Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)
1942-10-14 / nr. 281
Anul al 594ea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNS VERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov * EXEMPLARUL 5 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G le P T. T. Nr. 24.464/939 Nr*. 28£ Miercuri 14 Octombrie 1948 Pagini DIRECTOR Şl ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Educaţia extraşcolară Tineretul de ambe sexe — fetele între 12—20 ani şi băeţii între 12—17 ani — este obligat, conform legii privitoare la educaţie şi instrucţie extraşcolară, să se înscrie în unităţile extraşcolare şi să ia parte regulat la şedinţele săptămânale de educaţie. Iată o măsură care, dacă i se va da toată atenţiunea, dacă la temeiul ei va sta, în aplicare, seriozitatea cerută de o chestiune atât de importantă ca educarea tineretului, dacă în această operă de educaţie ,se va urmări pregătirea şi îndrumarea tineretului pentru îndatoririle lor viitoare de cetăţeni şi dacă în acelaş timp, alegerea elementelor însărcinate cu această educaţie va fi făcută cu discernământul necesar, va da desigur rezultate bune şi, cu timpul, educaţia extraşcolară va putea deveni o instituţie naţională menită să cimenteze solidaritatea între clasele sociale, să dea tineretului încrederea în el însuşi şi să-i întărească simţul datoriei, să concretizeze în mintea lui ideea naţională şi conştiinţa cetăţenească, să-i dezvolte însuşirile individuale ajutându-le şi îndrumându-le, să-l facă să înţeleagă utilitatea şi nobleţea muncii, într’un cuvânt, să formeze buni cetăţeni. A fost o lacună care n’a întârziat să producă neajunsurile fatale. Lăsat în voia soartei, tineretul între 12 şi 20 de ani, lipsit în foarte multe cazuri din cauze adesea justificate, de controlul şi educaţia familiară, era bătut de toate vânturile, atras deferate promisiunile, amăgit de toate teoriile şi pradă tuturor instinctelor. Şcoala, fireşte, este, prin însăşi menirea ei, un îndrumător al tineretului — dar şcoala, fie că dintr’o greşită concepţii, şi-a îndreptat sforţările numai în direcţia instrucţiei neglijând educaţia şi îngrijirea sufletească, fie că programulei prea încărcat nu-i lăsa răgazul pentru alte preocupări, n’a putut să îndeplinească şi misiunea de educatoare socială, de pregătitoare şi îndrumătoare a viitorilor cetăţeni. Şi, pe de altă parte, cum nu tot tineretul, continuă să urmeze cursuri şcolare şi după vârsta de 12 ani, educaţia extraşcolară priveşte mai ales pe aceştia. Principial deci, nu se poate contesta utilitatea acestei educaţiuni extraşcolare instituită prin obligaţiunile participărei întregului tineret care nu urmează regulat cursurile vreunei şcoli publice, confesionale sau particulare, la şedinţe săptămânale de educaţie. Realizarea acestei utile măsuri însă, nu trebue făcută cu uşurinţă. Ea corespunde într’adevăr unui imperativ naţional şi de aceea, în aplicarea ei, va trebui să se ţină seama de toate condiţiile cerute de o măsură cu un caracter atât de complex. In primul rând trebue să se ocupe, printr’o activă propagandă care revine în mare parte şi mai ales în centrele rurale preoţilor, dascălilor şi elementelor administrative locale, o atmosferă de bună voe şi de încredere în instituirea acestor şedinţe educative. Obligativitatea legală va pierde astfel cu încetul caracterul ei aspru, ea devenind prin însăşi participarea benevolă şi entuziastă a tineretului la cursurile educative, inutilă. Pe de altă parte, aceste şedinţe săptămânale trebue să fie lipsite de rigiditatea şcolastică. Ele trebue să se desfăşoare într-o atmosferă familiară, să fie atractive, plăcute, interesante pentru sufletul şi mintea unui tineret încă fraged. Şi mai sunt şi alte multe condiţiuni de care va trebui să se ţină seama, după cum am spus mai sus. Este o operă mare de făcut Dacă ea va fi pusă în practică cu toată seriozitatea şi cu înţelegerea realităţei, cu bună voinţă faţă de acest tinerel nepregătit încă pentru viaţă dar, mulţi obligaţi totuşi, ci toată vârsta lor fragedă, să-i cunoască greutăţile şi tristeţile, se va face desigur un pas important şi util pe acest drum al educaţiei extraşcolare. „D-nii miniştri Vassileff şi Radoslavoff la Suveranul României“ Sofia, 11 (Rador). — Ziarul UTRO, sub semnătura d-lui Damianoff, publică o corespondenţă din Braşov intitulată: „D-nii miniştri Vassileff şi Radoslavoff la Suveranul României. M. S. Regele Mihai I a manifestat un mare interes pentru progresele Bulgariei“. Miniştrii bulgari, spune între altele ziarul, au fost primiţi de Suveranul României la Sinaia, care s-a întreţinut timp îndelungat cu ei, arătând un mare interes pentru poporul vecin. După audienţă, cei doi miniştri bulgari au împărtăşit reprezentantului ziarului UTRO frumoasele impresii ce le-au rămas din această primire. Am fost foarte cordiali primiţi de Suveran, au declarat miniştrii bulgari. Suveranul României urmăreşte foarte atent desvoltarea evenimentelor politice şi este foarte bine informat în toate privinţele. Cu tot războiul, au adăugat miniştrii bulgari, poporul român munceşte tenace şi cu bune rezultate în toate direcţiile. In România, îndeosebi tehnica a atins înălţimi de invidiat. Spania sărbătoreşte 450 de ani de la descoperirea Americei Madrid, 11 (Rador). Corespondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: Sărbătorile celebrând cea de a 450-a aniversare a descoperirii Americii au început Duminică în întreaga Spanie. . La Madrid, în palatul Santa Cruz, in prezenţa înaltelor autorităţi spaniole, a reprezentanţilor diplomatici şi a numeroase alte personalităţi, generalul Jordana, ministrul de afaceri străine, a inaugurat expoziţia cartografică a Indiilor. Ziarele subliniază acest eveniment în mare relief. Prizonieri- sovietici- capturaţi, (p. p.) IN ZECE ZILE AVIAŢIA SOVIETICĂ A PIERDUT 459 DE APARATE Berlin, 11 (Rador). — După cum s’a anunţat în comunicatul militar de astăzi, pierderile în avioane ale Sovietelor intre 29 Septembrie şi 9 Octombrie se ridică la 459 de aparate, pe când pierderile germane pe frontul de răsărit In aceeaşi perioadă de timp sunt numai de 36 de avioane. Acest raport de pierderi de aproape 13:1 caracterizează mai bine decât orice pledoarie catastrofala situaţie şi puterea de luptă din ce în ce mai redusă a aviaţiei sovietice. După cum se anunţă din izvor militar, sovieticii au fost siliţi chiar de o bună bucată de vreme să înlocuiască avioanele moderne de vânătoare şi bombardament distruse în massă, prin avioane de a doua linie sau chiar prin avioane de şcoală. LUPIE ÎNVERȘUNATE LA CAPUL DE POD DELA RIEV Trupele germane au pătruns adânc in dispozitivul inamic Berlin, 11 (Rador). — In sectoarele central şi nordic ale fron- tului de răsărit ,activitatea de luptă s’a mărginit mai mul la acţiuni locale, care au avut de scop să întărească poziţiile cucerite anterior de germani. , înaltul comandament al forţelor armate germane precizează că o activitate de luptă deosebită a domnit la capul de pod de la Rjev, unde au fost respinse mai multe încercări de străpungere sovietice, liniile rămânând apoi stabilite la o mică depărtare, de se puteau auzi strigătele dintr-o parte și alta. Trupele germane au trecut la atac după o scurtă pregătire de artilerie și au pătruns adânc în dispozitivul inamic. Primele linii sovietice au fost complet zăpăcite de surpriză. Pe măsură ce atacul înainta, rezistenţa sovietică devenea însă tot mai înverşunată, culminând cu un contraatac sprijinit de care blindate şi de un violent foc de artilerie. In luptele corp la corp care s’au încins atunci, infanteriştii şi pionerii germani au rezistat victorios unor forţe mult superioare numericeşte. Formaţiuni de avioane de luptă germane au susţinut atacurile armatei terestre, atacând cu bombe şi armele de bord concentrările de trupe de la sud-est de Rjev. Prin lovituri de bombe în plin, avioanele germane au nimicit un tren de transport care se afla pe drum şi au mai avariat alte două trenuri de marfă. Avioanele germane și spaniole care făceau de escortă avioanelor de bombardament au doborît în luptele aeriene angajate cu avioanele de vânătoare inamice, unul din avioanele de vânătoare sovietice. ÎNCERCUIREA unui grup DE FORTE BOLȘEVICE IN REGIUNEA DE NORD-VEST A CAUCAZULUI Berlin, 11 (Rador). — După cum anunţă un comunicat al înaltului comandament al forţelor armate germane, încercuirea unui grup de forţe bolşevice în regiunea de nord-vest a Caucazului este datorită cooperării exemplare dintre formaţiunile de vânători de munte şi forţele armate aeriene care sunt angajate aci. Un efort combativ şi o agilitate alpinistă întinse până la cel mai înalt grad sunt indispensabile pentru a se învinge diferenţele de altitudine şi pentru a încercui poziţiile bolşevice săpate în stânci, bine construite şi apărate cu înverşunare. Artileriştii de munte îndeosebi trebue să treacă prin încercări cu totul extraordinare pentru a urmări îndeaproape cu materialul lor greu trupele de şoc prin albiile morenelor şi dealungul potecilor pentru măgăruşi. In ciuda tuturor acestor dificultăţi, vânătorii noştri de munte au reuşit să străpungă liniile de baraj eşalonate în adâncime, pline de cazemate, betonate, şi să încerue pe inamic. Numeroase încercări de ieşire şi atacuri de diversiune ale trupelor de elită bolşevice din sectoarele de luptă învecinate au fost adesea respinse numai cu grenadele de mână şi cu armele uşoare ale infanteriei, bolşevicii suferind mari pierderi. Avioane de bombardament în picaj au bombardat la nord-est de Toapse două trenuri blindate bolşevice, care veneau în ajutor. Serios atinse, trenurile au rămas imobilizate pe calea ferată distrusă. FUEHRERUL A DECORAT PE GLORIOSUL AVIATOR JOACHIM MÜNCHEBERG Berlin, 11 (Rador). — Fuehrerul a primit Sâmbătă la cartierul său general pe cunoscutul aviator german de vânătoare Joachim Müncheberg, căruia i-a remis insignele Frunzelor de stejar cu spade la Crucea de Cavaler al ordinului Crucea de Fier. Căpitanul Müncheberg a dobândit până acum 125 de victorii aeriene, dintre care 80 în lupte date împotriva aviatorilor englezi deasupra Canalului Mânecei şi mai ales în spaţiul aerian din Mediterana, unde i se spune „Vânătorul Maltei”. Căpitanul Müncheberg a primit, încă de maimult timp, ca primul soldat german, Medalia pentru bravură în aur, din mâinile Ducelui Mussolini. El are 23 de ani şi jumătate, fiind cel mai tânăr comandant din aviaţia germană. Totdeodată, căpitanul Müncheberg este foarte cunoscut ca sportiv german, ştiut fiind că a luat parte cu mult succes la concursurile de atletism de pe Stadionul Olimpic din Berlin. DESFIINŢAREA COMISARILOR POLITICI Roma, 11 (Rador). — „Gazzetta del Popolo“, comentând desfiinţarea comisarilor politici din armata sovietică, scrie că hotărîrea lui, Stalin, care din punctul de vedere al propagandei urma să fie interpretat drept o manifestaţie de forţă, nu este în realitate decât manifestaţie de slăbiciune. Tun greu antiaerian capturat de la sovietici. (P. P.) Atacul infanteriei noastre. (P. P.) TRATAMENTUL PRIZONIERILOR DE RĂZBOI O declaraţie oficială engleză. — Precizările înaltului Comandament german Berlin, 11 (Rador). — Referi- ior la cazul legării prizonierilor de război, guvernul englez a dat la 10 octombrie o declaraţie oficială, care conţine următoarea expunere a faptelor în versiune engleză: „Cu prilejul atacului dela Dieppe, s’a dat un ordin fără împuternicire superioară, ca să se lege dacă este posibil mâinile prizonierilor, pentru a nu putea distruge documentele lor. La reclamaţia guvernului german, ministerul de război britanic a dat imediat o declaraţie, chiar mai înainte de a fi putut întreprinde cercetări, după care un asemenea ordin, dacă va fi fost dat, va fi imediat retras, deoarece guvernul era de părere că probabil ordinul de legare a prizonierilor va fi fost executat indiferent de împrejurări. După cercetări minuţioase, nu s’a găsit nicio dovadă că vreunuia dintre prizonierii aduşi dela Dieppe i s’ar fi legat mâinile. Totuşi, existenţa ordinului a fost dovedită şi ordinul în chestiune a fost retras. Atacul dela Sereq a fost efectuat de un grup de 10 oameni, ofiţeri şi soldaţi■ Şapte oameni din această echipă auluat 5 prizonieri germani. Mâinile germanilor au fost legate, pentru ca oamenii, cari conduceau pe prizonieri, să-i poată conduce mai uşor. Referitor la aceasta, nu s’a dat niciun ordin scris, sau vreo sugestie. Se cereau însă măsuri de precauţiune, deoarece prizonierii urmau să fie conduşi prin faţa cazărmilor ocupate de germani. Cu toate aceste măsuri de prevedere, 4 dintre prizonierii germani au început să strige şi au fost împuşcaţi, p pentru a-i împiedica să atragă atenţia”. După cum află agenţia de ştiri germană cu privire la acest caz, înaltul comandament al forţelor armate germane va publica în curând o expunere generală de mare amploare asupra tratamentului prizonierilor de război germani de către englezi. In afară de expunerea documentară a înaltului comandament al forţelor armate germane, se mai fac următoarele precizări: Prin declaraţia precedentă, guvernul britanic recunoaşte pentru prima dată că într’adevăr a iKp furfîini pailit.ar țwifpTÎ1'* de legare a prizonierilor, aşa cum a fost anunţat de comunicatul înaltului comandament al forţelor armate germane. Declaraţia britanică, după care după cercetări minuţioase nu s’a putut stabili că vreunui prizonier adus dela Dieppe i s’ar fi legat mâinile, este fără importanţă, deoarece acest lucru nu a fost afirmat nici odată din partea germană. Se subliniază însă că, aşa cum a fost anunţat prin comunicatul din 7 octombrie cu toate amănuntele, un număr de soldaţi germani, cari căzuseră temporar în mâinile britanicilor, au fost legaţi cât a durat captivitatea lor. Pentru aceasta, există depoziţiile reglementare judecătoreşti ale soldaţilor în chestiune. Totodată, mai există şi o fotografie legală, după care un soldat german din organizaţia Todt şi-a găsit moartea ca prizonier, fiind legat. Fără să ţină seama de aceste dovezi care nu pot fi respinse, ministerul de război britanic vrea să facă a se crede că un ordin a cărui existenţă a fost constatată, nu ar fi fost executat de soldaţii şi ofiţerii subordonaţi. Asupra atacului de pe insula Sercy, comunicatul ministerului de război britanic recunoaşte că cei cinci soldaţi prizonieri au fost legaţi. La sublinierea britanică, după care patru soldaţi ar fi început să strige şi au fost apoi împuşcaţi pentru a-i împiedica să alarmeze pe camarazii lor, se constată din partea germană. In clipa când au fost luaţi prizonieri, o parte din soldaţii germani erau în picioarele goale sau în ciorapi şi îmbrăcaţi numai în cămăşi. Declaraţia britanică după care prizonierii au fost împuşcaţi pentru a nu produce sgomot şi larmă, este absolut ridicolă. Fără nici o îndoială că împuşcăturile au făcut mai mult sgomot. Totuşi, englezii se înşeală când afirmă că au împuşcat 4 din cei 5 prizonieri germani, căci de fapt, nu au împuşcat decât 2. Unul a fost rănit, iar altul a reuşit să fugă. Printr-o întâmplare fericiă, aceşti doi soldaţi sunt astăzi singurii martori ai acestui tratament barbar pe care englezii îl aplică prizonierilor de război. Depoziţiile lor au fost consemnate prin procese verbale judi© nive. La începutul războiului (22 iunie 1941), imensele masse de armate ale ambilor beligeranţi se opuneau una alteia pe o distanţă de ca. 2500 km. lungime, de la Marea Polară până la Marea Neagră. Germanii au reuşit întâi la 10 iulie la Bialistok şi Minsk şi apoi în diferite rânduri, să facă spărturi în fronturile înţepenite ale armatelor bolşevice, folosindu-se de temutele tancuri şi de tactica de spargere întrebuinţată cu succes în apus contra, francezilor şi englezilor. Armatele sovietice au fost încercuite din două părţi, separate de legăturile lor din spate, şi apoi fărâmiţate în cursul unor lupte de zile, până când restul destul de mare, a văzut, după imensele pierderi sângeroase de oameni şi material, zădărnicia continuărei rezistenţei şi s’au predat. Rezultatele au fost pentru ambele bătălii: 324.000prizonieri, 3332 tancuri şi 1809 tunuri. La 6 August, la Smolensk s’au capturat 310.000 prizonieri şi la 9 August, la Uman, 105.000. Această tactică de încercurire a culminat în Septembrie, cu ocazia victoriei dela Kiev, când s’au capturat 665.000 prizonieri. Acesteia i-a urmat bătălia de străpungere de pe frontul de răsărit central între 2 şi 18 octombrie cu care ocazie bolşevicii au pierdut 663.000 prizonieri, 1242 tancuri şi 5452 tunuri. Prizonierii capturaţi numai în bătălia de la Kiev întrec efectivul armatelor cu care Napoleon I a intrat în 1812 în Rusia şi cu care a reuşit totuşi, în urma bătăliei de la Smolensk şi a victoriilor pline de sacrificii de la Borodino, să cucerească capitala rusească Moscova şi să o ţină ocupată timp de mai multe săptămâni. Natural că odată cu numărul populaţiei a crescut în mod considerabil efectivul armatelor, dar totuşi cifra celor 3.906.000 de prizonieri capturaţi dela bolşevici, până la începutul lunei Decembrie cu toată rezistenţa îndârjită, dau o imagine clară de măreţia succeselor armelor germane. Teritoriul cucerit întrece cu mult mărimea Germaniei. Nu s’au liberat numai ţările baltice dela Nord şi părţile răpite cu nedrept României la sud, ci s’au cucerit şi întinse suprafeţe la nord în regiunea Dunei şi dincolo de Prut şi Nistru pe la sud. Oraşe ca Smolensk, Kiev şi Odesa se află cu mult în dosul frontului. Din cauza grelei ierni, atacul a trebuit să fie întrerupt. Dar frontul era cu mult prea lung ca să se poată apăra, ca şi frontul de apus pe vremea primului război mondial, printr’o linie continuă de tranşee. Tactica şi sistemul de poziţii trebuiau să cedeze problemei adăpostului, căci pe un frig de 40 grade, şi mai mult, nu putea fi vorba de a rămâne peste noapte afară, chiar pentru trupele cele mai rezistente. Din această cauză luptele s’au plasat în jurul localităţilor întărite sub forme de baze şi forţele ruseşti au reuşit uneori, ajutate de noapte şi ceaţă, păduri sau radaştini, să se strecoare printre aceste baze în dosul frontului german. Aşa a luat naştere o interpenetraţie reciprocă a ambelor fronturi, lucru care reprezintă o apariţie cu totul nouă a acestui război. Prima grijă a trupelor Axei odată cu venirea primăverei, a fost de a înlătura această stare, acolo unde era neplăcută şi de a reface linia clară a frontului. De fapt, în general fronturile de nord şi, de mijloc, adică din regiunea polară până la Kursk, au rămas aproape aceleaşi linii atinse în toamna trecută. Văzute strategic, atacurile bolşevice întreprinse cu puternice forţe şi susţinute numai cu imense pierderi, şi cari au început pe atunci, continuându-se în parte şi astăzi la Leningrad, Volhov, lacul Ilmen, Rjev şi la sud-vest de Moscova, ca şi la Orel şi Doneţ şi asupra cărora vom reveni mai târziu la discuţia conducerei bolşevice, nu au adus bolşevicilor nici un avantaj real, chiar dacă din punct de vedere tactic au avansat în unele locuri cu câţiva kilometri. Frontul german şi finlandez rezista ca un front de oţel şi va rezista în timp ce puterea de atac a bolşevicilor se va slei din nou. Dar să îndreptăm privirea noastră spre inamic. La bolşevici nu se vede în vara 1941 o linie strategică clară. Ei opuneau surprinşi, dar cu înverşunare, o rezistenţă puternică împotriva atacurilor grozave germane de străpungere sau încercuire şi nu reuşeau să desfăşoare operaţiuni proprii. Dar şi din punct de vedere tactic, bolşevicii nu au reuşit niciodată să ducă o bătălie după planuri proprii. Acest lucru s’a schimbat abia cu venirea iernei... Când înaintarea germană a trebuit să fie întreruptă numai din cauza frigului pela începutul lunii Decembrie, atacurile bolşevice pomenite mai sus au început pe diferitele sectoare ale imensului front. Locurile de atac erau astfel alese, ca să aducă atacatorului pe cât se putea mari câştiguri de teren îngăduindu-i să-şi aducă uşor rezerve. Nu se făcea economie de material şi mai ales de sânge şi forţe omeneşti. Cele mai multe atacuri au fost respinse, iar pier(Continuare în pag. 3-a) CRONICA MILITARĂ STRATEGIA §1 TACTICA IN RĂSĂRIT Un rezumat militar al mersului de până acum al luptelor de col. von CAPRIVI In cursul săptămâni trecute marina de război germană a scufundat 31 de vase inamice Berlin, 11 (Rador). — După cum se subliniază din izvor militar, în cursul săptămânii trecute marina de război germană a scufundat 31 de vapoare inamice cu o deplasare de 178.500 de tone, împreună cu două vedete rapide. Toate aceste succese au fost realizate pe o vreme foarte rea şi în dese cazuri la mare depărtare de bazele de aprovizionare germane. Echipagiile germane au arătat că ştiu să lupte în cele mai grele condiţiuni şi să stingherească atât transportul de alimente inamic, cât şi transportul de trupe. O notă oficială franceză in legătură cu incursiunile aviaţiei engleze şi americane Vichy, 11 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Cercurile oficiale notează cu amărăciune cuvintele difuzate de postul de radio englez în legătură ,cu incursiunile escadrilelor engleze şi americane în Franţa. Aceste cercuri declară: Dacă eglezii se felicită pentru aceste „succese“, această atitudine este cea mai bună dovadă de intenţia lor de a profita de slăbiciunea Franţei. Ar trebui să se amintească mereu luni întregi că Franţa se află în starea actuală numai de pe urma Angliei, care mai întâi a târât-o în război și apoi a abandonat-o în mod rușinos. Avioanele „Stuka“ și-au făcut datoria: un tren sovietic a bombardamentului. (P, P).