Universul - Capitala, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)

1942-09-01 / nr. 238

-V A Proprietar: „U N IV E R S A L“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 m Precizări necesare Precizările făcute din izvor autorizat şi pe care le-am pu­blicat în numărul nostru de Sâmbătă au urmărit liniştirea opiniei publice în ce priveşte aprovizionarea produselor de primă necesitate. Intr’adevăr era nevoe de aceste precizări, fiindcă în ul­­timpul timp, fie din cauza zvo­­nurilor tendenţioase pe care unii inconştienţi sau duşmani le răspândesc, fie din pricina unor lipsuri reale dar tempo­rare cari au provocat de altfel măsurile de prevedere luate recent pentru raţionalizarea diferitelor alimente, se produ­sese oare­care îngrijorare în opinia publică. Se precizează acum că gu­vernul a luat măsuri ca apro­vizionarea ţării să fie asigura­tă şi că „în nici un caz popu­laţia ţării nu va fi lăsată în suferinţă“. In general, este incontesta­bil că nu numai dintre ţările beligerante ci şi dintre cele neutre, România este ţara în care, din punctul de vedere al aprovizionării cu obiecte de primă necesitate, a fost cea mai puţin lovită şi că, în com­paraţie cu cele mai multe din­tre ţările europene, la noi lip­surile s-au resimţit până acum mult mai slab. Desigur au fost şi mai sunt greutăţi datorite în bună parte împre­jurărilor excepţionale de azi, dar şi acelora lipsiţi de con­ştiinţă şi de sentimentul de solidaritate cari speculează ne­voile altora pentru realizarea de beneficii exagerate, cari dosesc mărfurile sau îşi fac provizii exagerate şi de cele mai multe ori inutile. Precizările publicate în nu­mărul nostru de Sâmbătă a­răta că guvernul a luat între altele şi măsuri pentru o nouă organizare a distribuţiei şi a transporturilor. Iată într-adevăr măsuri de ordin principal şi care dacă vor fi continuate cu chibzuin­ţă şi cu destulă obiectivitate, îşi vor da roadele urmărite. O bună organizare a distri­buţiei şi a transporturilor poate preveni lipsurile dife­ritelor obiecte de primă nece­sitate. In complexul vieţei e­­conomice distribuţia bunuri­lor este esenţială şi determi­nantă. Cu cât această distri­buţie va fi mai bine organi­zată, adică va corespunde ne­voilor tuturor, cu cât se vor lua mai bune măsuri pentru înmulţirea locurilor de distri­buţie astfel în­cât să se evite cozile interminabile şi pierde­rea de timp, într’un cuvânt dacă în această nouă organi­zare a distribuţiei se va ţine seama şi de elementul psi­hologic, evitându-se nemul­ţumirile pe care le provoacă aşteptările îndelungate, se poate spera într’o normaliza­re a vieţii, normalizare de si­gur, în limitele posibilităţilor creiate de împrejurările de astăzi. Cu sprijinul încrederei publi­cului care s’a dovedit înţele­gător şi patriot şi cu măsuri chibzuite, luate la timp şi a­­plicate cu stricteţă şi cu im­parţialitate se va obţine re­zultatele dorite de toată lu­mea. Publicul însă, la rândul lui, nu trebue să dea crezare tutu­ror zvonurilor cari de cele mai multe ori sunt exagerate și fac mult mai mult rău decât rea­litatea chiar dacă aceasta ar fi grea. CELE DOUA LUMI de N. BATZARIA Este lumea luptătorilor pe front şi lumea celor cari, din diferite motive, neavând obli­gaţii militare, stau departe de front, deci la adăpost de orice primejdii, precum şi de orice emoţii mai violente. Cum se înfăţişează, în ce priveşte atitudinea şi ţinuta, fiecare din aceste două lumi? Răspunsul — ce-i drept, un răspuns parţial, dar pentru aceasta nu mai puţin izbitor l-am găsit pe ziua de ieri, când, timp de aproape două ore, am fost în contact ime­diat cu răniţii aduşi de pe front şi îngrijiţi într-un spi­tal din Capitală. Acest con­tact a fost prilejuit de o şe­zătoare culturală şi artistică, dată pentru a procura acestor eroi câteva momente de de­lectare şi înseninare sufle­tească. Lămurim că printre dânşii erau şi mari mutilaţi, viteji cari în vâltoarea luptelor îşi pierduseră braţe şi picioare. Aveau obrajii palizi şi supţi de boală şi suferinţă. Când priveai însă în ochii lor, îţi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri: ,,În ochii lui de vultur... treceau lucioa­se umbre de eroi legendari“, cum spune el despre „Sergen­tul“ care se întorcea de la Plevna. Atât în ochii vitejilor îngri­jiţi în spitalul de care am pomenit, cât şi în întreaga lor atitudine citeai un sentiment de hotărâre modestă şi de acea linişte sufletească, izvo­­rând din conştiinţa datoriei îndeplinite. Simţitori la orice cuvânt bun şi prietenos ce le adresai, aceşti eroi făuritori de glorie pentru neam şi ţară uitau starea lor trupească, uitau suferinţa şi se lăsau uşor influenţaţi de atmosfera mai senină ce se căuta să se creieze în jurul lor. Aveau gesturi şi cuvinte de preţuire pentru prietenia ce li se arăta şi atenţia ce li se dădea de către oameni, a căror contri­buţie faţă de dânşii era doar un prinos de recunoştinţă şi admiraţie. Modeşti şi resemnaţi, aşa se înfăţişa micul grup de eroi ai neamului. Şi ce exem­plu măreţ şi convingător pen­tru cultivarea în tineret a sentimentului de dragoste de neam şi de jertfă pentru ţară! Iată-ne acum din nou pe stradă. Ne-am despărţit de bolnavii şi răniţii dela spital adânc înduioşaţi şi mai cu seamă mai oţeliţi sufleteşte şi mai mândri că facem parte dintr’un neam de eroi. Dar pe puritatea acestor (Continuare in pag. 2­ a) D. Roosevelt a ţinut o şedinţă initată secretă Madrid, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. R.“ află din Washington. Preşedintele Roosevelt a ţinut o şedinţă secretă cu colaboratorii săi intimi din domeniul militar. Au luat parte al discuţii, între alţii, amiralul Leahy, generalul Marshall, amiralul King, gene­ralul Arnold și d. Harry hopkins. Nu s-a dat nici un amănunt asupra celor discutate, dar se cre­de că schimbul de vedere se refe­rea la problema celui de al doilea front. IN LUPTĂ CU BOLŞEVICII Compo­ziţie de pictorul D. Stoica Caporalul Marin Vărzaru distrugând un cuib de mitralieră de la Izum ALTE VICTORII ALE TRUPELOR ROMANE PE FRONTUL CAUCAZULUI O insemnată localitate a fost luată cu asalt Berlin 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani” trans­mite: Din izvor militar se află că în regiunea occidentală a Caucazu­­lui, trupele române, după ce au luat cu asalt poziţii inamice foar­te puternic întărite, au ocupat pe seară o însemnată localitate, con­tinuând urmărirea bolşevicilor, puşi pe fugă. La răsărit de acea localitate, trupele germane au pătruns în sistemul de apărare al inamicu­lui, câştigând din nou teren, înaintarea pe o zi în acel sector trece de o adâncime de 12 km. Aviaţia germană a sprijinit la nord de Tuapse operaţiile trupe­lor germane şi a nimicit, cu lo­vituri de bombe, 17 vapoare ina­mice din Marea Neagră. In stepa kalmucă, la nordul Caucazului, trupe germane şi ro­mâne au reuşit să cucerească nu­meroase puncte strategice, pre­cum şi mai multe localităţi. In regiunea Stalingrad, cu concursul eficace al aviaţiei, 10 mici forturi cuirasate şi 31 de tancuri bolşevice, au fost nimicite. Alte 35 de vehicule înarmate şi 250 de autovehicule au fost ava­riate. După ultimile informaţii, avia­ţia germană de vânătoare şi ar­tileria germană antiaeriană au doborât, în sectorul de sud al frontului, 46 aparate inamice. CUM SE DESFAŞOARA LUPTELE DIN SECTORUL STALINGRAD Berlin. 30 (Radar).­­ înaltul co­mandament al forţelor armate dă următoarele amănunte referitoare la luptele din sectorul Stalingrad. Divizii de infanterie germane şi formaţiuni rapide au străpuns, printr’un atac violent, poziţii solid construite de multă vreme,­­ pă­trunzând adânc în sistemul de for­tificaţii. Regiunea, care are în a­­ceastă parte multe râpe, a pus la dispoziţia bolşevicilor câmpuri for­tificate chiar prin natura lor. In plus, mai multe centuri defensive puternic fortificate au fost clădite pe o întindere de peste 30 de kilo­metri în adâncime, pentru a apăra acest oraş industrial atât de im­portant. Sisteme de cazemate, ale căror forturi sunt răspândite cu dibăcie, utilizând caracteristicile naturale ale acestei regiuni, dau Stalingradului caracterul unei ce­­tăţui puternice. Lupte înverşunate s’au" desfăşu­rat în această regiune "fortificată împotriva unor formaţiuni bolşe­vice care se apărau cu încăpăţâ­nare. Sovieticii apără dârz o caze­mată după alta. Dar nimic nu a putut totuşi să oprească înaintarea germană, care a câştigat repede teren. Inamicul a suferit o înfrângere copleşitoare. Pretutindeni unde a acceptat lupta, Inamicul a fost atacat şi de­cimat,­­făcându-se în plus şi un mare număr de prizonieri. Astfel, statul major al unei divizii de in­fanterie bolşevică, luat prin sur­prindere, nu a mai putut găsi nicio scăpare. Pierderile inamicului sunt grele şi prada militară în material de Berlin, 30 (Rador). — După cum comunică inaitul comandament al forţelor armate, trupe germane şi române au cucerit, la sud de Ku­banul inferior, prin lupte grele prin păduri şi munţi, un pisc apă­rat cu înverşunare de inamic. Atacatorii au trebuit să treacă în unele părţi printr’un teren amin­tind pădurile ecuatoriale. Alte grupuri germane au cuce­rit alte localităţi, are înălţimi şi au pătruns într’o localitate transfor­mată într’un puternic punct de sprijin. Curăţirea acestei localităţi este în curs. Mai multe contraatacuri inamice au fost respinse. In munţii înalţi ai Caucazului, vânători de munte germani ope­rând şi ei într’un teren dificil, au tot felul este foarte mare. Numă­rul prizonierilor creşte din oră în oră. In lupta de distrugere a acestei poziţii-clee, trupele terestre ger­mane au fost sprijinite cu eficaci­tate de forţele aeriene. Importante formaţiuni de avioane de luptă germane şi de bombardament în picaj au bombardat centurile de cazemate. In primul rând, cel mai greu de suferit au avut poziţiile inamice de artilerie, 32 de guri de foc fiind silite să-şi înceteze focul, după ce au primit lovituri in plin. Poziţii de aşteptare ale carelor blindate, reperate din vreme de avioanele de recunoaştere au fost bombardate intens de avioanele de luptă şi Stuka. Alte atacuri violente ale avioa­nelor de luptă germane au fost în­dreptate împotriva liniilor de co­municaţii spatele frontului inamic. Peste 180 de vehicule motorizate au rămas distruse pe căile bolşe­vice, cucerit noui piscuri fie prin atacuri directe, fie prin mişcări învălui­toare. Toate contraatacurile inamice au fost respinse. Avioane de distrugere au atacat deja mică înălţime coloane de trupe şi convoiuri de autovehicule bolşevice. Tancuri inamice, având ca mi­siune să împiedice înaintarea tru­pelor germane pe îngustele dru­muri din munţi, au fost distruse, atinse în plin de bombe aruncate de la mică inăltime. Avioane de luptă au atacat cu succes coloane in marş inamice în regiunea Noworosisk. In lupte aeriene, 4 avioane bol­șevice au fost doborîte. La Sud de Kubanul inferior, trupe germane și române au cucerit un pisc apărat cu înverşunare de sovietici Un aruncător „Brandt“ românesc pe malul Mării de Azov.­ (P­­PA CUVÂNTAREA MAREŞALULUI RETAIN LA CLERMONT-FERRAND IN FAŢA A 30.000 DE FOŞTI LUPTĂTORI Vichy, 30 (Rador). — Agenţia „Havas-Ofi” transmite : Mareşalul Petain a ţinut o cu­vântare la Clermont-Ferrar­d în faţa a 30­ 000 foşti luptători şi a unei mulţimi mari, declarând în­tre altele : Unitatea franceză şi-a regăsit, graţie, vouă, puterea simbolului ei. Ca şi ţara, aţi trăit ore grele. Ca şi ea, le-aţi suportat cu curaj. Franţa de azi trebue să se a­­firme î­­ politica constructivă şi să pună în aplicare marile cu­vinte de ordine ale revoluţiei na­ţionale : o conducere puternică şi liberă, profesiile organizate,, fa­milia respectată şi sprijinită şi o reglementare care să îngăduie fiecăruia să trăiască. însemnate reforme au şi fost promulgate: charta muncii, cor­poraţiile ţărăneşti. Mai întâmpin încă prea multe piedici în aplica­rea lor. O sectă, jignind senti­mentele cele mai nobile, conti­nuă, sub paravanul patriotismu­lui, opera ei de trădare şi de re­voluţie. . V’o declar, o pagină a istoriei noastre a fost definitiv întoarsă-Trer-n+ul p­ăsturii­. Tpm p o să se îndrepte spre un viitor de cu­raj, cinste şi răbdare. De aceasta depinde viitorul ei. De aceea guvernul meu şi şeful său, Pierre Laval, vor continua şi vor duce la bun sfârşit, cu toate piedicile, revoluţia naţio­nală care ţi pe ruinile regimului care s’a prăbuşit prin înfrângere, construeşte, în mijlocul unor greutăţi mereu renăscute, o Fran­ţă nouă-Foşti luptători, aţi fost adesea martori ai neliniştei şi ai nerăb­dării mele. Vreau totuşi să vă spun azi un cuvânt de speranţă: încetul cu încetul simt cum în­colţeşte, în adâncul raţiunii, să­mânţa pe care au aruncat- o me­­sagiile mele, şi pe care buruie­nile, precum egoismul, regretele nesănătoase, nepăsarea de spirit şi luptele, cearcă s’o înăbuşe. Din pământul nostru va eşi un arbore puternic, ale cărui crengi se vor ridica spre cer. Se poate cere mult poporului, când conducătorii care îl cârmuesc au încredere în misiunea lor. Eu am fi credere în aceea care mi-a fost în­credințat­. Furtunii puternice in. Spania Madrid, 30 (Rador). — In toată Spania se semnalează furtuni puternice, însoţite de grindină. Sunt inundaţii, culturile au sufe­rit şi, în diferite locuri, au fost întrerupte comunicaţiile telefo­nice şi telegrafice. Cel mai mult an avut de sufe­rit provinciile Huesca, Santander și Burgos. Formaţiuni germane şi croate continuă curăţirea Bosniei de bandiţi Berlin 30 (Rador). — Din izvor mi­litar se anunţă: Săptămâna trecută, formaţiuni ger­mane şi croate, care asigură curăţi­rea Bosniei, au dat din nou lupte încununate de succes cu bandiţii din regiunea de vest a Bosniei. Acţiunea de curăţire a regiuni de la nord de Sava de grupurile de ban­diţi retrase în munţi a fost termi­nată. Cu acest prilej, 983 de bandiţi au fost făcuţi prizonieri, iar peste 100 au fost împuşcaţi. Luptele din Bosnia de apus se dau iarăşi de cele mai multe ori prin te­renuri împădurite, bandele pregătin­­du-se să atace un tren. Bandele au fost împrăştiate de formaţiuni croate. Aici, după informaţiunile de până acum, pierderile bandiţilor se ridică la 500 de prizonieri şi 50 de morţi. In nordul şi sudul Bosniei, s’au co­mis în cursul ultimei săptămâni nu­mai mici atacuri fără importanță, care au fost imediat cercetate și li­chidate de trupele germane și croate. UIKCV­IVJK 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESC­US­m—MaaMraM VIZITA M. S. REGELUI LA TIMIŞOARA Timişoara, 30 August Azi, la ora 12, a sosit în locali­tate, venind de la domeniile­ Sale din Banloc, M. S. Regele Mihai, însoţit de d-nii Anton Mocsony, mare maestru de vânătoare şi col. Davidescu, adjutant­ regal. In gara Domniţa Elena, Suve­­ranul a fost primit de d-nii dr. G. Hodoroabă, prefectul judeţu­lui; dr. Eugen Pop, primarul mu­­nicipiului şi Traian Meseşan, ches­torul poliţiei. La ora 12.05, Iui. S. Regele şi suita s-au îndreptat spre muzeul Banatului. La intrare, a fost pri­­mit de d-nii Bănciu, şeful cultu­­ral al municipiului şi Aurel Lu­pe, directorul muzeului Banatul­­ui. Suveranul a vizitat muzeul or­r­nitologic şi arheologic. La eşire, a semnat în cartea de aur a muzeului şi în albumul personal al d-lui Lincea, şeful muzeului ornitologic. La ora 12.45 M. S. Regele şi suita au părăsit oraşul. Vase de război japoneze au intrat in golful Milne din insula Noua Guinee Amsterdam. 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. R. transmite : Serviciul britanic de informa­­ţiuni anunţă de la cartierul general al aliaţilor că purtătorul de cuvânt a declarat Sâmbătă seara că mai multe vase de război japoneze au intrat în golful Milne. După cum declară tot purtătorul de cuvânt, „se poate aştepta să se producă şi alte debarcări de japo­nezi în această regiune, dacă nu se vor îmbunătăţi condiţiile atmos­ferice”. In asemenea eventualitate, aliaţii trebuie să se aştepte la în­răutăţirea situaţiei în această re­giune. Tokio, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ re­transmite o ştire dată de agenţia „Domei“, după care forţele ar­mate japoneze au nimicit la 28 Purtătorul de cuvânt a mai de­clarat că în regiunile Lac şi S­a­­maua japonezii au luat iniţiativa împotriva poziţiilor înaintate ale aliaţilor şi au trecut la atac pe toată linia. După un alt comunicat al servi­ciului britanic de informiaţiuni, o violentă luptă ar avea loc în jun­glă de patru zile, în sud-estul in­sulei Noua Guinee, în apropiere de golful Milne. Lupta între trupele australiene și japonezi câștigă în intensitate. Japonezii au aruncat în această luptă cei mai buni specialiști ai junglei de care dispun. August resturile trupelor din a 51-a armată chineză, care ajun­se în regiunea muntoasă din su­dul provinciei Shantoang- Resturile armatei a 51-a chineze nimicite Greutăţile Angliei sporesc mereu Geneva, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: In ziarul londonez „Dailly Ex­press“, comandantul Elliot, cu­noscutul cronicar militar, scoa­te în relief , că greutăţile Marei Britanii sporesc mereu de pe urma pierderilor de tonaj. Eve­nimentele din Caucaz şi cele din Indii nu fac decât să sporească preocupările. Navigaţia britanică de comerţ nu va fi deci în măsură să facă faţă nevoilor şi englezii nu vor dispune de tonajul neclar pen­tru a­ asigura transportul de tru­pe, şi de material pentru Egipt. Mari festivităţi in Turcia Istanbul, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite : Duminică a fost sărbătorită în întreaga Turcie a 20-a aniversare a victoriei de la Dumlupinar, prin care războiul de eliberare al Tur­ciei s’a decis în favoarea Turciei. La Istanbul a avut loc o mare paradă militară, în cadrul căreia au defilat puternice detaşamente de trupe motorizate şi blindate. Au defilat deasemeni delegaţiile de elevi, studenţi, ale ligei aero­nautice naţionale ca şi ale altor organizaţii. La Duimlupinar a avut loc o ceremonie la care au participat delegații venite din 28 de pro­vincii. După depunerea coroane­lor la mormântul­ Soldatului ne­cunoscut a urmat o mare­ paradă militară. SCRISORI DIN FRANŢA Tinerii „companioni“* de POMPILIU PĂLTĂNEA Vichiu, Iulie 1942 După o lună abia de la înche­ierea armistiţiului, la 25 iulie 1940, câţiva tineri — cinci sau şease — din iniţiativa unuia din­tre ei — a d-lui Henri Chaver­­nas — au creiat în luminişul dumbrăvei din Randan — la 13 kilometri de Vichy, acolo unde odinioară batea inima poporului galo-roman — mişcarea ce se cheamă „Companionii Franţei“, ai cărei aderenţi, toţi voluntari şi în vârstă de la 15 la 25 ani, au avut onoarea să devină „finii“ d-lui mareşal Pétain, constituind „avant-garda revoluţiei naţio­nale Scopul fondatorilor a fost, după înfrângere, să strângă mii­le de adolescenţi ce rătăceau pe drumurile exodului, despărţiţi de părinţi şi familii, fără mijloace şi fără ocupaţii expuşi tuturor ispitelor şi neajunsurilor, să-i grupeze şi iniţieze, procurându-le de lucru şi de mâncare, redeş­­teptându-le speranţa şi insu­­flăndu-le o credinţă, pregătin­­du-i să ajungă elemente capabi­le să contribue la refacerea şi ridicarea patriei. Disciplinarea şi educarea co­piilor şi adolescenţilor în timpul şi în urma precedentului război, n’au găsit îngrijirea cuvenită în absenţa părinţilor de la căminuri sau chiar după întoarcerea lor acasă, când viaţa a luat un curs sbuciumat, înfrigurat. „După vic­torie gustul plăcerilor a avut precădere asupra spiritului de jertfă“, a spus la 20 iulie 1940 d. Mareşal Pétain, care, asumând conducerea Statului, a declarat la 11 iulie al aceluiaş an: „Ti­nerii de azi trebue să trăiască cu tinerii, să se întărească împre­ună în aer curat, să se formeze într’o frăţie sănătoasă pentru lupta vieţii“, îngrijirea ce a lipsit tinerilor generaţii, care a beneficiat de victorie cunoscând însă apoi în­frângerea, nu poate să lipsească generaţiilor tinere de acum, care au datoria să ajute restaurarea naţională; de aceia, mişcarea „companionilor” a fost de la în­­ceput privită cu mare simpatie, căpătând repede o amplă des­­voltare: mai bine de trei­zeci de mii de tineri, aparţinând tutu­ror categoriilor sociale din zona liberă: ţărani şi orăşeni, fii de muncitori, de burghezi ori de in­telectuali poartă azi uniforma clasică: cămăşi şi pantaloni scurţi de coloare albastră, beretul cu insigna metalică a cocoşului ga­lic. Şeful actual al „companioni­lor“, d. Guillau­e de Tourne­­mire a dat mişcărei o­rganizaţie metodică: celula de bază e „ce­tatea“ sau nucleul activ ce exi­stă în fiecare cartier orăşănesc sau în cel mai mic cătun. „Ce­tăţile“ sunt grupate după plăşi şi judeţe în „bailliage“, deasu­pra cărora stă „maitrisa“. Acti­vitatea tinde la formarea umană şi civică a membrilor celulelor, dispunând de servicii pe cât de diferite pe atât de utile: de a­­sistenţă socială, de ajutorare mu­nicipală, de lucrări technice de cursuri profesionale, de cercetări şi anchete provinciale, de edu­caţie fizică, de cultură literară şi artistică, de pregătire a moni­torilor şi conducătorilor, de ex­pansiune a echipelor, de propa­gare a mişcărei. Prin campanii, prin acţiune, prin studii „companionii“, care au găzduit în şantierele lor zeci de mii de şomeuri, care au cola­borat la muncile câmpului, la refacerea drumurilor și repara­(Continuare in pag. 2-a) Automobilele își croesc cu greu drumul ,prin dunele nisipoase ale Donului. (P. p p. 11.

Next