezentanţi din toată ţara. Cu acea ocazie s-a expus situaţia critică prin care trece comerţul şi nedrep­tatea ce se face negoţului par­ticular, prin înfiinţarea oficiilor de aprovizionare, a consumuri­lor sau a economatelor. Negus­torii au cerut guvernului, dacă crede necesar, să-i mobilizeze spre a munci şi ei pe frontul intern, luându-şi obligaţia de a satisface în marginile putinţei aprovizionarea tuturor claselor sociale ale ţării, fără privilegii, căci unii trăesc prea bine şi din această cauză se dă naştere la nemulţumiri justificate. Adunarea a­­ votat o moţiune în sensul că se obligă a aproviziona populaţia ţării, dacă i se va da posibilitatea de aprovizionare, dacă se vor fixa preţuri de la ori­gine, dacă se vor desfiinţa mul­tele bariere dintre­ judeţe, lăsân­­du-se liberă circulaţia mărfurilor şi alte multe piedici ce se pun în calea unei bun© aprovizionări. D. Gh. Steţcu a mai comunicat că la intervenţiunile făcute de Stat, împreună cu societatea ofi­ţerilor, subofiţerilor pensionari, pensionarilor civili şi asociaţia micilor industriaşi, prin care s’a cerut pentru Constanţa o derogare dela impozitul de reîntregire, s’a răspuns numai societăţii ofiţerilor pensionari, iar pentru celelalte ca­tegorii nu s’a menţionat nimic. De aceia­ s’a trimis un alt memoriu preşedinţiei Consiliului de miniş­tri, pe care adunarea îl adoptă în totul. Deasemenea s’a mai trimis d-lui preşedinte al consiliului de minşi­­tri în legătură cu scumpetea şi controlul preţurilor. Copii de pe acest memoriu au fost trimise şi capilor autorităţilor locale. Delegatul Sfatului pe lângă Ca­mera de comerţ, în comisiunea pentru verificarea şi vizarea lis­telor de preţuri la încălţăminte, a fost numit pe lângă d. D. Bârză­­nescu, ca specialist şi expert tech­nic şi d. Octavian Iorga, reprezen­tantul fabricei Mociorniţa. In ce priveşte mălaiul, Sfatul a cerut primăriei să fixeze un preţ mai mare, iar împărţirea să se facă tot prin magazinele de coloniale, spre a se înlătura aglo­meraţia­ la­ brutării, cari trebue totodată să dea şi pâine. Se discută apoi noul orar al ma­gazinelor pe perioada 1 Iulie—5 Septembrie. S’a pus, apoi, în discuţie noua dispoziţie dată cu privire la în­chiderea în fiecare Sâmbătă seara, ora 18, a localurilor de băuturi spirtoase din jurul fabricelor şi industriilor mai mari. Se hotărăş­te să se arate celor în drept că Prin această măsură se loveşte în micii negustori, cari muncesc din greu şi sunt împovăraţi de taxe fiscale mari, iar muncitorimea nu va fi pusă la adăpost de tentaţia de a bea, deoarece se va duce la o altă cârciumă ceva mai departe şi tot va bea. L’a sfârşitul şedinţei s’a trimis d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului nostru, următoarea tele­gramă, ca semn de mulţumire pentru atenţia ce dă problemelor negustoreşti actuale: „Comitetul Sfatului negustoresc Constanţa, citind şi recitind cu mare bucurie sufletească articolul de fond „Adunarea negustorimii” publicat. Vineri 10 iulie a. c., ar­ticol care constitue o adevărată mângâere pentru multele neajun­suri ce zilnic întâmpinăm, vă mul­ţumeşte respectuos pentru tot sprijinul şi rămân profund recu­noscători”. Preşedinte, Gheor­ghe Steţcu.--------------------------­ CĂRŢI NOUI MĂRGĂRITARELE LUMII este titlul unei edituri de cărţi religoase şi moralizatoare, con­dusă de Preoţii V. Ionescu şi Toana Gherasimescu.­­Această­ editură a tipărit şi răspândit foarte multe broşuri, cu bucăţi alese din părinţii şi scriitorii bisericeşti, cărţi de ru­găciuni şi alte scrieri religioase. De curând numita editură a înfiinţat şi o „Bibliotecă a inte­lectualului“ şi publică broşuri de ştiinţă în legătură cu chestiu­nile religioase, broşuri accesibile oamenilor cărturari. In această bibliotecă a apărut „Legăturile dintre suflet şi re­ligie”. In ea se expun argumen­tele despre existenţa şi activita­tea sufletului, raporturile dintre religie, ştiinţă şi filosofie, dife­ritele sisteme de morală în com­paraţie cu morala creştină şi for­marea caracterului moral. Lucrarea este de mare folos celor ce doresc să-şi valorifice credinţa lor religioasă prin cu­noştinţe temeinice, ştiinţifice, fi­losofice şi scripturistice. CURIER JUDICIAR REPRIMAREA SPECULEI ŞI SABOTAJULUI Instanţele speciale de repri­mare a speculei şi sabotajului au condamnat miercuri pe următo­rii infractori: G. Constantinescu şi N. Niţu, patronii restaurantului „Parcul Florilor” din calea Călăraşilor 135, la câte două luni de inter­nare în lagăr pentru că au vân­dut came în zi de post; Ion Cheroiu, patronul fabricei de clei şi chimicale, din str. Dru­mul Gărei Găţeliu, la 265 mii lei amendă fiindcă n’a afişat listele de preţuri; Faur S. Faur, mercerie şi bumbăcărie, din str. Oituz 24, la două luni de lagăr pentru spe­culă ; Stan Ion, coloniale, din str Cornescu 29, la trei luni lagăr, idem; Stanca şi Gh. Porojaru, din piaţa Giuleşti, la câte două luni lagăr pentru speculă cu castra­veţi de acrit; Stan Nedelcu, restaurant, din b-dul Diniicu Golescu 29, la trei luni de lagăr pentru speculă; Ion Cândescu, depozit de pâi­ne „Coroana”, din str. V. Lascăr 111, la o lună lagăr fiindcă n’a produs facturi la cererea contro­lorului ; Dumitru Păun, din corn. Gră­diştea, la două luni, lagăr, pen­tru speculă cu cartofii; Ştefan Preda şi Ştefan Neam­­ţu, din piaţa Obor compart. 137, la câte o lună de internare în la­găr pentru speculă; D. Turcescu ,fructărie, din str Caragiali 36, tot la o lună de la­găr pentru aceiaşi ispravă ; şi Ferdinand Grozăvescu, fabrică de pâine, din b-dul Bonaparte 16, la 160 mii lei amendă, ca pa­tron pentru că unul din prepuşii săi a vândut „lipsă la cântar”. OM DE ÎNCREDERE, NU GLUMA Portarul Tomna Vulpe, din ser­viciul blocului din str. Anghel Saligny 6, dobândise încrederea tuturor, locatarilor şi coproprie­tarilor, graţie chipului de a se purta, mătăhălos dar „om de is­pravă”. De aceea e şi fost ridicat, ra­pid, la rangul de intendent, spre a promova pe soţia lui, Maria Vulpe, în­ sarcina de portăreasă. Şi nu se mişca unu din casă până ce nu-şi încredinţa averea şi speranţa în seama celor doi soţi Vulpe. Vulpea rămâne însă — se pa­re — tot Vu­lpe ! Fiindcă în vreme ce încrede­rea în cei doi sporea văzând cu ochii, ei îşi furau binefăcătorii, cu neruşinare, zi şi noapte, se strecurau în apartamentele ab­senţilor şi „ciupeau” pe alese iar, în ultimul timp, fabricându-şi chei duble pentru pivniţa şi de­pozitul blocului — închiriate în­treprinderilor Rizescu şi comer­­ciam­­ului Moldoveanu — au fu­rat de aci stocteuri întregi de mărfuri, în valoarea de aproape două milioane lei. Hoţia era de altfel pe cât de cinnic, pe atât de savant, regisată. Fiindcă perechea de hoţi — ca să nu întâmpine dificultăţi cu o­­cazia plasării pradei — îşi fabri­case facturiere în toată pu­terea cuvântului şi vindeau, în ăst chip, marfa furată de la stă­pâni, cu hamuri timbrate în re­gulă, ca cei mai cinstiţi negus­tori respectuoşi de slova legii sabotajului. Prinşi în cele din urmă şi pre­daţi parchetului, cei doi Vulpe au fost încarceraţi Miercuri în penitenciarul Văcăreşti. BONURI FALSE DE CARTELE Fie din speculă, fie din neîn­­destulare, categoria infractorilor de sezon — ai măsluirii cartele­lor — sporeşte pe zi ce trece. Parchetul a pus, astfel, Miercuri sub rigorile legii penale un lot nou de candidaţi la pen­siunea Văcăreştilor. Ei sunt: Marin Gavrilescu, din str. Scarlat Varnav 9 şi Da­vid Schwalb,, din str. Mitropoli­tul Filaret 56, ambii lucrători în tipografia „Eminescu”, Pincu Strachmann, zis Paul, din str. Filaret 9, samsar şi Spiru Chris­­tu, comerciant, din str. Vespa­sian 55. Primii doi au falsificat, impe­cabil — trebuie să recunoa­ştem, — un copios stock de bo­nuri de cartele pentru zahăr, făină şî alte... delicatese; parte le-au folosit spre a-şi îndestula nevoile proprii iar parte — mare parte — le-au pus în vânzare, pe piaţă, prin misitul Striauhmann; iar ultimul este învinuit că a asigurat „satisfacerea” clienţilor de contrabandă deşi şi-a dat seama că afacerea este necurată. Cazul s-a trimis în cercetarea cabinetului 9 cu concluzii de a­­restare. , ÎNTREPRINDERI BANCARE DIZOLVATE Consiliul superior bancar, ju­risdicţie unică de control şi re­glementare a comerţului de bancă din România, a pronunţat deriziuni de dizolvare imediată şi punere în stare de lichidare împotriva: Băncii Cooperative de Credit Mărunt s. a. din Bârlad, str. V. Alecsandri 33, şi Băncii de Credit Mărunt, casă de credit popular, din Huşi. Şi a admis, totodată, ca socie­tatea anonimă „ASTRA”, fabrică de vagoane, motoare, armament şi muniţiuni (din Bucureşti) să primească depuneri de la sala­riaţii săi spre fructificare. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA Parchetul a dat rechizitoriu de trimitere dea dreptul în jude­cata tribunalului corecţional con­tra următorilor infractori: Tiberiiu Romano, din str. Octav Cocorăscu 3, pentru că fiind în­sărcinat cu gestiunea unui depo­zit de sare și-a însușit suma de lei 63 mii, în dauna reclamantei S. A. Cuţitul de Argint, Const. Geles, din str. Louis Blank 36, fiindcă a săvârşit de­lictele de denunţare calomnioasă şi­ apoi de şantaj (ca să-şi retra­gă denunţul) contra societăţii „Bistriţa”; Ion Roman, funcţionar comer­cial, din calea Şerban Vodă 3, pentru că primind lei 80 mii de la patronii săi, administratorii s. a. întreprinderile Miniere spre a face anumite plăţi a... preferat să irosească suma în folos per­sonal; Elena Şuţu, din str. Roma 29, fiindcă şi-a însuşit suma de lei 30 mii primită doar cu titlu de depozit de reclamantul T. Geor­ge­scu; M. I. Herşcovici, ceasornicar, din str. Academiei 25, pentru abuz de încredere comis în da­­una d-rei A. Coandă prin aceea că i-a înstrăinat un ceasornic de preţ primit spre reparaţie, şi Lazăr Petrov, grădinar, dita str. Căţelu 38, pentru că a voit să mituiască pe gardianul public Stăniculescu G. cu 1.000 lei ca să nu-l conducă la comisariat pen­tru cercetarea unui accident de circulație. Constatările comisiei pentru combaterea malariei in jud. Tulcea si Ismail Comisiunea pentru combaterea malariei compusă din d-nii prof. dr. C. Ionescu-Mihăeşti, prof. dr. M. Ciucă şi prof. dr. Gh. Zotta, împreună cu­­ prof. dr. P. To­­mescu ministrul sănătăţii, d. dr. I. Stoichiţia, secretar general al mi­nisterului, şi d. dr. Gh. Badenschi, medic primar de malarioterapie, au examinat în regiunile malarice din jud. Tulcea şi Ismail situa­ţia actuală a epidemiei de mala­rie şi măsurile ce trebue să fie aplicate imediat pentru combate­rea acestei boli La Tulcea a avut loc la prefec­tura judeţului o consfătuire cu primarii, învăţătorii şi notarii a- supra măsurilor de combatere a malariei ce trebuesc luate de auto­rităţile locale. D. prof. dr. P. To­­mescu, ministrul sănătăţii, deschi­zând această consfătuire, a cerut tuturor intelectualilor satelor din judeţul Tulcea să sprijine lupta în contra malariei. D. col. Ghica prefectul jud. Tulcea a arătat că în judeţul Tul­cea, unde bântue malaria, trebue să combatem cu toate mijloacele această boală, neprecupeţind nici un efort D. prof. dr. Gh. Zota, a expus măsurile care vor fi luate în dife­rite regiuni ale judeţului şi acti­vitatea pe care trebue să o de­pună autorităţile locale pentru a sprijini în mod­­eficace acţiunea organelor sanitare A urmat o conferinţă cu medicii de circumscripţie rurală din ju­deţul Tulcea, unde s-a exami­nat situaţia actuală a endemiei malarice în diferite localităţi din judeţ şi s’au dat instrucţiuni me­dicilor asupra activităţii ce o vor avea de desfăşurat. Comisiunea pentru combaterea malariei a vizitat satele din re­giunea malarîcă a judeţului Tul­cea, examinând îndeaproape si­tuaţia cazurilor vechi şi noul de malarie, acţiunea de combatere desfăşurată de medici, agenţi chi­­ninizatori şi celalt personal sani­tar auxiliar. Deasemenea s-a studiat cu auto­rităţile locale din aceste comune, situaţia natalităţii şi a mortalităţii infantile şi generale. La Ismail a avut loc în localul serviciului sanitar judeţean o con­sfătuire cu medicii locali asupra problemei malariei şi asupra mă­surilor ce vor trebui luate ime­diat pentru asigurarea bunei stări sanitare a locuitorilor din comu­nele bântuite de malarie. Cu această ocazie de ministru dr. Tomescu a vizitat în jud. Tulcea, următoarele instituţii: leprozeria de la Tichileşti, spitalul din Isac­­cea, spitalul din Babadag; apoi: spitalul de stat din Tulcea, dis­pensarul policlinicei, serviciul sa­nitar al judeţului şi laboratorul de igienă. In jud. Ismail a vizitat: spita­lul din Reni, dispensarul serv. sanitar al orașului Reni și spitalul de stat din Ismail. BUGETUL MUNICIPIULUI CONSTANŢA Constanţa, 28 iulie Bugetul municipiului nostru, aprobat de minister, pentru exer­ciţiul 1942/1943 păstrează aceiaşi structură ca şi cel al anului tre­cut şi înfăţişează rezultatul na­tural al evenimentelor politice de ordin internaţional, deoarece răz­boiul a impus noui probleme ad­ministraţiei locale, cari nu se pot concretiza prin opere edilitare de mare importanţă. Cu toate acestea, d. col. Opres­­cu, primarul municipiului, secon­dat de d-nii arh. Căpşuneanu, D. Voian, ajutori de primari, Sică Dălgeanu, secretar general şi Gh. Filip, şeful serviciului financiar, a reuşit să întocmească un buget echilibrat, care cuprinde, pe lân­gă plata anuităţilor vechi şi a co­telor respective pentru contrac­tele de lucrări în curs, şi execu­tarea de lucrări edilitare destul de importante pentru înfrumu­seţarea oraşului cum şi înfăptui­rea a multor opere cu caracter social urgent. Noul buget însumează la veni­turi suma de 118.876.215 lei, ast­fel : venituri ordinare 55.459.738 lei; venituri extraordinare 27 mi­lioane 750.000 lei; venituri cu destinaţie specială 30.796.477 lei şi veniturile abatorului de export 4.870.000 lei, iar la cheltueli a­­­eeiaşi sumă de 118.876.215 lei ast­fel: chel­tui­eli ordinare 55.459.738 lei în care se cuprind plăţi pen­tru personal, materiale, subven­ţii, anuităţi şi datorii, adminis­trarea bunurilor comunale, învă­ţământ şi culte, asistenţă publi­că, exploatarea serviciilor, servi­ciu de incendiu, diverse şi fon­duri de credite ; cheltuieli extra­ordinare 27.750.000 lei ; cheltuieli cu destinaţie specială ca: servi­ciul technic al drumurilor şi ar­hitecturii, materiale, asistenţa se­rială, iluminat, funndaţiuni, le­gate şi­­ subvenţii cheltuieli garan­tate din impozitul pe produse pe­trolifere, fond evacuare copii, contribuţiuni 30.796.477 lei şi cheltuieli cu abatorul de export 4.870 000 lei. __I I, I POLITICA ITALIEI SUB CONDUCEREA DUCELUI (Urmare dis. pag. 1­ a) finindu-se reciproc atât în acţiu­nile lor diplomatice, cât şi, mai târziu, în acţiunile lor militare. Şi, în această acţiune comună de politică internaţională, lupta con­tra comunismului a figurat pe primul plan, ea căpătând, prin pactul anti-komintern, o formă pozitivă. Şi când glasul tunului a luat locul acţiunei diplomatice, ar­matele italiene şi armatele ger­mane s-au sprijinit reciproc pe di­feritele fronturi aşa cum continuă s’o facă şi azi. Al treilea capitol mare al poli­ticei fasciste este, după cum am spus, ideea imperială. D. Musso­lini a socotit că se cuvine Italiei să-şi recâştige poziţia ei interna­ţională de putere imperială. Ne­­izbutind să asigure ţărei sale pe cale pacinică şi diplomatică drep­turile pe care el Ie socotea legi­time, a întreprins acea acţiune care a dus la cucerirea Abisiniei şi la afirmarea revendicărilor îm­­­periale pe care Italia, putere me­­diteraneană, le consideră şi astăzi ca inerente poziţiei ei geografice, tradiţiei ei istorice şi necesităţilor ei economice. Doctrina politică a spaţiului vital, afirmată la Berlin ca un imperativ al nouei ordine europene, a fost adoptată imediat şi la Roma stabilindu-se astfel şi din acest punct de vedere o per­fectă unitate de vederi între cele două ţări, atât de apropiate prin revoluţiile lor naţionale, atât de legate prin acţiunea lor politică şi militară. Toate aceste fapte, cam­ alcătues© activul politicei italiene din inspi­raţia şi sub conducerea d-lui Mus­solini, justifică pentru poporul ita­lian, devotamentul lui faţă de Duce, manifestat şi acum cu pri­lejul împlinirei vârstei de 59 de ani. „Mă opresc, domnilor. Ştiţi a­­cuma că între d. Laval şi mine există o completă înţelegere şi o încredere absolută“. Intervenţia şi cuvântarea d-lui mareşal Petain au produs o pro­fundă impresie asupra legionari­lor, cari au unit în aclamaţiile lor însufleţite şi îndelungate pe şeful statului şi pe şeful guvernului, a­­cesta a răspuns în următorii ter­meni : ,JE contrar uzanţelor ca şeful guvernului să ia cuvântul după şeful statului. Pentru întâia oară, domnule mareşal, mă găsesc ală­turi de domnia voastră la o ce­remonie oficială. Permiteţi-mi să rup cu tradiţia. Cuvintele dom­­niei-voastre mi-au mers drept la inimă. Nu urmăresc decât o ţintă: să-mi apăr ţara cu toată iubirea şî cu toată credinţa. Ceea ce aţi binevoit să spuneţi, domnule ma­reşal, îmi dă noui puteri ca să-mi îndeplinesc greaua sarcină“. Sarcina guvernului s-a învede­rat de la început ca foarte grea ; în câteva săptămâni totuşi îngri­jorările şi prevenţiunile, pe care le inspirase unora noul şef al gu­vernului, s’au risipit, fiindcă ac­ţiunea guvernamentală a şi izbu­tit, cu toate dificultăţile vremii, să dea roade. „Franţa are nevoe să fie admi­nistrată, aprovizionată, informa­tă“, precizase d. mareşal Petain intr’un mesagiu către consiliul naţional. Acest întreit program a căpătat realizare sau e pe cale de realizare, graţie d-lui Pierre La­val şi colaboratorilor săi. In domeniul administrativ, Şe­ful guvernului a pus sub directa-i autoritate organizaţiile foştilor combatanţi, secretariatul familiei, jandarmeria şi poliţia economică , aceasta are îndatorirea să repri­me fraudele în materie alimen­tară. Aprovizionarea, de a cărei ame­liorare s’a ocupat consiliul de miniştri, formează preocuparea constantă a guvernului. Raţia de pâine a fost menţinută, sa na­dă­jdueşte, pe baza silinţelor de­puse, o sporire a recoltei de grâu. Se socoate cu putinţă o mărire a raţiei de carne, în curând. Pe iu­nie s’a acordat un supliment de zahăr. Aprovizionarea cu vin se reorganizează echitabil. Procura­rea materiilor grase e înlesnită prin acţiunea organelor represive. Comitetul interministerial a făcut un călduros apel către mineri; familiile au şi căpătat porţii mă­rite de cărbuni. Alimentarea şi a­­provizionarea unei ţări atârnă nu numai de resursele de care dispu­ne, dar şi de punerea lor în circu­laţie; pentru aceasta, d. Laval a adoptat metoda persuasiunei: i-a liniştit şi asigurat pe ţărani, a căutat să-i mulţumească şi să-i încurajeze în acelaş timp pe pro­ducători şi pe consumatori, îndul­cind rigorile administrative, su­primând formalităţile bi­rocrati­­ce, coordonând serviciile care participă la supravegherea şi a­­plicarea regulamentelor, produ­când o destindere în atmosfera morală a­ ţării, în spiritul popu­laţiei. Lipsa materiilor prime a hotă­­rât guvernul să concentreze indu­striile, închizând uzinele care nu puteau lucra decât printre pică­turi. Spre a împiedica şomajul, i-a invitat pe muncitori sau să devină preţioşi auxiliari ai agri­cultorilor şi viticultorilor sau să colaboreze cu ceilalţi lucrători germani şi streini în uzinele Rei­­chului atât înăuntru cât şi pesta hotare. Pentru c»­fara să fie nu numai] administrată şi aprovizionată, ci ş­i informată, pentru ca între gu­vern şi populaţie să se stabilească „circuitul încrederii“, d. Pi­er­re Laval, pe lângă reorganizarea ser­viciilor de presă, de propagandă şi de radiodifuziune, a simţit ne­cesitatea creerea unor organe in­termediare şi de transmisiune, lărgind atribuţiile comisiilor ad­ministrative existente şi transfor­­mându-le în consilii departamen­tale, reprezentante ale poporului faţă de autorităţile oficiale. Politica externă a d-lui Laval se conformează principiilor de la început enunţate şi bine cunos­cute, de conciliere cu Germania la reconstrucţia Europei. Şeful gu­vernului a făcut dovadă, în dife­ritele chestiuni pe care a avut o­­cazia să le trateze, în scontul răs­timp, de când a reluat puterea, de fermitate şi tot de­odată de a­­bilitate. In ce priveşte Antalele, de pildă, s-a referit strict la clau­zele armistiţiului şi la drepturile de suveranitate ale Franţei. A împins chiar aşa departe spiritul de conciliere în­cât a declarat di­nainte că iniţiativa vreunei rup­turi cu Statele­ Unite ale Americii nu va porni niciodată de la Franţa. Astfel, şeful guvernului, lu­crând în perfectă armonie cu şe­ful statului, la preservarea patri­moniului naţional, la consolidarea internă a ţării şi la reintrarea Franţei p© scena internaţională, merită titlul de „pilot al treceri­­lor primejdioase“, ce i-au dat membrii legiunii franceze, care au unit în aceeaş ovaţiune pe d. Laval şi pe d. mareşal Petain, pe care l-au numit „capul naţiunii, când Franţa suferă, se îndreaptă, se ridică“. SCRISORI DIN FRANŢA Activitatea guvernului (Urmare diai pag. I-a) ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Falsificator de cartele arestat Prefectura poliţiei a arestat pe Marin C. Iliescu, din str. A­­tanasie Săvulescu 10 (Pieptănari- Bellu), urmărit de mai multă vreme pentru falsificare de bo­nuri de cartele. Numitul se prezenta cu bonu­rile de zahăr, ulei, făină, carne, etc., pe la diferiţi negustori şi încasa cotele respective pentru mai multe persoane. Fiind bănuit şi pus în urmă­rire, la perchiziţia făcută acasă s’a găsit şi „tipografia“ cu care tipărea bonurile şi care era in­stalată într’o... cutie de conserve. De altfel nici n’avea nevoe de spaţiu mai mar© pentru două borcănele de cerneală neagră şi albastră (cartele F. şi B.), o cu­tie de chibrituri cu câteva litere pentru cuvintele necesare: ulei, zahăr, etc. şi hârtia potrivită. Toate acestea ştia să le mâ­nuiască, pentru că înainte de a se apuca de furat şi a avea de lucru cu poliţia, Marin Iliescu lucrase la o tipografie. Falsificatorul a fost arestat împreună cu prietena sa, Maria Patruşan, zisă Stoica Urmărire pentru furt Prefectura poliţiei Capitalei (ser­viciul judiciar), ne trimite spre pu­blicare, următoarele : Persoana care găzdueşte sau ştie unde se poate găsi individa Pe­­rcusoaia Macarov zisă Coca de ani 21, modistă, de fel din Brăila, fiica lui Darie şi Ghinea, este rugată să anunţa prefectura poliţiei Capitalei (brigada V-a), fiind urmărită pen­tru furt. — Persoana care găzdueşte sau ştie unde locueşte individa Rafira Stratan din comuna Pruteşti (Su­ceava), este rugată să anunţe pre­fectura poliţiei Capitalei (serviciu) judiciar, brigada V-a­ fiind urmă­rită pentru furt. Sinuciderea unui su­ferind Bătrânul,Louis­a Rizu, în vârstă de 72 ani din str. Banu Mărăcine nr 33, şi-a pus capăt zilelor, spân­­zurându-se cu o bucată de frânghie prinsă de o grindă din podul lo­cuinţei sale. Din cercetările făcute la faţa locului de către d. comisar­­iei Emil Constantinescu, şeful cir­cumscripţiei 12 poliţieneşti, secon­dat de comisarul de serviciu Măgu­­rean­u, s-a putut stabili că sinuciga­şul era bolnav de mai mult timp. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost lăsat pe loc, urmând a fi înmormântat de familie. Accident de tren Muncitorul Dumitru Lăutaru, în etate de 34 ani, de fel din com. Băl­­ceşti (jud. Vâlcea), a fost Miercuri noapte victima unui accident. Pe când se afla în gara Chitila, urcân­­du-se în trenul personal ce tocmai plecase din această staţie spre Cra­iova, a alunecat şi căzând între va­goane, s-a ales cu piciorul drept, tăiat de roţi, mai jos de genunchi. In stare gravă a fost internat la spitalul „Casei centrale a asigură­rilor sociale“ din str. Polizu. --------©♦©---------­ Instalarea protoiereului circ. III Găeşti (Dâmbaoviţa) Târgovişte, 27 Iulie Duminică, a fost instalat în funcţiunea de protoiereu al circ. HI­a Găeşti, preotul Ion Rădu­­lescu (Dragodana). Solemnitatea s’a desfăşurat în biserica parohială din comuna Dragodana, în prezenţa d-lui prefect, col. G. V. Demetrescu, p. c. protopop şef, dr. C. Niţescu, a şefilor autorităţilor şi a nume­roşi preoţi şi săteni. După oficierea slujbei religi­oase, p. c. protopop şef, dr. Ni­ţescu, ca delegat al sfintei Pa­triarhii, a declarat instalat în funcţiune, pe noul protoiereu, aducându-i­ elogii pentru, activi­tate. D. prefect, col. G. V. Demetre­scu, a rostit cuvinte de îndemn la activitate intensă, mai ales în vremea de azi, aducând omagii M. S. Regelui şi d-lui Mareşal Ion Antonescu. Au făcut urări noului protopop preotul O. Ionescu, preotul Mi­hail popescu şi subinspector şco­lar Dobrescu. Noul protoiereu a răspuns mulțumind şi dând asigurări că­­şi va îndeplini datoria.

Next