Universul - Provincie, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)

1942-11-01 / nr. 299

­prin sffonul microbii sunt împrăştiaţi la o distanţă de S­/î metri, iar tuşind la o distanţă de 2­2 metri, răspândind pericolul Infecţiei ? De aici se poate vedea cât de important este nu numai să utilizăm batista sau să ţinem mâna în faţa gurii, ci în acelaş timp săi com­­batem imediat răceala cu un remediu eficace, adică cu Aspirin. fMmemorfánár­JÁ ASPIRIN CURIER JUDICIAR V Mnsn rvth­+T­­r ^­y , SERVICIU MARUNT DAR SPERT AMEŢITOR Parchetul a fost sesizat deu­năzi de cetăţeanul Dumitru R. Dumitru că, zadarnic bate la toate uşile ca să i se elibereze o autorizaţie de construcţie, de­oarece i se fac dificultăţi de un funcţionar comunal mărunt Tu­dor Bcba Gheorghe (şef de birou la Sectorul III), care-i pretinde şperţ copios, de 100 mii lei. Cazul a fost repartizat spre imediată cercetare d-lui procu­ror Burdea. D-sa a înscenat incorectului funcţionat trucul clasic şi piesa s’a „jucat” ca la carte: d. Tudo­r Bcba a fost prins adică tocmai când încasa mita şi făgăduia că, de acuma afacerea va merge strună. I s’a deschis, ca urmare, ac­ţiune publică pentru cruilă de luare de mită şi a fost pus sub rigorile legii penale. SALBA DE AUR... Tot joi,­a fosit tronos deadrep­­tul în judecata tribunalului co­lecţionar şi sătul Vasile Tudose, din str. Dudeşti 46, pentru es­crocherie. Victimă e Moise Weinstein. Respectivul voia, cu­ orice preț, să-și plaseze numerarul în aur, brut sau bijuterii. Am aflat ast­fel că­ incupatul are de vânzare o salbă din ..galbeni imperiali”. Şi l-a tot presat să facă târgul până ce­­zaraful improvizat a... cedat Şi i-a vândut marfa, pe preţ da lei 240 mii. Weinstein s’a grăbit apoi cu aurul acasă şi i-a încercat, pe­semne ludul... A descoperit Insă că, sub po­leiala uşoară de aur curat, era tablă grosolană, trasă sub tipar şi mai grosolan, în chip de mo­nedă. Ceea ce însemnează că uneori se mai întâmplă să fie şi un tur, mâncat de-o oaie — de veş­nica oaie!­­ TALHARIE S’a dat ordonanţa definitivă­­de urmărire penală, pentru tâl­hărie’ contra şoferi­ler Botand Ion din strada Traian 213 şi Gheorghe Pop, din strada Clu­cerului 68 Precum se ştie, ambii sunt în­vinuiţi că — in noaptea de 8 iulie a. c. — au tăbărît asupra avocatului Ilie Matei, chiar in locuinţa d-sale, şi l-au prădat, luându-i între altele chiar şa servieta, cu acte de valoare. SIMPLU, DAR INGENIOS Distribuitorul de pâine Marcu Marin, din serviciul întreprin­derilor „Moara România Mare”, fostă Herdan, rumega de mult planul unui trafic, mai... serios, cu raţiile de pâine ce i se încre­dinţau obişnuit. Specula mărun­tă, cotidiană, cu sfertul şi cu jumătatea, nu-i mai ajungea. A încercat atunci reţeta, ex­trem de simplă, a falsului mi­gălos operat pe liniile ce ba­rează bonurile de cartele. Şi a făcut astfel din jumătăţi de raţii, raţii întregi. Trucul V a aplicat însă la 870 de bonuri (câte s’au descoperit la prima cercetare). Aşa că, numai la această ho­ţie, şi-a asigurat 870 de raţii de pâine, pe cari le-a traficat — cu preţuri de speculă — vân­­zându-le amatorilor. Prins în cele din urmă şi de­ferit Parchetului, a fost pus ori de d. procuror Gatoschi, sub ur­mărire penală, cu concluzii de arestare. PROCESUL TRAFICULUI CU VIZELE PENTRU PAŞAPOARTE Trib. Ilfov s. I a terminat desbaterile în procesul traficu­rilor cu vize pentru paşapoarte de emigraţie în care sunt im­plicaţi fostul inspector general administrativ Alexandru N. Şte­­fănescu şi tânăra misică Hen­riette Samuel - Samuelly zisă Ciuşbuş. S’au ascultat concluziile părţi­lor civile (evrei fraudaţi­ cu cir­ca trei milioane lei) reprezen­tantului ministerului public şi apărării. Dezbaterile au fost închise. Ier­ IL . ■■ ^■ggHBggaj"1 LIlim .■ 'LL. LMggilBBB^WB ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ ■■■■■SHSHHHHBHBnBHnEnHSS&HffinäHBHBHMHIiHV DOUA SINUCIDERI Filip Calmanoviei, în vârstă de 69 ani, din str. Olteni nr. 40, s’a aruncat pe o fereastră dela etajul V al imobilului din bulevardul Domniței nr. 3, rămânând mort pe loc. Motivul sinuciderii nu se cu-ZLD&SI& — Alexandru Cristescu de 40 ani, tuberculos în ultimul grad, s-a sinucis la domiciliul său din str. Ion Eliade Rădulescu nr. 14, tă- Indu-şi arterele de la mâna stângă cu un cuţit de bucătărie pe care şi l-a împlântat apoi în inimă. Din ordinul procurorului de ser­viciu, cadavrele celor doi sinu­cigaşi au fost transportate la „In­stitutul medico-legal". ACCIDENTE DE CIRCULAJIE Jeana Girbes din str. Udricani nr. 7, traversând drumul a fost lovită și rănită de un vagon de tramvai de pe linia 19. „Salvarea“ a internat-o la spi­talul Colței. — El­viu Cismar, din calea Ra­­hovei nr. 12, a fost lovit de un au­tomobil care a dispărut fără a i se putea ști numărul. A fost internat de „Salvare" la spitalul Brâncovenesc. RĂNIT CU CUŢITUL FURTUL DIN CALEA RAHOVEI Gheorghe Punei, proprietarul a­­telierului de ceasornicărie din ca­lea Rahovei nr 297, a reclamat circumscripţiei 29 poliţieneşti că, Joi noapte, răufăcători, forţând uşa au intrat în atelierul său, fu­­rându-i ceasuri, inele, lanţuri etc. In valoare totală de 200.000 lei ATENTE LA PUNGAŞII DE BUZUNARE! Poliţia a arestat pe Ecaterina I. Constantinescu, de 24 ani, domici­liată în str. Flămânda nr. 25, prinsă într’un autobuz „S. T. B." depe linia 37 în momentul când fu­rase suma de 24.000 lei din buzu­narul hainei comerciantului C. Ma­­rinascu, din Piteşti, str. Craiovei 181. Banii s'au şi găsit asupra hoaţei şi s’au înapoiat păgubaşului. MOARTE SUSPECTĂ La hotelul „Basarabia" din ca­lea Griviţei a încetat din viaţă zi­darul Vasile Stoicovici născut în anul 1912 în comuna Feteşti din judeţul Ialomiţa. Nu se ştie cauza morţii. Din ordinul procurorului de ser­viciu, cadavrul a fost transportat la Morgă. MORŢI PE NEAŞTEPTATE D-na Victoria lt. colonel Hure­­zeanu, de 92 ani, din str. Dr. Brândză nr. 18, mergând pe calea Griviţei prin dreptul casei cu nr. 397, s-a simţit deodată rău şi pră­­buşindu-se pe trotuar, a încetat pe loc din viaţă. Era suferindă de inimă. Din ordinul procurorului de ser­viciu, cadavrul a fost lăsat fami­liei pentru înmormântare.­­ Funcţionarul Ion Ni­cul­escu, din str. D nr. 22 (cartierul „C. A. M.“-Grand),­­ aflându-se la serviciu la fabrica de tutun „Bel­vedere“, a încetat din viaţă. Nu­mitul născut în anul 1884 în co­muna Ioan Ghica (judeţul Ialomi­ţa), suferea de tensiune. Parchetul a dispus transportarea cadavrului la „Institutul medico­legal“. Joi seară, pe la ora 9, ţiganul Ion Păun împreună cu fratele său A­­lexandru, domiciliaţi în str. vese­­liei nr. 66, se aflau în cârciuma comerciantului Petre Stănescu zis T­eonte. Aci s’au luat la ceartă şi apoi la bătae cu Titi Pândele, latrinar şi Nicu Măzărică. In în­­căerare Ion Păun a fost înjun­ghiat în abdomen cu un cuţit de Titi Pândele care în urmă a dis­părut. Cu o ambulanţă a . Salvări!" ră­nitul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc unde a fost internat, îndureraţi: Emil, Ionel, Herman fii, Fănica fiică, Herta Mimy şi Gina nurori. Vladimir Lupu gi­nere, Nelu, Sorin şi Roşită nepoţi, Berta Rossiti soră, precum şi fa­miliile înrudite, anunţă încetarea din viaţă după o lungă şi grea su­ferinţă iubitului şi nepreţuitului lor Isac Iancovici fost comerciant în etate de 70 ani înmormântarea s’a făcut Vi­neri 30 Octombrie 1942, orele 14 la Cimitirul Filantropia, în capela că­ruia se află depus. Rugăm a nu ne face vizite de condoleanţe. * 30 Tanţa Leiter Îndurerata, soţie a­­nunţă familia şi prietenii că în ziua de 1 Noembrie are loc requie­­mul pentru pomenirea bunului ei soţ JEAN LEITER (Giurgiu) cu care ocazie se va pune şi piatra pe mormântul său Cimitirul Şos. Giurgiului, la ora 11­­. 23 EXPOZIŢIA PICTORULUI PAPAZOGLU — SALA „UNIVERSUL” — Duminică, 1 Noembrie, ora 11 dim., va fi vernisagiul expo­ziţiei pictorului Papazoglu, care expune peisagii, flori, natură statică şi capete de expresie. Expoziţia va ţine în tot cursul lunii Noembrie. UNIVERSUY SÂMBÄTÄ 31 OCTOMISRIE 1942 Ortodox: Sf. Stahle. Catolic: Lucila (post). Protestant: Wolfgang.­­ Revoluţia lui Horia (1784). Răs. soarelui 6.49. Ap. soarelui 17.10. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Octombrie 1798. Domnitorul Constantin Han­ger­ trimite poruncă la Vornicul obştirilor, Radu Golescu, să comande două „tulumbe de foc“ la un meşter care se afla in Bucureşti. Sub domnia lui Constantin Han­gei­ nu găsim prea multe măsuri luate pentru edilitate. Deşi puţine, totuşi un document destul de intere­sant este şi cel din 31 octombrie 1798, prin care se comandă pentru prima dată, două „tulumbe” care să servească pentru ferirea de incendii. Adresându-se domnitorul, către Vor­nicul obştiriior, spune:: „Cinstit şi credincios boer Domniei mei vel vornic al obştiriior Radule­ Golescule, fiindcă este trebuiniţă a se face două tulumbe pentru a se afla la întâmplări de foc şi găsin­­du-se acum aici In Bucuresci meşter cu bună ştiinţă de acest meşteşug, îţi poruncim să aduci pe acel meş­ter şi să-l tocmeşti cu preţ cuviin­cios, ca din veniturile epitropiei, ca un lucru trebuincios de obşte, să se facă negreşit şi să îngrijeşti dum­neata de aceasta a nu zăbovi". Aceste „tulumbe de foc" erau aşa zisele pompe de mână cu care ve-’ niau la stingerea incendiilor cărei erau foarte dese in Bucureşti din, cauză că locuinţele, mai toate, erau acoperite cu şindrilă şi stuf şi clă-­ dite din bârne. George Dincă RADIO SAMBATA, 31 OCTOMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364.5 m. 825 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6,55—8,80. ORA DIMINEŢII. Des­chiderea emisiunii: Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11,39: POSTA MILITAR­A RADIO. 12,00: Deschiderea emisiunii : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13,80: Radio-jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13,10: Muzică românească (discuri). 13,45: Serviciul de publicitate. 13,50: ştirile serviciului german. 14,00: Radio-jurnal. 14,15: Serviciul de publicitate. 14,30: ORA RĂNIŢILOR — Orche­stra C. Tandin, voce Rodica Bujor şi Miron Neagu. 15,30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială In limba rusă. 17,30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18,89: Deschiderea emisiunii. Mu­zică variată (discuri). 18,30: Jazzu­l simfonic condus de Ion Vasilescu. RADIO ROMANIA 19,30: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19,30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19,45: Muzică variată (dineuri). 19,50: Radio jurnal (informativ­ul cultural). 20,05: Serviciul de publicitate. 20,10: Concert de masă (discuri). 20,40: UNIVERSITATEA RADIO­­ Ciclul : Prietenii noştri între scriito­rii şi artiştii noştri — Mariana Zaro­­firescu : Prietenia dintre Anghel şi Iosif. 21,00: Orchestra Luceafărul. 22,00: Radio jurnal . Sport. 22,20: Serviciu­ de publicitate. 22,25: Seară de dans (discuri) 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei ; Concert de valsuri (discuri). 33,30: Radio-Jurnal (I). 13,45: Orchestra Mihai Bănică. 14,35: Muzică variată italiană (disc.) 15,00: închiderea emisiunii de prânz.­­ 18,30: Deschiderea emisiunii : Mu- I zică de promenadă (discuri). * 19,00: CONFERINŢA — d. prof. Mihai David : Aniversarea inaugură­rii universităţii din Iaşi. 19,15: Piese uşoare pentru vioară (discuri). 19,40: Muzică finlandeză de Jean Sibelius (discuri) 20,06: CRONICA RĂZBOIULUI — d. lt.-col Cons­t Mihăescu. 20,15: Muzică patriotică (discuri). 20,30: Orchestra de promenadă din Iaşi, dirij. de d. Al. Garabet. 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15: Orchestra de promenadă din Iaşi. 21,45: Muzică distractivă (discuri). 22,30: Închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21,40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune în limba germană : Muzică. 22,20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22,40: Emisiune în limba franceză. 22,50— 23,00: Emisiune în limba en­gleză. DUMINICA, 1 NOEMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCURESTI 364.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 7,55: ORA DIMINEŢII : Deschide­rea emisiunii ; Radio-jurnal ; Con­cert de dimineaţă. 9:00 : ORA MUNCA ŞI LUMINA : Cuvânt de ziua economiei de N. Ba­­tzaria ; Corul „Muncă şi Lumină“ al Industriei Române de Bumbac, diri­jat de Antonio; „Calea cea bună“ scenariu radiofonic de Mioara Cris­tescu; „Bătrânul şi cei trei flăcăi“ de Victor Haimu, după Lafontaine ; Sfaturi medicale. 9,39: ORA RELIGIOASA : Trans­misiunea slujbei religioase de la Sfân­ta Patriarhie. 11.00: Concertul simfonic al Or­chestrei Filarmonica, dirijat de Geor­ge Georgescu, Solist Antonio Janig. I. Prezentarea concertului de Em. Ciomac. II. Transmisiunea concertului de la Ateneul Român : Rich. Strauss: Moar­te şi transfiguraţie. Haydn: Concer­tul pentru violoncel şi orchestră, so­list Antonio Janig. PAUZA Brânzeu: Preludiu şi fugă (dirijat ele compozitor). Ravel : Bolero. 13,00: Radio-jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13,10: Muzică variată (discuri). 13,45: Serviciul de publicitate. 13,50: Ştirile serviciului german. 14,00: Radio-jurnal. 14,15: Serviciul de publicitate. 14,30: ORA RĂNIŢILOR. Orches­tra Gr. Dinicu. Muzică străină. Mu­zică românească şi cântece româ­neşti. 15,30: OM SATULUI ( I) Al. Las­­carov Moldoveanu. 16,30: închiderea emisiunii. 18,00: Deschiderea emisiunii. TEATRU : „GLUMELE DESTINU­LUI“, de Ion Aslan, adaptare radio­fonică de Dem. Psatta. 19,30: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 20,00: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20,15: Serviciul de publicitate. 20,20: Muzică variată (discuri). 20,45: Cronica războiului de Ro­mulus Seișanu. 21,00: Concertul Orchestrei Radio, dir. de C. Bobescu. 22,00: Radio-jurnal ; Sport. 22,20: Serviciul de publicitate. 22,25: Continuarea concertului Or­chestrei Radio, dir. C. Bobescu. 23,00: Muzică variată ușoară (di­scuri). 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280.9 metri 9.30: Transmisiunea seră/, religios de la Sf. Mitropolie a Moldovei. 11,30: Cronica vieţii religioase. 13,00: Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei . Jocuri româneşti (di­scuri). 13,30: Radio-Jurnal (I). 13,45: Muzică din operete (discuri). 14,40: Sfaturi medicale. * 14,50: Muzică tirolezi* (discuri). • 15,00: închiderea emisiunii de prânz. 18,30: Deschiderea emisiunii. Mu­zică românească (discuri). 19,00: CRONICA FAPTELOR SĂP­TĂMÂNII — d. Gh. Ciocan. 19,15 : Muzică variată pentru masă (discuri) 20,00: CONFRINTA — af­l. prof. Aug. Pop . Un bucovinean la Iaşi. 20,15: Muzică de balet (discuri). 20,40: D-na Ecaterina. Carp (voce). 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15: Muzică variată pentru masă (discuri). 21,45: Muzică uşoară de jazz (disc.). 22,30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50— 23,00: Emisiune în limba en­gleză. Creatorii morali olteni ai vieţii româneşti D. dr. Dem. Paulian, a ţinut în sala Dalles o conferinţă cu titlul de mai sus. D-sa după ce face istoria geografică a Olteniei, arată că Oltenia a fost leagănul domni­torilor ţării româneşti— în spe­cial a Basarabilor. Boerii craioveni erau neamul cel mai puternic din ţară, chiar după unirea Olteniei cu Mun­tenia, iar banii Craiovei au fost totdeauna în fruntea dregăto­ri­ilor ţării româneşti. Mulţi din cei mai de seamă oameni ai ţării, pictori, muzi­canţi, primadone, domnitori, profesori, istorici, poeţi, literari, militari, actori, artişti care au guvernat din punct de vedere moral şi etnic în ţara româ­nească au fost olteni sau craio­veni; cei cari din întâmplare au venit în Oltenia au rămas şi s’au identificat cu aspiraţiunile olteneşti. Dârzenia cu care şi-au apărat părerile, convingerile, educaţia cetăţenească, temperamentul şi mai ales cinstea omenească, a făcut din Oltenia şi din olteni e­­lementul cel mai destoinic al ţării româneşti şi el reprezintă în ţara noastră elementul dina­mic al vieţii româneşti. Cursuri de pescărie pentru instruirea de colectori agricoli In scopul promovării elemen­tului românesc în cooperaţie s’au înfiinţait în Chişinău, Bălţi, Cetatea-Albă, Cahul, Chilia, Is­mail, Orhei, Soroca şi Tighina, câte o şcoală de instruire de co­lectori de produse agricole. Programul acestor şcoale a fost împărţit în secţia de cere­ale, leguminoase, oleaginoase, textile, secţia de fructe, plante medicinale şi zarzavaturi, secţia de produse animale. Chestiunile predate la aceste cursuri, în linii generale, s’au condus după u­rmătorul pro­gram: importanţa studiilor pis­cicole în Basarabia şi în special in sudul acestei regiuni; apele piscicole ale Basarabiei; piscicul­tura externă şi intensivă; cau­zele scăderii producţiei de peşte şi depopularea apelor; măsuri pentru înlăturarea cauzelor de depopulare; creşterea şalăului, racului; duşmanii peştilor şi lupta contra lor; bolile peştilor (tratamentul şi profilaxia lor); îngrijirea şi îmbunătăţirea eleş­­teelor ş. a. Meri, pruni, caişi şi alţi POMI ALTOIŢI la Pepinierele Prof. R. GPINŢESCI­ Com. Colentina-Ilfov, Şos. Ştefăneşti Km. 3, Tramvai 1. Naveta 51. Biurou Str. Lisabona 10 (prin Dorobanţi) Catalog la cerere. Al­lo ODESSA!!! Astă seară Sâmbătă 31 Oct. Triumfalul succes: Cocoșatul de la Notre Dame piesă în­­ acte de G. Ciprian după Victor Hugo cu C. Ciprian, Victor Antonescu SCRISORI DIN RUSIA Drumuri şi str­e in Rusia sovietică Asigurarea transporturilor este o condiţie esenţială a trecerei bunurilor de la producător la con­sumator şi un factor al progre­sului. Privită prin acest punct de vedere, problema transporturilor în Rusia sovietică, este sub toată critica. Se spune, de cercurile mai mult sau mai puţin oficiale, că problema construcţiei de şosele era prevăzută într’un viitor plan cincinal, al cărui soroc a fost în­trerupt de războiu. De altfel tot ce s’a făcut în această ţară sub regim bolşevic,­ a fost prevăzut in aşa zisele planuri împărţite pe sectoare. In cele ce urmează, vom în­cerca să descriem drumurile şi şoselele din Rusia, aşa cum le-am cunoscut în drumeţia mea prin această ţară, pe ale cărui dru­muri am mărşăluit cu automobi­lul câteva mii de km., până în pragul acestei ierni. La sosirea mea, acum două luni şi mai bine, aveam cunoş­tinţe foarte sumare despre dru­murile sovietice şi starea lor, mai mult din comunicările camarazi­lor familiarizaţi cu ele, dar rela­tările lor nu erau complecte, pentru că nu trecuseră dincolo de Nipru şi Doneţ spre actualul tea­tru de operaţiuni. Pentru a avea icoana fidelă a drumurilor ruseşti,­­trebuie să ne imaginăm un spaţiu imens, for­mat din ondulaţi­uni uşoare ale terenului, în a cărui compoziţie nu intră decât pământ negru, cernoziom fără nidi un amestec de nisip, pietriş sau argilă, cu un cuvânt un pământ ideal pentru agricultură. Pe acest spaţiu s’au croit dru­murile, şoselele şi drumeagurile ruseşti, fără nici un sistem, după nevoile locale. Acolo unde s’a simţit Nevoia unui drum, pentru legătura dintre două localităţi, sau pentru accesul la diferitele sectoare de activitate agricolă, s’a croit un drum. Pentru aceasta n’a fost nevoie nici de măsură­tori tehnice, de construcţii spe­ciale, sau de aducerea ’ câtorva metri cubi de pietriş. A fost suficient să se traseze urmele drumului de primul ve­­hicol, pentrucă celelalte să bătă­torească acest loc, dându-i forma unei căi de acces. Aceasta este regula pe timp de secetă, iar atunci, când vin ploile sau iamna, drumul devine imprac­ticabil, se croeşte altul alături, astfel că drumurile sovietice sunt foarte largi­, uneori până la 200 m., fără să aibă pe margini nici un semn demarcaţional. Nu se cunosc şanţurile de scurgere, astfel că în timp c­e ploaie mişcarea vehicolelor este aproape imposibilă. Din jurnalele cinematografice s-a văzut cu ce greutăţi imense au de luptat os­taşii noştri şi în special unită­ţile motorizate, prin unele locuri, din cauza noroiului, nu pot circula decât pe şenile De asemeni pe marginea dru­murilor sovietice nu sunt nici plantaţii, nici stâlpi telefonici. Liniile telefonice sau telegra­fice nu urmează itinerarul dru­murilor, pentru a se economisi materialul, acelaşi lucru şi cu circuitul electric. N'am văzut nici unde plantaţii de nici un fel pe marginea şose­lelor, nici chiar pe cele moder­nizate. In timp de secetă, pe lângă praful imens, care este un duş­man al circulaţiei, pe şosele se formează o pojghiţă de culoarea asfaltului, din cauza circulaţiei. Astfel pe lângă cele câteva şo­sele asfaltate, cari leagă diferite centre industriale ca Harkov, Stalino, Rostow etc. — de altfel foarte şubrede, fiind reparate a­­cum de organizaţia Todt — se cunoaşte celalt asfalt rusesc, for­mat din bătătorirea prafului după o ploaie uşoară. In timp de secetă, circulaţia se face uşor, accesul fiind posibil în toate direcţiile, astfel că te poţi îndrepta peste câmp după busolă sau hartă, părăsind drumurile oficiale. In timp de ploaie sau iarna, drumurile ruseşti sunt o nenoro­cire, astfel că ele îngreuiază ope­raţiile, însă nu le fac imposibile, orice greutate fiind învinsă de tehnică şi om. In special vehi­­colele unităţilor froastre motori­zate înving orice obstacol. Am constatat acest fapt atât în zona noroaielor de la Don, cât şi în cea nisipoasă de lângă Doneţ, unde ne-am luptat câteva zile cu bancurile de nisip, parcă eram în Sahara. Drumurile sovietice sunt un a­­liat fidel al bolşevicilor, cred că acesta este motivul verosimil pentru care nu le-au organizat și modernizat până astăzi. OCTAVIAN METE­A. Lucrările pentru delimitarea zonelor viticole La ministerul agriculturii și dometriilor continuă lucrările pentru delimitarea zonelor viti­cole. Până în prezent comisia de specialiști a ministerului a făcut pe teren delimitări în raza a cir­ca 3000 de comune. Harta defi­nitivă a zonelor viticole urmează să fie întocmită până în primă­vara viitoare. Această lucrare prezintă un mare interes pentru viticultori deoarece în zonele viticole se vor fixa denumirile la care au dreptul vinurile produse. Astfel nu se va mai putea vin­de un vin cu altă denumire decât cea autentică, p­renumele vinu­rilor fiind astfel păstrate și apă­rate de lege. CRONICA SPORTURILOR FOOT-BALL PENTRU JOCURILE DIN ETAPA IX-a Venus şi Carmen şi-au alcătuit echipele Jocurile din cea de a IX-a etapă a Campionatului de război, care se vor desfăşura în Capitală, stârnesc, după cum este şi normal, tot Interesul. Turul de toamnă se apropie de sfârşit şi fiecare din echipe caută să obţină rezultate cât mai bune pentru a se instala cât mai sus in clasament. Pentru atingerea acestui scop e­­chi­pele bucureştene s’au pregătit în cursul săptămânii cu toată atenţiu­nea şi aşteaptă cu aceiaşi încredere locurile. VENUS ŞI CARMEN ŞI-AU ALCĂTUIT FORMAŢIILE După cum se ştie, Venus şi Carmen se întâlnesc mâine după amiază pe terenul din splaiul Independenţei. Este normal deci să se fi fixat asu­pra echipelor pe care le vor alinia în acest joc. Iată-le : VENUS , Slăvei, Ghindă, Berfa, Bărbulescu, Popescu, Cearaghin, Ene, Ploeșteanu, Rădulescu, Hamis, Ior­­dache. CARMEN : Nicolae, Panovsky, Io­­sef, Siclovan, Torjoc, Coman, Oţe­­lescu, Marian, Petculescu, Carambol, Stoian. După cum se vede în ambele echi­pe se vor produce reintrări intere­sante care vor imprima jocului ma­ximum de interes. Apelul şefului sportului românesc adresat sportivilor Primim: Din ordinul d-lui Mareşal Ion Antonescu mi s-a încredinţat misiunea conducerii „Sportului românesc“. Din toată inima vă adresez tuturor salutul nostru sportiv „Pentru Patrie“. Este un salut şi o deviză, ca­re ne arată calea pe care trebue să mergem. Sportul este şcoala disciplinii, care trebue să ne înveţe să sub­ordonăm întreaga activitate a intereselor Patriei. Prin sport, tineretul nostru trebue să dobândească virtuţile fizice strămoşeşti. Tineret, Corpul vostru aparţine şi Pa­triei, deci trebue să vă antre­naţi zilnic pentru a căpăta vi­goarea, rezistenţa şi forţa nece­sară unui luptător. Nu uitaţi că cetăţean desăvâr­şit este numai acel care e ca­pabil să mânuiască armele pen­tru a-şi apăra ţara. Pregătiţi-vă pentru ca mâine să puteţi stăpâni cu demnitate moştenirea pe care astăzi o în­scrie în istoria Patriei eroismul ostaşilor noştri. Să fiţi vrednici de jertfa lor. Pentru muncitori, sportul tre­bue să fie sursa de împrospăta­re a puterilor şi de sporire a ca­pacităţii de muncă. Pentru intelectuali, un sti­mulent al spiritului şi a forţe­lor de creare. Dar atât pentru tineret, cât şi pentru maturi, indiferent de clasă socială, sportul trebue să fie factorul care să facă sudura sufletească între toţi românii pentru a forma un bloc de soli­daritate naţională. Deci sportul în slujba Patriei. In lumina acestor ţeluri, fac cel mai călduros apel tuturor conducătorilor grupărilor spor­tive, districtelor şi federaţiilor să pună toată priceperea, tot devotamentul şi toată pasiunea pentru ca prin sport să mărim potenţialul de luptă al naţiunii. Reuniunea de Joi de le Băneasa a beneficiat de un program bine întocmit la care se adăuga mira­jul unui bogat pariu austriac. Cel mai important rezultat l-a realizat Barcău, care a dispus de Jocker, Doggie și Siret. Desigur că armăsarul d-lui Priboianu a realizat cu această ocaziune cea m­ai bună performanţă din ca­rieră. Galina care a câştigat pri­ma repriză a premiului Magne­sium, deasemeni a arătat o va­loare bună. Mai remarcăm pe Surla şi Cârlig- Pariul austriac a fost câştigat. REZULTATELE Pr. Guipereux: 1. Han, 53%; 2. Leonora, 59 %. Cota : 23, 11, 10. Pr. Magnesium (Rep. I): 1. Ga­lina, 59; 2. Pândică 52 Cota : 54; 31, 30. Pr. Magnesium (Rep. II) : 1 Coca, 58%; 2. Aderno, 49; 3. Năz­­d­răvan II, 62. Cota: nn . 13 Pr. Fleac : 1. Cârlig, 55; 2. Su­­man, 54. Cota : 20; 15, 17. Pr. La Belle Marion: 1. Bar­cău, 56%; 2. Jocker, 58. Cota : 48; 20, 26. Pr. Săgeata (Rep. I): 1. Stür­mer, 53; 2. Simplon II, 49%. Cota: 24; 20, 62. Pr. Săgeata (Rep. II) : 1. Sur­la, 60%; 2. Glott­s, 52%. Cota: 30; 24, 66. JOI LA BANEASA Barcău a câştigat premiul La Belle Marion Anul al 59-lea Nr. 299 Duminică 1 Noembrie 11940 Spectacole gratuite pentru familie mobilizaţilor organizate de Consiliul de patronaj cu concursul secţiei de propagandă M. S. M. Sâmbătă 31 Octombrie la orele 8.30 Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, în colaborare cu Secţia Propagandă din Marele Stat Major, organizează la „Ateneul Român“ un mare festival artistic gratuit, pentru familiile mobilizaţilor, cu următorul program : CONCERT DE GALA cu concursul orchestrei simfonice a Armatei, con­dusă de dirijorul german Buchkofer şi cpt. Juncu Dumitru; al corului ,,Radio“, dirijat de prof. Croitoru­; al baritonului Manfred Jungwiert dela Opera din Colonia şi al d-nelor şi d-lor : Evantia Costinescu, Dida Elefterescu, Sasu Nicoară şi M. Enă­­ceanu dela Opera Română; al teno­rului Ion Dacian, precum al d-rei Maria Tereza Farero, al violonistu­lui S. Antropoff şi al d-lui George Vraca de la Teatrul Naţional. La pian, d-na Maria Fotino, d-ra Cal­­gianu şi d. Iosif Primer. MARE CONCERT POPULAR IN „PIAŢA PALATULUI REGAL“ Duminică 1 Noembrie, începând de la ora 11.30, va avea loc un mare concert popular executat de fanfa­rele germane şi române sub condu­cerea d-lor : maior Klein, inspectorul muzicilor miliare, Fritze şi Rusu şi al d-lor cpt. Savel Horceag, Crăciu­­nescu Giugaru şi locot. Buzatu Ilie şi Ion Tudor. CELE MAI CUNOSCUTE ORCHES­TRE SI CEI MAI IUBIŢI ARTIŞTI VOR CANTA DUMINICA LA ATE­­NEELE POPULARE La următoarele atenee populare, cu concursul direcţiei Mişcării Culturale a Municipiului Bucureşti, la orele 4 d. a. vor avea loc festivaluri artis­tice : Mihail Eminescu-Caracaş, „Foi­şor“, „Cărămidarii de Jos“, „Gru­pul Şcolar Pandele Roşca“, „Maica Domnu­lui-Tei“, Mihail Popescu, Băr­­bătescu-Vechi, „Dositei Filitt“ şi „Bozianu“ îşi vor da preţiosul concurs d-nele: Maria Tănase, Rodica Bujor, Ioana Radu, Lia­­ Crăciunes­cu şi JoujouPa­­velescu şi d-nii : Constantin Cal­m­­uschi, Gică Petrescu, Jean Mosco­­pol, Ioan Luican, Petre Gusti, Nicu Stoenescu, Nicolae Varlam, V. Dia­­conescu, Mişu Petculescu, Dogaru Nicolae, corul „Marius Dumitrescu“, Marinescu Ioan, Aurel Dumitriu, Ta­tiana Kutibian, George Marcovici, Sony Nicolescu, echipa A. C. T., Sil­via Firescu, Son Nico­lae, Traian Persu, etc. Orchestrele : Grigoraş Dinicu, Vic­tor Predescu, Petri­că Mo­ţoi, Costică Tandin, Vasile Julea, Ion Ioniţă, Ion Murgu-Bănaţeanu, N. Predescu şi Dinu Şerbănescu. Piese de teatru, skatchuri comice, declamaţii, diferite numere de atrac­ţie, echipele de dansuri naţionale ale A. C. T. şi echipa de căluşari a gar­dienilor publici sub conducerea d-lui cpt. Chim­e Fanfarele române și germane vor executa programe speciale în ca­drul programelor ateneelor populare indicate mai sus. Dela Comisia de control, verificare şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor Comisiunea de control, verifi­care şi aprobare a autorizaţiilor publicaţiilor, constatând că un mare număr de publicaţiuni pe­riodice continuă şi astăzi a nu fi administrate în condiţiunile decretului lege nr. 1507 publicat în Monitorul Oficial nr. 86 din 13 Aprilie 1939 cu modificările din decretul lege nr. 3665 pu­blicat în Monitorul Oficial nr 201 din 31 August 1933 și con­form regulamentului nr. 2137 publicat în Monitorul Oficial nr. 134 din 15 Iunie 1938, hotă­răște: Că începând dela 1 Ianuarie 1943, toate publicaţiunile vor avea registrele ţinute în condi­­ţiunile legii. Orice abateri dela aceste con­­diţiuno va atrage anularea auto­rizaţiilor pe baza cărora apar. DISTRIBUIREA NOUILOR LIVRETE MILITARE SPECIALE PENTRU EVREI Sa aduce la cunoştinţa evreilor născuţi între anii 1919 inclusiv — 1923 inclusiv că simt obligaţi a se prezenta la Cerc. Terit. Buc. str. Anton Pan 17. dimineaţa între orele 8—13. pentru a li se distribui nouile livrete speciale pentru e­­vrei, după cum urmează: In ziiua de 5 Noembrie 1942 lite­rele A, B; in ziua de 6 Noembrie 1942 literele C, D; în ziua de 7 Noembrie 1942 literele E, F, G; In ziua de 8 Noembrie 1942 literele H, I, J; in ziua de 9 Noembrie 1942 literele K, L, M; In ziua de 10 Noembrie 1942 literele N, O; In ziua de 11 Noembrie 1942 literele P, R; in ziiua de 12 Noembrie 1943 literele S; in ziua de 18 Noembrie 1942 literele T, TJ, V. Z. Evreii vor aduce două fotografii format 6/9 și toate actele in le­gătură cu munca obligatorie, întrucât după acest termen nu se vor mai elibera niciiun fel de livrete, cei ce nu se vor prezenta in zilele arătate mai sus, vor fi sancţionaţi conform legii. Cronica dramatica Teatrul Naţional. — „Coana Chiriţa“, comedie in 3 acte, după Vasile Alecsandri, de d. Tudor Muşatescu Ce a urmărit d. Tudor Muşa­tescu prin noua sa comedie „Coa­na Chiriţa“, „după Vasile Alec­sandri“ ? Să desvolte pe un alt plan lu­crarea lui Vasile Alecsandri, în stilul literaturii şi technicei dra­matice moderne, spre a scoate mai bine în­­ relief­­tipul „Coanei Chiriţa“, creat şi popularizat de bardul de la Mirceşti; sau, având ca punct de sprijin acest docu­ment al literaturii noastre dra­matice de-acum câteva decenii, a voit să-i lărgească cadrul şi să ne prezinte o pictură a mediului so­cial din Moldova din ajunul Uni­rii, sub forma unei comedii de moravuri şi de observaţiune ? In programul distribuit publi­cului în seara premierei, găsim răspunsul formulat de d. Tudor Muşatescu: „Nu ştiu întru cât Chiriţa mea poate fi socotită rudă de sânge, sau prin alianţă, cu celebra sa­tiră din Panteonul gloriilor dra­matice româneşti. Eu, respectuos faţă de bravul şi duiosul nostru trecut dramatic, m’am străduit să nu întunece Chiriţa mea, umbra marei sale înaintaşe şi să nu-i compromită, sub nicio formă, re­putaţia naţională. I-am creat de aceea o identi­tate morală nouă, o personalita­te dramatică deosebită, punân­­du-i la dispoziţie — în cadrul ce­lor 3 acte ale mele — toate mij­loacele pentru a-şi câştiga drep­tul la o viaţă proprie“... In cazul acesta, pentru ce a ţi­nut d. Tudor Muşatescu să pre­zinte comedia sa sub titlul „Coa­na Chiriţa“ şi ca un soi de pre­lucrarea după aceea a lui Alec­sandri, când însuşi d-sa ţine să afirme că personajul său cen­tral are o personalitate drama­tică deosebită de cealaltă, „o identitate morală nouă“ şi o viaţă proprie ? „Coana Chiriţa“ a lui Vasile Alecsandri trebue să rămână în cadrul său învechit, ca o piesă do­cumentară a teatrului românesc din epoca începuturilor sale şi de aceea nu era nevoe să servească drept pretext pentru construirea unei comedii amplificate pe un alt plan şi într’un alt cadru. A reuşit oare d. Tudor Muşa­tescu — sau a avut oare inten­ţia d-sa. — să construiască o comedie în care să găsim, nu numai o povestire mai mult sau mai puţin colorată şi amuzantă, dar şi o pictură a vieţii sociale şi a moravurilor societăţii moldo­veneşti din epoca de prefaceri din ajunul Unirii Principatelor ? D-sa a lăsat să alunece depo­ziţia şi conflictul pe planul far­sei şi comediei uşoare destinată amuzamentului, fără să adân­cească­­ situaţiile şi fără să eli­mine părţile auxiliare şi para­zitare ale povestirii dramatizate. De aceea pictura acelei socie­tăţi moldoveneşti în faza de pre­facere, sub impulsul influenţei civilizaţiei occidentale franceze şi al ideilor reformiste, ni se pare spălăcită, iar resorturile desfăşu­rării acţiunii reamintesc teatrul de păpuşi. Sunt însă scene şi u­nele momente care subliniază e­­voluţia socială şi tendinţa de prefacere. Aşa de ex. apariţia în actul I a lui Bârzoi, soţul Coa­nei Chiriţa, în costumul lui din epoca fanariotă, cu fesul pe cap şi apoi apariţia lui ca ispravnic, în redingotă şi cu pălărie după moda nouă franţuzească, indică um mo­ment interesant de prefacere din epoca aceea. Aceasta în ce prive­şte exteriorizarea. Tot atât de in­teresantă este redată, dar prea caricatural ca demonstraţie, evo­luţia boerinaşilor de la ţară, Bru­stur şi Codiurlă, sub imperiul, nu atât al amorului pasional, cât al unei necesităţi sociale şi conven­ţionale. Coana Chiriţa rămâne totdeauna pe întâiul plan, ca ele­ment, animator. Bârzoi, lipsit de voinţă şi deci pasiv, consevator prin tempera­ment şi totuşi adaptabil nouii si­tuaţii din consideraţii practice, este tipul caracteristic al parve­nitului fără voe. El ajunge is­pravnic graţie „ambiţiei“ femeii sale, Coana Chiriţa. Boerimea este reprezentată de câteva tipuri şterse. Domnul Ghica al Moldo­vei apare într’un cadru de ope­retă. Administraţia e satirizată şi mai accentuat reprezentată de serdarul Cuculeţ, de şeful barie­rei, de epistatul, slujitorul şi a­­produl Ion, iar exponenţii gene­raţiei tinere par’că ar face figu­raţie într’o comedie bufă. Scena „poliţistă” din saloanele unei doamne din elita Iaşului, in tim­pul balului, este ridicolă. Nu se flueră într’un salon şi în pre­zenţa domnitorului ţării Come­­dia-farsă a d-lui Tudor Muşa­tescu are şi scene interesante, un dialog viu şi colorat, un um­or caracteristic. Interpreţii debi­tează textul într’un grai a­­proximativ moldovenesc, care, din cauza intonaţiilor false, pare că este limbajul unor străini de neamul nostru. D-na Sonia Cluceru în „Coana Chiriţa“ are o interesantă crea­­ţiue, o notă de umor specifică şi o excelentă caracterizare a per­sonajului. D. G. Calboreanu a e­­vitat linia caricaturală şi a schi­ţat personajul lui Bârzoi în linii viguroase, scoţând în relief şi structura lui psihologică. Remar­cabil schiţat şi jucat rolul ţigăn­­cei de d-na Maria Voluntaru. D-nii G. Demetru, M. Gingurescu, E Balaban, N. Brancomir, A. Ata­­nasiu, E. Botta, F. Scărlătescu, A. Clonaru, C. Morţun, S. Heiban şi d-nele Victoria Mierlescu, Fiii Mihailovici, Kitty Gheorghiu- Muşatescu, Nelly Dordea, Silvia Hodoş şi Jenny Argeşeanu au ju­cat rolurile lor în bune dispoziţii. Punerea în scenă a d-lui Soare Z. Soare şi decorurile d-lui T. Comescu au asigurat cadrul şi atmosfera potrivită acestei come­dii, iar costumele epocii, datorite d-nelor Scârţan şi Veturia Oan­­cea, interesante și pitorești. INFORMAŢII SPORTIVE 9 D. prof. I. Gheorghiu, şe­ful sportului românesc, roagă pe această cale pe d-nii preşedinţi de federaţii, ce au demisionat, să gireze conducerea forurilor respective, pentru ca bunul mers al activităţilor federale să :■ nu sufere, până la numirea J ROMICUS Sprijiniţi „Ajutorul de Iarnă“. Sprijiniţi opera de asistenţă cea mai utilă în împrejurările grele de azi. r A apărut în Ediţia II marele succes de teatru şi librărie, schiţa dramatică într'un act „Vă ordon: TRECEŢI PRUTUL” , de D. IONESCU MOREL jucată la TEATRUL „MUNCA ŞI LUMINĂ“. Este singura piesă de­ teatru cu subiect din războiul nostru sfânt, care se poate juca foarte uşor de către şcoală, premilitari și îi. armată. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL* Kf» frimeto si ram­bure la Preţul lei 40

Next