Universul - Provincie, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)
1942-11-01 / nr. 299
prin sffonul microbii sunt împrăştiaţi la o distanţă de S/î metri, iar tuşind la o distanţă de 22 metri, răspândind pericolul Infecţiei ? De aici se poate vedea cât de important este nu numai să utilizăm batista sau să ţinem mâna în faţa gurii, ci în acelaş timp săi combatem imediat răceala cu un remediu eficace, adică cu Aspirin. fMmemorfánárJÁ ASPIRIN CURIER JUDICIAR V Mnsn rvth+Tr ^y , SERVICIU MARUNT DAR SPERT AMEŢITOR Parchetul a fost sesizat deunăzi de cetăţeanul Dumitru R. Dumitru că, zadarnic bate la toate uşile ca să i se elibereze o autorizaţie de construcţie, deoarece i se fac dificultăţi de un funcţionar comunal mărunt Tudor Bcba Gheorghe (şef de birou la Sectorul III), care-i pretinde şperţ copios, de 100 mii lei. Cazul a fost repartizat spre imediată cercetare d-lui procuror Burdea. D-sa a înscenat incorectului funcţionat trucul clasic şi piesa s’a „jucat” ca la carte: d. Tudor Bcba a fost prins adică tocmai când încasa mita şi făgăduia că, de acuma afacerea va merge strună. I s’a deschis, ca urmare, acţiune publică pentru cruilă de luare de mită şi a fost pus sub rigorile legii penale. SALBA DE AUR... Tot joi,a fosit tronos deadreptul în judecata tribunalului colecţionar şi sătul Vasile Tudose, din str. Dudeşti 46, pentru escrocherie. Victimă e Moise Weinstein. Respectivul voia, cu orice preț, să-și plaseze numerarul în aur, brut sau bijuterii. Am aflat astfel că incupatul are de vânzare o salbă din ..galbeni imperiali”. Şi l-a tot presat să facă târgul până cezaraful improvizat a... cedat Şi i-a vândut marfa, pe preţ da lei 240 mii. Weinstein s’a grăbit apoi cu aurul acasă şi i-a încercat, pesemne ludul... A descoperit Insă că, sub poleiala uşoară de aur curat, era tablă grosolană, trasă sub tipar şi mai grosolan, în chip de monedă. Ceea ce însemnează că uneori se mai întâmplă să fie şi un tur, mâncat de-o oaie — de veşnica oaie! TALHARIE S’a dat ordonanţa definitivăde urmărire penală, pentru tâlhărie’ contra şoferiler Botand Ion din strada Traian 213 şi Gheorghe Pop, din strada Clucerului 68 Precum se ştie, ambii sunt învinuiţi că — in noaptea de 8 iulie a. c. — au tăbărît asupra avocatului Ilie Matei, chiar in locuinţa d-sale, şi l-au prădat, luându-i între altele chiar şa servieta, cu acte de valoare. SIMPLU, DAR INGENIOS Distribuitorul de pâine Marcu Marin, din serviciul întreprinderilor „Moara România Mare”, fostă Herdan, rumega de mult planul unui trafic, mai... serios, cu raţiile de pâine ce i se încredinţau obişnuit. Specula măruntă, cotidiană, cu sfertul şi cu jumătatea, nu-i mai ajungea. A încercat atunci reţeta, extrem de simplă, a falsului migălos operat pe liniile ce barează bonurile de cartele. Şi a făcut astfel din jumătăţi de raţii, raţii întregi. Trucul V a aplicat însă la 870 de bonuri (câte s’au descoperit la prima cercetare). Aşa că, numai la această hoţie, şi-a asigurat 870 de raţii de pâine, pe cari le-a traficat — cu preţuri de speculă — vânzându-le amatorilor. Prins în cele din urmă şi deferit Parchetului, a fost pus ori de d. procuror Gatoschi, sub urmărire penală, cu concluzii de arestare. PROCESUL TRAFICULUI CU VIZELE PENTRU PAŞAPOARTE Trib. Ilfov s. I a terminat desbaterile în procesul traficurilor cu vize pentru paşapoarte de emigraţie în care sunt implicaţi fostul inspector general administrativ Alexandru N. Ştefănescu şi tânăra misică Henriette Samuel - Samuelly zisă Ciuşbuş. S’au ascultat concluziile părţilor civile (evrei fraudaţi cu circa trei milioane lei) reprezentantului ministerului public şi apărării. Dezbaterile au fost închise. Ier IL . ■■ ^■ggHBggaj"1 LIlim .■ 'LL. LMggilBBB^WB ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ ■■■■■SHSHHHHBHBnBHnEnHSS&HffinäHBHBHMHIiHV DOUA SINUCIDERI Filip Calmanoviei, în vârstă de 69 ani, din str. Olteni nr. 40, s’a aruncat pe o fereastră dela etajul V al imobilului din bulevardul Domniței nr. 3, rămânând mort pe loc. Motivul sinuciderii nu se cu-ZLD&SI& — Alexandru Cristescu de 40 ani, tuberculos în ultimul grad, s-a sinucis la domiciliul său din str. Ion Eliade Rădulescu nr. 14, tă- Indu-şi arterele de la mâna stângă cu un cuţit de bucătărie pe care şi l-a împlântat apoi în inimă. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrele celor doi sinucigaşi au fost transportate la „Institutul medico-legal". ACCIDENTE DE CIRCULAJIE Jeana Girbes din str. Udricani nr. 7, traversând drumul a fost lovită și rănită de un vagon de tramvai de pe linia 19. „Salvarea“ a internat-o la spitalul Colței. — Elviu Cismar, din calea Rahovei nr. 12, a fost lovit de un automobil care a dispărut fără a i se putea ști numărul. A fost internat de „Salvare" la spitalul Brâncovenesc. RĂNIT CU CUŢITUL FURTUL DIN CALEA RAHOVEI Gheorghe Punei, proprietarul atelierului de ceasornicărie din calea Rahovei nr 297, a reclamat circumscripţiei 29 poliţieneşti că, Joi noapte, răufăcători, forţând uşa au intrat în atelierul său, furându-i ceasuri, inele, lanţuri etc. In valoare totală de 200.000 lei ATENTE LA PUNGAŞII DE BUZUNARE! Poliţia a arestat pe Ecaterina I. Constantinescu, de 24 ani, domiciliată în str. Flămânda nr. 25, prinsă într’un autobuz „S. T. B." depe linia 37 în momentul când furase suma de 24.000 lei din buzunarul hainei comerciantului C. Marinascu, din Piteşti, str. Craiovei 181. Banii s'au şi găsit asupra hoaţei şi s’au înapoiat păgubaşului. MOARTE SUSPECTĂ La hotelul „Basarabia" din calea Griviţei a încetat din viaţă zidarul Vasile Stoicovici născut în anul 1912 în comuna Feteşti din judeţul Ialomiţa. Nu se ştie cauza morţii. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost transportat la Morgă. MORŢI PE NEAŞTEPTATE D-na Victoria lt. colonel Hurezeanu, de 92 ani, din str. Dr. Brândză nr. 18, mergând pe calea Griviţei prin dreptul casei cu nr. 397, s-a simţit deodată rău şi prăbuşindu-se pe trotuar, a încetat pe loc din viaţă. Era suferindă de inimă. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost lăsat familiei pentru înmormântare. Funcţionarul Ion Niculescu, din str. D nr. 22 (cartierul „C. A. M.“-Grand), aflându-se la serviciu la fabrica de tutun „Belvedere“, a încetat din viaţă. Numitul născut în anul 1884 în comuna Ioan Ghica (judeţul Ialomiţa), suferea de tensiune. Parchetul a dispus transportarea cadavrului la „Institutul medicolegal“. Joi seară, pe la ora 9, ţiganul Ion Păun împreună cu fratele său Alexandru, domiciliaţi în str. veseliei nr. 66, se aflau în cârciuma comerciantului Petre Stănescu zis Teonte. Aci s’au luat la ceartă şi apoi la bătae cu Titi Pândele, latrinar şi Nicu Măzărică. In încăerare Ion Păun a fost înjunghiat în abdomen cu un cuţit de Titi Pândele care în urmă a dispărut. Cu o ambulanţă a . Salvări!" rănitul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc unde a fost internat, îndureraţi: Emil, Ionel, Herman fii, Fănica fiică, Herta Mimy şi Gina nurori. Vladimir Lupu ginere, Nelu, Sorin şi Roşită nepoţi, Berta Rossiti soră, precum şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă iubitului şi nepreţuitului lor Isac Iancovici fost comerciant în etate de 70 ani înmormântarea s’a făcut Vineri 30 Octombrie 1942, orele 14 la Cimitirul Filantropia, în capela căruia se află depus. Rugăm a nu ne face vizite de condoleanţe. * 30 Tanţa Leiter Îndurerata, soţie anunţă familia şi prietenii că în ziua de 1 Noembrie are loc requiemul pentru pomenirea bunului ei soţ JEAN LEITER (Giurgiu) cu care ocazie se va pune şi piatra pe mormântul său Cimitirul Şos. Giurgiului, la ora 11. 23 EXPOZIŢIA PICTORULUI PAPAZOGLU — SALA „UNIVERSUL” — Duminică, 1 Noembrie, ora 11 dim., va fi vernisagiul expoziţiei pictorului Papazoglu, care expune peisagii, flori, natură statică şi capete de expresie. Expoziţia va ţine în tot cursul lunii Noembrie. UNIVERSUY SÂMBÄTÄ 31 OCTOMISRIE 1942 Ortodox: Sf. Stahle. Catolic: Lucila (post). Protestant: Wolfgang. Revoluţia lui Horia (1784). Răs. soarelui 6.49. Ap. soarelui 17.10. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Octombrie 1798. Domnitorul Constantin Hanger trimite poruncă la Vornicul obştirilor, Radu Golescu, să comande două „tulumbe de foc“ la un meşter care se afla in Bucureşti. Sub domnia lui Constantin Hangei nu găsim prea multe măsuri luate pentru edilitate. Deşi puţine, totuşi un document destul de interesant este şi cel din 31 octombrie 1798, prin care se comandă pentru prima dată, două „tulumbe” care să servească pentru ferirea de incendii. Adresându-se domnitorul, către Vornicul obştiriior, spune:: „Cinstit şi credincios boer Domniei mei vel vornic al obştiriior Radule Golescule, fiindcă este trebuiniţă a se face două tulumbe pentru a se afla la întâmplări de foc şi găsindu-se acum aici In Bucuresci meşter cu bună ştiinţă de acest meşteşug, îţi poruncim să aduci pe acel meşter şi să-l tocmeşti cu preţ cuviincios, ca din veniturile epitropiei, ca un lucru trebuincios de obşte, să se facă negreşit şi să îngrijeşti dumneata de aceasta a nu zăbovi". Aceste „tulumbe de foc" erau aşa zisele pompe de mână cu care ve-’ niau la stingerea incendiilor cărei erau foarte dese in Bucureşti din, cauză că locuinţele, mai toate, erau acoperite cu şindrilă şi stuf şi clă- dite din bârne. George Dincă RADIO SAMBATA, 31 OCTOMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364.5 m. 825 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6,55—8,80. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii: Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11,39: POSTA MILITARA RADIO. 12,00: Deschiderea emisiunii : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13,80: Radio-jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13,10: Muzică românească (discuri). 13,45: Serviciul de publicitate. 13,50: ştirile serviciului german. 14,00: Radio-jurnal. 14,15: Serviciul de publicitate. 14,30: ORA RĂNIŢILOR — Orchestra C. Tandin, voce Rodica Bujor şi Miron Neagu. 15,30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială In limba rusă. 17,30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18,89: Deschiderea emisiunii. Muzică variată (discuri). 18,30: Jazzul simfonic condus de Ion Vasilescu. RADIO ROMANIA 19,30: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19,30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19,45: Muzică variată (dineuri). 19,50: Radio jurnal (informativul cultural). 20,05: Serviciul de publicitate. 20,10: Concert de masă (discuri). 20,40: UNIVERSITATEA RADIO Ciclul : Prietenii noştri între scriitorii şi artiştii noştri — Mariana Zarofirescu : Prietenia dintre Anghel şi Iosif. 21,00: Orchestra Luceafărul. 22,00: Radio jurnal . Sport. 22,20: Serviciu de publicitate. 22,25: Seară de dans (discuri) 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei ; Concert de valsuri (discuri). 33,30: Radio-Jurnal (I). 13,45: Orchestra Mihai Bănică. 14,35: Muzică variată italiană (disc.) 15,00: închiderea emisiunii de prânz. 18,30: Deschiderea emisiunii : Mu- I zică de promenadă (discuri). * 19,00: CONFERINŢA — d. prof. Mihai David : Aniversarea inaugurării universităţii din Iaşi. 19,15: Piese uşoare pentru vioară (discuri). 19,40: Muzică finlandeză de Jean Sibelius (discuri) 20,06: CRONICA RĂZBOIULUI — d. lt.-col Const Mihăescu. 20,15: Muzică patriotică (discuri). 20,30: Orchestra de promenadă din Iaşi, dirij. de d. Al. Garabet. 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15: Orchestra de promenadă din Iaşi. 21,45: Muzică distractivă (discuri). 22,30: Închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21,40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune în limba germană : Muzică. 22,20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22,40: Emisiune în limba franceză. 22,50— 23,00: Emisiune în limba engleză. DUMINICA, 1 NOEMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 7,55: ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii ; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă. 9:00 : ORA MUNCA ŞI LUMINA : Cuvânt de ziua economiei de N. Batzaria ; Corul „Muncă şi Lumină“ al Industriei Române de Bumbac, dirijat de Antonio; „Calea cea bună“ scenariu radiofonic de Mioara Cristescu; „Bătrânul şi cei trei flăcăi“ de Victor Haimu, după Lafontaine ; Sfaturi medicale. 9,39: ORA RELIGIOASA : Transmisiunea slujbei religioase de la Sfânta Patriarhie. 11.00: Concertul simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirijat de George Georgescu, Solist Antonio Janig. I. Prezentarea concertului de Em. Ciomac. II. Transmisiunea concertului de la Ateneul Român : Rich. Strauss: Moarte şi transfiguraţie. Haydn: Concertul pentru violoncel şi orchestră, solist Antonio Janig. PAUZA Brânzeu: Preludiu şi fugă (dirijat ele compozitor). Ravel : Bolero. 13,00: Radio-jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13,10: Muzică variată (discuri). 13,45: Serviciul de publicitate. 13,50: Ştirile serviciului german. 14,00: Radio-jurnal. 14,15: Serviciul de publicitate. 14,30: ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Gr. Dinicu. Muzică străină. Muzică românească şi cântece româneşti. 15,30: OM SATULUI ( I) Al. Lascarov Moldoveanu. 16,30: închiderea emisiunii. 18,00: Deschiderea emisiunii. TEATRU : „GLUMELE DESTINULUI“, de Ion Aslan, adaptare radiofonică de Dem. Psatta. 19,30: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 20,00: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20,15: Serviciul de publicitate. 20,20: Muzică variată (discuri). 20,45: Cronica războiului de Romulus Seișanu. 21,00: Concertul Orchestrei Radio, dir. de C. Bobescu. 22,00: Radio-jurnal ; Sport. 22,20: Serviciul de publicitate. 22,25: Continuarea concertului Orchestrei Radio, dir. C. Bobescu. 23,00: Muzică variată ușoară (discuri). 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280.9 metri 9.30: Transmisiunea seră/, religios de la Sf. Mitropolie a Moldovei. 11,30: Cronica vieţii religioase. 13,00: Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei . Jocuri româneşti (discuri). 13,30: Radio-Jurnal (I). 13,45: Muzică din operete (discuri). 14,40: Sfaturi medicale. * 14,50: Muzică tirolezi* (discuri). • 15,00: închiderea emisiunii de prânz. 18,30: Deschiderea emisiunii. Muzică românească (discuri). 19,00: CRONICA FAPTELOR SĂPTĂMÂNII — d. Gh. Ciocan. 19,15 : Muzică variată pentru masă (discuri) 20,00: CONFRINTA — afl. prof. Aug. Pop . Un bucovinean la Iaşi. 20,15: Muzică de balet (discuri). 20,40: D-na Ecaterina. Carp (voce). 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15: Muzică variată pentru masă (discuri). 21,45: Muzică uşoară de jazz (disc.). 22,30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50— 23,00: Emisiune în limba engleză. Creatorii morali olteni ai vieţii româneşti D. dr. Dem. Paulian, a ţinut în sala Dalles o conferinţă cu titlul de mai sus. D-sa după ce face istoria geografică a Olteniei, arată că Oltenia a fost leagănul domnitorilor ţării româneşti— în special a Basarabilor. Boerii craioveni erau neamul cel mai puternic din ţară, chiar după unirea Olteniei cu Muntenia, iar banii Craiovei au fost totdeauna în fruntea dregătoriilor ţării româneşti. Mulţi din cei mai de seamă oameni ai ţării, pictori, muzicanţi, primadone, domnitori, profesori, istorici, poeţi, literari, militari, actori, artişti care au guvernat din punct de vedere moral şi etnic în ţara românească au fost olteni sau craioveni; cei cari din întâmplare au venit în Oltenia au rămas şi s’au identificat cu aspiraţiunile olteneşti. Dârzenia cu care şi-au apărat părerile, convingerile, educaţia cetăţenească, temperamentul şi mai ales cinstea omenească, a făcut din Oltenia şi din olteni elementul cel mai destoinic al ţării româneşti şi el reprezintă în ţara noastră elementul dinamic al vieţii româneşti. Cursuri de pescărie pentru instruirea de colectori agricoli In scopul promovării elementului românesc în cooperaţie s’au înfiinţait în Chişinău, Bălţi, Cetatea-Albă, Cahul, Chilia, Ismail, Orhei, Soroca şi Tighina, câte o şcoală de instruire de colectori de produse agricole. Programul acestor şcoale a fost împărţit în secţia de cereale, leguminoase, oleaginoase, textile, secţia de fructe, plante medicinale şi zarzavaturi, secţia de produse animale. Chestiunile predate la aceste cursuri, în linii generale, s’au condus după următorul program: importanţa studiilor piscicole în Basarabia şi în special in sudul acestei regiuni; apele piscicole ale Basarabiei; piscicultura externă şi intensivă; cauzele scăderii producţiei de peşte şi depopularea apelor; măsuri pentru înlăturarea cauzelor de depopulare; creşterea şalăului, racului; duşmanii peştilor şi lupta contra lor; bolile peştilor (tratamentul şi profilaxia lor); îngrijirea şi îmbunătăţirea eleşteelor ş. a. Meri, pruni, caişi şi alţi POMI ALTOIŢI la Pepinierele Prof. R. GPINŢESCI Com. Colentina-Ilfov, Şos. Ştefăneşti Km. 3, Tramvai 1. Naveta 51. Biurou Str. Lisabona 10 (prin Dorobanţi) Catalog la cerere. Allo ODESSA!!! Astă seară Sâmbătă 31 Oct. Triumfalul succes: Cocoșatul de la Notre Dame piesă în acte de G. Ciprian după Victor Hugo cu C. Ciprian, Victor Antonescu SCRISORI DIN RUSIA Drumuri şi stre in Rusia sovietică Asigurarea transporturilor este o condiţie esenţială a trecerei bunurilor de la producător la consumator şi un factor al progresului. Privită prin acest punct de vedere, problema transporturilor în Rusia sovietică, este sub toată critica. Se spune, de cercurile mai mult sau mai puţin oficiale, că problema construcţiei de şosele era prevăzută într’un viitor plan cincinal, al cărui soroc a fost întrerupt de războiu. De altfel tot ce s’a făcut în această ţară sub regim bolşevic, a fost prevăzut in aşa zisele planuri împărţite pe sectoare. In cele ce urmează, vom încerca să descriem drumurile şi şoselele din Rusia, aşa cum le-am cunoscut în drumeţia mea prin această ţară, pe ale cărui drumuri am mărşăluit cu automobilul câteva mii de km., până în pragul acestei ierni. La sosirea mea, acum două luni şi mai bine, aveam cunoştinţe foarte sumare despre drumurile sovietice şi starea lor, mai mult din comunicările camarazilor familiarizaţi cu ele, dar relatările lor nu erau complecte, pentru că nu trecuseră dincolo de Nipru şi Doneţ spre actualul teatru de operaţiuni. Pentru a avea icoana fidelă a drumurilor ruseşti,trebuie să ne imaginăm un spaţiu imens, format din ondulaţiuni uşoare ale terenului, în a cărui compoziţie nu intră decât pământ negru, cernoziom fără nidi un amestec de nisip, pietriş sau argilă, cu un cuvânt un pământ ideal pentru agricultură. Pe acest spaţiu s’au croit drumurile, şoselele şi drumeagurile ruseşti, fără nici un sistem, după nevoile locale. Acolo unde s’a simţit Nevoia unui drum, pentru legătura dintre două localităţi, sau pentru accesul la diferitele sectoare de activitate agricolă, s’a croit un drum. Pentru aceasta n’a fost nevoie nici de măsurători tehnice, de construcţii speciale, sau de aducerea ’ câtorva metri cubi de pietriş. A fost suficient să se traseze urmele drumului de primul vehicol, pentrucă celelalte să bătătorească acest loc, dându-i forma unei căi de acces. Aceasta este regula pe timp de secetă, iar atunci, când vin ploile sau iamna, drumul devine impracticabil, se croeşte altul alături, astfel că drumurile sovietice sunt foarte largi, uneori până la 200 m., fără să aibă pe margini nici un semn demarcaţional. Nu se cunosc şanţurile de scurgere, astfel că în timp ce ploaie mişcarea vehicolelor este aproape imposibilă. Din jurnalele cinematografice s-a văzut cu ce greutăţi imense au de luptat ostaşii noştri şi în special unităţile motorizate, prin unele locuri, din cauza noroiului, nu pot circula decât pe şenile De asemeni pe marginea drumurilor sovietice nu sunt nici plantaţii, nici stâlpi telefonici. Liniile telefonice sau telegrafice nu urmează itinerarul drumurilor, pentru a se economisi materialul, acelaşi lucru şi cu circuitul electric. N'am văzut nici unde plantaţii de nici un fel pe marginea şoselelor, nici chiar pe cele modernizate. In timp de secetă, pe lângă praful imens, care este un duşman al circulaţiei, pe şosele se formează o pojghiţă de culoarea asfaltului, din cauza circulaţiei. Astfel pe lângă cele câteva şosele asfaltate, cari leagă diferite centre industriale ca Harkov, Stalino, Rostow etc. — de altfel foarte şubrede, fiind reparate acum de organizaţia Todt — se cunoaşte celalt asfalt rusesc, format din bătătorirea prafului după o ploaie uşoară. In timp de secetă, circulaţia se face uşor, accesul fiind posibil în toate direcţiile, astfel că te poţi îndrepta peste câmp după busolă sau hartă, părăsind drumurile oficiale. In timp de ploaie sau iarna, drumurile ruseşti sunt o nenorocire, astfel că ele îngreuiază operaţiile, însă nu le fac imposibile, orice greutate fiind învinsă de tehnică şi om. In special vehicolele unităţilor froastre motorizate înving orice obstacol. Am constatat acest fapt atât în zona noroaielor de la Don, cât şi în cea nisipoasă de lângă Doneţ, unde ne-am luptat câteva zile cu bancurile de nisip, parcă eram în Sahara. Drumurile sovietice sunt un aliat fidel al bolşevicilor, cred că acesta este motivul verosimil pentru care nu le-au organizat și modernizat până astăzi. OCTAVIAN METEA. Lucrările pentru delimitarea zonelor viticole La ministerul agriculturii și dometriilor continuă lucrările pentru delimitarea zonelor viticole. Până în prezent comisia de specialiști a ministerului a făcut pe teren delimitări în raza a circa 3000 de comune. Harta definitivă a zonelor viticole urmează să fie întocmită până în primăvara viitoare. Această lucrare prezintă un mare interes pentru viticultori deoarece în zonele viticole se vor fixa denumirile la care au dreptul vinurile produse. Astfel nu se va mai putea vinde un vin cu altă denumire decât cea autentică, prenumele vinurilor fiind astfel păstrate și apărate de lege. CRONICA SPORTURILOR FOOT-BALL PENTRU JOCURILE DIN ETAPA IX-a Venus şi Carmen şi-au alcătuit echipele Jocurile din cea de a IX-a etapă a Campionatului de război, care se vor desfăşura în Capitală, stârnesc, după cum este şi normal, tot Interesul. Turul de toamnă se apropie de sfârşit şi fiecare din echipe caută să obţină rezultate cât mai bune pentru a se instala cât mai sus in clasament. Pentru atingerea acestui scop echipele bucureştene s’au pregătit în cursul săptămânii cu toată atenţiunea şi aşteaptă cu aceiaşi încredere locurile. VENUS ŞI CARMEN ŞI-AU ALCĂTUIT FORMAŢIILE După cum se ştie, Venus şi Carmen se întâlnesc mâine după amiază pe terenul din splaiul Independenţei. Este normal deci să se fi fixat asupra echipelor pe care le vor alinia în acest joc. Iată-le : VENUS , Slăvei, Ghindă, Berfa, Bărbulescu, Popescu, Cearaghin, Ene, Ploeșteanu, Rădulescu, Hamis, Iordache. CARMEN : Nicolae, Panovsky, Iosef, Siclovan, Torjoc, Coman, Oţelescu, Marian, Petculescu, Carambol, Stoian. După cum se vede în ambele echipe se vor produce reintrări interesante care vor imprima jocului maximum de interes. Apelul şefului sportului românesc adresat sportivilor Primim: Din ordinul d-lui Mareşal Ion Antonescu mi s-a încredinţat misiunea conducerii „Sportului românesc“. Din toată inima vă adresez tuturor salutul nostru sportiv „Pentru Patrie“. Este un salut şi o deviză, care ne arată calea pe care trebue să mergem. Sportul este şcoala disciplinii, care trebue să ne înveţe să subordonăm întreaga activitate a intereselor Patriei. Prin sport, tineretul nostru trebue să dobândească virtuţile fizice strămoşeşti. Tineret, Corpul vostru aparţine şi Patriei, deci trebue să vă antrenaţi zilnic pentru a căpăta vigoarea, rezistenţa şi forţa necesară unui luptător. Nu uitaţi că cetăţean desăvârşit este numai acel care e capabil să mânuiască armele pentru a-şi apăra ţara. Pregătiţi-vă pentru ca mâine să puteţi stăpâni cu demnitate moştenirea pe care astăzi o înscrie în istoria Patriei eroismul ostaşilor noştri. Să fiţi vrednici de jertfa lor. Pentru muncitori, sportul trebue să fie sursa de împrospătare a puterilor şi de sporire a capacităţii de muncă. Pentru intelectuali, un stimulent al spiritului şi a forţelor de creare. Dar atât pentru tineret, cât şi pentru maturi, indiferent de clasă socială, sportul trebue să fie factorul care să facă sudura sufletească între toţi românii pentru a forma un bloc de solidaritate naţională. Deci sportul în slujba Patriei. In lumina acestor ţeluri, fac cel mai călduros apel tuturor conducătorilor grupărilor sportive, districtelor şi federaţiilor să pună toată priceperea, tot devotamentul şi toată pasiunea pentru ca prin sport să mărim potenţialul de luptă al naţiunii. Reuniunea de Joi de le Băneasa a beneficiat de un program bine întocmit la care se adăuga mirajul unui bogat pariu austriac. Cel mai important rezultat l-a realizat Barcău, care a dispus de Jocker, Doggie și Siret. Desigur că armăsarul d-lui Priboianu a realizat cu această ocaziune cea mai bună performanţă din carieră. Galina care a câştigat prima repriză a premiului Magnesium, deasemeni a arătat o valoare bună. Mai remarcăm pe Surla şi Cârlig- Pariul austriac a fost câştigat. REZULTATELE Pr. Guipereux: 1. Han, 53%; 2. Leonora, 59 %. Cota : 23, 11, 10. Pr. Magnesium (Rep. I): 1. Galina, 59; 2. Pândică 52 Cota : 54; 31, 30. Pr. Magnesium (Rep. II) : 1 Coca, 58%; 2. Aderno, 49; 3. Năzdrăvan II, 62. Cota: nn . 13 Pr. Fleac : 1. Cârlig, 55; 2. Suman, 54. Cota : 20; 15, 17. Pr. La Belle Marion: 1. Barcău, 56%; 2. Jocker, 58. Cota : 48; 20, 26. Pr. Săgeata (Rep. I): 1. Stürmer, 53; 2. Simplon II, 49%. Cota: 24; 20, 62. Pr. Săgeata (Rep. II) : 1. Surla, 60%; 2. Glotts, 52%. Cota: 30; 24, 66. JOI LA BANEASA Barcău a câştigat premiul La Belle Marion Anul al 59-lea Nr. 299 Duminică 1 Noembrie 11940 Spectacole gratuite pentru familie mobilizaţilor organizate de Consiliul de patronaj cu concursul secţiei de propagandă M. S. M. Sâmbătă 31 Octombrie la orele 8.30 Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, în colaborare cu Secţia Propagandă din Marele Stat Major, organizează la „Ateneul Român“ un mare festival artistic gratuit, pentru familiile mobilizaţilor, cu următorul program : CONCERT DE GALA cu concursul orchestrei simfonice a Armatei, condusă de dirijorul german Buchkofer şi cpt. Juncu Dumitru; al corului ,,Radio“, dirijat de prof. Croitoru; al baritonului Manfred Jungwiert dela Opera din Colonia şi al d-nelor şi d-lor : Evantia Costinescu, Dida Elefterescu, Sasu Nicoară şi M. Enăceanu dela Opera Română; al tenorului Ion Dacian, precum al d-rei Maria Tereza Farero, al violonistului S. Antropoff şi al d-lui George Vraca de la Teatrul Naţional. La pian, d-na Maria Fotino, d-ra Calgianu şi d. Iosif Primer. MARE CONCERT POPULAR IN „PIAŢA PALATULUI REGAL“ Duminică 1 Noembrie, începând de la ora 11.30, va avea loc un mare concert popular executat de fanfarele germane şi române sub conducerea d-lor : maior Klein, inspectorul muzicilor miliare, Fritze şi Rusu şi al d-lor cpt. Savel Horceag, Crăciunescu Giugaru şi locot. Buzatu Ilie şi Ion Tudor. CELE MAI CUNOSCUTE ORCHESTRE SI CEI MAI IUBIŢI ARTIŞTI VOR CANTA DUMINICA LA ATENEELE POPULARE La următoarele atenee populare, cu concursul direcţiei Mişcării Culturale a Municipiului Bucureşti, la orele 4 d. a. vor avea loc festivaluri artistice : Mihail Eminescu-Caracaş, „Foişor“, „Cărămidarii de Jos“, „Grupul Şcolar Pandele Roşca“, „Maica Domnului-Tei“, Mihail Popescu, Bărbătescu-Vechi, „Dositei Filitt“ şi „Bozianu“ îşi vor da preţiosul concurs d-nele: Maria Tănase, Rodica Bujor, Ioana Radu, Lia Crăciunescu şi JoujouPavelescu şi d-nii : Constantin Calmuschi, Gică Petrescu, Jean Moscopol, Ioan Luican, Petre Gusti, Nicu Stoenescu, Nicolae Varlam, V. Diaconescu, Mişu Petculescu, Dogaru Nicolae, corul „Marius Dumitrescu“, Marinescu Ioan, Aurel Dumitriu, Tatiana Kutibian, George Marcovici, Sony Nicolescu, echipa A. C. T., Silvia Firescu, Son Nicolae, Traian Persu, etc. Orchestrele : Grigoraş Dinicu, Victor Predescu, Petrică Moţoi, Costică Tandin, Vasile Julea, Ion Ioniţă, Ion Murgu-Bănaţeanu, N. Predescu şi Dinu Şerbănescu. Piese de teatru, skatchuri comice, declamaţii, diferite numere de atracţie, echipele de dansuri naţionale ale A. C. T. şi echipa de căluşari a gardienilor publici sub conducerea d-lui cpt. Chime Fanfarele române și germane vor executa programe speciale în cadrul programelor ateneelor populare indicate mai sus. Dela Comisia de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor Comisiunea de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor, constatând că un mare număr de publicaţiuni periodice continuă şi astăzi a nu fi administrate în condiţiunile decretului lege nr. 1507 publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din 13 Aprilie 1939 cu modificările din decretul lege nr. 3665 publicat în Monitorul Oficial nr 201 din 31 August 1933 și conform regulamentului nr. 2137 publicat în Monitorul Oficial nr. 134 din 15 Iunie 1938, hotărăște: Că începând dela 1 Ianuarie 1943, toate publicaţiunile vor avea registrele ţinute în condiţiunile legii. Orice abateri dela aceste condiţiuno va atrage anularea autorizaţiilor pe baza cărora apar. DISTRIBUIREA NOUILOR LIVRETE MILITARE SPECIALE PENTRU EVREI Sa aduce la cunoştinţa evreilor născuţi între anii 1919 inclusiv — 1923 inclusiv că simt obligaţi a se prezenta la Cerc. Terit. Buc. str. Anton Pan 17. dimineaţa între orele 8—13. pentru a li se distribui nouile livrete speciale pentru evrei, după cum urmează: In ziiua de 5 Noembrie 1942 literele A, B; in ziua de 6 Noembrie 1942 literele C, D; în ziua de 7 Noembrie 1942 literele E, F, G; In ziua de 8 Noembrie 1942 literele H, I, J; in ziua de 9 Noembrie 1942 literele K, L, M; In ziua de 10 Noembrie 1942 literele N, O; In ziua de 11 Noembrie 1942 literele P, R; in ziiua de 12 Noembrie 1943 literele S; in ziua de 18 Noembrie 1942 literele T, TJ, V. Z. Evreii vor aduce două fotografii format 6/9 și toate actele in legătură cu munca obligatorie, întrucât după acest termen nu se vor mai elibera niciiun fel de livrete, cei ce nu se vor prezenta in zilele arătate mai sus, vor fi sancţionaţi conform legii. Cronica dramatica Teatrul Naţional. — „Coana Chiriţa“, comedie in 3 acte, după Vasile Alecsandri, de d. Tudor Muşatescu Ce a urmărit d. Tudor Muşatescu prin noua sa comedie „Coana Chiriţa“, „după Vasile Alecsandri“ ? Să desvolte pe un alt plan lucrarea lui Vasile Alecsandri, în stilul literaturii şi technicei dramatice moderne, spre a scoate mai bine în relieftipul „Coanei Chiriţa“, creat şi popularizat de bardul de la Mirceşti; sau, având ca punct de sprijin acest document al literaturii noastre dramatice de-acum câteva decenii, a voit să-i lărgească cadrul şi să ne prezinte o pictură a mediului social din Moldova din ajunul Unirii, sub forma unei comedii de moravuri şi de observaţiune ? In programul distribuit publicului în seara premierei, găsim răspunsul formulat de d. Tudor Muşatescu: „Nu ştiu întru cât Chiriţa mea poate fi socotită rudă de sânge, sau prin alianţă, cu celebra satiră din Panteonul gloriilor dramatice româneşti. Eu, respectuos faţă de bravul şi duiosul nostru trecut dramatic, m’am străduit să nu întunece Chiriţa mea, umbra marei sale înaintaşe şi să nu-i compromită, sub nicio formă, reputaţia naţională. I-am creat de aceea o identitate morală nouă, o personalitate dramatică deosebită, punându-i la dispoziţie — în cadrul celor 3 acte ale mele — toate mijloacele pentru a-şi câştiga dreptul la o viaţă proprie“... In cazul acesta, pentru ce a ţinut d. Tudor Muşatescu să prezinte comedia sa sub titlul „Coana Chiriţa“ şi ca un soi de prelucrarea după aceea a lui Alecsandri, când însuşi d-sa ţine să afirme că personajul său central are o personalitate dramatică deosebită de cealaltă, „o identitate morală nouă“ şi o viaţă proprie ? „Coana Chiriţa“ a lui Vasile Alecsandri trebue să rămână în cadrul său învechit, ca o piesă documentară a teatrului românesc din epoca începuturilor sale şi de aceea nu era nevoe să servească drept pretext pentru construirea unei comedii amplificate pe un alt plan şi într’un alt cadru. A reuşit oare d. Tudor Muşatescu — sau a avut oare intenţia d-sa. — să construiască o comedie în care să găsim, nu numai o povestire mai mult sau mai puţin colorată şi amuzantă, dar şi o pictură a vieţii sociale şi a moravurilor societăţii moldoveneşti din epoca de prefaceri din ajunul Unirii Principatelor ? D-sa a lăsat să alunece depoziţia şi conflictul pe planul farsei şi comediei uşoare destinată amuzamentului, fără să adâncească situaţiile şi fără să elimine părţile auxiliare şi parazitare ale povestirii dramatizate. De aceea pictura acelei societăţi moldoveneşti în faza de prefacere, sub impulsul influenţei civilizaţiei occidentale franceze şi al ideilor reformiste, ni se pare spălăcită, iar resorturile desfăşurării acţiunii reamintesc teatrul de păpuşi. Sunt însă scene şi unele momente care subliniază evoluţia socială şi tendinţa de prefacere. Aşa de ex. apariţia în actul I a lui Bârzoi, soţul Coanei Chiriţa, în costumul lui din epoca fanariotă, cu fesul pe cap şi apoi apariţia lui ca ispravnic, în redingotă şi cu pălărie după moda nouă franţuzească, indică um moment interesant de prefacere din epoca aceea. Aceasta în ce priveşte exteriorizarea. Tot atât de interesantă este redată, dar prea caricatural ca demonstraţie, evoluţia boerinaşilor de la ţară, Brustur şi Codiurlă, sub imperiul, nu atât al amorului pasional, cât al unei necesităţi sociale şi convenţionale. Coana Chiriţa rămâne totdeauna pe întâiul plan, ca element, animator. Bârzoi, lipsit de voinţă şi deci pasiv, consevator prin temperament şi totuşi adaptabil nouii situaţii din consideraţii practice, este tipul caracteristic al parvenitului fără voe. El ajunge ispravnic graţie „ambiţiei“ femeii sale, Coana Chiriţa. Boerimea este reprezentată de câteva tipuri şterse. Domnul Ghica al Moldovei apare într’un cadru de operetă. Administraţia e satirizată şi mai accentuat reprezentată de serdarul Cuculeţ, de şeful barierei, de epistatul, slujitorul şi aprodul Ion, iar exponenţii generaţiei tinere par’că ar face figuraţie într’o comedie bufă. Scena „poliţistă” din saloanele unei doamne din elita Iaşului, in timpul balului, este ridicolă. Nu se flueră într’un salon şi în prezenţa domnitorului ţării Comedia-farsă a d-lui Tudor Muşatescu are şi scene interesante, un dialog viu şi colorat, un umor caracteristic. Interpreţii debitează textul într’un grai aproximativ moldovenesc, care, din cauza intonaţiilor false, pare că este limbajul unor străini de neamul nostru. D-na Sonia Cluceru în „Coana Chiriţa“ are o interesantă creaţiue, o notă de umor specifică şi o excelentă caracterizare a personajului. D. G. Calboreanu a evitat linia caricaturală şi a schiţat personajul lui Bârzoi în linii viguroase, scoţând în relief şi structura lui psihologică. Remarcabil schiţat şi jucat rolul ţigăncei de d-na Maria Voluntaru. D-nii G. Demetru, M. Gingurescu, E Balaban, N. Brancomir, A. Atanasiu, E. Botta, F. Scărlătescu, A. Clonaru, C. Morţun, S. Heiban şi d-nele Victoria Mierlescu, Fiii Mihailovici, Kitty Gheorghiu- Muşatescu, Nelly Dordea, Silvia Hodoş şi Jenny Argeşeanu au jucat rolurile lor în bune dispoziţii. Punerea în scenă a d-lui Soare Z. Soare şi decorurile d-lui T. Comescu au asigurat cadrul şi atmosfera potrivită acestei comedii, iar costumele epocii, datorite d-nelor Scârţan şi Veturia Oancea, interesante și pitorești. INFORMAŢII SPORTIVE 9 D. prof. I. Gheorghiu, şeful sportului românesc, roagă pe această cale pe d-nii preşedinţi de federaţii, ce au demisionat, să gireze conducerea forurilor respective, pentru ca bunul mers al activităţilor federale să :■ nu sufere, până la numirea J ROMICUS Sprijiniţi „Ajutorul de Iarnă“. Sprijiniţi opera de asistenţă cea mai utilă în împrejurările grele de azi. r A apărut în Ediţia II marele succes de teatru şi librărie, schiţa dramatică într'un act „Vă ordon: TRECEŢI PRUTUL” , de D. IONESCU MOREL jucată la TEATRUL „MUNCA ŞI LUMINĂ“. Este singura piesă de teatru cu subiect din războiul nostru sfânt, care se poate juca foarte uşor de către şcoală, premilitari și îi. armată. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL* Kf» frimeto si rambure la Preţul lei 40