Universul - Capitala, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)
1942-11-01 / nr. 299
Anul al 59-lea Nr. 299 Dumînîcă 1 Noembrie 1942 158 de ani (teia revoluţia lui Horia Se împlinesc astăzi 158 de ani de la adunarea ţăranilor din Mesteacanul Zarandului, adunare ţinută la convocarea lui Crişan, unul dintre conducătorii românilor ardeleni din acea vreme, şi care a însemnat semnalul revoltei iobagilor români împotriva asupritorilor de veacuri. Românii din munţii Apuseni avuseseră întotdeauna vechi privilegii, iar libertatea lor fusese recunoscută de stăpânire în schimbul unor impozite. De pe la 1715 Insă, libertăţile lor sunt încălcate, casele şi proprietăţile lor sunt considerate ca proprietăţi ale statului, iar locuitorii, socotiţi iobagi. Taxele pe cari le plăteau până atunci ca oameni liberi se transformă în tribut de iobagi şi sutit sporite an de an, adăogănuili-li-se noul obţipaţii, corvezi îl sile de lucru, peste care se supra,puneau abuzurile funcţionarilor însărcinaţi cu administrarea domeniului. O delegaţie din patru sate, care se prezentase guvernului din Sibiu spre a reclama ilegalităţile şi abuzurile la care erau supuşi locuitorii români, nu numai că nu fu satisfăcută, dar toţi membrii deputăţiei au fost supuşi la pedepse corporale. Românii nedreptăţiţi şi asupriţi trimit atunci deputaţimnit curtea imperială din Viena. In aceste delegaţii sunt nelipsiţi: locuitorul din Alba, Ursu Nicola, zis şi Horia, ca reprezentant al comunei Râul Mare şi Ion Cloşca, din partea românilor din Cărpiniş, Abrud şi Bucium. In diverse plângeri ce prezintă intre anii 1779—1782 curţii din Viena, ei reclamă că taxa domenială este prea mare, că li s’a interzis dreptul de păşunat şi de tăiat lemne şi li s’au impus o seamă de corvezi ilegale, fiind obligaţi la multe zile de lucru gratuite pe an, pentru a cosi fânul statului, a transporta vinul, fierul şi orzul, a săpa un canal, etc. Se plâng deasemeni că li s’a interzis libertatea de a cumpăra de umbe vor produsele de care au nevoe, pământul lor fiind sterp, fl ei sunt siliţi să le cumpere cu preţ îndoit dela arendaşul domeniului; că şi preoţii sunt supuşi la taxe feudale, întocmai ca iobagii; că s’au luat bisericile; că li s’a impus să dea în natură o seamă de lucruri pe cari nu le pot produce şi trebuie să le cumpere; că reprezentanţii lor care s’au plâns au fost bătuţi crunt, iar bătrânul Gavrilă Todi, în urma bătăii s’a îmbolnăvit şi a murit. Plângerile au fost trimise de cancelaria împăratului, guvernului din Transilvania, spre a fales cercetări şi a referi ce măsuri propune pentru încetarea ilegalităţior şi despăgubirea ţăranilor. Ecoul avut la curtea din Viena de plângerile deputaţiunilor, ■ mixita în Transilvania a împăratului Iosif în cursul anului 1783 şi apoi, primirea lui Horia de către însuşi împăratul la Viena, încurajează pe români în lupta lor pentru revendicarea libertăţilor de odinioară. La 13 Aprilie 1784, în urma audienţei lui Iloria la împăratul Iosif, acesta dispune apararea locuitorilor de orice vexaţiuni şi punerea în libertate a celor închişi. huipoindu-se acasă, Harta apare pretutindeni ca un adevărat conducător al românilor din munţii Zarandului. El ţine adunări în care declară că împăratul i-a făcut mari promisiuni pentru români şi că Orceştin nu trebuie să asculte decât direct de împărat. Românii se aflau astfel în pragul revoltei lor pentru libertate. Incuviinţându-se cererea locuitorilor iobagi de a fi admişi a ** înscrie pentru serviciul militar, în baza unei ordonanţe mai vechi a Măriei Toreni, vestea se răspândeşte întoată ţara şi locuitorii din toate comunele se prezintă şi cer înscrierea lor ca militari. Ei socoteau că devenind millitari şi formând regimente de grăniceri, vor ajunge a-şi câştiga mai curând libertatea şi că, militari fiind, nu mai trebuie să asculte de poruncile nobililor. Entuziasmul pentru libertate este indescriptibil. Răscoala este iminentă. Guvernatorul Bruckenthal, ca să împiedice răscoala, declară cu fără valoare înscrierile făcute pentru conscripţia militară. Aceasta nu face decât să întărite mai mult pe locuitorii români, cari se vedeau înşelaţi în aspiraţiile lor. Ei se adună, prestează jurăminte de credinţă comandanţilor lor, Horia şi Cloşca, de oparte, la cari se adaugă Crişan. In adunarea din 31 octombrie 1784, Crişan defineşte ţelurile revoluţiei: desfiinţarea iobăgiei şi a ■nobilimii; toţi, nobili şi iobagi să fie egali înaintea legii, iar locuitorii să aibă drept la înarmare naţională şi restituirea pământurilor cari în vechime ale lor fuseseră. Participanţii la adunare simit îndemnaţi si meargă la Alba Iulia, să primească arme, , socotind că vor avea şi sprijinul împăratului. In drum numărul lor creşte. Locuitorii din alte regiuni se adaugă revoltei. Comiţii şi subprefecţii cari încearcă să reprime răscoala intră întriun adevărat războiu cu revoltaţii, cari cereau drepturile lor. Nu vom face aici o descriere a celor trei luni de răscoală pentru libertate şi a luptelor înregistrate în cursul răscoalei. Rezultatul a fost că până la Februarie 1785 revoluţia a fost lunecată în sânge, iar capii răscoalei, Horia şi Cloşca executaţi în chinurile cele mai înfiorătoare, sfârtecaţi cu roata în asistenţa unei mari mulţimi. Revoluţia românilor transilvăneni dela 1784—1785 urmărea, într’adevăr, o schimbare a ordinei sociale, dar nu trebuie să se uite chemarea mai adâncă la care raspundea, ea fiind pornită dintr’o conştiinţă românească a urmaşilor Romei depe aceste plaiuri, conştiinţă pe care vicisitudimile timpurilor n’au reuşit s’o înăbuşe, chiar dacă stăpânii de altă dată ajunseseră iobagi. -------------------------------------------- „ROMANIA DE ASTĂZI“ CONFERINŢA D-LUI MIHAI POP LA BRATISLAVA Bratislava, 30 (Rador). In ziua de 28 octombrie, la ora 1 a avut loc la Bratislava conferinţa d-l lui Mihai Pop, secretar de presă ,despre „România de astăzi“. Conferinţa a fost organizată de Asociaţia româno-slovacă şi a fost prima dintr-o serie de conferinţe despre România pe care le va prezenta în pumd acestui an această Asociaţie. Erau de faţă d. Elefterescu, ministrul României , d. Stamp preşedintele Asociaţiei româno-slovace, primul secretar de Legaţie, d. Mircea Cristescu, însărcinatul cu afaceri al României, prof. Buben, consiilierii Ország şi Halak, din ministerul de externe slovac) senatorul Stodola, membrii Asociaţiei româno-slovace, membrii Legaţiei române şi un numeros public. COV/ILIUL feE PATRONAJ NU FUI INIMA DE PIATRA AJUTORULPE IARNA mámmt smmmwt LA NEVOIA CELUI LIPIT Natalitatea maghiară discutată de presa de la Budapesta Sub titlul „Arborele de viaţă al maghiarimei’’, deputatul Milotay, redactor-şef al stanului „Uj Magyars”, publică un editorial in care se ocupă de natalitatea paţriunii maghiare. Prrtre altele se scrie: „La sfârşitul veacului al 18- lea, existam 3 milioane şi jumătate unguri. Peste un secol, adică la 1880, recensământul a constatat 6.70.000 unguri. Peste alte trei decenii, adică la 1910, numărul ungurilor s’a ridicat la 0,045.000 suflete. Faţă de acest număr, elementele nemaghiare, la finele veacului al 18-lea, erau 4 milioane jumătate ,la 1880, ajung la 7.565.000 iar la 1910, au atins 8.200.000 suflete. Natalitatea naturală a poporului maghiar, scrie autorul, nu, a fost mai mare decât aceea a minorităţilor, totuşi sporirea elementului unguresc a fost mai mare din cauza următorilor trei factori: 1) imigraţiunea din ce în ce mai mare în Ungaria a unui număr de evrei; 2) emigrarea populaţiei în America, care pentru minorităţi a avust proporţii mari; 3) factorul cel mai important a fost asimilarea diferitelor naţionalităţi şi contopirea lor în marea massă maghiară”. • Ocupâindu-se de imigraţia saea «vrerilor din Ungaria, autorul constată că la recensământul din 1910 s’au declarat unguri 700.000 «vrei. Ungurimea, dipă cum dicta spiritul liberal depe vremea aceea, a fost mândră că massa maghiară a sporit cu 700.000 suflete. Autorul, dă apoi Interesante date statistic© despre mişcarea populaţiei din Ungaria până la 1910, pentru a ajunge ,1® următoarea concluzie: „Succesul şi rezultatul asimilării ne-au adus amare deziluzii după Trianon, în regiunile răpite Ungariei şi ajunse sub dominaţia străină. Am fost martor cum slovaci, români şi germani, cari numai fe. aparenţă sau din interes se asimilaseră, şi-au descoperit originea lor etnică, împrejurarea că natalitatea poporului maghiar faţă de dementele străine din patrie şi faţă de naţiunile din ţărilevecine, a scăzut în mod înspăimântător, ne întunecă îngrijorător orizontul viitorului. Dacă această proporţie nu se va îmbunătăţi, şi dacă va continua îi mai departe să scadă sau numai nu se perpetueze, ne ameninţă o atât de mare primejdie, care nu numai că va distruge coroana arborelui de viaţă maghiar, ci îi va ataca şi rădăcinele”. După 20 zile de marş prin arşiţa soarelui, urmărind neîntrerupt pe inamic pentru a nu-i da voie să se organizeze pe o nouă poziţie ajungem la Don. In noaptea de 7/8 August 1942, trece Donul un regiment de infanterie. Este regimentul încercat în cele mai grele lupte. Peste câmpiile întinse de pe malul stâng al Donului, flăcăii acestui regiment îşi reiau înaintarea spre satul Tachauissevfiky, ce trebue cucerit. Satul este aşezat pe un loc mai înalt, pe marginea unui râuleţ şi acoperit cu grupuri rare de pomi. Aci se găsea poziţia de rezistenţă inamică. In faţa satului, la 1500 metri, inamicul avea posturile de supraveghere instalate pe trei ridicători mari de pământ ce domină întreaga câmpie în direcţia de unde regimentul înainta. Când avangarda regimentului se apropia mai mult, izbucneşte un bombardament de arme de tot felul. Peste câmpiile întinse parcă, şi-a revărsat iadul tot focul lui arzător. Urlă văzduhul, pământul geme sub presiunea proectilelor de toate calibrele. Ostaşii nu se sperie, fiindcă ei au ştiut să zdrobească şi alte rezistenţe mai dârze ca acestea. Dincolo de cele trei ridicăturie pământ ,este satul Tachaussevsky şi satul Kârjanov, unde au bolşevicii poziţia de rezistenţă. Sublocotenent Petrea Paul, comandantul unui pieton de mitraliere ştie că aceste sate trebuesc cucerite. Viteazul ofiţer, pătruns spirit de jertfă, înaintează pletonul său de mitraliere cât mai aproape şi concentrează tot focul asupra celor trei ridicături de pământ, unde se găseau posturile de observaţie inamică. Sub protecţia mitralierelor, puşcaşii au putut să ia cu asalt aceste ridicături, respingând primele elemente bolşevice. Aci sublocotenentul Petrea Paul îşi instalează mitralierele sale pentru a putea trage asupra poziţiilor de rezistenţă inamice, din marginea satului. Când lupta era în jos şi ofiţerul indica obiectivele inamice mitralieriştilor săi, un proectil blestemat, plecat din ţeava unui tun duşman, loveşte pe bravul ofiţer. Soldaţii mitralierişti din plutonul său i-au jurat răzbunarea şi au început să tragă cu cea mai mare furie. Bolşevicii ne mai putând rezista, au luat-o la fugă, lăsând în urna lor sute de cadavre, răniţi, prizonieri, arme şi muniţii. Sublocotenentul Petrea Paul şi-a făcut datoria pe deplin. Faptele lui eroice vor rămâne de exemplu pentru urmaşii noştri în isrtoria neamului românesc. JURNAL DE FRONT Eroismul sublocotenentului Petrea Paul de cu GUTURAIUL VA DURA CATEVA ORE OUTURATUT, fiind luat drept o afecţiune banală, i se atribuie în general foarte puţină importanţă. Toate metodele întrebuinţate până acum (vaselină boricată, gomenolată, uleiuri, aromate, pulverizări, etc.), n’au putut învinge această maladie care de multe ori produce complicaţiuni (otite, sinusite, bronchite, etc.). Le RENIOL cachete introduse pe cale bucală (gură) opreşte curgerea nasului în mai puţin de una oră după primul cachet, iar după al doilea şi al treilea luate în interval de 3-4 ore, guturaiul este vindecat. La Farmacii și Drogherii. Depozit general: Laboratorul ,,ASFAR” Gh. Stoicescu/ Telefon 1.05.77—2.15.90. 784 MARELE SUCCES AC&RA MARELE «UICE» _______ „*2.30 BILETUL de LOTERIE AZI TEATRUL MUNICIPAL „I. L. CARAGIALE“ B-dul Schitul Măgureanu 1, Telefon 460-60 ORAJ MATINEU PENTRU COPII CU PREȚURI REDUSE GRĂDINA IUI MOȘ TOMA Catedre vacante in învăţământul secundar Ministerul culturii naţionale aduce la cunoştinţă celor interesaţi că sunt libere pentru suplinire următoarele catedre : Catedra de italiană de la liceu teoretic băieţi din Dumbrăveni. Ore italiană plus germană la şcolile secundare din Săilişte. Catedra germană dela liceul comercial Turda. Catedra matematici dela liceul fete Deva. Catedra Fizloo-Chimice dela 1 Locul teoretic baieţi Prăştie. Catedra şt. naturale plus în eco-chimce dela gimnaziul industrial Baia de Arieş. Catedra mărimi liceul comercial băieţi Sălişte. Catedra juridico economice, gimnaziul comercial mixt Ocina- Mureşului. Spălat Călcat şcoala gospodărie gh. I Sibiu. Ornamentaţie şcoala gospodărie urbană Sălişte. Catedra de gospodărie de la liceul de fete din Piatra Neamţ. Cererile se vor adresa direct inspectorate noi- şcolare respec- tive, care vor face şi numirea. ❖ La liceul de bileţi dinn România sunt vacante pentru suprfiinire 10 ore de l. italiană. Cererile se vor adresa directoratului şcolar din Cernăuţi. Dela Comisia de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor Comisiunea de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor, constatând că un mare număr de publicaţiuni periodice continuă şi astăzi a nu fi administrate în condiţiunile decretului lege nr. 1507 publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din 13 Aprilie 1939 cu modificările din decretul lege nr. 3665 publicat în Monitorul Oficial nr 201 din 31 August 1938 și conform regulamentuluinr. 2187 publicat în Monitorul Oficial nr. 134 din 15 Iunie 1938, hotărăște: Că începând dela 1 Ianuarie 1943, toate publicaţiunile vor avea registrele ţinute în condiţiunile legii. Orice abateri dela aceste condiţiuni va atrage anularea autorizaţiilor pe baza cărora apar. Vizita d-lui P. Voiculeţ, secretar general la ministerul economiei naţionale, in jud. Putna D. Pompiliu Voiculeţ,secretar general la ministerul economiei naţionale, însoţit d de d-nii: director ing. M. Maria şi Gh. Stănculescu, director de cabinet, a făcut zilele trecute o inspecţie în jud. Ruina, D-sa a luatcontact cu şefii autorităţilor locale şi a examinat situaţia generală a judeţului, interesându-se de aproape de toate problemele de ordin, economic, după care a vizitat diferite regiuni ale judeţului. In corn. Ciuşlau a dat dispoziţii federalei ,,Putna” să acorde creditul necesar pentru aprovizionarea sătenilor cu grâu de sămânţă. In corn. Vidra a vizitat centrul de industrializare, unde funcţionează o fabrică de marmeladă şi o uscătorie de prune, puse în funcţiune anul acesta, precum şi centrul pomicol, dând dispoziţii în vederea rezolvării doleanţelor exprimate. Iar la Odobeşti a vizitat operativa, unde se experimentează sterilizarea mustului cu ajutorul razelor ultra-violete; staţiunea oenologică .;i şantierul noiUiei staţiuni oenologice la coaatrucţie, a. i Ministerul Afacerilor Interne concesionează bufetul din localurile sale cu scopul de a se servi funcţionariilor săi în timpul serviciuilui : ceaiuri, lapte, cafele cu lapte, preparate reci, etc. Doritorii se vor adresa Direcţiunii Contabilităţii — Bulevardul Bacu Manta Nr. 9 etajul III camera 48 —1 pentru a lua cunoştință de condițiânîîi şi depune oferte până la 15 Noembrie 1942. 9885 9885 f BOGAT ASORTIMENT STOFE MĂTĂSURI MOLTOANE PANZARIE GĂSIȚI LA ABUZIUL POPULAR STR. LIPSCANI 55 Nu cumpăraţi ! o£e Homespan, până nu vizitaţi magazinul POPESCU LASCU Calea Victoriei, Pasagiul Român 12. Telefon 5.74-96 Bogat asortiment de cea mai bună calitate, din lână pură, ţesute de mână, pentru costume, tailleure şi demipaltoane. Vindem en-detail cu preţ de en-gros. 91 ■1 n OPERA ROMANA va da două spectacole extraordinare cu prima soprană dramatică a Operei din ZagrebI ISIS VOS HALPER LEPPEE care va cânta în „TOSCA“ și „OTHELLO“ la 6 și 9 Noembrie Biletele la „ORFEU“. Tel. 4.05.12 777 FABRICA de MOBILE Studio ARON PREZINTĂ ULTIMELE MODELE — STR. G-RAL MANU 4 — 44-444-44-4 VÂNZARE EXCLUSIVĂ PENTRU BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 50 Se caută MAESTRU-ŞEF PENTRU FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE având rutină în modelat, croit, tecsuit şi cunoştinţe la maşiele de încălţăminte, fiind de asemenea capabil a specializa lucrătorii Oferte cu pretenţiuni de salariu se vor adresa la ziar sub „Capabil 1001" 20 BLANURI FINE Vulpi platinate, albastre Groenlanda, argintii, Kamciatka. MANTOURI DE BLANA DE COMANDA LEI 50.000 „C. G. R.“ COMPANIA GENERALĂ ROMANĂ DE IMPORT ȘI EXPORT S. A BUCUREȘTI, CAL. VICTORIEI 91—93 (BLOC ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ) SCARĂ D. ETAJUL 4. ______________TELEFON 5.124.oa ■———n tM«M«MaMMM«MTmin«r«i«mmn«n 2500 RENUMITELE APARATEiUaupimkl ULTIMELE MODELE' ZAHANAUA s’a deschis Restaurantul Zahanalei serveşte zilnic, renumita ciorbă de ciocănele şi specialităţile de berbec. Vinuri.—Orchestră. Telefon 2.62.85. Tramvai 1 PER GLI ITALIANI ED ALBANESI Si confeimo ehe Domenice 1 Novembre avrâ luogo alte ore 16 nel salone „UMBERTO I" (Str. Luigi Cazzaviian N. 28) l'adunata plenaria della collettivitâ di Bucarest per ia celebrazione del „VENTENNALE DELLA RIVOLUZIONE FASCISTA", ehe sară tenuta, alia presenza deile RR. Autoritâ, dai camerata Prof. Dott. Ruggero Palmieri. Tutti gli Itafiani ed Albanesi sono invitaţi ad intervenire alia predatta manîfestazione, ehe nello storico memento ehe altraversiamo assurge a particolare importanza. I Fascist! provvisti di divisa sono autorizzati ad indossarla. 1900 JUDECĂTORIA MIXTA BRAȘOV SECȚIA C. F. Nr. 4939/1942. INCHEERE Judecătoria Mixtă Braşov secţia C. F. în baza cererei înregistrată suta numărul de mai sus, a declaraţiei de asanare în copie legalizată de Tribunalul Braşov sub Nr. 1066/1942 şi potrivit. art. 27 din Legea ce în versiunea din 1934, fixează termen de dezbatere pe ziua de 14 Noembrie 1942 pa la 9 a. m. în Braşov, Palatul Justiţiei parter camera 13, pentru radierea procedurelor de asanare notate în C. F. Nr. 16.591 a oraşului Braşov în favoarea creditorilor Banca pt. câTCUflaţia mărfurilor S. A. Braşov şi Banca Naţională a României suc. Braşov dela B. 7, 8. cu încheerile Nri. 38312, 3895/1034 C. F . — asupra imobilului cu Nr. top. 3QRL înscris ca proprietate a lui INCZE CAROL şi soţia sa INCZE AGNETA născ. SZEP. Braşov la 17 Octomb. 1942. Judecător ss. A. MATEI. Conducător de C. F., ss. C. PURCAREA Pentru conformitate Indescifrabil. No. 9872 Ultimele spectacole cu pasionanta comedie dramatică a lui Denys Amici: BĂRBATUL cu: TANTI COCEA-AL. CRITICODINA COCEA I TEATRUL NOSTRU Regisor: extraordinară piesă In 3 acte de Schönherr, care desvălue jocul pasiunilor tari FEMEIA DRACULUI cu: TANTI COCEA Ion Sahighian Tel. 4.11.56 Viitoarea premieră Sâmbătă și Duminică MATINEU0ZI4, cu preţuri reduse Industrie caută spre închiriere imediat teren cca. 2000 nv cu linie de garaj şi construcţie Oferte detailate la ziar 33 . 799 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII COLONIZĂRII ȘI INVENTARULUI CENTRUL NATIONAL DE MANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor 30 Oct. 42. 85310 ROPublicatiune Se aduce la cunoştâinţa generalâ că în ziua de 7 lima Noembrie ev nul 194a orele 9 a. m„ se va ţine tratare prin bună învoială la sediul C.N.R.-ului. — Serviciul Licitaţiilor Sibi. Mântat Leaca Nr. 42, pentru arendarea pe teren de doi ani a moşiei fostă Alexandr Ceiban din Comuna Butimanu Judeţul Ilfov, cu suprafaţă de 60 ha. 42150 mp. din care: Teren arabil 40,5000 ha. Fârneaţă 1,5000 ha. Păşune 4,5000 ha. Zăvoaie 12,4250 ha. Grădini de zarzavat 1,5000 ha. Licitaţia va începe de la valoarea de lei 400.000 arendă anuală. Ofertele vor fi depuse până în ziua licitaţiei la C.NR.—Serviiciul Licitaţiilor. Ofertanţii vor trebui să fie de origină etnică română şi vor depune garanţia de 10% la valoarea arendei pe doi ani, prezentând recipisa de consemmare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv, este obligată ca in termen de 10 ale deta date comunicării să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract si impozitele legale, precum şi cheltuielile de publicaţie In ziar. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc in caietul de sarcini dela C.N.R.—Serviciul Ceiteţiuilor şi la sediul Comiamnei judeţene Ilfov. Director- General, O. Maiorescu Director, V. Constantinescu 9880 MINISTERUL PROPAGANDEI NATIONALE Direcțiunea Personalului din conformitate cu dispozițiunile art. 61 din Codul Funcționarilor Publici, se publică: TABELUL posturilor vacante în bugetele : Ministerului Propagandei Nationale Direcţiunea Specială Oficiul Naţional de Turism şi administraţia Comercială Oficiul Naţional Citnematografici (O.N.C.), p© exerciţiul 1942/43. MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE SERVICIUL ARHITECTURII 1 inginer ordinar d- III. DIRECŢIUNEA PRESEI 1 şef de birou cu 1 al. I portar dl. II. DIR. PROPAGANDEI 1 impiegat cu 2 gradații 1 stenodactilograf translator 1 dactilograf principial cu 1 gr. 1 artist specialist cl. I. 1 desenator principal dl. lit. 1 desenator dl. I. 1 fotograf principal el. Uit. 1 laborant cl. II. DIR. STUDII SI DOCUMENTARE 1 subşef de birou cu 2 gradaţii. 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 impiegat 1 dactilograf cu 3 gradaţii 2 dactilografe DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII 1 subşef de birou cu 1 gr. 4 impiegaţi 1 dactilograf m 3 gradaţii 1 dactilograf DIRECŢIUNEA PERSONALULUI 1 impiegat 1 şofeur el. I 1 portar dl. II DIRECT. CINEMATOGRAFIEI 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 dactilograf cu 3 gradaţii DIRECŢIUNEA OFICIULUI NAȚIONAL DE TURISM 1 stenodactilograf tiranstatiar 1 şef de birou 1 fotograf principial cl. II ADMINISTRATIA COMERCIALA O. N. C. 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 impiegat 1 .mecanic cl. II. Directorul Personaliului, Gheorghe Polydor Șeful Serv. Personalului, Alexandru D. Brândză 9876 €i£ionuf,,automat/15 ăilikan 3A PorvvUazâ. duifrpvuz£ dtqaâ. ^mmszsmmBL Fabrică de Mătase caută imediat un meșter specialist bun, cu practică. Oferte la ziar ,sub ,,G’ PAROHIA MAHALAUA Com. Valea Voivozilor Jud. Dâmboviţa Nr. 36/942 94 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă publici că la 15 Noembrie cu ora IS, localul. Sf. Biserici din corn. Vale Voivozilor se va ţine licitaţie, c oferite închise însoţite de giaranţi de 5% pentru vinderea a circ 65.000 cărămizi., Licitaţia va începe de la 21217 50 lei. Amatorii pentru informaţii s vor adresa parohiei. Paroh Preot loan Cristache 9873 .4 44444 44.4 »»»♦■»»•♦♦♦♦♦♦♦■♦♦♦ ♦++♦•» »♦ ♦ 4 ♦ 4 ♦ ♦ ♦ ♦»-» ♦»■»■V -M