Universul - Provincie, septembrie 1942 (Anul 59, nr. 238-267)
1942-09-01 / nr. 238
Anul al 59-lea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL«« S. A* înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov „ASQClA J timff* " EXEMPLARUL 5 LEI Taxa, postali plătită Inimeni conform aprobării Dir. G I. P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMATIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA fi ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 Transporturile şi aprovizionarea Consiliul de miniştri de Joi, ocupându-se între alte probleme carri privesc viaţa şi propăşirea Basarabiei şi Bucovinei şi de aceia a aprovizionării cu articole de mare consum a acestor două provincii, a stabilit şi programul transporturilor şi comunicaţiilor pentru înlesnrea producţiei în Transnistria. Dacă în ordinea preocupărilor în vremurile de azi, aprovizionarea populaţiei cu cele necesare hranei de toate zilele vine imediat după grija pentru armată, în ce priveşte satisfacerea cerinţelor în sine ale aprovizionării, după încurajarea şi intensificarea producţiei, vine rezolvirea problemei transporturilor. In ce priveşte unele produse agricole, Natura n’a fost prea darnică pe tot cuprinsul ţării; în schimb pretutindeni este un belşug de legume şi de fructe, belşug menit să completeze hrana celor mulţi şi să formeze gospodăreştile provizii cari ne vor ajuta să trecem iarna ce este încă departe. Aci intervine rolul mare al transporturilor, nu numai în aprovizionarea centrelor populate, dar într’o reală şi efectivă ieftenire a produselor cari pot fi aduse dintr’un loc în ’ tul potrivit cererilor pieţii. t„ _c—a _ x-------------AII dlici a a UC Ui cUlCvpUA LUA AAC pe calea ferată, ori cele costisitoare cu autocamioanele atât de rare astăzi, o intensificare a cărăuşiei ar aduce imens de mari foloase şi producătorilor cari şi-ar putea desface mai repede şi cu preţuri mai bune mărfurile, şi consumatorilor cari prin libera concurenţă ar găsi posibilitatea să-şi facă proviziile la preţuri convenabile. Aci, la capitolul transporturilor, stă marea dar simpla prolemă a concurenţei libere prin distribuirea roadelor cari s’au făcut din abondenţă pe pământul generos al ţării. Să luăm un exemplu. Chiar în apropierea Bucureştilor, nimeni nu oferă producătorilor de struguri de masă — varietatea timpurie obicinuită — mai mult de 30 lei kg. Nu vorbim de „specialităţi” cari au preţuri excepţionale, ci de strugurii comuni. La Bucureşti însă aceşti struguri sunt la revânzători minimum 80— 90 lei kilogramul. Cu toate cheltuelile pe care le-ar avea revânzătorul, drept este ca el să ia 100—200% peste preţul producătorului, care în afară de anuitatea terenului a pus capital, muncă, oameni şi îngrijiri permanente timp de mai multe luni ? Obiecţiunea revânzătorilor este aceiaş : costul şi dificultăţile transportului, chiar la distanţe mici de 2,30 kilometri. Fie că e iu ’”iv-riunea, fie că e numai un pretext ca să acopere lăcomia şi specula, dacă am trăsi mijlocul să intensificăm transporturile, ar interveni o nivelare a preţurilor de la producător la revânzător, cei dintâi ar obţine în mod normal un preţ mai bun, consumatorii ar avea mărfurile mar ‘e, s’ar reduce doar câştigul exacerst al intermediarilor cari se îmbogăţesc exploatând şi pe producători şi pe consumatori. Am luat la întâmplare exemplul cu strugurii, dar cazul este identic în domeniul legumelor şi al zarzavaturilor, produse de mare consum mai ales pentru cei cari vor să-şi facă provizii. Suntem siguri că o coordonare a sforţărilor tuturor , autorităţilor şi instituţiilor din domeniul transportului vor putea găsi calea pentru ameliorarea unei probleme de cea mai mare însemnătate pentru hrana populaţiei şi pentru ieftenirea traiului pe tot cuprinsul ţării. P. MINISTRU AL APĂRĂRII NAŢIONALE IN INSPECŢIE PE FRONT , ministru al apărării naţionale a inspectat în cursul acestei săptămâni trupele de sub ordinele generalului Dragalina. Casa a plecat din Bucureşti, pe calea aerului, Luni 24 August 1942, ora 7,15, ajungând la destinaţie, în aceiaşi zi, la ora 17,30. Imediat după sosire, s-au inspectat spitalele de campanie, iar în zilele de 25, 26 şi 27 August 1942, unităţile de pe front,, aflate în strâns contact cu adversarul. Starea morală a trupelor, bună. Situaţia materială, idem. Evacuarea răniţilor şi aprovizionările urgente se fac cu avioanele. In ziua de 29 August 1942, d. ministru s’a înapoiat, pe aceeaș cale, la București. D. Mareşal Antonescu a sosit la Predeal Predeal, 29. (Prin telefon). — D. Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, şi d-na Maria Mareşal Antonescu au sosit azi în localitate, venind cu un tren automotor de la Bucureşti. La sosirea în gara Predeal, Conducătorul Statului şi d-na Maria Mareşal Antonescu au fost întâmpinaţi de autorităţi. Publicul aflat pe peron a făcut o călduroasă primire Mareşalului desrobitor. CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Trupele germane şi aliate înaintează in Caucaz.—Operaţiile din sectorul central al frontului oriental de R. SEIŞANU Situaţia pe ansamblul frontului oriental este următoarea: 1) In sectorul de nord inamicul a repetat şi eri atacurile sale fără succes în regiunea de la sudul lacului Ladoga, cu scopul de a străpunge poziţiile germane. Un atac puternic aerian a fost dat de o formaţiune compusă din 60 de avioane sovietice împotriva capitalei Finlandei, Helsinki, cu rezultate slabe, deoarece numai câteva avioane au reuşit să zboare deasupra oraşului şi să arunce bombe explosive şi incendiare. 2) In sectorul central acţiunile locale ofensive ale inamicului, care au început acum o lună cu scopul de a străpunge frontul german între Kiev, punct de sprijin principal situat pe fluviul Volga la ISO km. vest de Moscova; Molin, localitate situată pe râul Oka, la 140 km. sud-vest de Moscova şi Kaluga, nod de cale ferată important, situat la vest de Tuia şi la o distanţă de 150 km. sud-vest de Moscova,—continuă în regiunile Kiev şi Kaluga. De la 24 August atacurile au încetat în regiunea Molin, în urma pierderilor grele ce le-au suferit trupele sovietice până atunci. In regiunea vecină dela sudvest de oraşul Kaluga, în cursul luptelor ce s’au dat în ultimele săptămâni, inamicul a pierdut peste 17.000 de prizonieri, 695 de tancuri, 385 de tunuri şi 204 avioane de luptă şi de bombardament. Dri alte atacuri inamice date cu forţe puternice de infanterie şi coloane blindate sprijinite de aviaţia de luptă şi de bombardament, s-au prăbuşit, iar trupele sovietice care au reuşit să pătrundă în poziţiile germane, au fost aruncate înapoi. In cursul acestor lupte, pe lângă celelalte pierderi sângeroase, 111 tancuri sovietice au fost nimicite. împotriva punctului de sprijin principal al dispozitivului defensiv german, Kiev, comandamentul sovietic a concentrat numeroase divizii de infanterie, formaţiuni blindate şi aeriene care atacă necontenit poziţiile întărite germane. Ori, toate atacurile inamice au fost sdrobite prin contraatacurile forţelor germane. 3) In sectorul de sud, în regiunea Caucazului, trupele germane şi aliate, care operează în munţi, au realizat progrese şi au străpuns mai multe poziții întărite ale inamicului. Trupele sovietice, care s’au retras în di(Continuare in pag. 2-a) NOUI PLANURI AGRESIVE ALE ANGLO-SAXONILOR Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — După cum am anunţat într’o corespondenţă trecută, aliaţii ar avea intenţia să întreprindă o ofensivă împotriva coastei franceze din Africa şi, mai precis, la Dakar. Aceste ştiri provin în genere din sursă particulară. Acum însă, agenţia sovietică „Tass“ susţine că ştirile provin din sursă germană, spre a se exercita o presiune asupra guvernului Laval. La ministerul de externe german, se spune însă că o serie de însemnate personalităţi americane au declarat că imediat după trecerea anotimpului ploios, aliaţii vor începe o acţiune nu numai la Dakar, ci şi împotriva insulelor Azore şi ale Capului Verde. Reese aşadar că Statele Unite nu vor să facă presiuni numai împotriva Franţei, ci şi împotriva Portugaliei. Opinia publică germană a urmărit azi cu viu interes comunicatul oficial asupra încercării de debarcare a anglo-americanilor la Dieppe. Cu aceasta s’a pus punnct acestei afaceri, ea trecând în domeniul istoriei. Comunicatul german constitue cea mai eclatantă dovadă a unei noți și categorice înfrângeri suferite de aliaţi . Reese acum în mod indubitabil că toate relatările din sursă militară germană asupra acestei întreprinderi nereuşite a inamicului au fost cât se poate de exacte şi că anglo-saxonii au încercat cu acest prilej crearea unui al doilea front. Amănuntele date de comunicatul german sunt cât se poate de precise şi nu pot fi înlăturate de încercările zadarnice ale propagandei inamice. Din mărturiile prizonierilor, precum şi din mesagiile de telegrafie fără fir captate de germani, reese că încercarea de la Dieppe nu poate fi considerată ca un simplu atac izolat. S-a dovedit acum cu prisosinţă că dacă aliaţii ar fi reuşit să constitue un cap de pod la Dieppe, rezervele lor erau menite să înainteze în interiorul Continentului, spre a constitui un al doilea front. Nereuşita întreprinderii dovedește desăvârşita slăbiciune a angio-saxonilor şi tăria frontului german de pe coasta Atlanticului. VIZITA M. S. REGINEI ELENA LA SPITALUL Z. I. 415 DIN SINAIA M. S. Regina Mamă Elena, în frunte cu d. maior Dan Berceantu, soţită de d. prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, a vizitat Sâmbătă spitalul Z. I. 415 din Sinaia. La sosire, M. S. Regina Mamă şi d. prim-ministru au fost primiţi de d-nele V. Argetodanu, M. Costinescu, Ungaria şi Alesseanu, de personalul medical în şeful spitalului, de personalul administrativ, precum şi de toţi studenţii şi studentele de la serviciul medical şi infirmeria spitalului. M. S. Regina Mamă Elena şi d. prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele consiliului, urmaţi de întreaga suită, au trecut imediat în saloanele în care se aflau întruniţi răniţii din războiul nostru sfânt. M. S. Regina Mamă Elena a vorbit cu fiecare rănit în parte, întrebându-l cum îşi poartă suferinţa pe care M. S. o cunoştea foarte bine, fiindcă la acest (Continuare in pag. 2-a) M. S. Regina şi d. prof. Mihai Antonescu vizitează răniţii de la spitalul din Sinaia m Succesele submarinelor germane in cursul lunei August Berlin, 29 (Rador). — Din sursă militară se declară: Succesele obţinute in cursul lunei August de submarinele noastre sunt şi mai considerabile prin faptul că în ziua de 21 August s’a putut semnala scufundarea a altor 17 vase, reprezentând un total de 107.000 tone. Deoarece, in plus, au fost scufundate două vase cu pânze de transport, iar alte două vase pot fi considerate ca distruse totalul tonajului scufundat va fi ceva şi mai ridicat. De pe acum se poate constata că lupta contra navigaţiei de aprovizionare britanice s’a tradus în cursul lunei August prin succese deosebit de însemnate. In afară de submarine, şi vasele de suprafaţă au adus o mare contribuţie în această privinţă. Astfel, în marea Nordului, vase de escortă au putut scufunda un submarin inamic. In canalul Mânecii, o serie de lupte au avut loc cu unităţi uşoare ale inamicului. Cu prilejul luptelor pe care vasele culegătoare de mine germane le-au dat în ziua de 24 August şi cu prilejul altor lupte, care în noaptea de 24—25 August, au fost date de vasele de patrulare germane ca şi în zorii zilei de 26 August de vedete germane şi în noaptea de 28—29 August de vase de escortă germane, treivedete rapide britanice şi un alt vas au fost scufundate. Mai multe vase inamice au fost avariate şi, în parte, incendiate, fiind puse astfel în imposibilitate de a manevra. Din nou deci, vasele şi echipajele germane şi-au dovedit superioritatea. Bateriile cu tragere îndepărtată ale armatei germane şi-au îndreptat tirul lor contra insulei britanice şi îndeosebi contra obiectivelor militare din regiunea Dover. Aviaţia germană a atacat insula britanică atât ziua cât şi noaptea, efectuând, în parte, în cursul zilei atacuri de la mică înălţime. In cursul săptămânei trecute, atacurile au fost îndreptate în deosebi contra instalaţiilor militare din sudul, sud-vestul şi centrul Angliei, ca şi contra regiunilor din răsăritul şi nord-estul insulei. Instalaţiile portuare şi şantierele de la Portsmouth au fost atacate cu bombe de mare calibru. Aviaţia militară britanică a înregistrat în cursul lunei August pierderi foarte ridicate. In perioada 1—28 August, avioanele de vânătoare germane, ca şi cele specializate în sboruri de noapte și artileria antiaeriană și a marinei, au doborît în total 514 avioane britanice, dintre care cea mai mare parte în vest pe deasupra teritoriilor ocupate și pe deasupra teritoriului Reichului. Plugari, osteneala voastră din primăvara aceasta v’a aşezat printre întâii luptători ai frontului muncii româneşti. Prim facerea ogoarelor de vară veţi continua a fi la aceiaşi înălţime. Hr. 238 Marți Septembrie 1942 6 Pagini DIRECTOR ’ ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU POPULAŢIA A RĂSPUNS CU ÎNSUFLEŢIRE LA APELUL CE I S’A ADRESAT DE ZIUA OSTAŞULUI Sâmbătă dimineaţă a început colectarea veştmintelor călduroase de iarnă pentru bravii noştri costaşi cari luptă pe frontul de răsărit. Capitala, prin cele patru primării de sectoare, a fost organizată pe centre de colectare ce funcţionează în localurile de şcoli sub conducerea directorilor respectivi şi a ofiţerilor de rezervă. Fiecare echipă colectoare a fost condusă de un ofiţer de rezervă având la dispoziţie soldaţi din garnizoana Bucureşti precum şi automobile sau cărucioare pentru strângerea obiectelor. Populaţia a răspuns cu însufleţire la această operă de solidaritate naţională faţă de cei cari luptă pentru securitatea Patriei şi a hotarelor noastre. Fiecare gospodărie care a fost cercetată de echipele colectoare, a căutat să dea diferite obiecte de îmbrăcăminte, de lână ca: pulovere, ciorapi, mănuşi, mânecuţe, genuchiere, fulare, etc. Cei cari n’am avut obiecte confecţionate au dat lână, piei de miel, de iepure, blănuri etc. S’a putut constata că cele mai sărace şi nevoiaşe familii au căutat să găsească şi să dea ceva pentru ostaşii noştri. Infanteria română atacă o localitate de pe frontul Caucaz. (P. P.) GRIVIŢA UN SIMBOL La 30 August 1877, unităţi din armata românească au cucerit reduta Griviţa, puternic apărată, iar numele luptătorilor din acea vreme, căzuţi la datorie, au intrat în legenda neamului pentru că succesul dobândit pe câmpiile Bulgariei constituia începutul victoriei care trebuia să ducă la realizarea ţelului permanent al oricărui popor conştient: independenţa, libertatea ! De la începuturile afirmării noastre naţionale, din îndepărtata epocă voevodală şi până la războiul pentru independenţă şi de atunci încoace, până azi, când armata română înfruntă vrăşmaşul ce ne răpise fâşii din trupul ţării, mereu, generaţii după generaţii, românimea şi-a apărat cu dârzenie pământul, credinţa şi dreptul său la viaţă liberă. Această datorie infiltrată din leagăn în sângele nostru, ne-a dat putinţa să ne continuăm existenţa, să ne menţinem fiinţa noastră etnică, tradiţia şi religia străbunilor noştri; ea a înarmat braţul generaţiei lui Valter Mărăcineanu de la 1877 ; ea ne căleşte energia şi ne determină să ducem până la capăt lupta de legitimă apărare, impusă de drepturile sfinte ale unităţii noastre naţionale. „Ce limbă are norocul — spunea la 1884 Regele Carol I — de a dispune de patru cuvinte pentru o însuşire care trebue să fie mândria fiecărui popor, care trebue să fie scrisă pe steagul fiecărei armate : VOINICIE, VITEJIE, BRAVURA, EROISM?“ Este însuşirea firească, spontană, cu care românul înţelege să-şi facă datoria faţă de neamul lui, este calitatea pe care veacurile au consfinţit-o în lumina obiectivă a părerilor tuturora, cum atestă pentru cei de la 1877 — între altele — cununa de lauri şi inscripţia recunoscătoare de pe una din marile statui din Sofia, cum subliniază astăzi opiniile tuturor technicienilor şi experţilor militari şi mai ales citaţiile din comunicatele oficiale ale marei armate germane. Luptând pentru independenţa lor, românii au salutat de atunci cu sinceră bucurie mişcarea pentru independenţa statului bulgar, pentru că totdeauna am avut ca normă de viaţă credinţa într-o paşnică şi liberă propăşire a tuturor popoarelor pe baza respectului reciproc al drepturilor fiecăruia. Luptând pentru unitatea noastră naţională, pentru pacinica propăşire a neamului nostru, am socotit întotdeauna că armonia şi buna vecinătate isvorăsc din această mutuală recunoaştere a principiilor pe care se bizue desvoltarea normală a de I.VION relaţiilor dintre popoare. Când este vorba de apărarea pământului nostru, a continuităţii noastre naţionale, a drepturilor românismului la viaţa liberă şi unită, atunci din toate fibrele conştiinţei noastre răsar puteri nezăgăzuite, energii inspirate de un neţărmurit spirit de sacrificiu şi pornim cu toţii la luptă, aşa cum au pornit şi cei de eri, cei din cursul frământatelor vremuri ale trecutului. Plugari, muncitori, funcţionari ori cărturari, toţi îşi dau seama că în hotârîrea lor stă însuşi viitorul marei familii româneşti e care trebue să-l apere şi -l consolideze cu orice chip de aceia în sufletele noastre venerăm cu toată recunoştinţa pe cei al căror sânge şi ale căror vieţi stau la temelia continuităţii neamului românesc. Evocând cucerirea Griviţei, astăzi, când urmaşii celor de atunci dur, mai departe făclia năzuinţelor româneşti, privim cu încredere viitorul, conştienţi că urmăm firul străbunei tradiţii de vitejie, care garantează statornicirea unităţii româneşti. ___________ Politica d-lui Roosevelt faţă de Spania Berlin, 29 (Rador). — „Deutsche. Diplomatisch - Politische Kcrrespon-! denz” scrie următoarele : * Politica președintelui Roosevelt se caracterizează din ce în ce mai mult prin nesinceritate, ipocrizie și paradox, în deosebi de la Începutul războiului actual mondial. Un nou tur de ipocrizie consistă acum în promisiunea de a voi, cu ajutorul ţărilor din America de Sud, să se dea ajutor Spaniei, cu condiţia ca această ţară „să se fi comportat bine între timp”, pentru restaurarea operelor culturale distruse în timpul războiului civil. Această ipocrizie este cu atât mai ruşinoasă cu cât se ştie foarte bine cine, în timpul războiului civil, a distrus în Spania manifestările unei vechi civilizaţii, cine a asasinat aci un mare număr de preoţi şi cine a distrus aci atâtea monumente de arta.» Nu se ignoră cine, făcând abstracţie de bolşevici, a sprijinit bandele roşii în Spania în mod direct şi indirect. Guvernul din Londra, d. Roosevelt, şi complicii lor au acordat sprijinul lor moral acestor bande roşii. întreaga presă şi propagandă în serviciile d-lui Roosevelt au luat parte la luptă alături de bolşevici. Doamnei Roosevelt nu i-a fost ruşine să primască anumite daruri dun mâini pângărite cu sânge. Astăzi, preşedintele Roosevelt vrea să joace rolul unui aşa zis salvator al artei spaniole, desigur în dorinţa de a câştiga prin aceasta simpatia lumei ibero-americane. POPULAŢIA DIN EGIPT MANIFESTĂ UN CALM SURPRINZĂTOR“ 55 Geneva, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : Un corespondent al ziarului „Gazette de Laiissane“ în Cairo anunţă că „Un calm surprinzător“ manifestă populaţia din Egipt, în ciuda atrofierii frontului. Este interesant de constatat că guvernul englez a sfătuit pe egiptenii din Alexandria să părăsească orașul cât mai repede posibil, precizând că el a luat măsuri pentru evacuarea orașului. Acest fapt nu a fost urmat decât de câteva persoane din Cairo. Dat fiind că trenurile circulau aproape goale, planul de evacuare a fost respins. Corespondentul redă apoi declaraţiile făcute de unul din prietenii săi, ziarist egiptean şi fost partizan convins al lui Hahas Paşa . „De ce să dorim victoria englezilor? a spus acesta. Nu se poate pune bază pe promisiunile lor. Anglia a pierdut jocul în Egipt. Egiptul de altfel nu aşteaptă puţine lucruri din partea puterilor Axei. Pasivitatea şi resemnarea noastră, trebue să fie considerate ca o manifestare tăcută de simpatie pentru ele1*._____________ EXCEPTE LA DECLARAREA PORUMBULUI COMUNICAT Ministerul economiei naţionale, subsecretariatul de Stat al aprovizionării, comunică următoarele în legătură cu declararea porumbului : 1. Se exceptează de la orice declaraţiune producătorii care au cultivat anul trecut o suprafaţă mai mică de 3 ha. 2. Comandanţii centrelor de exploatare teritorială au primit dispoziţiuni să ţină seama în calcularea disponibilului ce trebue vândut Statului, de nevoile acelora cari nu vor putea recolta grâu, porumb, secară, etc., anul acesta, de raţiile mărite ce trebue să se dea argaţilor şi muncitorilor agricoli, de nevoile de hrană pentru animale acolo unde porumbul nu se poate substitui prin alte furaje, precum şi de orice alte nevoi justificate . Agricultura trebue să fie cunoscută şi preţuită de întreaga naţiune Ministerul agriculturii şi domeniilor ne trimete următoarele: 73% din populaţia ţării noastre e formată din plugari.. Agricultura este principala bogăţie a României. Exportul agricol (1938) este de 18.300 000 000 lei faţă de valoarea exportului din regnul mineral de 13.200.000.000 lei- Agricultura şi plugarul sunt deci temelia ţării în timp de pace şi în timp de războiu. Pentru că agricultura trebue să fie astfel cunoscută, preţuită şi sprijinită de întreaga naţiune, ministerul agriculturii şi domeniilor a organizat o expoziţie documentară, care se va deschide la 20 Septembrie în sălile Ateneului Român. ❖ Panourile expoziţiei agricole sunt executate de d. Traiian Bilţiu Dăncuş şi de pictorii vienezi Bulger şi Saliger. Valoarea instructivă a panouri-«lor câştigă astfel mult prin execuția artistică încredințată acestor pictori.