Universul - Capitala, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)

1942-10-01 / nr. 268

Amt! al 59-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 5 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 PUNCTE DE REAZAM PENTRU POLITICA FINANCIARĂ Nu sunt, desigur, nici uşoare nici de invidiat sarcinile ce apasă azi pe umerii celor cu rol conducător în stat. Cu atât ma grea şi mai gingaşe apare sarcina celor cari, în împre­jurările crâncene ce guver­nează azi destinele popoarelor, au pe seamă rosturile lor eco­nomice şi financiare. In faţa rostogolirilor continui de si­tuaţii şi de valori, în faţa flu­xului de exigenţe mereu re­­înoite şi sporite, pe care le ri­dică războiul, necesitatea de a găsi soluţiile cele mai potri­vite, fără a secătui puterea productivă a ţării şi fără a zdruncina echilibrul vital al organismului economic, care trebue să rămână în orice mo­ment sprijinit pe oarecari puncte de stabilitate, spre a asigura astfel continuitatea vieţii şi activităţilor economi­­ce, constitue, pe drept cuvânt, prima datorie şi marea vir­tute a factorilor ce au condu­cerea destinelor economice şi financiare în stat. De aceea, ochii tuturor stau aţintiţi asu­pra activităţii desfăşurate la departamentele respective, asu­pra oamenilor cari au condu­cerea lor, asupra principiilor şi metodelor de care înţeleg să se servească. Am răsuflat liniştiţi, când noul titular al ministerului de finanţe, în ciuda impulsurilor tinereţii care pe atâţia îi antre­nează dincolo de viziunea rea­lităţilor, a exprimat, cu pri­lejul instalării sale, câteva idei sănătoase şi de bun simţ. Finanţele de război, a spus d-sa, nu sunt finanţe de re­forme îndelung plănuite şi realizate pe îndelete. Ele tră­esc sub semnul necesităţii şi de aceea obligă pe cei cari le mânuesc să atingă cât mai pu­ţin temeiurile economice şi so­ciale ale unui popor. Şi mai departe, adresân­­du-se funcţionarilor din fi­nanţe, d-sa a fixat această li­nie de conduită, ca pârghie de siguranţă pentru viitor, ce me­rită să fie reţinută . „Conducerea ministerului de finanţe nu cere nici excese de imaginaţie nici exclusivă preo­cupare technică- Aceasta vă revine dvs., colaboratorilor- Conducerea ministerului de fi­nanţe cere însă fermitate şi perseverenţă, în aplicarea ace­lor idei cumpănite, sau chiar severe, pe care întotdeauna s’a clădit siguranţa muncii cetăţe­neşti, paza avutului public, să­nătatea regimului social şi atingera ţelurilor fireşti ale neamului românesc”. Şi în această ordine de idei d-sa nu uită să menţioneze, că „este de datoria ministerului de finanţe de a da pildă de respect al bunului fiecăruia, printr’o înţeleaptă întrebuin­ţare şi printr’o dreapptă şi cin­stită colaborare şi aplicare a legilor”, de a veghea la men­ţinerea puterii de producţiune a ţării şi la măsurata folosire a fondurilor publice, de a men­ţine, în fine, la temelia finan­ţelor noastre, dreptul fiecăruia la agonisirea produsului acti­vităţii sale şi la dreapta pre­ţuire a muncii.” Reţinem aceste principii de sănătoasă orientare în politica financiară a țării. Ecd«ML:i£a uuei vizite Presa străină, continuă să comenteze vizita făcută de d. prof. Aichai Antonescu, vice­preşedintele consiliului de mi­niştri la cartierul general al Puehrerului Marelui Reich, scoţând în evidenţă faptele de arme ale ostăşimei româ­neşti pe frontul de la răsărit cum şi capacitatea de pro­ducţie economică a României care joacă un rol deosebit de important în acest război de eliberare a Europei. „WELTBLATT“ din Viena du­pă ce arată trăinicia legă­turilor de prietenie şi de ca­maraderie de arme dintre germani şi români, ocupân­­du-se de vizita d-lui Anito­­nescu scrie: „Colaborarea cu Germania impune din timp în timp în­trevederi directe intre oameni de stat conducători pentru clarificarea problemelor zilei, care reprezintă o piatră de hotar în calea pe care merg ambele popoare“. In legătură cu aceste rezul­ta­te pozitive ale întrevederi­lor, corespondentul nostru din Berlin a arătat zilele trecute că cercurile germane preci­zează că toate chestiunile importante şi mai ales cele nerezo­lvate încă, au fost exa­minate cu cea mai mare în­credere. Pretutindeni se înregistrea­ză şi se recunoaşte contribu­ţia românească în lupta în­verşunată pe care Europa o duce pentru înlăturarea bol­şevismului şi sublinierea cu care ziarele din lumea în­treagă sicot în evidenţă dârza vitejie românească constitue pentru noi nu numai un pri­lej de mândrie dar şi o do­vadă că lupta noastră de legi­timă apărare lupta noastră de afirmare naţională a fost înţeleasă şi că jertfele noas­tre constitues­c chezăşia erei de dreptate ce trebue să vină şi care va ţine seama de nă­zuinţele unităţii noastre na­ţionale. Catastrofale de inundaţii provocate de revărsarea fluviului Galben 3.000 de persoane s’au înecat şi peste 40.000 au rămas fără adăpost Lisabona, 29 (Rador). ** Co­respondentul agenţiei „Ştefani" comunică­ inundaţiilor provocate de revăr­sarea Fluviului Galben. întreaga regiune este amenin­ţată de foamete întrucât toate SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Decisiva germană pe Volga. — Luptele de la Stalingrad de R. SEIŞANU In urma pătrunderii trupelor germane şi în partea de nord a oraşului Stalingrad, — celelalte părţi fiind complet curăţite de cuiburile de rezistenţă încă de acum câteva zile, — se apropie căderea acestui centru de gravi­tate al dispozitivului defensiv so­vietic din sectorul frontului de sud. De fapt, scopul strategic ce a fost urmărit de comandamen­tul armatelor germane, prin bă­tălia dintre bucla Donului și Volga inferioară, a fost atins îna­inte de începerea luptelor din in­teriorul Stalingradului, în urma stabilirii unor puncte de sprijin pe Volga, la nord şi sud de a­­cest oraş. După ce trupele germane şi române au forţat trecerea Donu­lui şi au început înaintarea, în trei direcţii, spre Volga, soarta Stalingradului a fost pecetluită, cu toate măsurile extraordinare ce le-a luat comandamentul so­vietic de a apăra acest nod im­portant de comunicaţii, situat în­­tr’o poziţie centrală a frontului de sud şi deci cu o valoare stra­tegică de primul ordin. Coman­damentul sovietic n’a prevăzut însă noua tactică germană, care s’a aplicat în cursul bătăliei de mişcare dintre Don şi Volga, — tactică ce a favorizat prin inge­niozitatea sa, operaţiunea de străpungere a întregului sistem complex de fortificaţii, şi pe o lungime de 60 km., înaintarea ra­pidă a corpului blindat german pe un asemenea teren şi obţine­rea decisivei prin ruperea fron­tului Inamic pe Volga, în dreptul Stalingradului. Care a fost noua tactică ger­mană care a condus la acest re­zultat important ? In ziua de 23 August, corpul german blindat a pornit de la ca­pul de pod format pe partea ră­săriteană a Donului (cotul cel mare al fluviului), spre Volga, în direcţia Stalingrad, împărţit în trei coloane, apropiate una de alta, protejate de aviaţie şi de o numeroasă artilerie antitank şi antiaeriană. Toate aceste forţe au colaborat strâns într’un anumit dispozitiv. Aviaţia de recunoaştere, de dis­trugere şi de bombardament în picaj, care a însoţit corpul blin­dat, a uşurat mult înaintarea co­loanelor de tancuri în acea re­giune pustie, acoperită de o reţea deasă de fortificaţii, de câmpuri minate şi de curse întinse oare­lor blindate, atât prin informa­ţiile precise date de observatorii din avioanele de recunoaştere, asupra mişcărilor şi poziţiilor inamicului, cât şi prin distruge­rile masive efectuate de avioa­nele de bombardament în zonele fortificate. După ce corpul blindat a stră­bătut o parte din această regiune, a fost atacat din trei părţi deo­teh­nic dispozitiv defensiv, prote­jat de artileria antitank şi anti­­aerană, care a întreţinut un foc continuu împotriva tancurilor şi avioanelor sovietice, provocându­­le pierderi mari. In asemenea condiţii, corpul blindat german a putut rezista, fără să sufere pier­deri, până au sosit celelalte forţe germane apropiate, cari au inter­venit în luptă. Din acel moment corpul blindat german, odată re­­câşti­gându-şi libertatea de ac­ţiune, prin înfrângerea formaţiu­nilor blindate sovietice, a conti­nuat înaintarea rapidă spre Vol­ga, exploatând noua situaţie fa­vorabilă ce s’a creiat prin apli­carea cu deplin succes a nonei tactice. In asemenea condiţii, întreg sistemul de fortificaţii eşalonat pe o mare adâncime a fost stră­puns şi coloanele blindate ger­man,, au atins obiectivul strate­gie. Atunci s’au organizat cele două baraje puternice, la nord şi sud de Stalingrad, pe când oraşul cu apărătorii săi, a rămas, de fapt, aproape blocat. Faza decisivă a bătăliei de miş­care dintre Don şi Volga, în care marile unităţi germane şi româ­ne, sprijinite de aviaţie, au în­frânt rezistenţa aprigă a forţelor sovietice concentrate în faţa Sta­linofradului, s’a terminat prin ob­ţinerea scopului strategic ur­mărit. Din moment ce trupele ger­mana şi române au fixat barajele lor pe partea occidentală a flu­viului Volga, cleştele s’a strâns în jurul oraşului, transformat în fortăreaţă de inamic, iar comuni­caţiile ferate şi fluviale spre Sta­lingrad­, au rămas tăiate. De fapt, tocmai în punctul cel mai sensibil şi important, acolo unde era sudura strategică a dis­pozitivului defensiv sovietic, în­tre centru şi sud, a intervenit străpungerea şi deci, decisiva. Astfel, armatele sovietice dela sud, prin paralizarea centrului lor de gravitate dela Stalingrad, prim ruperea frontului lor în două; prim tăierea a trei comunicaţii ferate principiale, ca şi prin o­­prirea navigaţiunii pe Volga in­ferioară, se găsesc într’o situaţie şi mai critică. Luptele din inte­riorul oraşului Stalingrad, care au urmat, n’au avut alt rost de­cât prelungirea unei rezistenţe inutile din partea forţelor sovie­tice, care au avut misiunea să apere o zonă fortificată ce nu mai prezenta interes militar, din moment ce decisiva bătăliei s’a produs pe Volga, şi deci Stalin­grad era şi este zăvorit de for­ţele germane şi române. Eri, alte atacuri inamice ce s’au dat în partea dinspre nord a o­­raşului Stalingrad, s’au prăbuşit. In regiunea dela sudul fluviu­lui Terek din Caucazia de nord­est, ca şi în regiunea muntoasă, acoperită de păduri de la nord­est a Caucaziei, trupele germane au ocupat mai multe poziţii în­tărite. In celelalte sectoare ale frontului oriental, au fost acţiuni locale. In Brazaville, capitala Africei ecuatoriale franceze, au debarcat trupe americane. Prezenţa aces­tor trupe în această parte a Afri­cei occidentale este pusă în legă­tură cu un proect anglo-american de a se erei® o cale de comuni­­ca­ţie terestră şi aeriană între America-Africa şi Orientul mij­lociu asiatic. Pe teatrul de război african (zona El Álaméin) duel de arti­lerie mai violent decât zilele tre­cute, în sectorul de nord al fron­tului. „România hotărâtoare“ Ziarul „Deutsche Allgemeine Zeitung“ elogiază vitejia armatei române Berlin, 29 (Rador). — „Deutsche Allgemeine Zeitung” publică un articol intitulat „România hotă­râtoare”, semnat de d. Hans Schu­macher. „In stadiul nouilor mari deri­ziuni de pe frontul de răsărit, spu­ne articolul, România a intrat în al treilea an de domnie al M. S. Regelui Mihai şi de conducere al Mareşalului Ion Antonescu. Ca şi pe coasta caucaziană, unde cavaleria românească a jucat un rol însemnat la cucerirea fortifi­caţiilor terestre şi marine de la Novorossisk, ultimul punct de spri­jin important al flotei sovietice din Marea Neagră, diviziile ro­mâne luptă încununate de succes, în sectorul de la Stalingrad, în­truna din cele mai înverşunate bătălii din acest război, alături de unităţile germane. Escadrilele de vânătoare româ­neşti care au intervenit în luptele aeriene de la Stalingrad au putut, in interval de câteva zile, să do­boare 22 de avioane inamice, ele având numai două pierderi. In acest timp patria îşi îndreap­tă mai mult ca oricând gândurile ei pline de recunoştinţă către fiii săi care, după victoriile din primul şi al doilea an de răzb­oi împotriva Sovietelor, într’o frăţie de arme nesdruncinată cu armata germană, au împodobit stindardul ţării cu lauri proaspeţi la Sebastopol, Don, Marea de Azov şi acum în Caucaz şi pe Volga. Este natural ca guvernul Con­ducătorului Statului român să nu cruţe nici un efort menit să men­ţină şi să mărească şi mai mult puterea de luptă şi forţa de ac­ţiune a armatei, care pentru stră­lucita ei afirmare a fost onorată de Germania prin acordarea Crucii de Fier în gradul de Cavaler la nu mai puţin de cinci generali, co­mandanţi de armată. Grija pentru armată, pentru a cărei organizare şi înarmare cu mijloace moderne de luptă Condu­cătorul Statului îşi consacră de la începutul activităţii sale toată energia, este ca şi mai înainte în mod categoric în fruntea progra­mului de luptă. Comenzile de ma­terial pentru armată au crescut în ultimii doi ani cu 130 miliarde lei, adică cu 70% din suma totală cheltuită pentru înzestrarea arma­tei de la 1938 și până la 1940. (Continuare la Ultima Oră) CARNEA A DISPĂRUT Ulf. 268 Joi 1 Octombrie 194­­8 Pagini DIRECTOR 51 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Intrarea trupelor ger­mano-române într’o periferie a Stalingrad­ului (P.**.) .....................................................................................................................................................................................................................Illllll llllllllllllifll-— BĂTĂLIA DELA STALINGRAD SE APROPIE DE SFÂRŞIT Prin telefon dela corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29 Septem­brie. — La Berlin domneşte impresia că lup­tele dela Stalingrad au început să se desfăşoare într’un tempo mai viu, fapt ce pare confirmat şi de ştirile sosite din Londra. Atacul german de până acum împotriva Stalingradului s’a dat cu cunoscuta cruţare de oameni şi de material din partea con­ducerii germane şi din această cauză a progresat mai încet. To­­tuiş, ocuparea lentă a oraşului a ajuns atât de departe, încât cea mai mare parte a Stalingradului se află azi în mâinile germani­lor. Se poate deci presupune că ne aflăm în ultima fază a ulti­mei etape, care se desfăşoară în partea de Nord a oraşului. De altfel, ţinta strategică germană a fost atinsă în momentul pătrun­derii până la fluviul Volga. Po­sesiunea oraşului nu este altceva decât o întărire permanentă a a­­cestei poziţii. Este interesant faptul că aten­ţiunea opiniei publice germane este îndreptată acum mai mult spre Caucaz, unde trupele ger­mane au realizat noui progrese, în regiunea Terek, cu toată re­zistenţa înverşunată a bolşevici­lor. ♦ La Berlin sunt urmărite de mai multe zile, cu toată atenţiu­nea, discuţiile violente dintre Moscova şi Londra, În urma vi­zitei d-lui Wiilkie, bolşevicii au cerut din nou înfiinţarea celui de al doilea front. Cercurile gu­vernamentale britanice au res­pins categoric această cerere, despre care presa apropiată d-lui Churchill nu publică niciun cu­vânt. Ziarele americ­ane critică în mod violent pe d. Wiilkie, din cauza pretențiilor acestuia de a se creia un al doilea front. Ast­fel, „New-York Herald Tribune“ declară că d. Wiilkie încearcă să împingă, prin propaganda lui, Anglia și America într’o aven­tură. D. Attlee, locțiitorul d-lui Churchill s’a pronunțat deaseme­­nea în mod categoric împotriva cererii d-lui Wiilkie, de a se creia Un al doilea front. * Un eveniment important este scufundarea vaselor de transport din Atlanticul de Nord. La Ber­lin se crede că cu această oca­zie s-au înnecat peste 10.000 sol­daţi, deoarece cele trei vase de transport moderne erau pline cu soldaţi. Cercurile oficiale brita­nice au desminţit aceste ştiri, însă unele cercuri anglo­ ameri­­cane declară că desminţirea nu ». Kerl in Berlin, 29 (Rador). ■— In secto­rul central al frontului de răsărit avioane germane de luptă au pă­­truns în ziua de 28 Septembrie de­parte în spatele frontului inamic şi au atacat cu bombe de calibru greu liniile de cale ferată, pe care le-a distrus în mai multe locuri. Şinele şi instalaţiile de pe ram­pe din mai multe noduri de cale ferată au fost grav avariate, iar câteva trenuri de marfă, care se cererile onciale britani­ce vor trebui să recunoască adevărul, aşa cum au făcut şi altă dată. Este fără îndoială că şi trupele germane au suferit pierderi, dar ele nu sunt nici pe departe aşa de mari şi de importante ca cele de la Verdun. Războiul tehnic modern, spune nota oficială pe care o ci­tăm ,nu mai permite inamicului o rezistenţă atât de îndârjită ca în timpul războiului mondial. In condus situaţia Sov trebue privi­tată. Din sursă bolşevicii pi soldaţi. A d­e adevărata *? oricare altă despre suci îndreptau spre front, au fost in­cendiate. In acelaşi timp, avioane germane Stuka bombardau concentrări de tankuri şi baze de plecare la atac inamice din regiunea situată la nord de Rjev, pricinuind bolşevi­cilor atât pagube în material de tot felul, cât şi pierderi de oa­meni. Avioanele de vânătoare germa­ne din escortă au doborît 6 avioa­ne bolşevice în lupte aeriene. Ascunde opiniei publice pierdere unor trupe atât de numeroasi Hai flewrfimfi janin ma­i tâ­r­ii Lupta pentru Stalingrad şi--a reluat caracterul războiului de mişcare Berlin 29. (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Rador“ trans­mite : In lupta pentru Stalingrad, tru­pele germane au reuşit să pătrun­dă şi în partea de nord a oraşu­lui. In cercurile din Berlin se subli­niază că lupta pentru Stalingrad, care a fost câteva zile staţionare, şi-a reluat caracterul războiului de mişcare şi se crede că desvol­­tarea operaţiunilor se va produce acum într’un ritm mai accelerat. In ce priveşte comparaţia ce se face între Stalingrad şi Verdun, se spune aci că junta pentru Stalin­grad poartă cu totul alt caracter decât acela pe care l-a avut în ultimul război mondial Verdunul. Activitatea avioanelor germane in Aviaţia germană a atacat cu succes un câmp de aviaţie de la Nord de Murmansk Berlin, 29 (Radohf). — înaltul co­mandament al forţelor armate a­­nuinţă că avioane de luptă germa­ne au atacat cu succes, în noaptea de 28 Septembrie, un câmp de a­­viaţie bolşevic situat la nord de Murmansk. Cu toată puternica rezistență a artileriei antiaeriene inamice, a­­vi­o­anele de luptă au aruncat bom­bele lor timp de aproape o oră, profitând de o bună vizibilitate, asupra clădirilor și a pistelor de decolare. Depozite de benzină au luat foc. S’au produs două mari explozii. Scurt timp după aruncarea pri­melor bombe a izbucnit un mare Incendiu în partea vestică a aero­dromului și un fum gros s’a ridicat în văzduh. Bombe care au făcut explozie printre hangare au nimicit mai multe avioane bolșevice. Aerodromuri britanice din Vestul deltei Nilului atacate de aviaţia germană Berlin. 29 (Rador). — In ziua de 28 Septembrie, avioane uşoare de luptă germane a dat atacuri ra­zante împotriva unor aerodormuri britanice situate la vest de delta Nilului. înaltul comandament german a­­rată că avioanele germane au a­­tacat în valuri succesive, pornind de pe frontul d au bombardat c acrodormurile șoselei spre Alej parte spre delta Aceste atacuri te de succes, p Iui stricăciuni ii SITUAȚIA LUPTELOR DIN MAI Vichy, 29 (Rador). — Co- [ nit dela căderi responden tul n xi *­ “ I !-••

Next