Universul - Provincie, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)

1942-09-01 / nr. 238

Anul al 59-lea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL«« S. A* înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov „ASQClA J timff* " EXEMPLARUL 5 LEI Taxa, postali plătită In­imeni conform aprobării Dir. G­ I. P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA­­TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA fi ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 Transporturile şi aprovizionarea Consiliul de miniştri de Joi, ocupându-se între alte pro­bleme carri privesc viaţa şi propăşirea Basarabiei şi Bu­covinei şi de aceia a aprovi­zionării cu articole de mare consum a acestor două pro­vincii, a stabilit şi programul transporturilor şi comunicaţi­ilor pentru înlesnrea produc­ţiei în Transnistria. Dacă în ordinea preocupări­lor în vremurile de azi, apro­vizionarea populaţiei cu cele necesare hranei de toate zilele vine imediat după grija pen­tru armată, în ce priveşte sa­tisfacerea cerinţelor în sine ale aprovizionării, după încu­rajarea şi intensificarea pro­ducţiei, vine rezolvirea pro­blemei transporturilor. In ce priveşte unele pro­duse agricole, Natura n’a fost prea darnică pe tot cuprinsul ţării; în schimb pretutindeni este un belşug de legume şi de fructe, belşug menit să com­pleteze hrana celor mulţi şi să formeze gospodăreştile provi­zii cari ne vor ajuta să trecem iarna ce este încă departe. Aci intervine rolul mare al transporturilor, nu numai în aprovizionarea centrelor popu­late, dar într’o reală şi efec­tivă ieftenire a produselor cari pot fi aduse dintr’un loc în ’ t­ul potrivit cererilor pieţii. t„ _­­c—a _ x-------------­AII dlici a a UC Ui cUlCvpUA LUA AAC pe calea ferată, ori cele cos­tisitoare cu auto­camioanele atât de rare astăzi, o intensi­ficare a cărăuşiei ar aduce imens de mari foloase şi pro­ducătorilor cari şi-ar putea desface mai repede şi cu pre­ţuri mai bune mărfurile, şi consumatorilor cari prin libera concurenţă a­r găsi posibilita­tea să-şi facă proviziile la pre­ţuri convenabile. Aci, la capitolul transportu­rilor, stă marea dar simpla prolemă a concurenţei libere prin distribuirea roadelor cari s’au făcut din abondenţă pe pământul generos al ţării. Să luăm un exemplu. Chiar în apro­pi­er­ea Bucureştilor, ni­meni nu oferă producătorilor de struguri de masă — varie­tatea timpurie obicinuită — mai mult de 30 lei kg. Nu vor­bim de „specialităţi” cari au preţuri excepţionale, ci de strugurii comuni. La Bucu­reşti însă aceşti struguri sunt la revânzători minimum 80— 90 lei kilogramul. Cu toate cheltuelile pe care le-ar avea revânzătorul, drept este ca el să ia 100—200% peste preţul pro­ducătorului, care în afară de anuitatea terenului a pus capital, muncă, oameni şi în­­grijiri permanente timp de mai multe luni ? Obiecţiunea revânzătorilor este aceiaş : costul şi dificultă­ţile transportului, chiar la di­stanţe mici de 2,30 kilometri. Fie că e iu ’”­iv-­ri­unea, fie că e numai un pretext ca să acopere lăcomia şi specula, dacă am trăsi mijlocul să in­tensificăm transporturile, ar in­terveni o nivelare a preţurilor de la producător la revânzător, cei dintâi ar obţine în mod normal un preţ mai bun, con­sumatorii ar avea mărfurile mar ‘­e, s’ar reduce doar câştigul exacerst al interme­diarilor cari se îmbogăţesc exploatând şi pe producători şi pe consumatori. Am luat la întâmplare exem­plul cu strugurii, dar cazul este identic în domeniul le­gumelor şi al zarzavaturilor, produse de mare consum mai ales pentru cei cari vor să-şi facă provizii. Suntem siguri că o coordo­nare a sforţărilor tuturor , au­torităţilor şi instituţiilor din domeniul transportului vor pu­tea găsi calea pentru amelio­rarea unei probleme de cea mai mare însemnătate pentru hrana populaţiei şi pen­tru ief­­tenirea traiului pe tot cuprin­sul ţării. P. MINISTRU AL APĂRĂRII NAŢIONALE IN INSPECŢIE PE FRONT , ministru al apărării naţio­nale a inspectat în cursul acestei săptămâni trupele de sub ordi­nele generalului Dragalina. Casa a plecat din Bucureşti, pe calea aerului, Luni 24 August 1942, ora 7,15, ajungând la des­tinaţie, în aceiaşi zi, la ora 17,30. Imediat după sosire, s-au ins­pectat spitalele de campanie, iar în zilele de 25, 26 şi 27 August 1942, unităţile de pe front,, aflate în strâns contact cu adversarul. Starea morală a trupelor, bună. Situaţia materială, idem. Evacuarea răniţilor şi aprovi­zionările urgente se fac cu a­­vioanele. In ziua de 29 August 1942, d. ministru s’a înapoiat, pe aceeaș cale, la București. D. Mareşal Antonescu a sosit la Predeal Predeal, 29. (Prin telefon). — D. Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, şi d-na Maria Mareşal Antone­scu au sosit azi în localitate, venind cu un tren automotor de la Bucureşti. La sosirea în gara Predeal, Conducătorul Statului şi d-na Maria Mareşal Anto­nescu au fost întâmpinaţi de autorităţi. Publicul aflat pe peron a făcut o călduroasă primire Mareşalului desrobitor. CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Trupele germane şi aliate înaintează in Caucaz.—­Operaţiile din sectorul central al frontului orient­al de R. SEIŞANU Situaţia pe ansamblul frontu­lui oriental este următoarea: 1) In sectorul de nord inami­cul a repetat şi eri atacurile sale fără succes în regiunea de la sudul lacului Ladoga, cu scopul de a străpunge poziţiile ger­mane. Un atac puternic aerian a fost dat de o formaţiune compusă din 60 de avioane so­vietice împotriva capitalei Fin­landei, Helsinki, cu rezultate slabe, de­oarece numai câteva avioane au reuşit să zboare de­asupra oraşului şi să arunce bombe explosive şi incendiare. 2) In sectorul central acţiunile locale ofensive ale inamicului,­ care au început acum o lună cu scopul de a străpunge frontul german între Kiev, punct de sprijin principal situat pe flu­­viul Volga la ISO km. vest de Moscova; Molin, localitate si­tuată pe râul Oka, la 140 km. sud-vest de Moscova şi Kaluga, nod de cale ferată important, situat la vest de Tuia şi la o distanţă de 150 km. sud-vest de Moscova,—continuă în regiunile Kiev şi Kaluga. De la 24 August atacurile au încetat în regiunea Molin, în urma pierderilor grele ce le-au suferit trupele sovie­tice până atunci. In regiunea vecină dela sud­­vest de oraşul Kaluga, în cursul luptelor ce s’au dat în ultimele săptămâni, inamicul a pierdut peste 17.000 de prizonieri, 695 de tancuri, 385 de tunuri şi 204 avioane de luptă şi de bombar­dament. Dri alte atacuri ina­mice date cu forţe puternice de infanterie şi coloane blindate sprijinite de aviaţia de luptă şi de bombardament, s-au prăbu­şit, iar trupele sovietice care au reuşit să pătrundă în poziţiile germane, au fost aruncate îna­poi. In cursul acestor lupte, pe lângă celelalte pierderi sânge­roase, 111 tancuri sovietice au fost nimicite. împotriva punctului de sprijin principal al dispozitivului de­fensiv german, Kiev, comanda­mentul sovietic a concentrat numeroase divizii de infanterie, formaţiuni blindate şi aeriene care atacă necontenit poziţiile întărite germane. Ori, toate atacurile inamice au fost sdro­­bite prin contraatacurile forţe­lor germane. 3) In sectorul de sud, în re­giunea Caucazului, trupele ger­mane şi aliate, care operează în munţi, au realizat progrese şi au străpuns mai multe poziții întărite ale inamicului. Trupele sovietice, care s’au retras în di­(Continuare in pag. 2-a) NOUI PLANURI AGRESIVE ALE ANGLO-SAXONILOR Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — După cum am anunţat într’o corespondenţă tre­cută, aliaţii ar avea intenţia să întreprindă o ofensivă împotriva coastei franceze din Africa şi, mai precis, la Dakar. Aceste ştiri provin în genere din sursă particulară. Acum însă, agenţia sovietică „Tass“ susţine că ştirile provin din sursă ger­mană, spre a se exercita o pre­siune asupra guvernului Laval. La ministerul de externe ger­man, se spune însă că o serie de însemnate personalităţi ameri­cane au declarat că imediat după trecerea anotimpului ploios, a­­liaţii vor începe o acţiune nu numai la Dakar, ci şi împotriva insulelor Azore şi ale Capului Verde. Reese aşa­dar că Statele Unite nu vor să facă presiuni numai împotriva Franţei, ci şi împo­triva Portugaliei. Opinia publică germană a ur­mărit azi cu viu interes comu­nicatul oficial asupra încercării de debarcare a anglo-americani­­lor la Dieppe. Cu aceasta s’a pus punnct ace­stei afaceri, ea trecând în dome­niul istoriei. Comunicatul german constitue cea mai eclatantă dovadă a unei noți și categorice înfrângeri su­ferite de aliaţi . Reese acum în mod indubitabil că toate relatările din sursă mi­litară germană asupra acestei întreprinderi nereuşite a inami­cului au fost cât se poate de exacte şi că anglo-saxonii au încercat cu acest prilej crearea unui al doilea front. Amănuntele date de comuni­catul german sunt cât se poate de precise şi nu pot fi înlăturate de încercările zadarnice ale pro­pagandei inamice. Din mărturiile prizonierilor, precum şi din mesagiile de te­legrafie fără fir captate de ger­mani, reese că încercarea de la Dieppe nu poate fi considerată ca un simplu atac izolat. S-a dovedit acum cu prisosinţă că dacă aliaţii ar fi reuşit să constitue un cap de pod la Dieppe, rezervele lor erau me­nite să înainteze în interiorul Continentului, spre a constitui un al doilea front. Nereuşita întreprinderii dove­dește desăvârşita slăbiciune a angio-saxonilor şi tăria frontului german de pe coasta Atlanticu­lui. VIZITA M. S. REGINEI ELENA LA SPITALUL Z. I. 415 DIN SINAIA M. S. Regina Mamă Elena, în­ frunte cu­ d. maior Dan Berceantu, soţi­tă de d. prof. Mihai Anto­nescu, vicepreşedintele consiliu­lui de miniştri, a vizitat Sâm­bătă spitalul Z. I. 415 din Sinaia. La sosire, M. S. Regina Mamă şi d. prim-ministru au fost pri­miţi de d-nele V. Argetodanu, M. Costinescu, Ungaria şi Alessea­­nu, de personalul medical în şeful spitalului, de personalul administrativ, precum şi de toţi studenţii şi studentele de la ser­viciul medical şi infirmeria spi­talului. M. S. Regina Mamă Elena şi d. prof. Mihai Antonescu, vice-pre­­şedintele consiliului, urmaţi de întreaga suită, au trecut imediat în­ saloanele în care se aflau în­truniţi răniţii din războiul no­stru sfânt. M. S. Regina Mamă Elena a vorbit cu fiecare rănit în parte, întrebându-l cum îşi poartă su­ferinţa­­ pe care M. S. o cu­noştea foarte bine, fiindcă la acest (Continuare in pag. 2-a) M. S. Regina şi d. prof. Mihai Antonescu vizitează răniţii de la spitalul din Sinaia m Succesele submarinelor germane in cursul lunei August Berlin, 29 (Rador). — Din sursă militară se declară: Succesele obţinute in cursul lu­nei August de submarinele noastre sunt şi mai considerabile prin fap­tul că în ziua de 21 August s’a putut semnala scufundarea a altor 17 vase, reprezentând un total de 107.000 tone. Deoarece, in plus, au fost scu­fundate două vase cu pânze de transport, iar alte două vase pot fi considerate ca distruse totalul tonajului scufundat va fi ceva şi mai ridicat. De pe acum se poate constata că lupta contra navigaţiei de aprovi­zionare britanice s’a tradus în cursul lunei August prin succese deosebit de însemnate. In afară de submarine, şi vasele de supra­faţă au adus o mare contribuţie în această privinţă. Astfel, în marea Nordului, vase de escortă au putut scufunda un submarin inamic. In canalul Mânecii, o serie de lupte au avut loc cu unităţi uşoa­re ale inamicului. Cu prilejul luptelor pe care va­sele culegătoare de mine germane le-au dat în ziua de 24 August şi cu prilejul altor lupte, care în noaptea de 24—25 August, au fost date de vasele de patrulare ger­mane ca şi în zorii zilei de 26 August de vedete germane şi în noaptea de 28—29 August de vase de escortă germane, trei­­vedete rapide britanice şi un alt vas au fost scufundate. Mai multe vase inamice au fost avariate şi, în parte, incendiate, fiind puse astfel în imposibilitate de a manevra. Din nou deci, vasele şi echipa­jele germane şi-au dovedit supe­rioritatea. Bateriile cu tragere îndepărtată ale armatei germane şi-au îndrep­tat tirul lor contra insulei britani­ce şi în­deosebi contra obiectivelor militare din regiunea Dover. Aviaţia germană a atacat insula britanică atât ziua cât şi noaptea, efectuând, în parte, în cursul zilei atacuri de la mică înălţime. In cursul săptămânei trecute, a­­tacurile au fost îndreptate în deo­sebi contra instalaţiilor militare din sudul, sud-vestul şi centrul Angliei, ca şi contra regiunilor din răsăritul şi nord-estul insulei. Instalaţiile portuare şi şantierele de la Portsmouth au fost atacate cu bombe de mare calibru. Aviaţia militară britanică a înre­gistrat în cursul lunei August pier­deri foarte ridicate. In perioada 1—28 August, avioa­nele de vânătoare germane, ca şi cele specializate în sboruri de noapte și artileria antiaeriană și a marinei, au doborît în total 514 a­­vioane britanice, dintre care cea mai mare parte în vest pe deasu­pra teritoriilor ocupate și pe dea­supra teritoriului Reichului. Plugari, osteneala voastră din primăvara aceasta v’a aşezat printre întâii luptători ai frontului muncii româneşti. Prim facerea ogoarelor de vară veţi continua a fi la aceiaşi înălţime. Hr. 238 Marți­­ Septembrie 1942 6 Pagini DIRECTOR ’ ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU POPULAŢIA A RĂSPUNS CU ÎNSUFLEŢIRE LA APELUL CE I S’A ADRESAT DE ZIUA OSTAŞULUI Sâmbătă dimineaţă a înce­put colectarea veştmintelor călduroase de iarnă pentru bravii noştri costaşi cari luptă pe frontul de răsărit. Capitala, prin cele patru pri­mării de sectoare, a fost orga­nizată pe centre de colectare ce funcţionează în localurile de şcoli sub conducerea direc­torilor respectivi şi a ofiţeri­lor de rezervă. Fiecare echipă colectoare a fost condusă de un ofiţer de rezervă având la dispoziţie soldaţi din garnizoana Bucu­reşti precum şi automobile sau cărucioare pentru strângerea obiectelor. Populaţia a răspuns cu însu­fleţire la această operă de so­lidaritate naţională faţă de cei cari luptă pentru securitatea Patriei şi a hotarelor noastre. Fiecare gospodărie care a fost cercetată de echipele co­lectoare, a căutat să dea dife­­rite obiecte de îmbrăcăminte, de lână ca: pulovere, ciorapi, mănuşi, mânecuţe, genuchiere, fulare, etc. Cei cari n’am avut obiecte confecţionate au dat lână, piei de miel, de iepure, blănuri etc. S’a putut constata că cele mai sărace şi nevoiaşe familii au căutat să găsească şi să dea ceva pentru ostaşii noştri. Infanteria română atacă o localitate de pe frontul Caucaz. (P. P.) GRIVIŢA UN SIMBOL La 30 August 1877, unităţi din armata românească au cucerit reduta Gri­viţa, puter­nic apărată, iar numele lup­tătorilor din acea vreme, că­zuţi la datorie, au intrat în legenda neamului pentru că succesul dobândit pe câm­piile Bulgariei constituia în­ceputul victoriei care trebuia să ducă la realizarea ţelului permanent al oricărui popor conştient: independenţa, li­bertatea ! De la începuturile afirmării noastre naţionale, din înde­părtata epocă voevodală şi până la războiul pentru in­dependenţă şi de atunci în­coace, până azi, când armata română înfruntă vrăşmaşul ce ne răpise fâşii din trupul ţării, mereu, generaţii după generaţii, românimea şi-a a­părat cu dârzenie pământul, credinţa şi dreptul său la viaţă liberă. Această datorie infiltrată din leagăn în sângele nostru, ne-a dat putinţa să ne conti­nuăm existenţa, să ne men­ţinem fiinţa noastră etnică, tradiţia şi religia străbunilor noştri; ea a înarmat braţul generaţiei lui Valter Mărăci­neanu de la 1877 ; ea ne că­leşte energia şi ne determină să ducem până la capăt lup­ta de legitimă apărare, im­pusă de drepturile sfinte ale unităţii noastre naţionale. „Ce limbă are norocul — spunea la 1884 Regele Ca­rol I — de a dispune de pa­tru cuvinte pentru o însuşire care trebue să fie mândria fiecărui popor, care trebue să fie scrisă pe steagul fiecărei armate : VOINICIE, VITE­JIE, BRAVURA, EROISM?“ Este însuşirea firească, spontană, cu care românul înţelege să-şi facă datoria faţă de neamul lui, este cali­tatea pe care veacurile au consfinţit-o în lumina obiec­tivă a părerilor tuturora, cum atestă pentru cei de la 1877 — între altele — cunu­na de lauri şi inscripţia recu­noscătoare de pe una din marile statui din Sofia, cum subliniază astăzi opiniile tu­turor technicienilor şi exper­ţilor militari şi mai ales ci­taţiile din comunicatele ofi­ciale ale marei armate ger­mane. Luptând pentru indepen­denţa lor, românii au salutat de atunci cu sinceră bucurie mişcarea pentru indepen­denţa statului bulgar, pen­tru că totdeauna am avut ca normă de viaţă credinţa în­tr-o paşnică şi liberă propă­şire a tuturor popoarelor pe baza respectului reciproc al drepturilor fiecăruia. Luptând pentru unitatea noastră naţională, pentru pacinica propăşire a nea­mului nostru, am socotit în­totdeauna că armonia şi bu­na vecinătate isvorăsc din această mutuală recunoaş­tere a principiilor pe care se bizue desvoltarea normală a de I.­VION relaţiilor dintre popoare. Când este vorba de apăra­rea pământului nostru, a continuităţii noastre naţio­nale, a drepturilor românis­mului la viaţa liberă şi unită, atunci din toate fibrele con­ştiinţei noastre răsar puteri nezăgăzuite, energii inspira­te de un neţărmurit spirit de sacrificiu şi pornim cu toţii la luptă, aşa cum au pornit şi cei de eri, cei din cursul frământatelor vremuri ale trecutului. Plugari, munci­tori, funcţionari ori cărtu­rari, toţi îşi dau s­eama că în hotârîrea lor stă însuşi viito­rul marei familii româneşti e care trebue să-l apere şi -l consolideze cu orice chip­­ de aceia în sufletele noa­stre venerăm cu toată recu­noştinţa pe cei al căror sân­ge şi ale căror vieţi stau la temelia continuităţii neamu­lui românesc. Evocând cuce­rirea Gri­viţei, astăzi, când urmaşii celor de atunci dur, mai departe făclia năzuinţe­lor româneşti, privim cu în­credere viitorul, conştienţi că urmăm firul străbunei tra­diţii de vitejie, care garan­tează statornicirea unităţii româneşti. ___________ Politica d-lui Roosevelt faţă de Spania Berlin, 29 (Rador). — „Deutsche. Diplomatisch - Politische Kcrrespon-! denz” scrie următoarele : * Politica președintelui Roosevelt se caracterizează din ce în ce mai mult prin nesinceritate, ipocrizie și para­dox, în deosebi de la Începutul răz­boiului actual mondial. Un nou tur de ipocrizie consistă acum în promisiunea de a voi, cu ajutorul ţărilor din America de Sud, să se dea ajutor Spaniei, cu condi­ţia ca această ţară „să se fi com­portat bine între timp”, pentru res­taurarea operelor culturale distruse în timpul războiului civil. Această ipocrizie este cu atât mai ruşinoasă cu cât se ştie foarte bine cine, în timpul războiului civil, a dis­­trus în Spania manifestările unei vechi civilizaţii, cine a asasinat aci un mare număr de preoţi şi cine a distrus aci atâtea monumente de arta.» Nu se ignoră cine, făcând abstracţie de bolşevici, a sprijinit bandele roşii în Spania în mod direct şi indirect. Guvernul din Londra, d. Roosevelt, şi complicii lor au acordat sprijinul lor moral acestor bande roşii. întreaga presă şi propagandă în­ serviciile d-lui Roosevelt au luat parte la luptă alături de bolşevici. Doamnei Roosevelt nu i-a fost ru­­şine să primască anumite daruri dun­ mâini pângărite cu sânge. Astăzi, preşedintele Roosevelt vrea­ să joace rolul unui aşa zis salvator al artei spaniole, desigur în dorinţa­ de a câştiga prin aceasta simpatia lumei ibero-americane. POPULAŢIA DIN EGIPT MANIFESTĂ UN CALM SURPRINZĂTOR“ 55 Geneva, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. R.“ trans­mite : Un corespondent al ziarului „Ga­zette de Laiissane“ în Cairo anunţă că „Un calm surprinzător“ manifes­tă populaţia din Egipt, în ciuda a­­trofierii frontului. Este interesant de constatat că gu­vernul englez a sfătuit pe egiptenii din Alexandria să părăsească orașul cât mai repede posibil, precizând că el a luat măsuri pentru evacuarea orașului. Acest fapt nu a fost urmat decât de câteva persoane din Cairo. Dat fiind că trenurile circulau a­proape goale, planul de evacuare a fost respins. Corespondentul redă apoi declara­ţiile făcute de unul din prietenii săi, ziarist egiptean şi fost partizan con­vins al lui Hahas Paşa . „De ce să dorim victoria englezilor? a spus acesta. Nu se poate pune bază pe promisiunile lor. Anglia a pier­dut jocul în Egipt. Egiptul de alt­fel nu aşteaptă puţine lucruri din partea puterilor Axei. Pasivitatea şi resemnarea noastră, trebue să fie considerate ca o manifestare tăcută de simpatie pentru ele1*._____________ EXCEPTE LA DECLARAREA PORUMBULUI COMUNICAT Ministerul economiei naţionale, subsecretariatul de Stat al apro­vizionării, comunică următoarele în legătură cu declararea porum­bului : 1. Se exceptează de la orice de­­claraţiune producătorii care au cultivat anul trecut o suprafaţă mai mică de 3 ha. 2. Comandanţii centrelor de exploatare teritorială au primit dispoziţiuni să ţină seama în calcularea disponibilului ce tre­bue vândut Statului, de nevoile acelora cari nu vor putea recolta grâu, porumb, secară, etc., anul acesta, de raţiile mărite ce tre­bue să se dea argaţilor şi mun­citorilor agricoli, de nevoile de hrană pentru animale acolo unde porumbul nu se poate substitui prin alte furaje, precum şi de orice alte nevoi justificate . Agricultura trebue să fie cunoscută şi preţuită de întreaga naţiune Ministerul agriculturii şi do­meniilor ne trimete următoarele: 73% din populaţia ţării noastre e formată din plugari.. Agricul­tura este principala bogăţie a Ro­mâniei. Exportul agricol (1938) este de 18.300 000­ 000 lei faţă de valoarea exportului din regnul mineral de 13.200.000.000 lei- Agricultura şi plugarul sunt deci temelia ţării în timp de pace şi în timp de războiu. Pentru că agricultura trebue să fie astfel cunoscută, preţuită şi sprijinită de întreaga naţiune, ministerul agriculturii şi dome­niilor a organizat o expoziţie do­cumentară, care se va deschide la 20 Septembrie în sălile Ateneului Român. ❖ Panourile expoziţiei agricole sunt executate de d. Traiian Bil­­ţiu Dăncuş şi de pictorii vienezi Bulger şi Saliger. Valoarea instructivă a panouri-«­lor câştigă astfel mult prin exe­cuția artistică încredințată aces­tor pictori.

Next