Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)

1942-10-01 / nr. 268

m Pentru Toamnă cereţi la toate magazinele. Ciorapul de mătase preferat DARLING ZEPHYR Fin, elegant şi rezistent Pentru Engros, se fac comenzi direct la Fabrica „TEX©66 S. A. , Bucureşti, Sabinelor 8 Telet. 3.97.88 De vânzare Instalaţie mică complectă pentru industria de cauciuc, compusă dintr’un varz, cazan de aburi, presă de mână şi matriţe pentru tălpi şi tocuri Telefon 1.01.26, Str. Aprodul Purice, 5 trat SE CAUTĂ ȘEF DE ATELIER tab­ă de precizie pestre Speri­­e Radio _______ Telefon 34830­0 IMOBIL EXTRA LUXOS cu vederea spre lac. PARCUL JIAnu un apartament, se poate folosi și ca 3 apartamente, compus din : demi­sol, parter, etaj, 9 camere stăpân cu saloane de 1.0/6 , 7/6 etc. foarte elegante, 2 băi, 2 bucătării, foarte multe dependinţe, 5 camere de servitori, pivniţe de zarzavaturi şi vinuri, terase, garaj, Calorifer auto­mat, vinde agenţia Costescu, Str. Sarmisegetuza 1 (Colţei). 13 Casă de import textile şi galanterie CAUTA REPRESENTANŢI bine introduşi în oraşele principale din ţară Adresaţi oferte GHEORGHE ROLESCU Reprezentanţe şi Import Bucureşti str. Felix 5 Cinci Milioane Caută fabrica de bere din Nordul ţării, în plină funcţiune, pentru doi ani. Capital şi venit sigur. Oferă 25% participate. Numai oferte serioase, la ziar sub: „BUCOVINA“ 175 G. 1 ARTRITICIATENŢIE/ MINERALIZAŢI APA CU LITHINES VICHYTILLAT CONŢIN SĂRURI VERITABILE DIN BASINUL VICHY „GKASA“ combate impotenţa ută la întinerire, la dobândirea h­uriei de viaţă ,a virilităţii, a su­­riorităţii. OKASA este un prepa­­rt hormonic străin după normele r Lahusen. De vânzare la toate rmaciile şi drogueriile din ţară. Cutia mică Iei 456, iar cutia mare Iei 846. Literatura gratuită trimite la cerere Laboratorul „M­FAR”, s. a. r. Secţia ştiinţifică B. Bucureşti-Progresul, Şoseaua Giur­giului 24. 52 Vin Extra Rubiniu Chiţorani — Valea Călu­ I gătească, vinde eftin în detaliu, la sticle înfun­date, producătorul. Aleea Suter 15. Telefon 4.66.11. 6071 Lucratoare la Strick-maşine pentru mâ­nuşi şi ciorapi, se caută spre imediată angajare. A se adresa: Papadopol, Ţepeş Vodă 146. 17 I­n lin angajează mecanici specialişti pentru com­­­presoare Predau Atelier SĂPUNĂRIE in funcţie, cartier Traian. Capacitate cazane 1.000 kgr. Serioşi ziar sub 227 F. 7 PUBLIGAŢIUNE La Căminul de Studente Nr. 3 din Str. Basarabiei Nr. 7, se caută : 1. Spălătoreasă fără băr­bat, cu acte în regulă, a 2.600 lei lunar, mâncare și uni­formă. 2. Trei fete de serviciu, fără bărbat, cu acte în regulă, a 2.000 lei pe lună, uniformă și mâncare. Directoarea Căminului, M. Greceanu [7" care a a­părut azi 30 c. VITEJILOR NOŞTRI OSTAŞI Colaborează umoristul de mare talent (colonelul) GH. BRAESCU închină pagini CTMIVEl­ SÜT! CALENDAR MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE Ortodox : Gri­gore al Armeniei. Catolic : Ieronim. Protestant : Gerold. Matei Basarab este ales Domn al Munteniei (1633). Răsăritul soarelui 6,11; apusul soa­relui 17,59. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Septembrie 1904. Are loc o întâmplare tragică la Curtea de Casaţie din Bucureşti. Iată faptul : Constantin Mărăci­neanu, osândit de Curtea cu juraţi la 12 ani muncă silnică, pentru omor săvârşit în calis.­ Şerb­an­ Vodă, se prezintă în faţa Curţii ca recurent. El era apărat de avocaţii Iancu Brătescu şi Al. Şonţu. Curtea era compusă astfel : preşedinte Buicliu, membri: Economu, Duca, Kivu, Iu­lian şi Şişman. Foarte multă lume venis­e să a­uză rezultatul, fiindcă asupra cazului Mărăcineanu era con­troversă, nici un fapt material neve­­­­nind să confirme verdictul.­­ După pledoarii Curtea se retrage, dar peste un sfert de ceas adusân­d sentinţa, recursul era respins. Mără­­­­cineanu rămâne consternat, apoi­­ se repede, dă la o parte pe cei doi soldaţi ce-i păzeau, smulge arma din mâna unuia şi o aruncă în mijlocul sălii. Apoi scoate un revolver şi trage mai multe focuri asupra ju­decătorilor. O panică neînchipuită cuprinde pe toţi şi toţi fug care în­cotro. Mărăcineanu, cu revolverul în mână, aleargă prin sală şi trage, in­tră în camera procurorului general Statescu, îl vede şi trage asupra lui, fără a-l nimeri. Mărăcineanu străbate Palatul de justiţie cu re­volverul în mână, ese din palat ur­mat de public şi sare îrotr’o birje strigând birjarului să mâne. Bir­jarul speriat sare de pe capră şi fuge. Mărăcineanu ia hăţurile cu o mână, ţine revolverul cu cealaltă şi porneşte într’o goană nebună pe Ca­lea Rahovei... Este prins cu mare greutate. Curtea de casaţie s-a trans­format în Curte criminală şi l-a con­damnat la muncă silnică pe viaţă. George Dincă RADIO MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE RADIO ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­ 8:00. ORA DIMINEŢII : Des­chiderea emisiunii ; Radio jurnal ; Concert de dimineaţă ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12,10: Emisiune specială în limba rusă. 12,25: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12,55: Deschiderea emisiunii: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13,50: Ştirile serviciului german. 14,00: Radio jurnal. 14,20 : Muzică variată (discuri). 14,30: ORA RĂNIŢILOR : Orches­tra de Salon, dir. de Gh. Şerbăne­­scu. 15,30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 18,10: Emisiune specială în limba rusă. 18,20: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19,00: Deschiderea emisiunii: ORA TINERETULUI : Jurnalul tineretului. 19,15 : D-na Constanţa Chirulescu (voce). 19,30: ORA FEMEII : D-na Gabriela I Barca.­­ 19,45: Muzică variată (dscuri). 19,50: ştirile serviciului german. 20,00: Radio jurnal. 20,10: Muzică variată (discuri). 20,20: Jurnal în limba turcă. 20,35: Muzică variată (discuri). 20,40: Universitatea Radio . Prof. Ion Simionescu : Omul şi cerul. 21,00: ORA GERMANIEI. 21,45: Quartetul de tromboni al Fanfarelor Comandamentului German din Bucureşti compus din d-nii: Jä­ger, Schulz, Loren­; şi Köhn. 22,00: Radio-jurnal ; Sport. 22,20: Romanţele noastre-prezentare muzicală de Horia Furtună. 23,00: Muzică variată uşoară (disc.). 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280,9 metri 13,00: Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei Jocuri şi cântece ro­mâneşti (discuri). 13,30: Radio-jurnal (I). 13,45: Instrumente diferite (di­scuri). 14,05: Muzică uşoară (discuri). 15,00: închiderea emisiunii. 18,30: Deschiderea emisiunii. Muzică de cameră (discuri). 19,00: MOLDOVA PITOREASCA — Prof. I. Cârţa : Ţinutul Bălţi. 19,15 : Lieduri (discuri). 19,45: Muzică hawaiană (discuri). 20,00: CONFERINŢA — D. colonel Zamfirescu : Cum se poate creia pin muncă noul terenuri de cultură. 20,15: Canzonete (discuri). 20,30: Concerto grosso pentru jazz și orchestră de Kiinnecke (orch. fi­larmonică din Berlin dirij. de autor). 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15:. SEARA DE TEATRU — „Bucu­ra Casei“ comedie în 3 acte de Anicet Bourgeois. 22,30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21,40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22,20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22,40: Emisiune în limba franceză. 22,50—23,00: Emisiune în limba en­gleză. JOI 1 OCTOMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m­. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­ 8.00. ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea e­­misiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.10: Emisiune specială în limba rusă. 12.45: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.55: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Societăţii Rom. de Editură. voce Gică Petrescu. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra C. Tandin-voce Maria Tănase şi A­­lex. Grozuţă. 15.30: Reportagii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 18.10: Emisiune specială în limba rusă. 18.20: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.00: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Nicolae Cireş-voce Nicu Stoe­­nescu. 19.30: D-ra Lenu­ta Boldur cu an­samblul său. 19.50: ştirile serviciului german. 20.00: Radio jurnal. 20.00: Muzică variată (discuri). 20.31: Jurnal în limba turcă. 20.35: Muzică variată (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ovidiu Papadima: Mărturii ale tre­cutului în folklor. 21.00: Concertul simfonic al Orche­strei Radio, dir. Const. Bobescu. 22.00: Radio jurnal; sport. 22.20: Concertul Orchestrei Radio, dir. Ion Hartularu-Darclée-voce Ady Vintilă. RADIO— MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii — în­vățătura zilei. Muzică pentru orches­tra de salon (discuri). 13.30: Radio-jurnal (I). 13.45: Orchestra Toader Mihai. 14.40: Sfaturi medicale pentru ti­neret. 14.50: Cântă Rodica Bujor (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Mar­şuri române şi germane (discuri). 19.00: CRONICA VIEŢII MOLDO­VENEŞTI. 19.15: Muzică pentru masă (discuri). 20.00: CONFERINŢA d. Ing. An­­driescu-Cale: Problemele hidraulice ale Moldovei. 20.15: Orchestra populară Grigoraș It­cu (discuri). .35: D. Aurel Alexandrescu-voce. 21.00: Concert simfonic (discuri). 22.15: Muzică corală (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune în limba en­gleză. NOUI CLĂDIRI IN JUDEŢUL ARAD Lipsa muncitorilor zidari şi tâmplari Arad, 26 Septembrie­­ Programul ce şi-a propus pre­fectura judeţului să-l realizeze pe teren în actuala campanie de lucru — parte organică dintr-un program mai vast extins pe timp de trei ani — a format subiectul m­ai multor corespondenţe publi­cate în urmă cu luni, de ziarul nostru. Cu prilejul unei călătorii fă­cute în judeţ, pe linia Crişului Alb până la Hălmagiu, am avut prilejul să constatăm că proec­­tele prefecturii nu au rămas nu­mai simple intenţii, ci că se lu­crează intens pentru traducerea cât mai grabnică a lor în reali­tăţi. Astfel, la Sebiş a fost ridi­cată şi pusă sub acoperiş clădirea băii populare edificată în ime­diata apropiere a comunei, pe drumul Butenilor. Baia populară va avea instalaţii de aburi, du­şuri, sală de odihnă şi toate de­pendinţele necesare. La Vârfurile, pe bazele puse în urmă cu ani de echipele regale, lărgite şi amplificate, a fost în­cepută — şi probabil acum pusă sub acoperiş — clădirea centra­lizatoare a tuturor autorităţilor din comună, inclusiv cămin cul­tural şi baie populară. Lucrările sunt executate, în ambele locuri, în regia proprie a prefecturii şi sub directa supraveghere a ser­viciului tehnic judeţean prin ar­hitectul şef al judeţului. In alte părţi ale judeţului — Hălmagiu, Moneasa, etc. se exe­cută alte lucrări, în aceleaşi con­diţiuni. Importanţa acestor lucrări nu poate scăpa nimănui, căci pe lângă că se înzestrează populaţia judeţului cu seamă de instituţiuni de real folos, populaţia din regiu­nile sărace în care ele se fac, are o sursă de câştig. Vorbim despre aceste lucrări, nu putem scăpa prilejul de a menţiona acoi o gravă problemă : lipsa lucrătorilor zidari şi tâm­plari. Lipsa acestora este deter­minată. Lipsa acestora este determinată de mirajul pe care-l reprezintă pentru copiii ţărani profesiunile mecanice, azi atât de bine retribuite. Fiecare vrea să fie mecanic, şofe­r, conducă­tor de tractoare sau specialist într’o ramură din cele căutate azi. Este adevărat că azi mecani­cii şi muncitorii mecanici spe­cializaţi a­u o retribuţie excelentă, însă nici salariile muncitorilor zidari şi tâmplari nu sunt mai prejos. Apoi, epoca de utilizare la maximum a fabricilor va dura numai până la încheerea păcii. După aceia va începe epoca de reconstrucţie şi de refacere a o­­raşelor şi a satelor. Dar cu cine, dacă nu se pregătesc de pe acum muncitorii necesari ? Vom re­curge din nou la muncitori şi specialişti streini, scoţând banul din ţară sau împănând din nou oraşele şi satele cu venetici după ce am scăpat de ei ? Iată o problemă asupra căreia trebue să mediteze nu numai populaţia de la ţară care vrea să creeze o altă soartă copiilor, ci şi autorităţile şi conducătorii şcoli­lor profesionale, atât de aglome­­rate în toamna aceasta de soli­citanţi şi de cei rămași pe dina­fară. s. mic. V­ÂNĂTORI Cooperativa Vânătorilor şi pescarilor Sportivi din România aduce la cunoştinţa Domnilor M­embri, că a sosit un nou stoc de cartuşe încărcate cu pulbere fără fum. Distribuirea cartuşelor începe din ziua de 28 Septembrie 1942 şi se va face între orele 1594 şi 1944 la sediul Cooperativei, Strada Polonă Nr. 8. Prețul de desfacere este următorul: Cartușe Wolff cu pulbere J.B. calibrul 12 cu lei 16 bucata » »» », W » ,r 16 ,,­­» 16 „ »» 9, 99 99 99 20 ,, , 15 9, 9» 99 Perfect ,, „ 12 ,, „ 17 „­­9 ,9 9, 9, 16 „ „ 16 »9 99 99 9, 20 99 16 9. Termenul de ridicare este până la 30 Noembrie 1942, după care dată Cooperativa nu mai păstrează stocul cuvenit acelora ce nu Ie-au ridicat. La ridicarea cartușelor se va prezenta permisul de vânătoare și permisul de port-armă pe anul în curs. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE __ . 44 Cronica dramatică Teatrul Municipal. ■— „Marga­reta: 3“, comedie in 3 acte de Fritz Schwiefert „Teatrul Municipal” a deschis stagiunea cu „D’ale Carnavalu­lui”, comedia­ farsă a lui Cara­­giale, după care a urmat repre­zentarea, în bune condiţii de in­terpretare şi punere în scenă, a unei comedii moderne germane „Margareta: 3” de Fritz Sch­wiefert, în versiunea românească făcută de d. Radu Beligan. Ti­tlul piesei, „Margareta: 3”, care pare o formulă matematică, in­dică un singur personaj femenin ce apare în apartamentul locuit de trei prieteni tineri, Ludwig, Karl şi Lorentz, sub nume şi as­pecte diferite, spre a juca cu fie­care în parte comedia amorului. Cei trei prieteni, care trăesc liniştiţi împreună, serviţi cu de­votament şi inteligenţă de un fecior experimentat şi stilat, se pomenesc deodată într’o situaţie neprevăzută din cauza apariţiei unei femei necunoscute, ciudate şi tulburătoare, ce i-a provocat să dezvăluiască preferinţele lor în domeniul amorului. Fiecare doreşte să fie iubit de un anumit tip de femeie, care să întrunească condiţiile idealului lor în materie de psiho-fiziologie a amorului. Se cristalizează ast­fel trei tipuri: femeia modernă lipsită de prejudecăţi şi senti­mentalism; femia aventurieră şi „fatală” personală şi amorală ; femeia burgheză sentimentală. Frumoa­sa necunoscută, care îşi face apariţia în apartamentul ce­lor trei tineri, sub numele de Mar, Rita şi Margareta, joacă ro­lurile celor trei tipuri de femei, corespondente „idealurilor” lui Ludwig, Karl şi Lorentz, în aşa condiţii, încât nici unul nu bă­nueşte că sunt prinşi într’o cursă. Un incident oarecare se iveşte în cursul desfăşurării farsei, care contribue la dezvăluirea adevă­rului. Cine era acea necunoscută şi ce scop a urmărit ea angajân­­du-se într-o asemenea aventură riscantă ? Autorul ne informează în sce­na rezervată deznodământului cu explicaţii, că o tânără fată, ones­tă şi burgheză, vecină cu cei trei tineri, provocată de indiferenţa acestora, a încercat să-i atragă în cursă, spre a se răzbuna şi a face ea însăşi o experienţă ino­fensivă înaintea căsătoriei sale cu alt personaj ce nu este in­trodus de autor în scenă, fiind de prisos pentru demonstraţia te­mei sale. Fireşte, situaţia este forţată, ca şi explicaţia aventurei ris­cante a fetei oneste şi îndrăz­neţe, chiar sub titlul de expe­rienţă. Autorul a reuşit însă prin con­strucţia acestei comedii - farsă, prin textul său convenabil, prin dialogul vioi şi scânteetor, ca şi prin prezentarea şi definirea ce­lor patru personagii, să capteze atenţia publicului, ba chiar să-i amuze. N'a reuşit însă să găseas­că un deznodământ anecdotei sale, de­sigur ca să evite bana­litatea şi de aceea comedia „Margareta­ 3”, prezintă carac­teristica comediilor - proverbe franţuzeşti, sau italiene, cu o bună ţinută şi o fineţe de spi­rit remarcabilă. Interpretarea excelentă, ca şi decorurile şi punerea în scenă a d-lor Traian Cornescu şi Mihail Zirra. Personajul principal al fetei, ce apare în trei tipuri de femei deo­sebite, a găsit în d-na Mia Coca o interpretă inteligentă, vioaie şi cu mijloacele necesare unei comediene de cea mai bună ca­litate, D. Coty Hociung remar­cabil în rolul feciorului stilat, Jean, prin ţinuta şi jocul său con­centrat. Deasemenea, d-nii Geor­ge Sion, Gheorghe Măruţă şi Do­rel Urlăţeanu, au schiţat în li­nii sigure tipurile simpatice ale celor trei prieteni şi s’au menţi­nut în toate scenele, în nota po­trivită situaţiilor. ROMICUS Conferinţă administrativă la Odesa Expunerea d-lui guvernator al Transnistriei Duminică, 21 Septembrie, s-a ţi­nut în palatul Direcţiunea agri­culturii din Odesa o conferinţă administrativă la care au luat parte organele superioare admi­nistrative din întreaga Transni­­strie. Cu acest prilej d. Gh. Alexia­­nu, guvernatorul Transnistriei, a făcut o expunere asupra situaţiei agricole. In pr­ivinţa însămânţărilor de toamnă, să se lucreze pe teren — a spus d-sa. Formele de viaţă nu stau în hârtii. Localnicii nu cunosc prea bine cultura porumbului. Să se ia mă­suri pentru a nu se culege crud şi a se depozita în magaziile din gări pentru că hambarele de la col­hozuri sunt stricate­ şi cu scân­durile deblocate cu greutate din stocul de război se pot repara mai uşor aceste magazii. Nu tre­­bue să se piardă nici o producţie şi de aceea jandarmii agricoli au primit instrucţiuni cum să pă­zească recolta. In judeţele din sud, unde şo­selele sunt impracticabile în caz de ploaie, transporturile la gări se vor face imediat, pentru că a­­vem mijloace de transport sufi­ciente, dar trebue utilizate la ma­ximum. Nu se admite în timpul săptă­­mânei nici un târg. Trebue orga­nizată munca evreilor şi a ţigani­lor; cine nu vrea să muncească va fi trecut dincolo de Bug. Pentru sporirea producţiei ani­malelor se vor reface staţiile de montă artificială, selecţionând a­nimalele de prăsilă, trimiţân­­du-se în special în judeţele defi­citare. Din cauza secetei şi din cauza lipsei de lapte, producţia de unt a scăzut. Trebue să se mărească producţia prin orice mijloace. Nu se admite nici o ezitare. Se vor face vânători de iepuri, care în regiunea Nistrului aduc pagube considerabile agriculturii; din blăni se vor face mănuşi pen­tru ostaşi. Să se institue în fiecare judeţ, premii pentru stârpirea şobola­nilor de câmp, care distrug a­­proape 20% din recoltă. Fiecare locuitor este obligat să lucreze o pereche de ciorapi şi mănuşi de lână pentru ostaşii germani şi români de pe front. Este o datorie de onoare a fiecă­ruia dintre noi, pentru a ajuta pe cei ce ne apără graniţele. Să se pună o deosebită grijă la recoltarea cânepei şi a inului şi îndreptate la fabrici, pentru a se fabrica saci, şleauri, guri de ham, etc. Recolta bogată de sfeclă din Transnistria este o adevărată mană cerească. Se va dirija sfe­cla­­La fabricile respective de za­hăr, unde s’au asigurat din timp cărbuni de Silezia şi antracit, dis­tribuiţi în cantităţi suficiente. Fa­bricile din Nord, vor prelucra şi sfecla din Basarabia. Judeţele cari au zahăr, să in­tensifice prelucrarea fructelor în marmelade, compoturi şi dulce­ţuri^_________________ ___________ CRONICA SPORTURILOR CAMPIONATUL NATIONAL AL ROMÂNIEI Joi 1 Octombrie 1942, se vor des­făşura pe terenurile Tenis Clubului C.F.R. din b-dul Elisabe­ta nr. 70, match-uriile campionatului naţional de tenis al României pentru anu­l 1942. D. general Oreacanu, director ge­neral C.F.R. a acceptat patronajul acestui Campionat, înscrierile se vor trimite până mâine Miercuri pe adresa d-lui ing. L. Vasu, comisar general pentru or­­ganizare. Se vor discuta toate competiţiunile categoriei­­E-a precum şi simplu d-ni şi d-ne pentru categoria II-a şi juniori. Trage­riile la sorţi se vor face Miercuri 30 ort, ora 18. TURNEUL DE LA BRATISLAVA VENUS S-A COMPORTAT ONORABIL Sâmbătă şi Duminică desfăşu­rat la Bratislava turneul footballistic la care au participat Viena, S. K. Bratislava, Gradjansky şi Venus. Foş­tii noştri campioni naţionali au ce­dat onorabil în ambele zile și la a­­celaș rezultat. Turneul a fost câștigat de cam­pioana croată Gradjansky, aceasta fiind în fruntea clasamentului. Rezultatele tehnice înregistrate în cele două zile ale turneului sunt următoarele : In prima zi: S. K. Bratislava—Venus 2—1 (1—0), Viena—Gradjansky 3—3 (3—0). In cea de a doua zi. Gradjansky — Venus 2—1 (1—1). Viena — Bratislava 6—5 (5—1). Jocurile au fost urmărite de un public numeros printre care nume­roase personalităţi civile și militare. RUGBY Rezultatele primei etape a campionatului regional Duminică s’au disputat primele jocuri de rugby contând pentru cam­pionatul regional. Rezultatele înre­­gistrate sunt următoarele : CATEGORIA ONOARE Stadiul Român — Viforul Dacia 6—3 (0—3), P. T. T. — C. F. R. 13—6 (5—3), T. C. R. — R. C. 13 16—3 (8—3). JUNIORI A. C. T. — T. C. R. 14—3 (0—3). Stadiul Român — Viforul Dacia 3—0 (3—0). Sportul Studențesc — Victoria 23—6 (Î1—0). 17 jucători selecţionaţi in vederea jocului cu Croaţia Comitetul federal a ţinut aseară o importantă şedinţă in cadrul căreia s’a alcătuit primul lot în vederea jocului cu Croaţia. El este următorul: Portari: Sadovsky. Fundaş­: Moldoveanu, Ghiuri­ţan, Iliescu. Mijlocaş:: Wetzer III, Dragan, Constantinescu-Grecu, Pepelea şi Siclovan, înaintaşi: Beraru, Filoti, Radu Florian, Andrei Rădulescu, Hamis, Mihăilescu, Iordache şi Bogdan. Primul antrenament va avea loc mâine pe A.N.E.F. sub conduce­rea antrenorului federal d. Jean Lăpuşneanu. SPORTUL PESTE HOTARE Bruxelles, 28 (Rador). — In cadrul campionatului naţional de football s’au înregistrat următoarele rezul­tate : Sport Gantoise — Olymic Sp. 2—l. F. C. Mecheln—Sp. Forestoise 4—l. White Star — Boom 5—0 C. S. Bruegge — Lerschen 5—3, Endracht — Antwerpe î F. C. 2—l. Anderlecht — Standard 5—l. Reerschot — Tilleur 3—0 Racing C. B — Union St, Gil­­loise l—0. Milano, 28 (Rador) — Terminăndu­­se concursurile internaţionale de a­­tletism ale tineretului european, cla­samentul pe naţiuni este următorul: TINERI l) Italia ; 2) Germania. FETE I l) Germania; 2) Italia; 3) Olanda. Dăm mai jos alte rezultate atletice ale întâlnirilor de pe stadion : TINERI loc m. : l) Mladeck (G.) Îl sec. 400 m.: 1) Siero (Sp.) 49, 4 sec.; 2) Wanzeele (Belg) 49,5 sec. 800 m. : l) Kern (G.) I : 50,7 sec.; 2) Gudd­­c (Cr.) I : 56,8 sec. 4x100 m.: 1) Italia 43 sec.; 2) Ger­mania 43,1 sec. 4x400 m.: 1) Italia 3 : 22,4 sec.; 2) Germania 3 :25,9 sec ; 3) Ausnia 3 : 29,6 sec. FETE 106 m.: 1) Zelezniak (G). 12,4 sec.; 2) Schwanik (G.) 12,5 sec. 80 m. garduri : 1) Domagalla (I.) 1?.l sec ; 2 Franco (I) 12,3 sec. 4xloo m.: 1) Germanal 48,8 sec. ; 2) Italia 50,2 sec.; 3) Olanda Ş3,l sec. Anul al 59-lea Nr. 268 Joi 1 Octombrie 1942 SITUATIA PE TEAT­RELE DE RAZBOI (Urmare din pag. I) In apropiere de coastele Ame­­rii­ei de nord şi Africei occiden­tale, alte submarine germane au atacat şi scufundat 11 vase de transport. Toate căile de comu­nicaţie principale din Atlanticul de nord şi central, care au rami­ficaţii în Oceanul îngheţat de Nord, în direcţia Murmansk-Ar­­­hanghelesk, în marea Antiid­ar (Caraibelor), în direcţia canalului Panama şi a golfului Mexic, în­tre care este şi calea britanică a „Capului”, ce ocoleşte Africa şi se îndreaptă spre India, golful Fersic, Marea Roşie şi Australia, sunt ameninţate de submarinele germane şi japoneze cu mare rază de acţiune, cu viteză superioară celor din trecut, cu o forţă de re­zistenţă sporită şi cu mijloace puternice de atac şi de apărare. Faptul că submarinele germa­ne, fără concursul vaselor de răz­boi de suprafaţă şi al avioanelor, pot să atace convoiurile cele mai puternic protejate de unităţile marinei anglo-americane, să sus­ţină zile întregi lupte, fiind des­coperite, împotriva lor şi să-şi în­deplinească misiunea în aseme­nea condiţiuni, dovedeşte capaci­tatea lor ofensivă şi defensivă şi slăbiciunile mijloacelor anti-sub­marine. R. S. Expunerea d-l­ui Ribbentrop (Urmare din pag. I-a) al doilea front, încercată dealt­fel la Dieppe, este, după părerea d-lui Ribbentrop, tot atât de e­­femeră. Dar chiar dacă anglo­­saxonii vor face noui încercări, „trupele germane — a subliniat d. Ribbentrop — sunt gata pen­tru noui acţiuni şi pentru noui misiuni de acest fel“. „Germania şi aliaţii săi sunt actualmente atât de puternici — a adăugat d. Ribbentrop — încât încercările de a se constitui un al doilea, un al treilea, un al pa­trulea sau un al nu ştiu câtelea front, de care vorbeşte cu mult zgomot Roosevelt, nu pot în nici un caz opri paralizia Uniunii Sovietice”. După această expunere a situa­ţiei critice în care se găsesc so­vieticii, situaţie care se agra­vează din ce în ce şi care justi­fică convingerea în apropiata înfrângere definitivă a puterii de rezistenţă sovietică, d. Rib­bentrop a subliniat succesele morale ale forţelor axei pe în­­tinsul mărilor. „Sunt convins — a spus d. Ribbentrop — că puterile pac­tului tripartit au scufundat in cursul anului trecut cel puţin dublu, dacă nu chiar mai mult, tonajul comercial inamic pe ca­re englezii şi americanii l-au putut construi în această peri­oadă”. Şi convingerea d-lui Ribben­­trop este că oricât ar construi în viitor englezii şi americanii, puterile pactului tripartit vor putea scufunda cu mult mai mult decât se va construi. In partea finală a expunerii sale — după ce a arătat că prin cucerirea Ucrainei şi a regiunei Donului şi Kubanului a fost a­­sigurată hrana pentru întreaga Europă şi că în ce priveşte ma­­teriile prime puterile pactului tripartit se află azi „într’o situa­ţie care nu mai poate prezintă nici un fel de dificultăţi pentru cererile lor de război — d. Rib­bentrop a subliniat faptul că Germania şi aliaţii săi dispun azi de o capacitate de înarmare su­­perioară aceleea a inamicilor ei, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. „Puterile pactului tripartit — a precizat ministrul de externe german — au în puterea lor cele mai mari centre industriale şi de armament din lume şi aproape totalitatea şantierelor maritime din Europa şi din Asia“. „Aceeaşi situaţie de superiori­tate o au puterile pactului tripar­tit şi din punct de vedere strate­gic, ele deţinând poziţii militare care nu pot fi reluate şi de un­­de ele sunt în măsură „să se opună inamicului sau chiar să ia iniţiativa şi să-l alunge din alte poziţii”. In rezumatul final şi de conclu­­zie d. Ribbentrop şi-a exprimat convingerea următoare: ..Puterile pactului tripartit, la sfârşitul celui de al doilea an al unirii lor, sunt stăpâne pe situa­ţie în toate privinţele. Se poate ca lupte grele să mai fie de în­­fruntat de către noi. Suntem pre­gătiţi să le facem faţă, căci răz­boiul din Rusia Sovietică nu a sleit armatele aliate după cum afirmă inamicii noştri ci, dimpo­­trivă, el le-a transformat în lup­tători şi mai aprigi”. Şi exprimându-şi încrederea absolută în viitor, certitudinea că „orice tentativă de apropiere de liniile noastre, dinspre nord, dela vest, dela est sau dela sud, ori de unde ar veni” va fi plătită de i­­namic cu „hepatombe de morţi“, d. Ribbentrop a încheiat impor­­tanta sa expunere afirmând că „timpul lucrează acum definitv pentru puterile pactului tripar­tit“. Continuarea acţiunii p­entru stârpirea vaga­bondajului la Capitală Razii in sectoarele II Negru şi III Albastru In cursul săptămânii expirate echi­pele de razie­re ale primăriei Capi­talei au efectuat razii în cuprinsul sectoarelor II Negru şi III Albastru, fiind cercetate străzile : Sft. Gheor­ghe Nou, bd. Regele Albert, Blă­­nari, Halelor, șos. Vitan, Mihai Bravu, Dristor, Laborator, Labirint, șos. Măgurele, calea Rahovei, str. Bârlei, str. Ion Dobrescu, Dr. Istrate, str. 11 Iunie, cu care prilej s’a constatat următoarele : 1) In str. Bilănari, la restaurantul Const. Florescu, bucătăria a fost gă­sită murdară, iar personalul de ser­viciu nu fusese vizitat de medic din iulie a. c. 2) In str. Halelor nr. 27 restau­rantul ,.La munţii Balcani“ proprie­tatea Gh. Rădu­lescu, a fost găsit foarte murdar şi fără aerisire, per­sonalul murdar si fără halate. Au fost ridicaţi 7 bărbaţi şi 3 femei, fiind găsiţi, fără acte. 3) Din restaurantul ,,Oituz” din a­­cea­ stradă au fost ridicaţi 8 bărbaţi şi 2 femei. 4) In str. Halelor 23, bucătăria res­taurantului ,,Cina Românească”, pro­prietatea C. Popa, a fost găsită foar­te murdară, personalul de­ la bucătă­rie murdar şi fără halate. Au fost ridicaţi 8 bărbaţi şi 2 femei. 5) In str. Halelor 41, cafeneaua Gh. Damian, a fost găsită murdară, per­sonalul murdar. A fost ridicat un minor. 6) In str. Halelor 41 hotelul „Uni­rea’’ proprietatea D-tru Piţulb­ai, a fost găsit într’o stare de murdărie de nedescris, camerele neaerisite, clo­se­tele foarte murdare. S’a constatat deasemeni că închi­riază camere cu ora la prostituate clandestine. Hotelul va fi închis până i se va face curățenie generală. Au fost ridicate două prostituate. Au fost închise ,,bombele” din şos. Mihai Bravu 360 şi şos. Vitan 27. Magazia va fi dărâmată. Au fost ridicaţi 6 bărbaţi şi o femee. In cursul acestor razii au fost ri­dicaţi: 173 bărbaţi, 10 femei şi 25 de minori, dintre cari 41 au fost lăsaţi în libertate, 12 au fost trimişi la comenduire,­­ la poliţia comunală, iar unul evadat. In adăpostul vagabonzilor se gă­seau la 25 Sept. crt. 232 persoane, din­tre care, 135 au fost trimese la urmă, familiilor şi autorităţilor, rămânând în adăpost pentru triere 46 bărbaţi, 35 femei şi 16 minori. Controlorii oficiului special de triaj verifică zilnic, pe teren pe vânzăto­rii de ziare, trimțându-i la bac pe­­cei cari nu au vizita săptămânală pe carnet. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ LOVIT MORTAL DE O BICI­CLETĂ Rudolf Schreiber ,în vârstă de 62 ani, pensionar, din str. Paul Greceanu no. 47, în timp ce tra­versa seara pe la ora 7, şoseaua Jianu, prin dreptul casei no. 14, a fost lovit şi trântit jos de Au­rel Chirculescu, de 20 ani, domi­ciliat în str. Alexandru Iacobescu, care trecea prin acel loc cu vi­teză, pe bicicleta no. 3433. In cădere nefericitul bătrân s’a lovit cu capul de Davaj, atât de puternic încât s’a ales cu fractura bazei craniului. Transportat cu o ambulanță a ,,Salvării“ la spitalul Filantropia, unde a fost internat, după şase ore de chinuri a încetat din via­ţă, la ora 1 noapta. S A SINUCIS CU SOMNALIN Luni seara pe la ora 10, a fost ri­dicată de „Salvare”, de la locuinţa sa din fundătura Columbelor No. 10, Ioana Bogza, originară din co­muna Moiseşti (Maramureş) care fiind suferindă a luat mai multe pastile de somnalin. Internată la spitalul Brâncovenesc după puţin timp a încetat din viaţă. Din ordinul procurorului de ser­viciu, cadavrul sinucigaşei a fost transportat la ,,Institutul medico­legal”. ACCIDENT DE AUTOMOBIL Automobilul No 9387 B, pro­prietatea d-lui Ilie Mavrodin din şoseaua Kiseleff No. 29, în timp ce mergea cu viteză pe bulevardul Filantropia, prin dreptul casei cu nr. 227 a lovit şi rănit grav pe bă­iatul Gagiu Anton, de 10 ani do­miciliat în str Elena Clucereasa No. 35, care a sărit din remorca unui vagon de tramvai, ce venea din direcţia opusă şi de care fu­sese agăţat. Conducătorul maşinei după accident, a dispărut. Accidentatul a fost internat de „Salvare” la spital AGRESIUNE Niculae Tomescu, din str. Cos­­tache Conache No. 13, s-a prezen­tat circu­mscripţei a 18-a poliţie­neşti reclamând că în timp ce tre­cea pe şoseaua Pantelimon, prin dreptul casei cu no. 38 nişte ne­cunoscuţi au tăbărât asupra lui, luându-l la bătae, fără niciun mo­tiv şi provocându-i cu un corp tare cinci răni sângerânde la cap. A fost condus la spitalul Colen­­tina, unde i s-au dat îngrijiri fiind lăsat apoi liber. DOUĂ ÎNCERCĂRI de SINUCIDERE Geta Tomescu, de 19 ani, elevă la un pension, aflându-se la domi­ciliul părinţilor săi din str. Po­lonă No. 65 a încercat să se sinu­cidă, bând 250 grame esenţă de o­­ţet. Motivul disperatului gest este “,a pierdut examenul de corigenţă. A fost transportată de „Salvare” la spital, unde i s’au dat îngrijiri fiind pusă în afară de pericol. — Muncitoarea Roza Russ, de 24 ani, a fost găsită Luni seară pe la ora 11, în nesimţire, la domiciliul ei din bulevardul Pieptănari No. 37. Numita prezenta semne de in-­ toxicaţie. Se crede că s’a otrăvit, nu se ştie cu ce A fost internată de ,.Salvare”­in spital.. NENOROCIRE D-na Irina Cioară, din str. Va­sile Lascăr Nr. 160 ,a adus la cu­noştinţa circumscripţiei a V-a po­liţieneşti, că fiica sa Anastasia Becu, de 18 ani, turnând benzină peste nişte mangal, sticla a luat foc exploadând şi aprinzând îm­brăcămintea de pe dânsa. Fata s-a ales cu arsuri pe faţă şi corp. A fost transportată de „Salva­re“ la spitalul „Principele Mir­­cea", unde a fost internată Edith. Ing. Celibu Salomon Sergiu Solomon anunţă cu atânc durere încetarea din viaţă după lungă suferinţă, a iubitului la tată şi bunic MAX HELD în vârstă de 75 ani fost Vice-Preşedinte al Bursei Consilier al Camerei de Industr­ii Comerţ din Cernăuţi. înmormântarea s a făcut la Ci­mitirul Giurgiului în ziua de­­ Septembrie, ora 4 d. a. Rugăm a nu face vizite de cor­doleanţe. t

Next