Universul - Capitala, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)
1942-09-01 / nr. 238
-V A Proprietar: „U N IV E R S A L“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 m Precizări necesare Precizările făcute din izvor autorizat şi pe care le-am publicat în numărul nostru de Sâmbătă au urmărit liniştirea opiniei publice în ce priveşte aprovizionarea produselor de primă necesitate. Intr’adevăr era nevoe de aceste precizări, fiindcă în ultimpul timp, fie din cauza zvonurilor tendenţioase pe care unii inconştienţi sau duşmani le răspândesc, fie din pricina unor lipsuri reale dar temporare cari au provocat de altfel măsurile de prevedere luate recent pentru raţionalizarea diferitelor alimente, se produsese oarecare îngrijorare în opinia publică. Se precizează acum că guvernul a luat măsuri ca aprovizionarea ţării să fie asigurată şi că „în nici un caz populaţia ţării nu va fi lăsată în suferinţă“. In general, este incontestabil că nu numai dintre ţările beligerante ci şi dintre cele neutre, România este ţara în care, din punctul de vedere al aprovizionării cu obiecte de primă necesitate, a fost cea mai puţin lovită şi că, în comparaţie cu cele mai multe dintre ţările europene, la noi lipsurile s-au resimţit până acum mult mai slab. Desigur au fost şi mai sunt greutăţi datorite în bună parte împrejurărilor excepţionale de azi, dar şi acelora lipsiţi de conştiinţă şi de sentimentul de solidaritate cari speculează nevoile altora pentru realizarea de beneficii exagerate, cari dosesc mărfurile sau îşi fac provizii exagerate şi de cele mai multe ori inutile. Precizările publicate în numărul nostru de Sâmbătă arăta că guvernul a luat între altele şi măsuri pentru o nouă organizare a distribuţiei şi a transporturilor. Iată într-adevăr măsuri de ordin principal şi care dacă vor fi continuate cu chibzuinţă şi cu destulă obiectivitate, îşi vor da roadele urmărite. O bună organizare a distribuţiei şi a transporturilor poate preveni lipsurile diferitelor obiecte de primă necesitate. In complexul vieţei economice distribuţia bunurilor este esenţială şi determinantă. Cu cât această distribuţie va fi mai bine organizată, adică va corespunde nevoilor tuturor, cu cât se vor lua mai bune măsuri pentru înmulţirea locurilor de distribuţie astfel încât să se evite cozile interminabile şi pierderea de timp, într’un cuvânt dacă în această nouă organizare a distribuţiei se va ţine seama şi de elementul psihologic, evitându-se nemulţumirile pe care le provoacă aşteptările îndelungate, se poate spera într’o normalizare a vieţii, normalizare de sigur, în limitele posibilităţilor creiate de împrejurările de astăzi. Cu sprijinul încrederei publicului care s’a dovedit înţelegător şi patriot şi cu măsuri chibzuite, luate la timp şi aplicate cu stricteţă şi cu imparţialitate se va obţine rezultatele dorite de toată lumea. Publicul însă, la rândul lui, nu trebue să dea crezare tuturor zvonurilor cari de cele mai multe ori sunt exagerate și fac mult mai mult rău decât realitatea chiar dacă aceasta ar fi grea. CELE DOUA LUMI de N. BATZARIA Este lumea luptătorilor pe front şi lumea celor cari, din diferite motive, neavând obligaţii militare, stau departe de front, deci la adăpost de orice primejdii, precum şi de orice emoţii mai violente. Cum se înfăţişează, în ce priveşte atitudinea şi ţinuta, fiecare din aceste două lumi? Răspunsul — ce-i drept, un răspuns parţial, dar pentru aceasta nu mai puţin izbitor l-am găsit pe ziua de ieri, când, timp de aproape două ore, am fost în contact imediat cu răniţii aduşi de pe front şi îngrijiţi într-un spital din Capitală. Acest contact a fost prilejuit de o şezătoare culturală şi artistică, dată pentru a procura acestor eroi câteva momente de delectare şi înseninare sufletească. Lămurim că printre dânşii erau şi mari mutilaţi, viteji cari în vâltoarea luptelor îşi pierduseră braţe şi picioare. Aveau obrajii palizi şi supţi de boală şi suferinţă. Când priveai însă în ochii lor, îţi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri: ,,În ochii lui de vultur... treceau lucioase umbre de eroi legendari“, cum spune el despre „Sergentul“ care se întorcea de la Plevna. Atât în ochii vitejilor îngrijiţi în spitalul de care am pomenit, cât şi în întreaga lor atitudine citeai un sentiment de hotărâre modestă şi de acea linişte sufletească, izvorând din conştiinţa datoriei îndeplinite. Simţitori la orice cuvânt bun şi prietenos ce le adresai, aceşti eroi făuritori de glorie pentru neam şi ţară uitau starea lor trupească, uitau suferinţa şi se lăsau uşor influenţaţi de atmosfera mai senină ce se căuta să se creieze în jurul lor. Aveau gesturi şi cuvinte de preţuire pentru prietenia ce li se arăta şi atenţia ce li se dădea de către oameni, a căror contribuţie faţă de dânşii era doar un prinos de recunoştinţă şi admiraţie. Modeşti şi resemnaţi, aşa se înfăţişa micul grup de eroi ai neamului. Şi ce exemplu măreţ şi convingător pentru cultivarea în tineret a sentimentului de dragoste de neam şi de jertfă pentru ţară! Iată-ne acum din nou pe stradă. Ne-am despărţit de bolnavii şi răniţii dela spital adânc înduioşaţi şi mai cu seamă mai oţeliţi sufleteşte şi mai mândri că facem parte dintr’un neam de eroi. Dar pe puritatea acestor (Continuare in pag. 2 a) D. Roosevelt a ţinut o şedinţă initată secretă Madrid, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ află din Washington. Preşedintele Roosevelt a ţinut o şedinţă secretă cu colaboratorii săi intimi din domeniul militar. Au luat parte al discuţii, între alţii, amiralul Leahy, generalul Marshall, amiralul King, generalul Arnold și d. Harry hopkins. Nu s-a dat nici un amănunt asupra celor discutate, dar se crede că schimbul de vedere se referea la problema celui de al doilea front. IN LUPTĂ CU BOLŞEVICII Compoziţie de pictorul D. Stoica Caporalul Marin Vărzaru distrugând un cuib de mitralieră de la Izum ALTE VICTORII ALE TRUPELOR ROMANE PE FRONTUL CAUCAZULUI O insemnată localitate a fost luată cu asalt Berlin 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite: Din izvor militar se află că în regiunea occidentală a Caucazului, trupele române, după ce au luat cu asalt poziţii inamice foarte puternic întărite, au ocupat pe seară o însemnată localitate, continuând urmărirea bolşevicilor, puşi pe fugă. La răsărit de acea localitate, trupele germane au pătruns în sistemul de apărare al inamicului, câştigând din nou teren, înaintarea pe o zi în acel sector trece de o adâncime de 12 km. Aviaţia germană a sprijinit la nord de Tuapse operaţiile trupelor germane şi a nimicit, cu lovituri de bombe, 17 vapoare inamice din Marea Neagră. In stepa kalmucă, la nordul Caucazului, trupe germane şi române au reuşit să cucerească numeroase puncte strategice, precum şi mai multe localităţi. In regiunea Stalingrad, cu concursul eficace al aviaţiei, 10 mici forturi cuirasate şi 31 de tancuri bolşevice, au fost nimicite. Alte 35 de vehicule înarmate şi 250 de autovehicule au fost avariate. După ultimile informaţii, aviaţia germană de vânătoare şi artileria germană antiaeriană au doborât, în sectorul de sud al frontului, 46 aparate inamice. CUM SE DESFAŞOARA LUPTELE DIN SECTORUL STALINGRAD Berlin. 30 (Radar). înaltul comandament al forţelor armate dă următoarele amănunte referitoare la luptele din sectorul Stalingrad. Divizii de infanterie germane şi formaţiuni rapide au străpuns, printr’un atac violent, poziţii solid construite de multă vreme, pătrunzând adânc în sistemul de fortificaţii. Regiunea, care are în această parte multe râpe, a pus la dispoziţia bolşevicilor câmpuri fortificate chiar prin natura lor. In plus, mai multe centuri defensive puternic fortificate au fost clădite pe o întindere de peste 30 de kilometri în adâncime, pentru a apăra acest oraş industrial atât de important. Sisteme de cazemate, ale căror forturi sunt răspândite cu dibăcie, utilizând caracteristicile naturale ale acestei regiuni, dau Stalingradului caracterul unei cetăţui puternice. Lupte înverşunate s’au" desfăşurat în această regiune "fortificată împotriva unor formaţiuni bolşevice care se apărau cu încăpăţânare. Sovieticii apără dârz o cazemată după alta. Dar nimic nu a putut totuşi să oprească înaintarea germană, care a câştigat repede teren. Inamicul a suferit o înfrângere copleşitoare. Pretutindeni unde a acceptat lupta, Inamicul a fost atacat şi decimat,făcându-se în plus şi un mare număr de prizonieri. Astfel, statul major al unei divizii de infanterie bolşevică, luat prin surprindere, nu a mai putut găsi nicio scăpare. Pierderile inamicului sunt grele şi prada militară în material de Berlin, 30 (Rador). — După cum comunică inaitul comandament al forţelor armate, trupe germane şi române au cucerit, la sud de Kubanul inferior, prin lupte grele prin păduri şi munţi, un pisc apărat cu înverşunare de inamic. Atacatorii au trebuit să treacă în unele părţi printr’un teren amintind pădurile ecuatoriale. Alte grupuri germane au cucerit alte localităţi, are înălţimi şi au pătruns într’o localitate transformată într’un puternic punct de sprijin. Curăţirea acestei localităţi este în curs. Mai multe contraatacuri inamice au fost respinse. In munţii înalţi ai Caucazului, vânători de munte germani operând şi ei într’un teren dificil, au tot felul este foarte mare. Numărul prizonierilor creşte din oră în oră. In lupta de distrugere a acestei poziţii-clee, trupele terestre germane au fost sprijinite cu eficacitate de forţele aeriene. Importante formaţiuni de avioane de luptă germane şi de bombardament în picaj au bombardat centurile de cazemate. In primul rând, cel mai greu de suferit au avut poziţiile inamice de artilerie, 32 de guri de foc fiind silite să-şi înceteze focul, după ce au primit lovituri in plin. Poziţii de aşteptare ale carelor blindate, reperate din vreme de avioanele de recunoaştere au fost bombardate intens de avioanele de luptă şi Stuka. Alte atacuri violente ale avioanelor de luptă germane au fost îndreptate împotriva liniilor de comunicaţii spatele frontului inamic. Peste 180 de vehicule motorizate au rămas distruse pe căile bolşevice, cucerit noui piscuri fie prin atacuri directe, fie prin mişcări învăluitoare. Toate contraatacurile inamice au fost respinse. Avioane de distrugere au atacat deja mică înălţime coloane de trupe şi convoiuri de autovehicule bolşevice. Tancuri inamice, având ca misiune să împiedice înaintarea trupelor germane pe îngustele drumuri din munţi, au fost distruse, atinse în plin de bombe aruncate de la mică inăltime. Avioane de luptă au atacat cu succes coloane in marş inamice în regiunea Noworosisk. In lupte aeriene, 4 avioane bolșevice au fost doborîte. La Sud de Kubanul inferior, trupe germane și române au cucerit un pisc apărat cu înverşunare de sovietici Un aruncător „Brandt“ românesc pe malul Mării de Azov. (PPA CUVÂNTAREA MAREŞALULUI RETAIN LA CLERMONT-FERRAND IN FAŢA A 30.000 DE FOŞTI LUPTĂTORI Vichy, 30 (Rador). — Agenţia „Havas-Ofi” transmite : Mareşalul Petain a ţinut o cuvântare la Clermont-Ferrard în faţa a 30 000 foşti luptători şi a unei mulţimi mari, declarând între altele : Unitatea franceză şi-a regăsit, graţie, vouă, puterea simbolului ei. Ca şi ţara, aţi trăit ore grele. Ca şi ea, le-aţi suportat cu curaj. Franţa de azi trebue să se afirme î politica constructivă şi să pună în aplicare marile cuvinte de ordine ale revoluţiei naţionale : o conducere puternică şi liberă, profesiile organizate,, familia respectată şi sprijinită şi o reglementare care să îngăduie fiecăruia să trăiască. însemnate reforme au şi fost promulgate: charta muncii, corporaţiile ţărăneşti. Mai întâmpin încă prea multe piedici în aplicarea lor. O sectă, jignind sentimentele cele mai nobile, continuă, sub paravanul patriotismului, opera ei de trădare şi de revoluţie. . V’o declar, o pagină a istoriei noastre a fost definitiv întoarsă-Trer-n+ul păsturii. Tpm p o să se îndrepte spre un viitor de curaj, cinste şi răbdare. De aceasta depinde viitorul ei. De aceea guvernul meu şi şeful său, Pierre Laval, vor continua şi vor duce la bun sfârşit, cu toate piedicile, revoluţia naţională care ţi pe ruinile regimului care s’a prăbuşit prin înfrângere, construeşte, în mijlocul unor greutăţi mereu renăscute, o Franţă nouă-Foşti luptători, aţi fost adesea martori ai neliniştei şi ai nerăbdării mele. Vreau totuşi să vă spun azi un cuvânt de speranţă: încetul cu încetul simt cum încolţeşte, în adâncul raţiunii, sămânţa pe care au aruncat- o mesagiile mele, şi pe care buruienile, precum egoismul, regretele nesănătoase, nepăsarea de spirit şi luptele, cearcă s’o înăbuşe. Din pământul nostru va eşi un arbore puternic, ale cărui crengi se vor ridica spre cer. Se poate cere mult poporului, când conducătorii care îl cârmuesc au încredere în misiunea lor. Eu am fi credere în aceea care mi-a fost încredințat. Furtunii puternice in. Spania Madrid, 30 (Rador). — In toată Spania se semnalează furtuni puternice, însoţite de grindină. Sunt inundaţii, culturile au suferit şi, în diferite locuri, au fost întrerupte comunicaţiile telefonice şi telegrafice. Cel mai mult an avut de suferit provinciile Huesca, Santander și Burgos. Formaţiuni germane şi croate continuă curăţirea Bosniei de bandiţi Berlin 30 (Rador). — Din izvor militar se anunţă: Săptămâna trecută, formaţiuni germane şi croate, care asigură curăţirea Bosniei, au dat din nou lupte încununate de succes cu bandiţii din regiunea de vest a Bosniei. Acţiunea de curăţire a regiuni de la nord de Sava de grupurile de bandiţi retrase în munţi a fost terminată. Cu acest prilej, 983 de bandiţi au fost făcuţi prizonieri, iar peste 100 au fost împuşcaţi. Luptele din Bosnia de apus se dau iarăşi de cele mai multe ori prin terenuri împădurite, bandele pregătindu-se să atace un tren. Bandele au fost împrăştiate de formaţiuni croate. Aici, după informaţiunile de până acum, pierderile bandiţilor se ridică la 500 de prizonieri şi 50 de morţi. In nordul şi sudul Bosniei, s’au comis în cursul ultimei săptămâni numai mici atacuri fără importanță, care au fost imediat cercetate și lichidate de trupele germane și croate. UIKCVIVJK 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCUSm—MaaMraM VIZITA M. S. REGELUI LA TIMIŞOARA Timişoara, 30 August Azi, la ora 12, a sosit în localitate, venind de la domeniile Sale din Banloc, M. S. Regele Mihai, însoţit de d-nii Anton Mocsony, mare maestru de vânătoare şi col. Davidescu, adjutant regal. In gara Domniţa Elena, Suveranul a fost primit de d-nii dr. G. Hodoroabă, prefectul judeţului; dr. Eugen Pop, primarul municipiului şi Traian Meseşan, chestorul poliţiei. La ora 12.05, Iui. S. Regele şi suita s-au îndreptat spre muzeul Banatului. La intrare, a fost primit de d-nii Bănciu, şeful cultural al municipiului şi Aurel Lupe, directorul muzeului Banatului. Suveranul a vizitat muzeul orrnitologic şi arheologic. La eşire, a semnat în cartea de aur a muzeului şi în albumul personal al d-lui Lincea, şeful muzeului ornitologic. La ora 12.45 M. S. Regele şi suita au părăsit oraşul. Vase de război japoneze au intrat in golful Milne din insula Noua Guinee Amsterdam. 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : Serviciul britanic de informaţiuni anunţă de la cartierul general al aliaţilor că purtătorul de cuvânt a declarat Sâmbătă seara că mai multe vase de război japoneze au intrat în golful Milne. După cum declară tot purtătorul de cuvânt, „se poate aştepta să se producă şi alte debarcări de japonezi în această regiune, dacă nu se vor îmbunătăţi condiţiile atmosferice”. In asemenea eventualitate, aliaţii trebuie să se aştepte la înrăutăţirea situaţiei în această regiune. Tokio, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ retransmite o ştire dată de agenţia „Domei“, după care forţele armate japoneze au nimicit la 28 Purtătorul de cuvânt a mai declarat că în regiunile Lac şi Samaua japonezii au luat iniţiativa împotriva poziţiilor înaintate ale aliaţilor şi au trecut la atac pe toată linia. După un alt comunicat al serviciului britanic de informiaţiuni, o violentă luptă ar avea loc în junglă de patru zile, în sud-estul insulei Noua Guinee, în apropiere de golful Milne. Lupta între trupele australiene și japonezi câștigă în intensitate. Japonezii au aruncat în această luptă cei mai buni specialiști ai junglei de care dispun. August resturile trupelor din a 51-a armată chineză, care ajunse în regiunea muntoasă din sudul provinciei Shantoang- Resturile armatei a 51-a chineze nimicite Greutăţile Angliei sporesc mereu Geneva, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: In ziarul londonez „Dailly Express“, comandantul Elliot, cunoscutul cronicar militar, scoate în relief , că greutăţile Marei Britanii sporesc mereu de pe urma pierderilor de tonaj. Evenimentele din Caucaz şi cele din Indii nu fac decât să sporească preocupările. Navigaţia britanică de comerţ nu va fi deci în măsură să facă faţă nevoilor şi englezii nu vor dispune de tonajul neclar pentru a asigura transportul de trupe, şi de material pentru Egipt. Mari festivităţi in Turcia Istanbul, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite : Duminică a fost sărbătorită în întreaga Turcie a 20-a aniversare a victoriei de la Dumlupinar, prin care războiul de eliberare al Turciei s’a decis în favoarea Turciei. La Istanbul a avut loc o mare paradă militară, în cadrul căreia au defilat puternice detaşamente de trupe motorizate şi blindate. Au defilat deasemeni delegaţiile de elevi, studenţi, ale ligei aeronautice naţionale ca şi ale altor organizaţii. La Duimlupinar a avut loc o ceremonie la care au participat delegații venite din 28 de provincii. După depunerea coroanelor la mormântul Soldatului necunoscut a urmat o mare paradă militară. SCRISORI DIN FRANŢA Tinerii „companioni“* de POMPILIU PĂLTĂNEA Vichiu, Iulie 1942 După o lună abia de la încheierea armistiţiului, la 25 iulie 1940, câţiva tineri — cinci sau şease — din iniţiativa unuia dintre ei — a d-lui Henri Chavernas — au creiat în luminişul dumbrăvei din Randan — la 13 kilometri de Vichy, acolo unde odinioară batea inima poporului galo-roman — mişcarea ce se cheamă „Companionii Franţei“, ai cărei aderenţi, toţi voluntari şi în vârstă de la 15 la 25 ani, au avut onoarea să devină „finii“ d-lui mareşal Pétain, constituind „avant-garda revoluţiei naţionale Scopul fondatorilor a fost, după înfrângere, să strângă miile de adolescenţi ce rătăceau pe drumurile exodului, despărţiţi de părinţi şi familii, fără mijloace şi fără ocupaţii expuşi tuturor ispitelor şi neajunsurilor, să-i grupeze şi iniţieze, procurându-le de lucru şi de mâncare, redeşteptându-le speranţa şi insuflăndu-le o credinţă, pregătindu-i să ajungă elemente capabile să contribue la refacerea şi ridicarea patriei. Disciplinarea şi educarea copiilor şi adolescenţilor în timpul şi în urma precedentului război, n’au găsit îngrijirea cuvenită în absenţa părinţilor de la căminuri sau chiar după întoarcerea lor acasă, când viaţa a luat un curs sbuciumat, înfrigurat. „După victorie gustul plăcerilor a avut precădere asupra spiritului de jertfă“, a spus la 20 iulie 1940 d. Mareşal Pétain, care, asumând conducerea Statului, a declarat la 11 iulie al aceluiaş an: „Tinerii de azi trebue să trăiască cu tinerii, să se întărească împreună în aer curat, să se formeze într’o frăţie sănătoasă pentru lupta vieţii“, îngrijirea ce a lipsit tinerilor generaţii, care a beneficiat de victorie cunoscând însă apoi înfrângerea, nu poate să lipsească generaţiilor tinere de acum, care au datoria să ajute restaurarea naţională; de aceia, mişcarea „companionilor” a fost de la început privită cu mare simpatie, căpătând repede o amplă desvoltare: mai bine de treizeci de mii de tineri, aparţinând tuturor categoriilor sociale din zona liberă: ţărani şi orăşeni, fii de muncitori, de burghezi ori de intelectuali poartă azi uniforma clasică: cămăşi şi pantaloni scurţi de coloare albastră, beretul cu insigna metalică a cocoşului galic. Şeful actual al „companionilor“, d. Guillaue de Tournemire a dat mişcărei organizaţie metodică: celula de bază e „cetatea“ sau nucleul activ ce există în fiecare cartier orăşănesc sau în cel mai mic cătun. „Cetăţile“ sunt grupate după plăşi şi judeţe în „bailliage“, deasupra cărora stă „maitrisa“. Activitatea tinde la formarea umană şi civică a membrilor celulelor, dispunând de servicii pe cât de diferite pe atât de utile: de asistenţă socială, de ajutorare municipală, de lucrări technice de cursuri profesionale, de cercetări şi anchete provinciale, de educaţie fizică, de cultură literară şi artistică, de pregătire a monitorilor şi conducătorilor, de expansiune a echipelor, de propagare a mişcărei. Prin campanii, prin acţiune, prin studii „companionii“, care au găzduit în şantierele lor zeci de mii de şomeuri, care au colaborat la muncile câmpului, la refacerea drumurilor și repara(Continuare in pag. 2-a) Automobilele își croesc cu greu drumul ,prin dunele nisipoase ale Donului. (P. p p. 11.