Universul - Provincie, august 1942 (Anul 59, nr. 207-237)
1942-08-01 / nr. 207
SM.MÍ% ATERINA şi HAMSII sărate la lădiţe şi butoiaşe, GINGIRICA şi alte specii de peşte sărat vinde INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI, la Cooperative şi comercianţi români, cu preţuri avantajoase : Bucureşti: Depozitul „Frigul” Aleia Frigul 18 Galaţi: Str. Colonel Boyle Nr. 28 Tulcea : Str. Banatului Nr. 4 Brăila : Str. Golești Nr. 29 TECHIRGHIOL Reumatici sciatici se vindecă la „BĂILE HAGI PANDELE" şi la villa „MICA BELONA". — Funcţionează normal — preţuri moderate. Face angajamente funcţionari de stat şi particulari ♦♦■♦■♦♦♦ ♦»♦■♦■♦"♦■4 ♦♦♦♦»♦+♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦-♦-♦ URORENAL „chemix« GRANULE EFERVESCENTE DE BENZOAT, PIPERAZIN, HEXAMETILENTETRAMINA ȘI DE LITIU DESINFECTANT AL CAILOR URINARE Medicament suveran pentru combaterea Artritismului sub toate formele sale. Reumatism, Gută, Gravetă urică, Obesitate, Arterioscleroză, Colici hepatice, Colici renale, Diateză urică şi in general pentru toate bolile rinichilor şi ale băşicei udului. Cereţi la toate farmaciile şi drogneriile din ţară. Expediţii şi in provincie la cerere contra jamburg. „CHEMIX“ S. A. R. Fabrică de produse chimico-farmaceutice, Bucureşti, Str. Niculcea No. 83, Reg. Com. 2933 S. A. Tel. 3.82.29 și 3.63.58. 225 /♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦»♦♦♦■♦»♦»♦»♦»♦♦♦-»4-» ♦•♦-»♦♦♦♦♦♦♦♦« Cantrală spaţioasă centrală pentru înfiinţarea unei cantine. Oferte la ziarul: 159. P. 4 :♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦»♦♦»♦♦•♦ DEPOZITUL CENTRAL DE SUBZISTENŢĂ AL ARMATEI , publicaţie : No. 7904 din 28 Iulie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 14 August 1942, ora 10 a. m. va avea loc la acest Depozit, o tratare prin bună învoială pentru aprovizionarea cantităţii de 10(zece) vagoane marmeladă. Vor fi admise la tratare numai firmele şi fabricate de specialitate, intermediarii fiind excluşi. Odată cu ofertele se va depune şi garanţia de 5% din valoarea furniturii, în recipisa Casei de Depuneri. Ofertanţii vor depune în şedinţă, trei probe din care două sigilate, însoţite de buletinul de analiză eliberat de unul din Laboratoarele Statului. Livrarea Urmând a se face imediat, termenul se va preciza în ofertă, condiţiunile technice se pot vedea în cadtul de sarcini, ce poate fi consultat elnie dela orele 8-12 a. m. Directorul Depozit, Centr. Subzistență al Armatei, îftdm. Lt.-Colonel Dinescu Constantin ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ 28 GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECȚIA I-a C. C. EXTRAS Conform art. 93 din legea persoanelor juridice. Prin sentinţa nr. 24 din 8 Iulie 1942, rămasă definitivă, s-a aprobat modificările aduse statutelor asociaţiei „CASA FEMEII”, cu sediul in Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 46, — aşa cum au fost votate în adunarea generală extraordinară dela 28 Februarie 1942 şi cum sunt prevăzute în actul autentificat de Trib. Not. Ilfov sub Nr. 11886 din 29 Aprilie 1942. S-a făcut menţiune în registrul de persoane juridice al acestui Tribunal sub nr. 312/1927 unde este înscrisă asociaţia. 16 LABORATORUL DE STUDII ŞI EXPERIENŢE AL ARMATEI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 12 August 1942, orele 9 a. m., se va ţine licitaţie publică în str. Câmpul Moşilor Nr. 19 — Bucureşti, pentru furnizarea de aparatură de Laborator şi cărţi de specialitate. Cadtul de sarcini cu condiţiile generale şi technice pentru aparatură, poate fi văzut la Laborator în orice zi de lucru între orele îl—13. Garanţia legală de 5% se va depune în recipisa Casei de Depuneri. Cheltuielile de publicarea licitației vor fi suportate de adjudecatSTr. 10 ADMINISTRAȚIA COMERCIALĂ M. A. T. Serviciul Personalului ANUNŢ Administraţia Comercială a Monopolului Alcoolului, aduce la cunoştinţă celor interesaţi că au reuşit la proba scrisă a examenului pentru posturile de chimişti stagiari, Controlori şi Şefi de Depozit, dată la 19 iulie a. c., următorii candidaţi: 1. Andrei Radu 2. Ardeleanu Dumitru 3. Bragarea Stefan 4. Buleu Ion 5- Câmpeanu D. 6. Cermencu E. 7. Ciolac Ion 8. Cioltei Ion 9. Cordis Const. 10. Darius Gh. 11. Duinea Ion 12. Florescu Petre 13. Georgescu Petre 14. Giurca Stanciu 15- Glontea Cristea 16. Golea Marin 17. Green Petre 18. Grigore Gh. 19. Landman Aurel 20. Lupaşcu D. 21. Mătăsaru Costica 22. Mercureanu Ion 23. Mereuta S. 24. Pacateanu L. 25. Panţu V. 26. Popescu Gh. 27. Popescu Haralambie 28. Popescu Nicolae 29. Purice Gheorghe 30. Roşu D. 31. Savu Emil 32. Socoleanu Vasile 33. Serban V. 34. Tarachiu D. 35. Tănase V. 36. Teodoru Const. 37. Ţăpârdel I. 38. Varian I. Pentru a fi admişi la proba orală, în ziua de 6 şi 7 August a. c., candidaţii reuşiţi la proba scrisă vor trebui să complecteze dosarul cu actele prevăzute de Codul Funcţionarilor Publici şi să treacă vizita medicală la Cabinetul Medical al acestei Instituţii, In ziua de 5 şi 6 August, ora 9 a. m. S’au făcut şi comunicări personale. ADMINISTRAŢIA COMERCIALA M. A. T. 8501 -»♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦ Caut reprezentanţe pentru diferite articole pentru Arad- Banat şi Ardeal eventual cu depozit de mărfuri. Sunt bine introdus, vizitez clientela personal şi prin voiajor. Oferte sub „Serios“ la Reclama: Arad Str. Eminescu 8. 5058 EXTRAS No. 025138 din 27 Mie 1942 Erhard Immer, domiciliat în Bucureşti str. Palade No. 55, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Stella Immer, din Bucureşti str. Palade No. 55, pentru motive determinate de lege, — arătând că, din căsătoria lor a rezultat copilul Radu Mihai Immer, născut în anul 1924. Termen în Camera de Consiliu la 5 August 1942, Dos. 2649/942. Grefier, Indescifrabil. 13 -4-4-4-4-444 4 4 » * ♦♦++■♦ 4 4+ 444» Mâhniţi profund , Alexandru şi Tina, Isidor şi Uza, Tony, Benő, Natanţa, fac cunoscut trecerea în veşnicie a mamei lor, scumpă şi fină Mina Weintraub-Strugure originară din Bârlad. Decedată : Luni 27 Iulie 1942, -.ora 11 noaptea şi înmormântată la Cimitirul Giurgiului-Bucureşti. ____________ 31 UNIVERSUL1Anul al 59-lea Nr. 207 Sâmbătă 1 August 1943 Masse. CALENDAR VINERI, 31 IULIE Ortodox : Mc. Evdochim. Catolic : Ignatiu de Loyola. Protestant: Ernestina. Epitropia Evgheniţilor pune tutela sa, prin decret domnesc, pe vătaful de curte Costachi Alexandri. ❖ Rus. soarelui 4.59. Ap. soarelui 19.43. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Iulie 1848. Apare o notă in ziarul Pruncul Român” în care se vede cât entuziasm a cuprins poporul român în urma mişcării paşoptiste”. Iată ce spune „Nota” din „pruncul Român” : „Pe toată ziua, deputaţii de săteni sosesc în Bucureşti Peste 3, 4 ziile, vom avea adunaţi în Capitală 10-12 mii de săteni. Rugăm pe toţi aceea ce nu se simii Români să meargă să, vorbească cu aceşti săteni şi noi, suntem siguri că niici un botez nu-i va putea sfinţi şi români mai bine. Eri, în Câmpul Libertăţii, erau adunaţi vreo câteva sute de săteni diin mai multe judeţe. Oricine a văzut adunările populare a plâns şi a crezut, încă ca să aibă cineva cunoştinţă desăvârşită de cât a suferit săteanul şi să aibă desăvârşită credinţă, că nu mai poate peri naţia română, trrebue să vie să asiste la o astfel de adunare, la un asemenea meeting creştinesc, să vie să vază cum fiecare vorba ce ese din gura oratoriilor se coboară drept în inima săteanului român, să vază pe fruntea lui durerea trecută în lupta cu fericirea viitoare. Noi nu putem defini altfel deosebirea de o adunanţă de boeri şi de săteni, decât că ei asculta cu urechile şi săteanul cu inima,, că pe chipul acesta e zugrăvit interesul şi patima şi pe al acestora dreptatea şi frăţia ; pe chipul acelora se vede ura şi pe al acestora dragostea şi ertarea, pe chipul acelora întunericiicul şi pe al acestora lumina’’. Aşa scriau gazetele despre mişcarea de la 1848 ! George Dincă RADIO VINERI 31 IULIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55 8.00 . ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Railio-jurnal ; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale în limbile ucrainiană şi rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. 12.50: ORA OSTĂŞEASCA ROMANO-GERMANA. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Victor Predescu (voce Petre Gusti). 15.30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.40: Emisiuni speciale In limbile ucrainiană şi rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii; Cronica ştiinţifică şi artistică. 18.20: Orchestra Luca Bănăţeanu, voce Aurel Moldovan-Sibianu. 19.00 : Operetişti: Plananette şi RADIO ROMANIA 19.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Ţări prietene şi aliate: FINLANDA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50 : ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal. 20.10: Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Privelişti româneşti“. V. Puşcariu : Muntele. 21.00 : Seară de operă, ,TOSCA", operă în trei acte de Puccini. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 23.10: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii. 13.20: Radio-jurnal (1). 13.30: Muzică din operete (discuri) 14.00: Radio-jurnal (11). 14.20: Taraful Gică Potcovaru. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică pentru orchestra de salon (disc.) 19.00: Muzică corală din opere. 19.15: LECTURI LITERARE — d. prof. Petre Iroae. 19.30: Muzică variată (discuri). 20.00: Muzică de cameră — d-ra Lucica Burada-vioară și d-na Xenia Moscu-pian. 20.30: Radio-jurnal (III). 20.40: Orchestra de promenadă din Iași, dirijată de d. prof. Carol No21.10: Cântă Tito Schipa (discuri). 21.30: Orchestra de promenadă. 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică de Jazz (discuri). 22.30: Inchiderea emisiunii. SAMBATA 1 AUGUST 1942 RADIO ROMÂNIA 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.00 . ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii . Radio-jurnal Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Emisiuni speciale în limbii® I ucrainiană şi rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.30: Deschiderea emisiunii. Muzică ardelenească (discuri). 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50 : ştirile serviciului german. 14 : Radio-jurnal. 14.20 : Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Soc. Rom. de Editură (voce Dorina Drăghici şi Nicu Stoenescu). 15.30: ORA COPIILOR. 16.10: închiderea emisiunii. RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 17.40 : Emisiuni speciale în limbii® ucrainiană şi rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Orchestra Bibi Alexandrescu-voce Grete Diemer şi Marie Veronique Alexandrescu. RADIO ROMÂNIA 15.15: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO BUCUREŞTI 10.15: Orchestra de Havaiane-voce Lia Crăciunescu. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal. 20.10: Muzică variată (discuri). 20.35: Muzică variată (discuri): BuX- farmacco de Gasco. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Probleme de literatură“. Prof. Ion Petrovici: Misiunea criticului. 21.00: Dans (discuri). 22.00: Radio-jurnal. Sport. 22.20: Muzică de Delibes (discuri). RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTĂ 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii; învăţătura zilei. Jocuri şi cântece din Basarabia (discuri). 13.20: Radio-jurnal (I). 13.30: Muzică variată uşoară (disc.). 14.00: Radio-jurnal (II). 14.20: Taraful Broască Petre. 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Marşuri germane (discuri). 18.50: Jurnal în limba rusă. 19.00: Taraful Bahici Dumitru. 19.15: CRONICA RĂZBOIULUI, d. It.-col. Constantin Mihăescu. 19.30: Taraful Bahici Dumitru — continuare. 20.00: CONFERINŢA. 20.15: D-ra Florica Halus ffcace). 20.30: Radio-jurnal (III). 20.40: Muzică pentru masă (disc.). 21.00: Muzică de dans (discuri). 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică românească (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. denţa Sfatului negustoresc in Constanta Comercianţii constănţeni mulţumesc ziarului nostru Constanţa, 28 Iulie Comitetul de direcţie al Sfatului negustoresc a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-lui Gh. Steţcu, fiind de faţă d-nii C. Dimitriu, D. Bârzăunescu, D. D. Beloiu, C. Văsioiu, P. Bârzan, V. Brebenel, D. St Dimitriu, Const. Sarin, D. Rizescu, Gh. Andrei, Pragomir Rusu, C. Lascaridi, St. Căciulă şi T. Kuiumgian. D. Gh. Steţcu, preşedintele Sfatului, a expus rezultatul marei adunări a Uniunii sfaturilor negustoreşti, ţinută în Capitală şi la care au luat parte reprezentanţi din toată ţara. Cu acea ocazie s-a expus situaţia critică prin care trece comerţul şi nedreptatea ce se face negoţului particular, prin înfiinţarea oficiilor de aprovizionare, a consumurilor sau a economatelor. Negustorii au cerut guvernului, dacă crede necesar, să-i mobilizeze spre a munci şi ei pe frontul intern, luându-şi obligaţia de a satisface în marginile putinţei aprovizionarea tuturor claselor sociale ale ţării, fără privilegii, căci unii trăesc prea bine şi din această cauză se dă naştere la nemulţumiri justificate. Adunarea a votat o moţiune în sensul că se obligă a aproviziona populaţia ţării, dacă i se va da posibilitatea de aprovizionare, dacă se vor fixa preţuri de la origine, dacă se vor desfiinţa multele bariere dintre judeţe, lăsându-se liberă circulaţia mărfurilor şi alte multe piedici ce se pun în calea unei bun© aprovizionări. D. Gh. Steţcu a mai comunicat că la intervenţiunile făcute de Stat, împreună cu societatea ofiţerilor, subofiţerilor pensionari, pensionarilor civili şi asociaţia micilor industriaşi, prin care s’a cerut pentru Constanţa o derogare dela impozitul de reîntregire, s’a răspuns numai societăţii ofiţerilor pensionari, iar pentru celelalte categorii nu s’a menţionat nimic. De aceia s’a trimis un alt memoriu preşedinţiei Consiliului de miniştri, pe care adunarea îl adoptă în totul. Deasemenea s’a mai trimis d-lui preşedinte al consiliului de minşitri în legătură cu scumpetea şi controlul preţurilor. Copii de pe acest memoriu au fost trimise şi capilor autorităţilor locale. Delegatul Sfatului pe lângă Camera de comerţ, în comisiunea pentru verificarea şi vizarea listelor de preţuri la încălţăminte, a fost numit pe lângă d. D. Bârzănescu, ca specialist şi expert technic şi d. Octavian Iorga, reprezentantul fabricei Mociorniţa. In ce priveşte mălaiul, Sfatul a cerut primăriei să fixeze un preţ mai mare, iar împărţirea să se facă tot prin magazinele de coloniale, spre a se înlătura aglomeraţia la brutării, cari trebue totodată să dea şi pâine. Se discută apoi noul orar al magazinelor pe perioada 1 Iulie—5 Septembrie. S’a pus, apoi, în discuţie noua dispoziţie dată cu privire la închiderea în fiecare Sâmbătă seara, ora 18, a localurilor de băuturi spirtoase din jurul fabricelor şi industriilor mai mari. Se hotărăşte să se arate celor în drept că Prin această măsură se loveşte în micii negustori, cari muncesc din greu şi sunt împovăraţi de taxe fiscale mari, iar muncitorimea nu va fi pusă la adăpost de tentaţia de a bea, deoarece se va duce la o altă cârciumă ceva mai departe şi tot va bea. L’a sfârşitul şedinţei s’a trimis d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului nostru, următoarea telegramă, ca semn de mulţumire pentru atenţia ce dă problemelor negustoreşti actuale: „Comitetul Sfatului negustoresc Constanţa, citind şi recitind cu mare bucurie sufletească articolul de fond „Adunarea negustorimii” publicat. Vineri 10 iulie a. c., articol care constitue o adevărată mângâere pentru multele neajunsuri ce zilnic întâmpinăm, vă mulţumeşte respectuos pentru tot sprijinul şi rămân profund recunoscători”. Preşedinte, Gheorghe Steţcu.-------------------------- CĂRŢI NOUI MĂRGĂRITARELE LUMII este titlul unei edituri de cărţi religoase şi moralizatoare, condusă de Preoţii V. Ionescu şi Toana Gherasimescu.Această editură a tipărit şi răspândit foarte multe broşuri, cu bucăţi alese din părinţii şi scriitorii bisericeşti, cărţi de rugăciuni şi alte scrieri religioase. De curând numita editură a înfiinţat şi o „Bibliotecă a intelectualului“ şi publică broşuri de ştiinţă în legătură cu chestiunile religioase, broşuri accesibile oamenilor cărturari. In această bibliotecă a apărut „Legăturile dintre suflet şi religie”. In ea se expun argumentele despre existenţa şi activitatea sufletului, raporturile dintre religie, ştiinţă şi filosofie, diferitele sisteme de morală în comparaţie cu morala creştină şi formarea caracterului moral. Lucrarea este de mare folos celor ce doresc să-şi valorifice credinţa lor religioasă prin cunoştinţe temeinice, ştiinţifice, filosofice şi scripturistice. CURIER JUDICIAR REPRIMAREA SPECULEI ŞI SABOTAJULUI Instanţele speciale de reprimare a speculei şi sabotajului au condamnat miercuri pe următorii infractori: G. Constantinescu şi N. Niţu, patronii restaurantului „Parcul Florilor” din calea Călăraşilor 135, la câte două luni de internare în lagăr pentru că au vândut came în zi de post; Ion Cheroiu, patronul fabricei de clei şi chimicale, din str. Drumul Gărei Găţeliu, la 265 mii lei amendă fiindcă n’a afişat listele de preţuri; Faur S. Faur, mercerie şi bumbăcărie, din str. Oituz 24, la două luni de lagăr pentru speculă ; Stan Ion, coloniale, din str Cornescu 29, la trei luni lagăr, idem; Stanca şi Gh. Porojaru, din piaţa Giuleşti, la câte două luni lagăr pentru speculă cu castraveţi de acrit; Stan Nedelcu, restaurant, din b-dul Diniicu Golescu 29, la trei luni de lagăr pentru speculă; Ion Cândescu, depozit de pâine „Coroana”, din str. V. Lascăr 111, la o lună lagăr fiindcă n’a produs facturi la cererea controlorului ; Dumitru Păun, din corn. Grădiştea, la două luni, lagăr, pentru speculă cu cartofii; Ştefan Preda şi Ştefan Neamţu, din piaţa Obor compart. 137, la câte o lună de internare în lagăr pentru speculă; D. Turcescu ,fructărie, din str Caragiali 36, tot la o lună de lagăr pentru aceiaşi ispravă ; şi Ferdinand Grozăvescu, fabrică de pâine, din b-dul Bonaparte 16, la 160 mii lei amendă, ca patron pentru că unul din prepuşii săi a vândut „lipsă la cântar”. OM DE ÎNCREDERE, NU GLUMA Portarul Tomna Vulpe, din serviciul blocului din str. Anghel Saligny 6, dobândise încrederea tuturor, locatarilor şi coproprietarilor, graţie chipului de a se purta, mătăhălos dar „om de ispravă”. De aceea e şi fost ridicat, rapid, la rangul de intendent, spre a promova pe soţia lui, Maria Vulpe, în sarcina de portăreasă. Şi nu se mişca unu din casă până ce nu-şi încredinţa averea şi speranţa în seama celor doi soţi Vulpe. Vulpea rămâne însă — se pare — tot Vulpe ! Fiindcă în vreme ce încrederea în cei doi sporea văzând cu ochii, ei îşi furau binefăcătorii, cu neruşinare, zi şi noapte, se strecurau în apartamentele absenţilor şi „ciupeau” pe alese iar, în ultimul timp, fabricându-şi chei duble pentru pivniţa şi depozitul blocului — închiriate întreprinderilor Rizescu şi comerciamului Moldoveanu — au furat de aci stocteuri întregi de mărfuri, în valoarea de aproape două milioane lei. Hoţia era de altfel pe cât de cinnic, pe atât de savant, regisată. Fiindcă perechea de hoţi — ca să nu întâmpine dificultăţi cu ocazia plasării pradei — îşi fabricase facturiere în toată puterea cuvântului şi vindeau, în ăst chip, marfa furată de la stăpâni, cu hamuri timbrate în regulă, ca cei mai cinstiţi negustori respectuoşi de slova legii sabotajului. Prinşi în cele din urmă şi predaţi parchetului, cei doi Vulpe au fost încarceraţi Miercuri în penitenciarul Văcăreşti. BONURI FALSE DE CARTELE Fie din speculă, fie din neîndestulare, categoria infractorilor de sezon — ai măsluirii cartelelor — sporeşte pe zi ce trece. Parchetul a pus, astfel, Miercuri sub rigorile legii penale un lot nou de candidaţi la pensiunea Văcăreştilor. Ei sunt: Marin Gavrilescu, din str. Scarlat Varnav 9 şi David Schwalb,, din str. Mitropolitul Filaret 56, ambii lucrători în tipografia „Eminescu”, Pincu Strachmann, zis Paul, din str. Filaret 9, samsar şi Spiru Christu, comerciant, din str. Vespasian 55. Primii doi au falsificat, impecabil — trebuie să recunoaştem, — un copios stock de bonuri de cartele pentru zahăr, făină şî alte... delicatese; parte le-au folosit spre a-şi îndestula nevoile proprii iar parte — mare parte — le-au pus în vânzare, pe piaţă, prin misitul Striauhmann; iar ultimul este învinuit că a asigurat „satisfacerea” clienţilor de contrabandă deşi şi-a dat seama că afacerea este necurată. Cazul s-a trimis în cercetarea cabinetului 9 cu concluzii de arestare. , ÎNTREPRINDERI BANCARE DIZOLVATE Consiliul superior bancar, jurisdicţie unică de control şi reglementare a comerţului de bancă din România, a pronunţat deriziuni de dizolvare imediată şi punere în stare de lichidare împotriva: Băncii Cooperative de Credit Mărunt s. a. din Bârlad, str. V. Alecsandri 33, şi Băncii de Credit Mărunt, casă de credit popular, din Huşi. Şi a admis, totodată, ca societatea anonimă „ASTRA”, fabrică de vagoane, motoare, armament şi muniţiuni (din Bucureşti) să primească depuneri de la salariaţii săi spre fructificare. AU FOST TRIMISI IN JUDECATA Parchetul a dat rechizitoriu de trimitere dea dreptul în judecata tribunalului corecţional contra următorilor infractori: Tiberiiu Romano, din str. Octav Cocorăscu 3, pentru că fiind însărcinat cu gestiunea unui depozit de sare și-a însușit suma de lei 63 mii, în dauna reclamantei S. A. Cuţitul de Argint, Const. Geles, din str. Louis Blank 36, fiindcă a săvârşit delictele de denunţare calomnioasă şi apoi de şantaj (ca să-şi retragă denunţul) contra societăţii „Bistriţa”; Ion Roman, funcţionar comercial, din calea Şerban Vodă 3, pentru că primind lei 80 mii de la patronii săi, administratorii s. a. întreprinderile Miniere spre a face anumite plăţi a... preferat să irosească suma în folos personal; Elena Şuţu, din str. Roma 29, fiindcă şi-a însuşit suma de lei 30 mii primită doar cu titlu de depozit de reclamantul T. Georgescu; M. I. Herşcovici, ceasornicar, din str. Academiei 25, pentru abuz de încredere comis în dauna d-rei A. Coandă prin aceea că i-a înstrăinat un ceasornic de preţ primit spre reparaţie, şi Lazăr Petrov, grădinar, dita str. Căţelu 38, pentru că a voit să mituiască pe gardianul public Stăniculescu G. cu 1.000 lei ca să nu-l conducă la comisariat pentru cercetarea unui accident de circulație. Constatările comisiei pentru combaterea malariei in jud. Tulcea si Ismail Comisiunea pentru combaterea malariei compusă din d-nii prof. dr. C. Ionescu-Mihăeşti, prof. dr. M. Ciucă şi prof. dr. Gh. Zotta, împreună cu prof. dr. P. Tomescu ministrul sănătăţii, d. dr. I. Stoichiţia, secretar general al ministerului, şi d. dr. Gh. Badenschi, medic primar de malarioterapie, au examinat în regiunile malarice din jud. Tulcea şi Ismail situaţia actuală a epidemiei de malarie şi măsurile ce trebue să fie aplicate imediat pentru combaterea acestei boli La Tulcea a avut loc la prefectura judeţului o consfătuire cu primarii, învăţătorii şi notarii a- supra măsurilor de combatere a malariei ce trebuesc luate de autorităţile locale. D. prof. dr. P. Tomescu, ministrul sănătăţii, deschizând această consfătuire, a cerut tuturor intelectualilor satelor din judeţul Tulcea să sprijine lupta în contra malariei. D. col. Ghica prefectul jud. Tulcea a arătat că în judeţul Tulcea, unde bântue malaria, trebue să combatem cu toate mijloacele această boală, neprecupeţind nici un efort D. prof. dr. Gh. Zota, a expus măsurile care vor fi luate în diferite regiuni ale judeţului şi activitatea pe care trebue să o depună autorităţile locale pentru a sprijini în modeficace acţiunea organelor sanitare A urmat o conferinţă cu medicii de circumscripţie rurală din judeţul Tulcea, unde s-a examinat situaţia actuală a endemiei malarice în diferite localităţi din judeţ şi s’au dat instrucţiuni medicilor asupra activităţii ce o vor avea de desfăşurat. Comisiunea pentru combaterea malariei a vizitat satele din regiunea malarîcă a judeţului Tulcea, examinând îndeaproape situaţia cazurilor vechi şi noul de malarie, acţiunea de combatere desfăşurată de medici, agenţi chininizatori şi celalt personal sanitar auxiliar. Deasemenea s-a studiat cu autorităţile locale din aceste comune, situaţia natalităţii şi a mortalităţii infantile şi generale. La Ismail a avut loc în localul serviciului sanitar judeţean o consfătuire cu medicii locali asupra problemei malariei şi asupra măsurilor ce vor trebui luate imediat pentru asigurarea bunei stări sanitare a locuitorilor din comunele bântuite de malarie. Cu această ocazie de ministru dr. Tomescu a vizitat în jud. Tulcea, următoarele instituţii: leprozeria de la Tichileşti, spitalul din Isaccea, spitalul din Babadag; apoi: spitalul de stat din Tulcea, dispensarul policlinicei, serviciul sanitar al judeţului şi laboratorul de igienă. In jud. Ismail a vizitat: spitalul din Reni, dispensarul serv. sanitar al orașului Reni și spitalul de stat din Ismail. BUGETUL MUNICIPIULUI CONSTANŢA Constanţa, 28 iulie Bugetul municipiului nostru, aprobat de minister, pentru exerciţiul 1942/1943 păstrează aceiaşi structură ca şi cel al anului trecut şi înfăţişează rezultatul natural al evenimentelor politice de ordin internaţional, deoarece războiul a impus noui probleme administraţiei locale, cari nu se pot concretiza prin opere edilitare de mare importanţă. Cu toate acestea, d. col. Oprescu, primarul municipiului, secondat de d-nii arh. Căpşuneanu, D. Voian, ajutori de primari, Sică Dălgeanu, secretar general şi Gh. Filip, şeful serviciului financiar, a reuşit să întocmească un buget echilibrat, care cuprinde, pe lângă plata anuităţilor vechi şi a cotelor respective pentru contractele de lucrări în curs, şi executarea de lucrări edilitare destul de importante pentru înfrumuseţarea oraşului cum şi înfăptuirea a multor opere cu caracter social urgent. Noul buget însumează la venituri suma de 118.876.215 lei, astfel : venituri ordinare 55.459.738 lei; venituri extraordinare 27 milioane 750.000 lei; venituri cu destinaţie specială 30.796.477 lei şi veniturile abatorului de export 4.870.000 lei, iar la cheltueli aeeiaşi sumă de 118.876.215 lei astfel: cheltuieli ordinare 55.459.738 lei în care se cuprind plăţi pentru personal, materiale, subvenţii, anuităţi şi datorii, administrarea bunurilor comunale, învăţământ şi culte, asistenţă publică, exploatarea serviciilor, serviciu de incendiu, diverse şi fonduri de credite ; cheltuieli extraordinare 27.750.000 lei ; cheltuieli cu destinaţie specială ca: serviciul technic al drumurilor şi arhitecturii, materiale, asistenţa serială, iluminat, funndaţiuni, legate şi subvenţii cheltuieli garantate din impozitul pe produse petrolifere, fond evacuare copii, contribuţiuni 30.796.477 lei şi cheltuieli cu abatorul de export 4.870 000 lei. __I I, I POLITICA ITALIEI SUB CONDUCEREA DUCELUI (Urmare dis. pag. 1 a) finindu-se reciproc atât în acţiunile lor diplomatice, cât şi, mai târziu, în acţiunile lor militare. Şi, în această acţiune comună de politică internaţională, lupta contra comunismului a figurat pe primul plan, ea căpătând, prin pactul anti-komintern, o formă pozitivă. Şi când glasul tunului a luat locul acţiunei diplomatice, armatele italiene şi armatele germane s-au sprijinit reciproc pe diferitele fronturi aşa cum continuă s’o facă şi azi. Al treilea capitol mare al politicei fasciste este, după cum am spus, ideea imperială. D. Mussolini a socotit că se cuvine Italiei să-şi recâştige poziţia ei internaţională de putere imperială. Neizbutind să asigure ţărei sale pe cale pacinică şi diplomatică drepturile pe care el Ie socotea legitime, a întreprins acea acţiune care a dus la cucerirea Abisiniei şi la afirmarea revendicărilor împeriale pe care Italia, putere mediteraneană, le consideră şi astăzi ca inerente poziţiei ei geografice, tradiţiei ei istorice şi necesităţilor ei economice. Doctrina politică a spaţiului vital, afirmată la Berlin ca un imperativ al nouei ordine europene, a fost adoptată imediat şi la Roma stabilindu-se astfel şi din acest punct de vedere o perfectă unitate de vederi între cele două ţări, atât de apropiate prin revoluţiile lor naţionale, atât de legate prin acţiunea lor politică şi militară. Toate aceste fapte, cam alcătues© activul politicei italiene din inspiraţia şi sub conducerea d-lui Mussolini, justifică pentru poporul italian, devotamentul lui faţă de Duce, manifestat şi acum cu prilejul împlinirei vârstei de 59 de ani. „Mă opresc, domnilor. Ştiţi acuma că între d. Laval şi mine există o completă înţelegere şi o încredere absolută“. Intervenţia şi cuvântarea d-lui mareşal Petain au produs o profundă impresie asupra legionarilor, cari au unit în aclamaţiile lor însufleţite şi îndelungate pe şeful statului şi pe şeful guvernului, acesta a răspuns în următorii termeni : ,JE contrar uzanţelor ca şeful guvernului să ia cuvântul după şeful statului. Pentru întâia oară, domnule mareşal, mă găsesc alături de domnia voastră la o ceremonie oficială. Permiteţi-mi să rup cu tradiţia. Cuvintele domniei-voastre mi-au mers drept la inimă. Nu urmăresc decât o ţintă: să-mi apăr ţara cu toată iubirea şî cu toată credinţa. Ceea ce aţi binevoit să spuneţi, domnule mareşal, îmi dă noui puteri ca să-mi îndeplinesc greaua sarcină“. Sarcina guvernului s-a învederat de la început ca foarte grea ; în câteva săptămâni totuşi îngrijorările şi prevenţiunile, pe care le inspirase unora noul şef al guvernului, s’au risipit, fiindcă acţiunea guvernamentală a şi izbutit, cu toate dificultăţile vremii, să dea roade. „Franţa are nevoe să fie administrată, aprovizionată, informată“, precizase d. mareşal Petain intr’un mesagiu către consiliul naţional. Acest întreit program a căpătat realizare sau e pe cale de realizare, graţie d-lui Pierre Laval şi colaboratorilor săi. In domeniul administrativ, Şeful guvernului a pus sub directa-i autoritate organizaţiile foştilor combatanţi, secretariatul familiei, jandarmeria şi poliţia economică , aceasta are îndatorirea să reprime fraudele în materie alimentară. Aprovizionarea, de a cărei ameliorare s’a ocupat consiliul de miniştri, formează preocuparea constantă a guvernului. Raţia de pâine a fost menţinută, sa nadăjdueşte, pe baza silinţelor depuse, o sporire a recoltei de grâu. Se socoate cu putinţă o mărire a raţiei de carne, în curând. Pe iunie s’a acordat un supliment de zahăr. Aprovizionarea cu vin se reorganizează echitabil. Procurarea materiilor grase e înlesnită prin acţiunea organelor represive. Comitetul interministerial a făcut un călduros apel către mineri; familiile au şi căpătat porţii mărite de cărbuni. Alimentarea şi aprovizionarea unei ţări atârnă nu numai de resursele de care dispune, dar şi de punerea lor în circulaţie; pentru aceasta, d. Laval a adoptat metoda persuasiunei: i-a liniştit şi asigurat pe ţărani, a căutat să-i mulţumească şi să-i încurajeze în acelaş timp pe producători şi pe consumatori, îndulcind rigorile administrative, suprimând formalităţile birocratice, coordonând serviciile care participă la supravegherea şi aplicarea regulamentelor, producând o destindere în atmosfera morală a ţării, în spiritul populaţiei. Lipsa materiilor prime a hotărât guvernul să concentreze industriile, închizând uzinele care nu puteau lucra decât printre picături. Spre a împiedica şomajul, i-a invitat pe muncitori sau să devină preţioşi auxiliari ai agricultorilor şi viticultorilor sau să colaboreze cu ceilalţi lucrători germani şi streini în uzinele Reichului atât înăuntru cât şi pesta hotare. Pentru c»fara să fie nu numai] administrată şi aprovizionată, ci şi informată, pentru ca între guvern şi populaţie să se stabilească „circuitul încrederii“, d. Pierre Laval, pe lângă reorganizarea serviciilor de presă, de propagandă şi de radiodifuziune, a simţit necesitatea creerea unor organe intermediare şi de transmisiune, lărgind atribuţiile comisiilor administrative existente şi transformându-le în consilii departamentale, reprezentante ale poporului faţă de autorităţile oficiale. Politica externă a d-lui Laval se conformează principiilor de la început enunţate şi bine cunoscute, de conciliere cu Germania la reconstrucţia Europei. Şeful guvernului a făcut dovadă, în diferitele chestiuni pe care a avut ocazia să le trateze, în scontul răstimp, de când a reluat puterea, de fermitate şi tot deodată de abilitate. In ce priveşte Antalele, de pildă, s-a referit strict la clauzele armistiţiului şi la drepturile de suveranitate ale Franţei. A împins chiar aşa departe spiritul de conciliere încât a declarat dinainte că iniţiativa vreunei rupturi cu Statele Unite ale Americii nu va porni niciodată de la Franţa. Astfel, şeful guvernului, lucrând în perfectă armonie cu şeful statului, la preservarea patrimoniului naţional, la consolidarea internă a ţării şi la reintrarea Franţei p© scena internaţională, merită titlul de „pilot al trecerilor primejdioase“, ce i-au dat membrii legiunii franceze, care au unit în aceeaş ovaţiune pe d. Laval şi pe d. mareşal Petain, pe care l-au numit „capul naţiunii, când Franţa suferă, se îndreaptă, se ridică“. SCRISORI DIN FRANŢA Activitatea guvernului (Urmare diai pag. I-a) ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Falsificator de cartele arestat Prefectura poliţiei a arestat pe Marin C. Iliescu, din str. Atanasie Săvulescu 10 (Pieptănari- Bellu), urmărit de mai multă vreme pentru falsificare de bonuri de cartele. Numitul se prezenta cu bonurile de zahăr, ulei, făină, carne, etc., pe la diferiţi negustori şi încasa cotele respective pentru mai multe persoane. Fiind bănuit şi pus în urmărire, la perchiziţia făcută acasă s’a găsit şi „tipografia“ cu care tipărea bonurile şi care era instalată într’o... cutie de conserve. De altfel nici n’avea nevoe de spaţiu mai mar© pentru două borcănele de cerneală neagră şi albastră (cartele F. şi B.), o cutie de chibrituri cu câteva litere pentru cuvintele necesare: ulei, zahăr, etc. şi hârtia potrivită. Toate acestea ştia să le mânuiască, pentru că înainte de a se apuca de furat şi a avea de lucru cu poliţia, Marin Iliescu lucrase la o tipografie. Falsificatorul a fost arestat împreună cu prietena sa, Maria Patruşan, zisă Stoica Urmărire pentru furt Prefectura poliţiei Capitalei (serviciul judiciar), ne trimite spre publicare, următoarele : Persoana care găzdueşte sau ştie unde se poate găsi individa Percusoaia Macarov zisă Coca de ani 21, modistă, de fel din Brăila, fiica lui Darie şi Ghinea, este rugată să anunţa prefectura poliţiei Capitalei (brigada V-a), fiind urmărită pentru furt. — Persoana care găzdueşte sau ştie unde locueşte individa Rafira Stratan din comuna Pruteşti (Suceava), este rugată să anunţe prefectura poliţiei Capitalei (serviciu) judiciar, brigada V-a fiind urmărită pentru furt. Sinuciderea unui suferind Bătrânul,Louisa Rizu, în vârstă de 72 ani din str. Banu Mărăcine nr 33, şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se cu o bucată de frânghie prinsă de o grindă din podul locuinţei sale. Din cercetările făcute la faţa locului de către d. comisariei Emil Constantinescu, şeful circumscripţiei 12 poliţieneşti, secondat de comisarul de serviciu Măgureanu, s-a putut stabili că sinucigaşul era bolnav de mai mult timp. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost lăsat pe loc, urmând a fi înmormântat de familie. Accident de tren Muncitorul Dumitru Lăutaru, în etate de 34 ani, de fel din com. Bălceşti (jud. Vâlcea), a fost Miercuri noapte victima unui accident. Pe când se afla în gara Chitila, urcându-se în trenul personal ce tocmai plecase din această staţie spre Craiova, a alunecat şi căzând între vagoane, s-a ales cu piciorul drept, tăiat de roţi, mai jos de genunchi. In stare gravă a fost internat la spitalul „Casei centrale a asigurărilor sociale“ din str. Polizu. --------©♦©--------- Instalarea protoiereului circ. III Găeşti (Dâmbaoviţa) Târgovişte, 27 Iulie Duminică, a fost instalat în funcţiunea de protoiereu al circ. HIa Găeşti, preotul Ion Rădulescu (Dragodana). Solemnitatea s’a desfăşurat în biserica parohială din comuna Dragodana, în prezenţa d-lui prefect, col. G. V. Demetrescu, p. c. protopop şef, dr. C. Niţescu, a şefilor autorităţilor şi a numeroşi preoţi şi săteni. După oficierea slujbei religioase, p. c. protopop şef, dr. Niţescu, ca delegat al sfintei Patriarhii, a declarat instalat în funcţiune, pe noul protoiereu, aducându-i elogii pentru, activitate. D. prefect, col. G. V. Demetrescu, a rostit cuvinte de îndemn la activitate intensă, mai ales în vremea de azi, aducând omagii M. S. Regelui şi d-lui Mareşal Ion Antonescu. Au făcut urări noului protopop preotul O. Ionescu, preotul Mihail popescu şi subinspector şcolar Dobrescu. Noul protoiereu a răspuns mulțumind şi dând asigurări căşi va îndeplini datoria.