Universul - Provincie, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)

1942-11-01 / nr. 299

CUMPĂTARE ŞI ECONOMIE Azi, 31 Octombrie, este „Ziua Economiei“. Această zi şi data ei au fost stabilite la un congres internaţional ce s-a ţinut acum vreo douăzeci de ani în urmă în oraşul Mi­lano din Italia. La congres au luat parte delegaţi din aproape toate statele din Europa, pre­cum şi din multe state din celelalte continente. Aşa­dar, „Ziua Economiei“ are un ca­racter cu adevărat internaţio­nal. I se mai spune şi „Sărbă­toarea Economiei“, numai că, spre deosebire de alte sărbă­tori, este o zi în care se mun­ceşte. Se munceşte, dar pretu­tindeni cei ce muncesc sunt îndemnaţi şi sfătuiţi să se gândească şi la roadele muncii lor, la datoria ca aceste roade să nu fie risipite fără folos. In această zi, se aminteşte din nou netăgăduitul adevăr că munca, dacă nu e sprijinită şi întărită prin spiritul de cum­pătare şi economie, este o muncă irosită. Nu asigură nici binele celui ce o săvârşeşte, nici nu contribue cu ceva la binele societăţii, la întărirea ţării şi neamului. Noi, românii, avem d­e mult înţeleaptă zicătoare ce ne sfă­­tueşte să strângem bani albi pentru zile negre. In ce mă­sură ne ţinem de sfatul cu­prins în această zicătoare? În­trebării îi vom răspunde ceva mai jos prin cifre concret® şi exacte. Mai întâi şi fără a cădea în păcatul laudei de sine, pu­tem spune despre poporul ro­mân, că este un popor în­zestrat cu multe însuşiri a­­lese. In afară de uimitoa­rea sa tenacitate naţională, tenacitate ce ţine de dome­niul minunii, poporul român este un popor sprinten şi isteţ la minte, este darnic şi lipsit de egoism, iar admirabila pur­tare a vitejilor noştri ostaşi în actualul război confirmă în mod strălucit virtuţile de băr­băţie înăscute în români. Şi nici popor leneş nu este. Nu se spune oare despre ţă­ranul român, că atunci când vrea să se odihnească după munca de o zi întreagă, se a­­pucă şi sparge lemne ? Este însă românul nostru — fie el ţăran, fie orăşan — cumpătat şi econom, dacă nu în măsura în care munceşte, dar într’o măsură oarecum a­­propiată ? *' Pentru stimularea spiritului de cumpătare şi economie şi anume pentru a înlesni celor ce nu pot să economisească decât sume mici — uneori chiar de câteva, sute de lei — depunerea şi asigurarea aces­tor sume, s’au înfiinţat în toate ţările, cu sprijinul şi garanţia statului, insituţiuni speciale, aşa numite „Case Naţionale de Economii“. La­ aceste Case oricine poate depune o sumă cât de mică­­ la noi începând de la 50 de lei. Depunătorul are toate garan­ţiile că sumele depuse de el nu sunt ameninţate de nici un pericol, precum nu s­unt lo­vite de nici un impozit spe­cial. Pe lângă aceasta, prin dobânda ce i se serveşte, îşi vede economiile sporind. Şi acum răspundem între­bării de mai sus şi anume în ce măsură se afirmă la noi spiritul de cumpătare şi eco­nomie. După datele ce avem de la instituţia creată în acest scop, adică de la „Casa Naţională de Economie“ (C. E. C.-ul), la noi în ţară, media depunerilor la această Casă este, în cifră ro­tundă, de 500 de lei pe cap de locuitor. E mult sau puţin? Răspunsul ni-l dau unele ci­fre din ţări mai mici şi, în bună parte, mai sărace decât România. Aşa, în Grecia, media de­punerilor pe cap de locuitor este de 600 de lei, în Bulgaria de 950 lei, în Portugalia de 2000 de lei, pentru ca în O­­landa să fie de 10.000 de lei, pentru ca în Danemarca me­dia sumelor depuse la Casele de Economii să se urce la 13.000 de lei pe cap de locui­tor. Elocvenţa acestor cifre ne scute­şte de comentarii, dar trebue să întărească în noi toţi hotărîrea ca, pe lângă pu­terea de muncă, să dăm do­vadă şi de puterea de cumpă­rare şi economie. Ferindu-ne de risipă, ne pregătim nouă înşine şi pregătim ţării şi nea­mului un viitor mai bun şi mai sigur. AJUTORUL DE IARNA Apelul I. P. S. Patriarh Ajutorul de iarnă, întemeiat de consiliul de patronaj, păşeşte in cel de al doilea an de exis­tenţă. Având îţi vedere situaţia ex­cepţională în care se află încă ţara noastră, — cu nevoia de a se îndeplini atâtea opere sociale, — consiliul de patronaj va în­treprinde şi anul acesta colecte publice, pentru ca toţi bunii ro­mâni, într-o însufleţire să-şi dea obolul lor la ajutorarea celor lipsiţi. La 1 Noembrie are loc prima colectă. De aceea amintim tuturor prea cucernicilor preoţi datoria pe care o au, ca aşa cum au făcut în trecut, — tot aşa şi anul a­­cesta să dea tot concursul şi sprijinul, pentru reuşita colec­tei, — astfel ca rolul Bisericii, în această operă de ajutorare, să apară pe primul plan, cu toată dragostea şi însufleţirea pe care o comportă o asemenea acţiune şi de care prea cucernicii preoţi, în primul rând,­­ trebue să dea dovadă ca slujitori credin­cioşi ai altarului şi buni români. Sumele rezultate din colectă se strâng de către organele de­legate de consiliul de patronaj,­­ NICODIM, Patriarh NOUĂ ANI DELA ÎNTEMEIEREA !)FALANGEI SPANIOLE“ Madrid, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : La 29 Octombrie s-a sărbătorit întemeierea Falangei, care acum 9 ani şi-a primit botezul politic prin fondatorul ei Jose Antonio. Delegaţiile de onoare ale tine­retului sindicalist naţional, ale miliţiilor, ale studenţilor foşti combatanţi şi ale Diviziei Alba­stre s-au întrunit la Madrid, pentru a aduce omagii impresio­nante eroilor morţi pe câmpu­rile de onoare. In timpul defilării delegaţiilor pe străzile oraşului, mulţimea numeroasă care era massată de o parte şi de alta a străzilor, a aclamat, în special pe membrii Diviziei Albastre, aducându-le entuziaste ovațiuni. Operaţiile ofensive ale trupe­lor de munte române şi germa­ne, care s-au desfăşurat între 24—29 octombrie în spaţiul si­tuat la vest de cotul ce-l face fluviul Terek şi nord de massi­­vul central al Caucazului, au fost încununate de succese. După luptele crâncene de­­acum câteva zile forţele sovie­tice înfrânte, compuse din mai multe divizii, s’au retras în di­recţia Nalcik şi spre nord-est de acest oraş, fiind urmărite şi con­tinuu atacate de unităţile vână­torilor de munte, române şi ger­mane, care au ocupat regiunea străbătută de afluenţii de pe dreapta Terekului. Pe când o parte din forţele române şi germane s’au îndrep­tat spre nord-est de Nalcik în direcţia liniei ferate ce leagă acest oraş de Kotlyarevskaia şi au reuşit să încercuiască un grup important de trupe sovietice, celelalte forţe s’au apropiat de Nalcik, unde apărătorii săi ocu­pau poziţii puternic fortificate, organizate în ultimele luni. Cu toată rezistenţa în­dârjită ce li s-a opus, în ziua de 28 octombrie, tru­pele de munte române şi germane au străpuns linia fortificată în mai multe puncte şi au luat cu asalt oraşul Nalcik. Grupul inamic de la nord­­est de Nalcik, care a în­cercat zadarnic prin atacuri disperate să străpungă cercul ce-l înconjura, a fost complet nimicit. După ra­poartele germa­ne, în cursul operaţiilor victorioase din ultimele patru zile ce s-au dezvol­tat în regiunea de la nord de Terek, mai multe divizii sovietice au fost zdrobite , iar trupele române şi ger­mane au luat peste 7.000 de prizonieri şi au captu­rat, sau distrus, 66 de tu­nuri, 38 de tancuri şi o can­titate mare de material de război. Cucerirea oraşului Nalcik, ca şi a teritoriului învecinat, a creiat o situaţie nouă şi critică armatelor sovietice din Caucazia centrală şi de nord-est, de­oare­ce Nalcik, prin poziţia sa geo­grafică, prezintă o valoare stra­tegică. El e situat pe un afluent al Terekului, la sud-est de oraşele Kislovodsk şi Piatigorsk, la nord-vest de oraşul Ordjonni­­kidze (Vladkcaucaz) şi e legat cu o cale ferată de linia ferată principală Rostov — Grosny — Makaci — Kala — Baku. De la Nalcik porneşte şi drumul mili­tar spre Adil-Su ce străbate ma­sivul muntos central al Cauca­zului. De aceea cucerirea oraşului Nalcik de către bravele trupe de munte româneşti şi germane este un fapt de arme însemnat. Corpul de munte român a în­scris încă o pagină glorioasă în istorie prin victoria strălucită ce a obţinut-o în Caucazia, îm­preună cu trupele de munte ale marei armate germane. In regiunea de nord-est a Cau­­caziei, la sud-est de Novorosisk şi vest de Tuapse, forţele ger­mane au respins mai multe contra-atacuri inamice, iar la Stalingrad, trupele germane au luat cu asalt alte părţi ale car­tierului industrial. In zona bătăliei de la El Ala­mein (Egipt) forţe puternice bri­tanice au atacat cu o mare vio­­­­lenţă poziţiile defensive italo­­- germane, pe întregul front din­­­­tre coasta Mării Mediterane şi depresiunea Kattara, fără să ob­ţină vreun rezultat. Ele au întâmpinat în toate sectoarele o rezistenţă îndârjită, încât, cu toată violenţa neobici­­nuită a atacurilor şi contra­atacurilor ce le-au dat în tot cursul zilei şi a risipirii nemai­pomenite de muniţii, frontul italo-german n’a putut fi zdrun­cinat. Mareşalul Rommel, co­mandantul armatelor germane şi italiene, se menţine într’o de­fensivă caracterizată prin asigu­rarea libertăţii sale tactice şi strategice, în sensul că el ţine în frâu ofensiva massivă a ar­matei a 8-a britanice, chiar după cea mai puternică izbitură ce a primit-o în a 6-a zi a bătăliei. Fapt este că până acum gene­ralul Alexander, comandantul forţelor britanice din Egipt, nu a putut descoperi punctele slabe ale dispozitivului defensiv al te­mutului său adversar, mareşalul Rommel, cunoscut prin calităţile sale manevriere şi prin concep­ţiile sale strategice îndrăzneţe, aplicate în operaţiunile de pe teatrul african. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI TRUPELE DE MUNTE ROMANE ŞI GERMANE DIN CAUCAZIA AU CUCERIT ORAŞUL NALCIK A şasea zi a bătăliei dela El Alamein (Egipt) , de R. SEIŞANU Caucazia de nord,est cu regiunea de la vest de Terek şi oraşul Nalcik cucerit în ziua de 28 octombrie de trupele de munte române şi germane BERLINUL SĂRBĂTOREȘTE victoria vânătorilor de munte romani la nalcik Prin telefon, de la corespondentul nostru particular Berlin, 29 Octombrie. — Ocuparea Nalcik-ului de că­tre vânătorii de munte ro­mâni este sărbătorită la Berlin în mod foarte cordial, ca o nouă faptă eroică a trupelor româneşti. In special se subliniază marele număr de prizonieri şi prada căzută în mâinile trupelor româneşti. La Stalingrad au continuat şi azi lupte violente. Alte atacuri date de bolşevici la Sud, pentru degrevarea oraşului, au eşuat. Despre situaţia militară pe frontul egiptean se spune la Berlin numai că luptele violente au continuat în a cincea zi a ofensivei britanice cu o îndârjire şi mai mare, fără ca englezii să fi obţinut vreun succes. Dealtfel, ambele tabere păstrează tăcerea asupra amănuntelor acestor lup­ta. In primele zile, s’a vorbit mult la Londra despre această ofensivă, dar acum domneşte o tăcere semnificativă. ❖ Cu atât mai vii sunt discuţiile internaţionale asupra bătăliei din Pacificul de Sud. Presa londone­ză anunţă din Washington că cercurile serioase ale guvernului american sunt pregătite pentru cele mai grave ştiri. „New­ Yor­­ker Times” şi alte ziare ameri­cane critică în mod violent gu­vernul american pentru tactica tăcerii şi cere imediate lămuriri asupra situaţiei. ❖ Foarte violente au devenit dis­­cuţiile între Londra şi Moscova, discuţii comentate pe larg de ziarul londonez „Times”. De­oarece ajutorul promis şi in spe­cial cel de al doilea front n’au fost realizate, bolşevicii declară că-şi asumă dreptul de a fixa pe viitor soarta Europei, fără a mai con­sulta pe aliaţi. Acest fapt este în acelaş timp o nouă confir­mare indirectă a convenţiei se­crete anexă la pactul Molotov, convenţie despre care s’a vorbit pe vremuri atât de mult şi care aruncă Europa pradă bolşevis­mului. In starea regelui Danemarcei s’a produs o uşoară ameliorare, totuşi îngrijorarea continuă a se menţine. U­n roit din străinii Staimzund (S. M. P.) CUM A FOST OCUPATA LOCALITATEA NALCIK Berlin, 29 (Rador). — înaltul co­mandament al forţelor armate ger­mane mai dă următoarele amă­nunte asupra ocupării localităţii Nalcik de către trupele române : De la 24 Octombrie trupele ger­mane şi române din regiunea si­tuată la vest de Terek se află în ofensivă. După lupte crâncene date la capetele de pod de peste Baksan, lupte la care au partici­pat şi puternice forţe aeriene, tru­pele de asalt au trecut povârnişu­rile din faţă şi au început înain­tarea spre sud. La 25 octombrie au trecut râul Cioghen şi au nimicit forţele ina­mice de acolo, care se pregăteau să vină în ajutorul trupelor ame­ninţate. A doua zi, trupele române au­­ pornit din amândouă părţile satu-­ i lui Cioghen la asalt către Nalcik, , capitala republicei sovietice au­­­­tonome Karbadino-Balkaria. Pe când un cartier al oraşului era cu­prins în focul luptei, artileria ger­mană bombarda violent celelalte părţi ale oraşului. Atacul mergea pe o axă formată de autostrada Piatigorsk-Nalcik-Orgionikige. ■ Formaţiuni germane de artilerie de asalt au ajutat trupele române, care în ziua de 26 octombrie au intrat în contact cu barajul de ca­zemate din imediata apropiere a oraşului In dimineaţa zilei următoare, vânătorii de munte români au luat cu asalt sistemele de apărare bol­şevice, dislocate de focul violent al artileriei germane. După vio­lente lupte de stradă date prin­­ cartierele mărginaşe, formaţiunile de atac au fost­­din nou concen­trate.­­Tunurile de asalt, însoţite de formaţiuni române au înfipt o săgeată în terenul gării, sdrobind împreună cu artileria antiaeriană şi artileria antitanc, rezistenţa ina­micului. Având flancul stâng acoperit de clădirile gării, formaţiunile române au pătruns adânc în oraş şi au luat cu asalt străzile pline de ba­ricade, cazemate betonate şi gru­puri de case deosebit de fortificate. In toate aceste lupte, trupele ro­mâne au fost sprijinite, cu succes de focul tunurilor şi al aruncătoa­relor de grenade. Către seară, partea de nord-est a oraşului se­ găsea în mâinile ro­mânilor. La 28 octombrie ofensiva a con­tinuat. Luptele de stradă au înce­put din nou în toată amploarea şi dârzenia lor. Artileria antiaeriană şi branturile bat imediat în faţa artileriei, făcând spărturi în cui­burile inamice de rezistenţă. Bol­şevicii din ele sunt nimiciţi în lupte înverşunate corp la corp. Câteva grupuri de case şi fa­brici de la marginea oraşului tre­buiesc încercuite până când so­seşte artileria, care le-a­ distrus împreună cu bolşevicii dinăuntru. Către seară, tot oraşul Nalcik f­i­­sese cucerit de români. Pentru a se face siguranța tere­nului cucerit, ofensiva a continuat și la 28 octombrie departe în sud, făcându-se între timp legătura și cu trupele germane. Unităţi germane şi române au atins limita regimei cu zăpezi a munţilor Caucaz Berlin. 29­1 (Rador). _ In sec­­torul Terek, unităţile germane şi române au exploatat rezulta­tele obţinute in cursul zilei de 29 octombrie, astfel încât eu evtrenăiaien__, fi cfmiLi. --«--h-h -gărzilor, înaintând în direcția sud-vest, dealungul râurilor de munte, ele au atins limita re­giunii cu zăpezi a­ munților Cau- V­I­TOIUL LUPTEI Staltagradu­l sub bombardament. ,(S. M. Jr.) NOUL SPOR DE SCUMPETE ACORDAT FUNCŢIONARILOR Ţinând seama că de la ultimul spor de scumpete acordat func­ţionarilor publici, în octombrie 1941, nivelul preţurilor a înre­gistrat noui şi importante ur­cări, guvernul a venit cu o nouă îmbunătăţire a regimului de sa­larizare. Încercând astfel să re­adapteze puterea de cumpărare a salariaţilor de stat la nou­le condiţii ale pieţii. Sporul global suportat de te­zaurul Statului se ridică de data aceasta la cifra de 12 miliarde lei şi de el beneficiază toate ca­tegoriile de salariaţi publici, du­pă o scară care merge invers proporţional cu mărimea sala­riului. Cota cea mai mare revi­ne astfel micilor salariaţi (3000 Iei lunar), cari vor primi un spor de 50%, adică o jumătate din reafa de până acum, descres­­când in proporţie inversă cu cuantumul salariului până la 6% pentru retribuţiunile cele mai mari (72.000 lei lunar). Rezultă de aci caracterul so­cial al acestei măsuri, care a­­vantajează în chip deosebit ca­tegoria micilor şi mijlociilor sa­lariaţi şi care capătă o afirmare deopotrivă de interesantă atunci când prevede avantagii speciale salariaţilor cu copii, sporind, cu începere dela 1 Noembrie a. c., alocaţia lunară dela 500 la 1000 lei de fiecare copil minor, cu menţinerea tuturor celorlalte înlesniri de aprovizionare co­lectivă prin economate, coope­rative, etc. In consiliul de miniştri de Marţi, care a definitivat acor­darea sporului, s’a mai precizat că, aplicându-se funcţionarilor de toate categoriile, noul spor nu va înrâuri alocaţiunile de hrană acordate militarilor, nici primele magistraţilor şi primele speciale acordate personalului c. f. r. Pe de altă parte, s’au reînoit dispoziţiunile ca să se continue şi în viitor acordarea de prime pentru merite speciale cuvenite funcţionarilor ce vor depune râvnă deosebită sau vor aduce servicii excepţionale Statului. Vrednică de reţinut­­este şi hotărîrea guvernului, ca sporul să fie acordat cu efect retroac­tiv, începând de la 1 Septem­brie, astfel ca pe luna Noem­brie funcţionarii să primească, odată cu salariul pe această lu­nă, şi sporul pe ultimele trei luni. In fine, o nouă înlesnire, tot­in legătură cu noul regim de sa­larizare, este scutirea de impo­zit a indemnităţii de scumpete, ca şi de orice reţineri, popriri sau urmărire pentru datorii. Pentru o justă apreciere a so­­licitudinei arătate de guvern sa­lariaţilor publici şi pentru în­lesnirea unei judecăţi compara­tive, recapitulăm aci îmbunătă­ţirile anterioare aduse regimului de salarizare în cursul anului trecut. In ianuarie 1941 s’au adus co­rectări simţitoare salariilor mici şi mijlocii, acordându-se alocaţii de chirii şi sporuri între 10— 33% pentru salariile până la 8000 lei lunar. In Octombrie 1941 s’a genera­lizat acordarea sporului la toate categoriile, pe baza unui sistem de armonizare care a stabilit un raport ierarhic mai raţional între micii şi micii salariaţi. Me­dia sporului acordat cu acest prilej a fost de 20%, plus sporul de chirie, sporul de familie, fi­xat la 500 de copii, plus înlesni­rile de aprovizionare prin coo­perative de consum, oficii de *■ a­provizionare, cantine. Din aceste date sumare, re­zultă că sporul acordat de data aceasta atinge o cotă maximă superioară sporurilor anterioare, adică 50%, faţă de maximum 33% în Ianuarie 1941 şi media de 20% din Oct. 1941 şi că noul spor se îndreaptă în chip stărui­tor spre categoriile de mici şi mijlocii salariaţi ceea ce este în perfectă conformitate cu evolu­ţia condiţiunilor economice im­puse de stările excepţionale da război, care atrag după ele o quasi uniformizare a nevoilor pentru toate categoriile, impu­nând un minim d® existenţă pe baze cât mai echitabile, deci fără un decalaj prea dispropor­ţionat între diversele categorii de venituri fixe. Ţinând deci seamă de urca­rea generală a preţurilor, prin noul spor s’a urmărit nu numai o adaptare automată a salarii­lor la noua situaţie economică, ci în cuprinsul acestei adaptări s’a căutat să se dea o cât mai deplină satisfacţie principiului de echitate socială, prin avanta­­ giile compensative acordate mi­cilor salariaţi şi celor cu fa­milii împovărate. In legătură cu avantajul scu­tirii de impozit a idemnizaţiei de scumpete, acordate funcţionari­lor publici, credem — dată fiind identitatea­ de situaţii, deci şi de temeiuri — că această scutire trebue să se extindă şi la spo­rurile de scumpete acordate sa­lariaţilor particulari de între­prinderile respective, ceea ce *­S constitui o justă şi bine meri­tată înlesnire. H. L FELDMAREȘALUL von KLUGe comandantul unui grup de ar­mate pe frontul de răsărit, a îm­plinit ori, 30 Octombrie, 60 ani Submarini sovietic scufundat de un submarin finlandez Helsinki, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Stefani“ transmite următoarele : Un submarin finlandez de 500 tone a scufundat joi, în largul insulelor Aaland, în afara apelor teritoriale suedeze, un submarin sovietic de 1.500 tone.­­ Submarinul sovietic s-a dus la fund în câteva minute, însă o parte a echipagiului a putut fi salvată, printre cari se află şi comandantul. Supravieţuitorii au fost de­barcaţi la Marisham, capitala c­omandanţi Declaraţiile preşedintelui Ismét Inonu DE ARMATĂ GERMANIcu prilejul aniversării întemeierii Republicei Turceşti Ankara, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. transmite: „ Pe un traseu, dealungul că­ruia se aflau înşiruite unităţi ale armatei, d. Ismét Inonu, pre­şedintele Republicii Turce, s-a dus joi la amiază la Palatul A­­dunării Naţionale pentru a pri­mi, conform tradiţiilor, felicită­rile guvernului, ale armatei, ale parlamentului şi ale corpului di­plomatic cu prilejul celei de a II-a aniversări a întemeerii Re­publicii Turceşti. La sosirea preşedintelui repu­blicei, care era însoţit de mare­şalul Kiac Mac, şeful marelui stat major, un batalion dintr’un regiment de gardă a dat onoru­rile militare în sunetele marşu­lui Independenţii”. Sosirea preşedintelui republi­cii la parlament a fost anunţată prin 21 de lovituri de tun. La ora 13 şi 30 a început so­sirea corpului diplomatic La ora 14 şi 45 după ce a pri­mit felicitările, preşedintele re­publicii s-a dus la Hipodrom pentru a asista la parada mili­tară. Pe toate străzile automobilul preşedintelui, care mergea încet, a fost salutat cu ovaţiuni en­tuziaste. înaintea parăzii, d. Ismet Inonu a adresat dela tribuna sa, o scur­tă alocuţiune către popor şi arma­tă. El a vorbit mai întâi de cel de al treilea an de război in care­­Turcia a intrat fermă şi mândră cu toate restricţiile şi cu toate Inconvenientele. Voinţa naţională neclintită a Turciei se oferă pri­virilor admiratorilor ei din întrea­ga lume. Forţa vitală şi organizarea cre­atoare a naţiunii turce, a adău­gat preşedintele republicei, garan­tează că vor fi învinse chiar cele mai mari dificultăţi. Tot ceea ce se întâmplă în Turcia se bazează pe încrederea în propriile ei forţe şi ţelul urmărit este salvarea naţiu- J’­ii­ O atenţiune deosebită este aterte­buită menţinerii integrităţii naţio* t­ale. Elementele rele care vor pă­răsi drumul drept, a subliniat ora­­torul, vor fi nimicite mai devreme sau mai târziu. Armata şi tinere­tul turc merită cel mai mare de­votament şi încrederea cea mai sinceră. Turcia, naţiune mare care a trecut prin atâtea încercări ale soartei, va învinge în mod sigur toate greutăţile de astăzi şi de mâine. Preşedintele republicii a decla­­rat că, cu prilejul acestei sârbă­­toriri a întemeerii republicei, do­rinţa sa este ca toţi turcii să-şi reînoiască energia lor combativă. O NENOROCIRE CU PRI­­LEJUL PARADEI MILITARE Ankara. 29 (Rador). — Cores­­pondentul agenţiei D. N. R. trans­­mite: Cu prilejul paradei militare care a avut loc pe hipodromul dela An­kara, s’a produs o nenorocire prin prăbuşirea unei părţi din tribună. După ştirile de până acum, sunt de plâns mai mulţi morţi şi răniţi, dintre privitori. S’a ordonat o anchetă. D. Ismet Inonu, preşedintele re­publicei, s’a informat despre sta­rea răniţilor LUPTELE DIN MADAGASCAR . Vichy. 29 (Rador). — întâr­ziaţi de obstacolele puse în dru-­­­mul lor şi de luptele date de ele­mentele de recunoaştere fran­­­­ceze, englezii au reuşit în dimi­­neaţa zilei de 27 octombrie să i­­a contact cu poziţiile franceze­­ stabilite la 35 km. cord de Fia­­t narantsoa.­­ Inamicul, considerabil întărit, a încercat frontal imediat, în vreme ce una din coloanele sal® motorizate încerca să învăluiască flancul stâng francez.

Next