Universul - Provincie, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)
1942-11-01 / nr. 299
CUMPĂTARE ŞI ECONOMIE Azi, 31 Octombrie, este „Ziua Economiei“. Această zi şi data ei au fost stabilite la un congres internaţional ce s-a ţinut acum vreo douăzeci de ani în urmă în oraşul Milano din Italia. La congres au luat parte delegaţi din aproape toate statele din Europa, precum şi din multe state din celelalte continente. Aşadar, „Ziua Economiei“ are un caracter cu adevărat internaţional. I se mai spune şi „Sărbătoarea Economiei“, numai că, spre deosebire de alte sărbători, este o zi în care se munceşte. Se munceşte, dar pretutindeni cei ce muncesc sunt îndemnaţi şi sfătuiţi să se gândească şi la roadele muncii lor, la datoria ca aceste roade să nu fie risipite fără folos. In această zi, se aminteşte din nou netăgăduitul adevăr că munca, dacă nu e sprijinită şi întărită prin spiritul de cumpătare şi economie, este o muncă irosită. Nu asigură nici binele celui ce o săvârşeşte, nici nu contribue cu ceva la binele societăţii, la întărirea ţării şi neamului. Noi, românii, avem de mult înţeleaptă zicătoare ce ne sfătueşte să strângem bani albi pentru zile negre. In ce măsură ne ţinem de sfatul cuprins în această zicătoare? Întrebării îi vom răspunde ceva mai jos prin cifre concret® şi exacte. Mai întâi şi fără a cădea în păcatul laudei de sine, putem spune despre poporul român, că este un popor înzestrat cu multe însuşiri alese. In afară de uimitoarea sa tenacitate naţională, tenacitate ce ţine de domeniul minunii, poporul român este un popor sprinten şi isteţ la minte, este darnic şi lipsit de egoism, iar admirabila purtare a vitejilor noştri ostaşi în actualul război confirmă în mod strălucit virtuţile de bărbăţie înăscute în români. Şi nici popor leneş nu este. Nu se spune oare despre ţăranul român, că atunci când vrea să se odihnească după munca de o zi întreagă, se apucă şi sparge lemne ? Este însă românul nostru — fie el ţăran, fie orăşan — cumpătat şi econom, dacă nu în măsura în care munceşte, dar într’o măsură oarecum apropiată ? *' Pentru stimularea spiritului de cumpătare şi economie şi anume pentru a înlesni celor ce nu pot să economisească decât sume mici — uneori chiar de câteva, sute de lei — depunerea şi asigurarea acestor sume, s’au înfiinţat în toate ţările, cu sprijinul şi garanţia statului, insituţiuni speciale, aşa numite „Case Naţionale de Economii“. La aceste Case oricine poate depune o sumă cât de mică la noi începând de la 50 de lei. Depunătorul are toate garanţiile că sumele depuse de el nu sunt ameninţate de nici un pericol, precum nu sunt lovite de nici un impozit special. Pe lângă aceasta, prin dobânda ce i se serveşte, îşi vede economiile sporind. Şi acum răspundem întrebării de mai sus şi anume în ce măsură se afirmă la noi spiritul de cumpătare şi economie. După datele ce avem de la instituţia creată în acest scop, adică de la „Casa Naţională de Economie“ (C. E. C.-ul), la noi în ţară, media depunerilor la această Casă este, în cifră rotundă, de 500 de lei pe cap de locuitor. E mult sau puţin? Răspunsul ni-l dau unele cifre din ţări mai mici şi, în bună parte, mai sărace decât România. Aşa, în Grecia, media depunerilor pe cap de locuitor este de 600 de lei, în Bulgaria de 950 lei, în Portugalia de 2000 de lei, pentru ca în Olanda să fie de 10.000 de lei, pentru ca în Danemarca media sumelor depuse la Casele de Economii să se urce la 13.000 de lei pe cap de locuitor. Elocvenţa acestor cifre ne scuteşte de comentarii, dar trebue să întărească în noi toţi hotărîrea ca, pe lângă puterea de muncă, să dăm dovadă şi de puterea de cumpărare şi economie. Ferindu-ne de risipă, ne pregătim nouă înşine şi pregătim ţării şi neamului un viitor mai bun şi mai sigur. AJUTORUL DE IARNA Apelul I. P. S. Patriarh Ajutorul de iarnă, întemeiat de consiliul de patronaj, păşeşte in cel de al doilea an de existenţă. Având îţi vedere situaţia excepţională în care se află încă ţara noastră, — cu nevoia de a se îndeplini atâtea opere sociale, — consiliul de patronaj va întreprinde şi anul acesta colecte publice, pentru ca toţi bunii români, într-o însufleţire să-şi dea obolul lor la ajutorarea celor lipsiţi. La 1 Noembrie are loc prima colectă. De aceea amintim tuturor prea cucernicilor preoţi datoria pe care o au, ca aşa cum au făcut în trecut, — tot aşa şi anul acesta să dea tot concursul şi sprijinul, pentru reuşita colectei, — astfel ca rolul Bisericii, în această operă de ajutorare, să apară pe primul plan, cu toată dragostea şi însufleţirea pe care o comportă o asemenea acţiune şi de care prea cucernicii preoţi, în primul rând, trebue să dea dovadă ca slujitori credincioşi ai altarului şi buni români. Sumele rezultate din colectă se strâng de către organele delegate de consiliul de patronaj, NICODIM, Patriarh NOUĂ ANI DELA ÎNTEMEIEREA !)FALANGEI SPANIOLE“ Madrid, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : La 29 Octombrie s-a sărbătorit întemeierea Falangei, care acum 9 ani şi-a primit botezul politic prin fondatorul ei Jose Antonio. Delegaţiile de onoare ale tineretului sindicalist naţional, ale miliţiilor, ale studenţilor foşti combatanţi şi ale Diviziei Albastre s-au întrunit la Madrid, pentru a aduce omagii impresionante eroilor morţi pe câmpurile de onoare. In timpul defilării delegaţiilor pe străzile oraşului, mulţimea numeroasă care era massată de o parte şi de alta a străzilor, a aclamat, în special pe membrii Diviziei Albastre, aducându-le entuziaste ovațiuni. Operaţiile ofensive ale trupelor de munte române şi germane, care s-au desfăşurat între 24—29 octombrie în spaţiul situat la vest de cotul ce-l face fluviul Terek şi nord de massivul central al Caucazului, au fost încununate de succese. După luptele crâncene deacum câteva zile forţele sovietice înfrânte, compuse din mai multe divizii, s’au retras în direcţia Nalcik şi spre nord-est de acest oraş, fiind urmărite şi continuu atacate de unităţile vânătorilor de munte, române şi germane, care au ocupat regiunea străbătută de afluenţii de pe dreapta Terekului. Pe când o parte din forţele române şi germane s’au îndreptat spre nord-est de Nalcik în direcţia liniei ferate ce leagă acest oraş de Kotlyarevskaia şi au reuşit să încercuiască un grup important de trupe sovietice, celelalte forţe s’au apropiat de Nalcik, unde apărătorii săi ocupau poziţii puternic fortificate, organizate în ultimele luni. Cu toată rezistenţa îndârjită ce li s-a opus, în ziua de 28 octombrie, trupele de munte române şi germane au străpuns linia fortificată în mai multe puncte şi au luat cu asalt oraşul Nalcik. Grupul inamic de la nordest de Nalcik, care a încercat zadarnic prin atacuri disperate să străpungă cercul ce-l înconjura, a fost complet nimicit. După rapoartele germane, în cursul operaţiilor victorioase din ultimele patru zile ce s-au dezvoltat în regiunea de la nord de Terek, mai multe divizii sovietice au fost zdrobite , iar trupele române şi germane au luat peste 7.000 de prizonieri şi au capturat, sau distrus, 66 de tunuri, 38 de tancuri şi o cantitate mare de material de război. Cucerirea oraşului Nalcik, ca şi a teritoriului învecinat, a creiat o situaţie nouă şi critică armatelor sovietice din Caucazia centrală şi de nord-est, deoarece Nalcik, prin poziţia sa geografică, prezintă o valoare strategică. El e situat pe un afluent al Terekului, la sud-est de oraşele Kislovodsk şi Piatigorsk, la nord-vest de oraşul Ordjonnikidze (Vladkcaucaz) şi e legat cu o cale ferată de linia ferată principală Rostov — Grosny — Makaci — Kala — Baku. De la Nalcik porneşte şi drumul militar spre Adil-Su ce străbate masivul muntos central al Caucazului. De aceea cucerirea oraşului Nalcik de către bravele trupe de munte româneşti şi germane este un fapt de arme însemnat. Corpul de munte român a înscris încă o pagină glorioasă în istorie prin victoria strălucită ce a obţinut-o în Caucazia, împreună cu trupele de munte ale marei armate germane. In regiunea de nord-est a Caucaziei, la sud-est de Novorosisk şi vest de Tuapse, forţele germane au respins mai multe contra-atacuri inamice, iar la Stalingrad, trupele germane au luat cu asalt alte părţi ale cartierului industrial. In zona bătăliei de la El Alamein (Egipt) forţe puternice britanice au atacat cu o mare violenţă poziţiile defensive italo- germane, pe întregul front dintre coasta Mării Mediterane şi depresiunea Kattara, fără să obţină vreun rezultat. Ele au întâmpinat în toate sectoarele o rezistenţă îndârjită, încât, cu toată violenţa neobicinuită a atacurilor şi contraatacurilor ce le-au dat în tot cursul zilei şi a risipirii nemaipomenite de muniţii, frontul italo-german n’a putut fi zdruncinat. Mareşalul Rommel, comandantul armatelor germane şi italiene, se menţine într’o defensivă caracterizată prin asigurarea libertăţii sale tactice şi strategice, în sensul că el ţine în frâu ofensiva massivă a armatei a 8-a britanice, chiar după cea mai puternică izbitură ce a primit-o în a 6-a zi a bătăliei. Fapt este că până acum generalul Alexander, comandantul forţelor britanice din Egipt, nu a putut descoperi punctele slabe ale dispozitivului defensiv al temutului său adversar, mareşalul Rommel, cunoscut prin calităţile sale manevriere şi prin concepţiile sale strategice îndrăzneţe, aplicate în operaţiunile de pe teatrul african. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI TRUPELE DE MUNTE ROMANE ŞI GERMANE DIN CAUCAZIA AU CUCERIT ORAŞUL NALCIK A şasea zi a bătăliei dela El Alamein (Egipt) , de R. SEIŞANU Caucazia de nord,est cu regiunea de la vest de Terek şi oraşul Nalcik cucerit în ziua de 28 octombrie de trupele de munte române şi germane BERLINUL SĂRBĂTOREȘTE victoria vânătorilor de munte romani la nalcik Prin telefon, de la corespondentul nostru particular Berlin, 29 Octombrie. — Ocuparea Nalcik-ului de către vânătorii de munte români este sărbătorită la Berlin în mod foarte cordial, ca o nouă faptă eroică a trupelor româneşti. In special se subliniază marele număr de prizonieri şi prada căzută în mâinile trupelor româneşti. La Stalingrad au continuat şi azi lupte violente. Alte atacuri date de bolşevici la Sud, pentru degrevarea oraşului, au eşuat. Despre situaţia militară pe frontul egiptean se spune la Berlin numai că luptele violente au continuat în a cincea zi a ofensivei britanice cu o îndârjire şi mai mare, fără ca englezii să fi obţinut vreun succes. Dealtfel, ambele tabere păstrează tăcerea asupra amănuntelor acestor lupta. In primele zile, s’a vorbit mult la Londra despre această ofensivă, dar acum domneşte o tăcere semnificativă. ❖ Cu atât mai vii sunt discuţiile internaţionale asupra bătăliei din Pacificul de Sud. Presa londoneză anunţă din Washington că cercurile serioase ale guvernului american sunt pregătite pentru cele mai grave ştiri. „New Yorker Times” şi alte ziare americane critică în mod violent guvernul american pentru tactica tăcerii şi cere imediate lămuriri asupra situaţiei. ❖ Foarte violente au devenit discuţiile între Londra şi Moscova, discuţii comentate pe larg de ziarul londonez „Times”. Deoarece ajutorul promis şi in special cel de al doilea front n’au fost realizate, bolşevicii declară că-şi asumă dreptul de a fixa pe viitor soarta Europei, fără a mai consulta pe aliaţi. Acest fapt este în acelaş timp o nouă confirmare indirectă a convenţiei secrete anexă la pactul Molotov, convenţie despre care s’a vorbit pe vremuri atât de mult şi care aruncă Europa pradă bolşevismului. In starea regelui Danemarcei s’a produs o uşoară ameliorare, totuşi îngrijorarea continuă a se menţine. Un roit din străinii Staimzund (S. M. P.) CUM A FOST OCUPATA LOCALITATEA NALCIK Berlin, 29 (Rador). — înaltul comandament al forţelor armate germane mai dă următoarele amănunte asupra ocupării localităţii Nalcik de către trupele române : De la 24 Octombrie trupele germane şi române din regiunea situată la vest de Terek se află în ofensivă. După lupte crâncene date la capetele de pod de peste Baksan, lupte la care au participat şi puternice forţe aeriene, trupele de asalt au trecut povârnişurile din faţă şi au început înaintarea spre sud. La 25 octombrie au trecut râul Cioghen şi au nimicit forţele inamice de acolo, care se pregăteau să vină în ajutorul trupelor ameninţate. A doua zi, trupele române au pornit din amândouă părţile satu- i lui Cioghen la asalt către Nalcik, , capitala republicei sovietice autonome Karbadino-Balkaria. Pe când un cartier al oraşului era cuprins în focul luptei, artileria germană bombarda violent celelalte părţi ale oraşului. Atacul mergea pe o axă formată de autostrada Piatigorsk-Nalcik-Orgionikige. ■ Formaţiuni germane de artilerie de asalt au ajutat trupele române, care în ziua de 26 octombrie au intrat în contact cu barajul de cazemate din imediata apropiere a oraşului In dimineaţa zilei următoare, vânătorii de munte români au luat cu asalt sistemele de apărare bolşevice, dislocate de focul violent al artileriei germane. După violente lupte de stradă date prin cartierele mărginaşe, formaţiunile de atac au fostdin nou concentrate.Tunurile de asalt, însoţite de formaţiuni române au înfipt o săgeată în terenul gării, sdrobind împreună cu artileria antiaeriană şi artileria antitanc, rezistenţa inamicului. Având flancul stâng acoperit de clădirile gării, formaţiunile române au pătruns adânc în oraş şi au luat cu asalt străzile pline de baricade, cazemate betonate şi grupuri de case deosebit de fortificate. In toate aceste lupte, trupele române au fost sprijinite, cu succes de focul tunurilor şi al aruncătoarelor de grenade. Către seară, partea de nord-est a oraşului se găsea în mâinile românilor. La 28 octombrie ofensiva a continuat. Luptele de stradă au început din nou în toată amploarea şi dârzenia lor. Artileria antiaeriană şi branturile bat imediat în faţa artileriei, făcând spărturi în cuiburile inamice de rezistenţă. Bolşevicii din ele sunt nimiciţi în lupte înverşunate corp la corp. Câteva grupuri de case şi fabrici de la marginea oraşului trebuiesc încercuite până când soseşte artileria, care le-a distrus împreună cu bolşevicii dinăuntru. Către seară, tot oraşul Nalcik fisese cucerit de români. Pentru a se face siguranța terenului cucerit, ofensiva a continuat și la 28 octombrie departe în sud, făcându-se între timp legătura și cu trupele germane. Unităţi germane şi române au atins limita regimei cu zăpezi a munţilor Caucaz Berlin. 291 (Rador). _ In sectorul Terek, unităţile germane şi române au exploatat rezultatele obţinute in cursul zilei de 29 octombrie, astfel încât eu evtrenăiaien__, fi cfmiLi. --«--h-h -gărzilor, înaintând în direcția sud-vest, dealungul râurilor de munte, ele au atins limita regiunii cu zăpezi a munților Cau- VITOIUL LUPTEI Staltagradul sub bombardament. ,(S. M. Jr.) NOUL SPOR DE SCUMPETE ACORDAT FUNCŢIONARILOR Ţinând seama că de la ultimul spor de scumpete acordat funcţionarilor publici, în octombrie 1941, nivelul preţurilor a înregistrat noui şi importante urcări, guvernul a venit cu o nouă îmbunătăţire a regimului de salarizare. Încercând astfel să readapteze puterea de cumpărare a salariaţilor de stat la noule condiţii ale pieţii. Sporul global suportat de tezaurul Statului se ridică de data aceasta la cifra de 12 miliarde lei şi de el beneficiază toate categoriile de salariaţi publici, după o scară care merge invers proporţional cu mărimea salariului. Cota cea mai mare revine astfel micilor salariaţi (3000 Iei lunar), cari vor primi un spor de 50%, adică o jumătate din reafa de până acum, descrescând in proporţie inversă cu cuantumul salariului până la 6% pentru retribuţiunile cele mai mari (72.000 lei lunar). Rezultă de aci caracterul social al acestei măsuri, care avantajează în chip deosebit categoria micilor şi mijlociilor salariaţi şi care capătă o afirmare deopotrivă de interesantă atunci când prevede avantagii speciale salariaţilor cu copii, sporind, cu începere dela 1 Noembrie a. c., alocaţia lunară dela 500 la 1000 lei de fiecare copil minor, cu menţinerea tuturor celorlalte înlesniri de aprovizionare colectivă prin economate, cooperative, etc. In consiliul de miniştri de Marţi, care a definitivat acordarea sporului, s’a mai precizat că, aplicându-se funcţionarilor de toate categoriile, noul spor nu va înrâuri alocaţiunile de hrană acordate militarilor, nici primele magistraţilor şi primele speciale acordate personalului c. f. r. Pe de altă parte, s’au reînoit dispoziţiunile ca să se continue şi în viitor acordarea de prime pentru merite speciale cuvenite funcţionarilor ce vor depune râvnă deosebită sau vor aduce servicii excepţionale Statului. Vrednică de reţinuteste şi hotărîrea guvernului, ca sporul să fie acordat cu efect retroactiv, începând de la 1 Septembrie, astfel ca pe luna Noembrie funcţionarii să primească, odată cu salariul pe această lună, şi sporul pe ultimele trei luni. In fine, o nouă înlesnire, totin legătură cu noul regim de salarizare, este scutirea de impozit a indemnităţii de scumpete, ca şi de orice reţineri, popriri sau urmărire pentru datorii. Pentru o justă apreciere a solicitudinei arătate de guvern salariaţilor publici şi pentru înlesnirea unei judecăţi comparative, recapitulăm aci îmbunătăţirile anterioare aduse regimului de salarizare în cursul anului trecut. In ianuarie 1941 s’au adus corectări simţitoare salariilor mici şi mijlocii, acordându-se alocaţii de chirii şi sporuri între 10— 33% pentru salariile până la 8000 lei lunar. In Octombrie 1941 s’a generalizat acordarea sporului la toate categoriile, pe baza unui sistem de armonizare care a stabilit un raport ierarhic mai raţional între micii şi micii salariaţi. Media sporului acordat cu acest prilej a fost de 20%, plus sporul de chirie, sporul de familie, fixat la 500 de copii, plus înlesnirile de aprovizionare prin cooperative de consum, oficii de *■ aprovizionare, cantine. Din aceste date sumare, rezultă că sporul acordat de data aceasta atinge o cotă maximă superioară sporurilor anterioare, adică 50%, faţă de maximum 33% în Ianuarie 1941 şi media de 20% din Oct. 1941 şi că noul spor se îndreaptă în chip stăruitor spre categoriile de mici şi mijlocii salariaţi ceea ce este în perfectă conformitate cu evoluţia condiţiunilor economice impuse de stările excepţionale da război, care atrag după ele o quasi uniformizare a nevoilor pentru toate categoriile, impunând un minim d® existenţă pe baze cât mai echitabile, deci fără un decalaj prea disproporţionat între diversele categorii de venituri fixe. Ţinând deci seamă de urcarea generală a preţurilor, prin noul spor s’a urmărit nu numai o adaptare automată a salariilor la noua situaţie economică, ci în cuprinsul acestei adaptări s’a căutat să se dea o cât mai deplină satisfacţie principiului de echitate socială, prin avanta giile compensative acordate micilor salariaţi şi celor cu familii împovărate. In legătură cu avantajul scutirii de impozit a idemnizaţiei de scumpete, acordate funcţionarilor publici, credem — dată fiind identitatea de situaţii, deci şi de temeiuri — că această scutire trebue să se extindă şi la sporurile de scumpete acordate salariaţilor particulari de întreprinderile respective, ceea ce *S constitui o justă şi bine meritată înlesnire. H. L FELDMAREȘALUL von KLUGe comandantul unui grup de armate pe frontul de răsărit, a împlinit ori, 30 Octombrie, 60 ani Submarini sovietic scufundat de un submarin finlandez Helsinki, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Stefani“ transmite următoarele : Un submarin finlandez de 500 tone a scufundat joi, în largul insulelor Aaland, în afara apelor teritoriale suedeze, un submarin sovietic de 1.500 tone. Submarinul sovietic s-a dus la fund în câteva minute, însă o parte a echipagiului a putut fi salvată, printre cari se află şi comandantul. Supravieţuitorii au fost debarcaţi la Marisham, capitala comandanţi Declaraţiile preşedintelui Ismét Inonu DE ARMATĂ GERMANIcu prilejul aniversării întemeierii Republicei Turceşti Ankara, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: „ Pe un traseu, dealungul căruia se aflau înşiruite unităţi ale armatei, d. Ismét Inonu, preşedintele Republicii Turce, s-a dus joi la amiază la Palatul Adunării Naţionale pentru a primi, conform tradiţiilor, felicitările guvernului, ale armatei, ale parlamentului şi ale corpului diplomatic cu prilejul celei de a II-a aniversări a întemeerii Republicii Turceşti. La sosirea preşedintelui republicei, care era însoţit de mareşalul Kiac Mac, şeful marelui stat major, un batalion dintr’un regiment de gardă a dat onorurile militare în sunetele marşului Independenţii”. Sosirea preşedintelui republicii la parlament a fost anunţată prin 21 de lovituri de tun. La ora 13 şi 30 a început sosirea corpului diplomatic La ora 14 şi 45 după ce a primit felicitările, preşedintele republicii s-a dus la Hipodrom pentru a asista la parada militară. Pe toate străzile automobilul preşedintelui, care mergea încet, a fost salutat cu ovaţiuni entuziaste. înaintea parăzii, d. Ismet Inonu a adresat dela tribuna sa, o scurtă alocuţiune către popor şi armată. El a vorbit mai întâi de cel de al treilea an de război in careTurcia a intrat fermă şi mândră cu toate restricţiile şi cu toate Inconvenientele. Voinţa naţională neclintită a Turciei se oferă privirilor admiratorilor ei din întreaga lume. Forţa vitală şi organizarea creatoare a naţiunii turce, a adăugat preşedintele republicei, garantează că vor fi învinse chiar cele mai mari dificultăţi. Tot ceea ce se întâmplă în Turcia se bazează pe încrederea în propriile ei forţe şi ţelul urmărit este salvarea naţiu- J’ii O atenţiune deosebită este atertebuită menţinerii integrităţii naţio* tale. Elementele rele care vor părăsi drumul drept, a subliniat oratorul, vor fi nimicite mai devreme sau mai târziu. Armata şi tineretul turc merită cel mai mare devotament şi încrederea cea mai sinceră. Turcia, naţiune mare care a trecut prin atâtea încercări ale soartei, va învinge în mod sigur toate greutăţile de astăzi şi de mâine. Preşedintele republicii a declarat că, cu prilejul acestei sârbătoriri a întemeerii republicei, dorinţa sa este ca toţi turcii să-şi reînoiască energia lor combativă. O NENOROCIRE CU PRILEJUL PARADEI MILITARE Ankara. 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Cu prilejul paradei militare care a avut loc pe hipodromul dela Ankara, s’a produs o nenorocire prin prăbuşirea unei părţi din tribună. După ştirile de până acum, sunt de plâns mai mulţi morţi şi răniţi, dintre privitori. S’a ordonat o anchetă. D. Ismet Inonu, preşedintele republicei, s’a informat despre starea răniţilor LUPTELE DIN MADAGASCAR . Vichy. 29 (Rador). — întârziaţi de obstacolele puse în dru-mul lor şi de luptele date de elementele de recunoaştere franceze, englezii au reuşit în dimineaţa zilei de 27 octombrie să ia contact cu poziţiile franceze stabilite la 35 km. cord de Fiat narantsoa. Inamicul, considerabil întărit, a încercat frontal imediat, în vreme ce una din coloanele sal® motorizate încerca să învăluiască flancul stâng francez.