Universul - Capitala, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)

1942-11-01 / nr. 299

Anul al 59-lea Nr. 299 Du­mînîcă 1 Noembrie 1942 158 de ani (teia revoluţia lui Horia Se împlinesc astăzi 158 de ani de la adunarea ţă­ranilor din Mes­­teacanul Zarandului, adunare ţi­nută la convocarea lui Crişan, unul dintre conducătorii români­lor ardeleni din acea vreme, şi care a însemnat semnalul revol­tei iobagilor români împotriva a­­supritorilor de veacuri. Românii din munţii Apuseni a­­vuseseră întotdeauna vechi privi­legii, iar libertatea lor fusese re­­cunoscută de stăpânire în schim­bul unor impozite. De pe la 1715 Insă, libertăţile lor sunt încălcate, casele şi proprietăţile lor sunt considerate ca proprietăţi ale statului, iar locuitorii, socotiţi io­bagi. Taxele pe cari le plăteau până atunci ca oameni liberi se transformă în tribut de iobagi şi sutit sporite an de an, adăogăn­­uili-li-se noul obţipaţii, corvezi îl sile de lucru, peste care se supra,­puneau abuzurile funcţionarilor însărcinaţi cu administrarea do­meniului. O delegaţie din patru sate, care se prezentase guvernului din Si­biu spre a reclama ilegalităţile şi abuzurile la care erau supuşi lo­cuitorii români, nu numai că nu f­u satisfăcută, dar toţi membrii deputăţiei au fost supuşi la pe­depse corporale. Românii nedreptăţiţi şi asupriţi trimit atunci deputaţimn­it curtea imperială din Viena. In aceste de­­legaţii sunt nelipsiţi: locuitorul din Alba, Ursu Nicola, zis şi Ho­ria, ca reprezentant al comunei Râul Mare şi Ion Cloşca, din par­tea românilor din Cărpiniş, Abrud şi Bucium. In diverse plângeri ce prezintă intre anii 1779—1782 curţii din Viena, ei reclamă că taxa dome­­nială este prea mare, că li s’a in­terzis dreptul de păşunat şi de tăiat lemne şi li s’au impus o seamă de corvezi ilegale, fiind o­­bligaţi la multe zile de lucru gra­tuite pe an, pentru a cosi fânul statului, a transporta vinul, fierul şi orzul, a săpa un canal, etc. Se plâng deasemeni că li s’a interzis libertatea de­ a cumpăra de umbe vor produsele de care au nevoe, pământul lor fiind sterp, fl ei sunt siliţi să le cu­mpere cu preţ îndoit dela arendaşul domeniului; că şi preoţii sunt supu­şi la taxe feudale, întocmai ca iobagii; că­­ s’au luat bisericile; că li s’a im­pus să dea în natură o seamă de lucru­ri pe cari nu le pot produce şi trebuie să le cumpere; că re­prezentanţii lor care s’au plâns au fost bătuţi crunt, iar bătrânul Gavrilă Todi, în urma bătăii s’a îmbolnăvit şi a murit. Plângerile au fost trimise de cancelaria împăratului, guvernu­lui din Transilvania, spre a fales cercetări şi a referi ce măsuri propune pentru încetarea ilegali­­tăţior şi despăgubirea ţăranilor. Ecoul avut la curtea din Viena de plângerile deputaţiunilor, ■ mi­­xita în Transilvania a împăratu­lui Iosif în cursul anului 1783 şi apoi, primirea lui Horia de către însuşi împăratul la Viena, încu­rajează pe români în lupta lor pentru revendicarea libertăţilor de odinioară. La 13 Aprilie 1784, în urma audienţei lui Iloria la împăratul Iosif, acesta dispune a­­pararea locuitorilor de orice ve­xaţiuni şi punerea în libertate a celor închişi. h­uipoind­u-se acasă, Harta apa­re pretutindeni ca un adevărat conducător al românilor din mun­ţii Zarandului. El ţine adunări în care declară că împăratul i-a fă­­c­ut mari promisiuni pentru ro­mâni şi că Orceştin nu trebuie să asculte decât direct de împărat. Românii se aflau astfel în pragul revoltei lor pentru libertate. Incuviinţându-se cererea locui­torilor iobagi de a fi admişi a ** înscrie pentru serviciul militar, în baza unei ordonanţe mai vechi a Măriei Toreni, vestea se răs­pândeşte în­­toată ţara şi locui­torii din toate comunele se pre­zintă şi cer înscrierea lor ca mi­litari. Ei socoteau că devenind mil­­litari şi formând regimente de grăniceri, vor ajunge a-şi câştiga mai curând libertatea şi că, mili­tari fiind, nu mai trebuie să as­culte de poruncile nobililor. Entuziasmul pentru libertate este indescriptibil. Răscoala este iminentă. Guvernatorul Brucken­­thal, ca să împiedice răscoala, de­clară cu fără valoare înscrierile făcute pentru conscripţia mili­tară. A­ceasta nu face decât­ să întă­rite mai mult pe locuitorii ro­mâni, cari se vedeau înşelaţi în aspiraţiile lor. Ei se adună, pres­tează jurăminte de credinţă co­mandanţilor lor, Horia şi Cloşca, de o­­parte, la cari se adaugă Cri­şan. In adunarea din 31 octombrie 1784, Crişan defineşte ţelurile re­voluţiei: desfiinţarea iobăgiei şi a ■nobilimii; toţi, nobili şi iobagi să fie egali înaintea legii, iar locui­torii să aibă drept la înarmare naţională şi restituirea pământu­rilor cari în vechime ale lor fu­­seseră. Participanţii la adunare simit îndemnaţi si meargă la Alba Iu­lia, să primească arme, , socotind că vor avea şi sprijinul împăra­tului. In drum numărul lor creşte. Locuitorii din alte regiuni se a­­daugă revoltei. Comiţii şi subpre­­fecţii cari încearcă să reprime răscoala intră întriun adevărat războiu cu revoltaţii, cari cereau drepturile lor. Nu vom face aici o descriere a celor trei luni de răscoală pentru libertate şi a luptelor înregistrate în cursul răscoalei. Rezultatul a fost că până la Fe­bruarie 1785 revoluţia a fost lu­necată în sânge, iar capii răscoa­lei, Horia şi Cloşca executaţi în chinurile cele mai înfiorătoare, sfârtecaţi cu roata în asistenţa unei mari mulţimi. Revoluţia românilor transilvă­neni dela 1784—1785 urmărea, în­­tr’adevăr, o schimbare a ordinei sociale, dar nu trebuie să se uite chemarea mai adâncă la care ras­­pundea, ea fiind pornită dintr’o conştiinţă românească a urmaşi­lor Romei depe aceste plaiuri, conştiinţă pe care vicisitudimile timpurilor n’au reuşit s’o înăbuşe, chiar dacă stăpânii de altă dată ajunseseră iobagi. --------------------------------------------­ „ROMANIA DE ASTĂZI“ CONFERINŢA D-LUI MI­HAI POP LA BRATISLAVA Bratislava, 30 (Rador).­­ In ziua de 28 octombrie, la ora 1 a avut loc la Bratislava confe­­rinţa d-l lu­i Mihai Pop, secretar de presă ,despre „România de astăzi“. Conferinţa a fost organizată de Asociaţia româno-slovacă şi a fost prima dintr-o serie de confe­rinţe despre România pe care le va prezenta în pumd acestui an această Asociaţie. Erau de faţă d. Elefterescu, mi­nistrul României , d. Stamp preşe­dintele Asociaţiei româno-­slovace, primul secretar de Legaţie, d. Mircea Cristescu, însărcinatul cu afaceri al României, prof. Buben, consiilierii Ország şi Halak, din ministerul de externe s­lovac) senatorul Stodola, membrii Aso­ciaţiei româno-slovace, membrii Legaţiei române şi un numeros public. COV/ILIUL feE PATRONAJ NU FUI INIMA DE PIATRA AJUTORUL­­PE IARNA mámmt smmmwt LA NEVOIA CELUI LIP­IT Natalitatea maghiară discutată de presa de la Budapesta Sub titlul „Arborele de viaţă al maghiarimei’’, deputatul Milo­­tay, redactor-şef al stanului „Uj Magyars”, publică un editorial in care se ocupă de natalitatea paţriunii maghiare. Prrtre altele se scrie: „La sfârşitul veacului al 18- lea, existam 3 milioane şi jumă­tate unguri. Peste un secol, adi­că la 1880, recensământul a con­statat 6.70.000 unguri. Peste alte trei decenii, adică la 1910, numărul ungurilor s’a ridicat la 0,045.000 suflete.­­ Faţă de acest număr, elemen­tele nemaghiare, la finele veacu­lui al 18-lea, erau 4 milioane ju­mătate ,la 1880, ajung la 7.565.000 iar la 1910, au atins 8.200.000 su­flete. Natalitatea naturală a poporu­lui maghiar, scrie autorul, nu, a fost mai mare decât aceea a­ minorităţilor, totuşi sporirea ele­mentului unguresc a fost mai mare din cauza următorilor trei factori: 1) imigraţiunea din ce în ce mai mare în Ungaria a unui număr de evrei; 2) emigrarea populaţiei în America, care pen­tru minorităţi a avust proporţii mari; 3) factorul cel mai impor­tant a fost asimilarea diferitelor naţionalităţi şi contopirea lor în marea massă maghiară”. • Ocupâindu-se de imigraţia saea «vrerilor din Ungaria, autorul constată că la recensământul din 1910 s’au declarat unguri 700.000 «vrei. Ungurimea, di­pă cum dic­ta spiritul liberal depe vremea aceea, a fost mândră că massa maghiară a sporit cu 700.000 su­flete. Autorul, dă apoi Interesante date statistic© despre mişcarea populaţiei din Ungaria până la 1910, pentru a ajunge ,1® urmă­toarea concluzie: „Succesul şi rezultatul asimi­lării ne-au adus amare deziluzii după Trianon, în regiunile răpite Ungariei şi ajunse sub dominaţia străină. Am fost martor cum slo­vaci, români şi germani, ca­ri numai fe. aparenţă sau din inte­res se asimilaseră, şi-au desco­perit originea lor etnică, împre­jurarea că natalitatea poporului maghiar faţă de dementele străine din patrie şi faţă de na­ţiunile din ţările­­vecine, a scă­zut în mod înspăimântător, ne întunecă îngrijorător orizontul viitorului. Dacă această propor­ţie nu se va îmbunătăţi, şi dacă va continua îi mai departe să scadă sau numai nu se perpe­tueze, ne ameninţă o atât de mare primejdie, care nu numai că va distruge coroana arbore­lui de viaţă maghiar, ci îi va ataca şi rădăcinele”. După 20 zile de marş prin ar­şiţa soarelui, urmărind neîntre­rupt pe inamic pentru a nu-i da voie să se organizeze pe o nouă poziţie ajungem la Don. In noaptea de 7/8 August 1942, trece Donul un regiment de in­fanterie. Este regimentul încer­cat în cele mai grele lupte. Peste câmpiile întinse de pe malul stâng al Donului, flăcăii acestui regiment îşi reiau înain­tarea spre satul Tachauissevfiky, ce trebue cucerit. Satul este aşezat pe un loc mai înalt, pe marginea unui râuleţ şi acoperit cu grupuri rare de pomi. Aci se găsea po­ziţia de rezistenţă inamică. In faţa satului, la 1500 metri, inamicul avea posturile de su­praveghere instalate pe trei ri­dicători mari de pământ ce do­mină întreaga câmpie în direc­ţia de unde regimentul înainta. Când avangarda regimentul­ui se apropia mai mult, izbucneşte un bombardament de arme de tot felul. Peste câmpiile întinse parcă, şi-a revărsat iadul tot fo­cul lui arzător. Urlă văzduhul, pământul geme sub presiunea proectilelor de toate calibrele. Ostaşii nu se sperie, fiindcă ei au ştiut să zdrobească şi alte rezistenţe mai dârze ca acestea. Dincolo de cele trei ridicături­­­e pământ ,este satul Tachauss­­evsky şi satul Kârjanov, unde au bolşevicii poziţia de rezis­tenţă. Sublocotenent Petrea Paul, comandantul unui pieton de mi­traliere ştie că aceste sate tre­­buesc cucerite. Viteazul ofiţer, pătruns spirit de jertfă, înaintează pletonul său de mitraliere cât mai aproape şi concentrează tot focul asupra celor trei ridicături de pământ, unde se găseau pos­turile de observaţie inamică. Sub protecţia mitralierelor, puş­caşii au putut să ia cu asalt a­­ceste ridicături, respingând pri­mele elemente bolşevice. Aci sublocotenentul Petrea Paul îşi instalează mitralierele sale pen­tru a putea trage asupra pozi­ţiilor de rezistenţă inamice, din marginea satului. Când lupta era în jos şi ofiţerul indica o­­biectivele inamice mitralierişti­­lor săi, un proectil blestemat, plecat din ţeava unui tun duş­man, loveşte pe bravul ofiţer. Soldaţii mitralierişti din plu­tonul său i-au jurat răzbunarea şi au început să tragă cu cea­ mai mare furie. Bolşevicii ne mai putând re­zista, au luat-o la fugă,­ lăsând în urna lor sute de cadavre, ră­niţi, prizonieri, arme şi muniţii. Sublocotenentul Petrea Paul şi-a făcut datoria pe deplin. Faptele lui eroice vor rămâne de exemplu pentru urmaşii no­ştri în isrtoria neamului româ­nesc. JURNAL DE FRONT Eroismul sublocotenentului Petrea Paul de cu GUTURAIUL VA DURA CATEVA ORE OUTU­RATUT, fiind luat drept o afecţiune banală, i se atribuie în general foarte puţină impor­­tanţă. Toate metodele întrebuinţate până acum (vaselină boricată, gomenolată, uleiuri, aromate, pulverizări, etc.), n’au putut în­vinge această maladie care de multe ori produce complicaţiuni (otite, sinusite, bronchite, etc.). Le RENIOL cachete introduse pe cale bucală (gură) opreşte curgerea nasului în mai puţin de una oră după primul cachet, iar după al doilea şi al treilea luate în interval de 3-4 ore, gu­turaiul este vindecat. La Farmacii și Drogherii. De­pozit general: Laboratorul ,,ASFAR” Gh. Stoicescu/ Tele­fon 1.05.77—2.15.90. 784 MARELE SUCCES AC&RA MARELE «UI­CE» _______ „*2.30 BILETUL de LOTERIE AZI TEATRUL MUNICIPAL „I. L. CARAGIALE“ B-dul Schitul Măgureanu 1, Telefon 460-60 ORA­J MATINEU PENTRU COPII CU PREȚURI REDUSE GRĂDINA IUI MOȘ TOM­A Catedre vacante in învăţământul secundar Ministerul culturii naţionale aduce la cunoştinţă celor intere­saţi că su­nt libere pentru supli­nire următoarele catedre : Catedra de italiană de la liceu­ teoretic băieţi din Dumbrăveni. Ore italiană plus germană la şco­lile secundare din Săilişte. Catedra germană dela liceul comercial Turda. Catedra matematici dela liceul fete Deva. Catedra Fizloo-Chimice dela 1 Locul teoretic baieţi Prăştie. Catedra şt. naturale plus în e­­co-chim­ce dela gimnaziul in­dustrial Baia de­ Arieş. Catedra mărimi liceul comer­cial băieţi Sălişte. Catedra juridico economice, gimnaziul comercial mixt Ocina- Mureşului. Spălat Călcat şcoala gospodă­rie gh­. I Sibiu. Ornamentaţie şcoala gospodă­rie urbană Sălişte. Catedra de gospodărie de la li­ceul de fete din Piatra Neamţ. Cererile se vor adresa direct inspectorate noi- şcolare respec-­­ tive, care vor face şi numirea. ❖ La liceul de bileţi dinn România su­nt vacante pentru suprfiinire 10 ore de l. italiană. Cererile se vor adresa directo­ratului şcolar din Cernăuţi. Dela Comisia de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor Comisiunea de control, verifi­care şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor, constatând că un mare număr de publicaţiuni pe­riodice continuă şi astăzi a nu fi administrate în condiţiunile decretului lege nr. 1507 publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din 13 Aprilie 1939 cu modificările din decretul lege nr. 3665 pu­blicat în Monitorul Oficial nr 201 din 31 August 1938 și con­form regulamentului­­nr. 2187 publicat în Monitorul Oficial nr. 134 din 15 Iunie 1938, hotă­răște: Că începând dela 1 Ianuarie 1943, toate publicaţiunile vor avea registrele ţinute în condi­­ţiunile legii. Orice abateri dela aceste con­­diţiuni va atrage anularea auto­rizaţiilor pe baza cărora apar. Vizita d-lui P. Voiculeţ, secretar general la ministerul economiei naţionale, in jud. Putna D. Pompiliu Voiculeţ,­­secretar general la ministerul economiei naţionale, însoţit d de d-nii: direc­tor ing. M. Maria şi Gh. Stăn­­culescu, director de cabinet, a făcut zilele trecute o inspecţie în jud. Ruina, D-sa a luat­­contact cu şefii au­torităţilor locale şi a examinat situaţia generală a judeţului, in­­teresându-se de aproape de toate problemele de ordin, economic, după care a vizitat diferite re­giuni ale judeţului. In corn. Ciuşlau a dat dispoziţii federalei ,,Putna” să acorde cre­ditul necesar pentru aprovizio­narea sătenilor cu grâu de să­mânţă. In corn. Vidra a vizitat centrul de industrializare, unde funcţio­nează o fabrică de marmeladă şi o uscătorie de prune, puse în funcţiune anul acesta, precum şi centrul pomicol, dând dispoziţii în vederea rezolvării doleanţelor exprimate. Iar la Od­obeşti a vizitat o­­­perativa, unde se ex­perimentează sterilizarea mustu­lui cu ajutorul razelor ultra-vio­­lete; staţiunea oenologică .;i şan­tierul noiUiei staţiuni oenologi­ce la coaatrucţie, a. i Ministerul Afacerilor Interne concesionează bufetul din loca­lurile sale cu scopul de a se servi funcţionariilor săi în timpul se­rviciuilui : ceaiuri, lapte, cafele cu lapte, preparate reci, etc. Doritorii se vor adresa Direc­ţiunii Contabilităţii — Bulevar­dul Bacu Manta Nr. 9 etajul III camera 48 —1 pentru a lua cunoş­tință de condițiânîîi şi depune oferte până la 15 Noembrie 1942. 9885 9885 f BOGAT ASORTIMENT S­TOFE MĂTĂSURI MOLTOANE PANZARIE GĂSIȚI LA ABUZIUL POPULAR STR. LIPSCANI 55 Nu cumpăraţi ! o£e Homespan, până nu vizitaţi magazinul POPESCU LASCU Calea Victoriei, Pasagiul Român 12. Telefon 5.74-96 Bogat asortiment de cea mai bună calitate, din lână pură, ţesute de mână, pentru costume, tailleure şi demipaltoane. Vindem en-detail cu preţ de en-gros. 91 ■1 n­ OPERA ROMANA va da două spectacole extraordinare cu prima soprană dramatică a Operei din Zagreb­I ISIS VOS HALPER LEPPEE care va cânta în „TOSCA“ și „OTHELLO“ la 6 și 9 Noembrie Biletele la „ORFEU“. Tel. 4.05.12 777 FABRICA de MOBILE Studio ARON PREZINTĂ ULTIMELE MODELE — STR. G-RAL MANU 4 — 44-444-44-4 VÂNZARE EXCLUSIVĂ PENTRU BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 50 Se caută MAESTRU-ŞEF PENTRU FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE având rutină în modelat, croit, tecsuit şi cunoş­­tinţe la maş­iele de încălţăminte, fiind de­ aseme­­nea capabil a specializa lucrătorii Oferte cu pretenţiuni de salariu se vor adresa la ziar sub „Capabil 1001" 20 BLANURI FINE Vulpi platinate, albastre Groenlanda, argintii, Kamciatka. MANTOURI DE BLANA DE COMANDA LEI 50.000 „C. G. R.“ COMPANIA­ GENERALĂ RO­MANĂ DE IMPORT ȘI EX­PORT S. A BUCUREȘTI, CAL. VICTORIEI 91—93 (BLOC ASIGURAREA ROMÂNEASC­Ă) SCARĂ D. ETAJUL 4. ______________TELEFON 5.124.oa ■———n tM«M«MaMMM«MTmin«r«i«mmn«n 2500 RENUMITELE APARATEiUaupimkl ULTIMELE MODELE' ZAHANAUA s’a deschis Restaurantul Zahanalei serveşte zilnic, renumita ciorbă de ciocănele şi specialităţile de berbec. Vinuri.—Orchestră. Telefon 2.62.85. Tramvai 1 PER GLI ITALIANI ED ALBANESI Si confeimo ehe Dome­­nice 1 Novembre avrâ luogo alte ore 16 nel sa­­lone „UMBERTO I" (Str. Luigi Cazzaviian N. 28) l'a­­dunata plenaria della col­­lettivitâ di Bucarest per ia celebrazione del „VENTEN­­NALE DELLA RIVOLUZIONE FASCISTA", ehe sară te­­nuta, alia presenza deile RR. Autoritâ, dai camerata Prof. Dott. Ruggero Pal­mieri. Tutti gli Itafiani ed Alba­­nesi sono invitaţi ad inter­­venire alia predatta manî­­festazione, ehe nello sto­­rico memento ehe altra­­versiamo assurge a parti­­colare importanza. I Fascist! provvisti di di­­visa sono autorizzati ad indossarla. 1900 JUDECĂTORIA MIXTA BRAȘOV SECȚIA C. F. Nr. 4939/1942. INCHEERE Judecătoria Mixtă Braşov secţi­a C. F. în b­aza cererei înregistrată suta numărul de mai su­s, a declaraţiei de asanare în copie legalizată de Tribu­nalul Braşov sub Nr. 1066/1942 şi po­trivit. art. 27 din Legea ce în versiunea di­n 1934, fixează termen de dezba­tere pe ziua de 14 Noembrie 1942 pa la 9 a. m. în Braşov, Palatul Justi­ţiei parter camera 13, pentru radie­rea procedurelor de asanare notate în C. F. Nr. 16.591 a oraşului Bra­şov în favoarea creditorilor Banca pt. câTCUflaţia mărfurilor S. A. Bra­şov şi Banca Naţională a României suc. Braşov dela B. 7, 8. cu în­cheeri­­le N­ri­. 38312, 3895/1034 C. F . — asupra imobilului cu Nr. top. 3QRL îns­cris ca pr­opri­etate a lui INCZE CAROL şi soţia sa INCZE AGNETA născ. SZEP. Braşov la 17 Octomb. 1­942. Judecător ss. A. MATEI. Conducător de C. F., ss. C. PUR­CA­REA Pentru conformitate Indescifrabil. No. 9872 Ultimele spectacole cu pasionanta comedie dramatică a lui Denys Amici: BĂRBATUL cu: TANTI COCEA-AL. CRITICO­DINA COCEA I TEATRUL NOSTRU Regisor: extraordinară piesă In 3 acte de Schönherr, care desvălue jocul pasiunilor tari FEMEIA DRACULUI cu: TANTI COCEA Ion Sahighian Tel. 4.11.56 Viitoarea premieră Sâmbătă și Duminică MATINEU0ZI­­­4, cu preţuri reduse Industrie caută spre închiriere imediat teren cca. 2000 nv cu linie de garaj şi construcţie Oferte detailate la ziar 33 . 799 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII COLONIZĂRII ȘI INVENTARULUI CENTRUL NATIONAL DE MANI­ZA­RE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor 30 Oct. 42. 85310 RO­Publicatiune Se aduce la cunoştâinţa generalâ că în ziua de 7 lima Noembrie ev nul 194a orele 9 a. m„ se va ţine tratare prin bună învoială la se­diul C.N.R.-ului. — Serviciul Lici­­taţiilor Sibi. Mântat Leaca Nr. 42, pen­tru arendarea pe teren de doi ani a moşiei fostă Alexandr Ceiban din Comuna Butimanu Judeţul Ilfov, cu suprafaţă de 60 ha. 42150 mp. din care: Teren arabil 40,5000 ha. Fârneaţă 1,5000 ha. Păşune 4,5000 ha. Zăvoaie 12,4250 ha. Gr­ădini de zarzavat 1,5000 ha. Licitaţia va începe de la valoarea de lei 400.000 arendă anuală. Ofertele vor fi depuse până în ziua licitaţiei la C.NR.—Ser­viiciul Licitaţiilor. Ofertanţii vor trebui să fie de origină etnică română şi vor de­pune garanţia de 10% la­ valoarea arendei pe doi ani, prezentând re­­cipisa de consemm­are a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv, este obligată ca in termen de 10 ale deta d­ate co­municării să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract si impozitele legale, pre­cum şi cheltuielile de publicaţie In ziar. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc in caietul de sarcini dela C.N.R.—Serviciul Ceiteţiuilor şi la sediul Comiamnei judeţene Ilfov. Director- General, O. Maiorescu Director, V. Constantinescu 9880 MINISTERUL PROPAGANDEI NATIONALE Direcțiunea Personalului din conformitate cu dispozițiunile art. 61 din Codul Funcționarilor Publici, se publică: TABELUL posturilor vacante în bugetele : Ministerului Propagandei Nationale Direcţiunea Specială Oficiul Na­ţional de Turism şi administraţia Comercială Oficiul Naţional Citne­­matografici (O.N.C.), p© exerciţiul 1942/43. MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE SERVICIUL ARHITECTURII 1 inginer ordinar d­- III. DIRECŢIUNEA PRESEI 1 şef de birou cu 1 al. I portar dl. II. DIR. PROPAGANDEI 1 impiegat cu 2 gradații 1 stenodactilograf translator 1 dactilograf principial cu 1 gr. 1 artist specialist cl. I. 1 desenator principal dl. lit. 1 desenator dl. I. 1 fotograf principal el. Uit. 1 laborant cl. II. DIR. STUDII SI DOCUMENTARE 1 subşef de birou cu 2 gradaţii. 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 impiegat 1 dactilograf cu 3 gradaţii 2 dactilografe DIRECŢIUNEA CONTABILITĂŢII 1 subşef de birou cu 1 gr. 4 impiegaţi 1 dactilograf m 3 gradaţii 1 dactilograf DIRECŢIUNEA PERSONALULUI 1 impiegat 1 şofeur el. I 1 portar dl. II DIRECT. CINEMATOGRAFIEI 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 dactilograf cu 3 gradaţii DIRECŢIUNEA OFICIULUI NAȚIONAL DE TURISM 1 stenodactilograf tiranstatiar 1 şef de birou 1 fotograf principial cl. II ADMINISTRATIA COMERCIALA O. N. C. 1 impiegat cu 2 gradaţii 1 impiegat 1 .mecanic cl. II. Directorul Pe­rsonaliului, Gheorghe Polydor Șeful Serv. Personalului, Alexandru D. Brândză 9876 €i£ionuf,,automat/15 ăilikan 3A PorvvUazâ. duifrpvuz£ dtqaâ. ^mmszsmmBL Fabrică de Mătase caută imediat un meșter specialist bun, cu practică. Oferte la ziar ,sub ,,G’ PAROHIA MAHALAUA Com. Valea Voivozilor Jud. Dâmboviţa Nr. 36/942 94 PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă publici că la 15 Noembrie cu ora IS,­­ localul. Sf. Biserici din corn. Vale Voivozilor se va ţine licitaţie, c oferite închise însoţite de giaranţi de 5% pentru vinderea a circ 65.000 cărămizi., Licitaţia va începe de la 21217 50 lei. Amatorii pentru informaţii s vor adresa parohiei. Paroh Preot loan Cristache 9873 .4 44444 44.4 »»»♦■»»•♦♦♦♦♦♦♦■♦♦♦ ♦++♦•» »♦ ♦ 4 ♦ 4 ♦ ♦ ♦ ♦»-» ♦»■»■V -M

Next