Universul - Provincie, noiembrie 1942 (Anul 59, nr. 299-328)

1942-11-13 / nr. 311

­ Anul al 59-lea Nr. 311 Vineri 13 Noembrie 1942 ------„v. ,n­n ■■rTl ..«l^, ■■ „ . GUI AM­­IST­RAT LA BUCUESTI In ziua da 10 Noembrie 1943, la­­ cu epicentrul cam la 7200 km. *3 ore 54 min. 51 sec., s’a vira- Cutremurul a fost violent in fu­strat la Observatorul din Bitcu-­­ regiunea epicentrală. reşti, un cutremur de pământ. La Bucureşti, n'a fost simţit. Noui dezordine la Calcula Geneva, 11 (Radar). — Cores­pondentul agenţiei D. N. B. transmite: Ştiri din Londra semnalează că pe baza, informaţiilor dn Cal­cutta ziarul „Daily Herald” anin­­ţă că în cursul zilei de 9 Noem­brie s’a produs o nouă reluare a turburai­­lor din Indin­e britance. In numeroase regiuni, mai ales in Bengal, naţionaliştii rebeli provoacă dezordini. Ei au atacat clădiri guvernamentale. Noul manifestaţii a fost orga­nizate zilele trecute in marile centre din Indii. »■■ült Un demers german la Vichy Vichy, 11 (Rador). — Agen­ţia „Havan Ofi" comunică : D. Krugg, von Nisa, consul ■general al Reichulm, a făcut Miercuri dimineaţă un demers la Vichy. Imediat după aceasta, con­siliul de miniştri s’a întrunit între orele 6,15 şi 7,15. Manevre nord-americane împotriva Spaniei Buenos Aires, 11 (Rador). — Corasimditul agenţiei D. N. R. transmite: Ambasadorul Spaniei, acredi­tat pe lângă guvernul agentinean a dat un comunicat în care des­­mi­nte în mod categoric svonul că curierul diplomatic spaniol ar fi folosit pentru pretinse scopuri de spionaj. Această aserţiune a fost făcu­tă, după cum se ştie, printr’un memoriu al Statelor Unite, cu privire la aşa zisele ostilităţi împotriva statului,, în republica Chile. Ambasadorul a primit dease­­meni ordin din partea ministeru­lui­ de afaceri străine al Spaniei de a declara că telegrama cifra­tă, care a fost c­­ită ca o pre­tinsă dovadă, în cursul şedinţei comitetului politic pentru apăra­rea americană, a fost pur şi sim­­plu denaturată. Această manevră, declară ambasadorul Spaniei, din ordinul mini­stuului de afaceri străine al Spaniei, este nu numai puerilă, dar­ aduce totdeodată o atingere prestigiului Spaniei . ite suplimentare de alimente in Germania pentru sărbăto­rile Crăciunului Berlin, 11 (Radar). — Monito­rul Oficial anunţă cotele de ali­m­erir­e ce vor fi distribuite cu ocazia Crăciunului­, peste raţiile obişnuite. Consumatorul normal va pri­mi : 500 gr. făină de grâu, 200 gr. carne, 125 gr. uto­,­62,5 gr. brânză, 250 gr. zahăr, 125 gr. le­guminoase, 125 gr. dulciuri, 50 gr. cafea veritabilă şi o jumătate de litru de rachiu. Copiii şi tinerii, care nu pri­mesc cafea şi nici rachiu, pri­mesc în schimb 125 gr. dulciuri. In afară de aceasta, fiecare consumator va primi în plus 4 până la 6 ouă. Lucrătorii întrebuinţaţi la munci grele, din categoria I-a şi ÎI-a, vor primi raţii speciale de vin şi de rachiu. i­nis Berlinul şi propaganda angro americana cu privire la atitudinea Germaniei faţă de Turcia Berlin, 10 (Rador).­­ In cercu­rile politice berlineze se arată că atât agenţia americană de ştiri „United Press“, cât­ şi ziarul en­glez ,,Idally Express“, vorbesc despre posibilitatea ca Germania să se gândească la o străbatere a Turciei, în urma evoluţiei e­­venimentelor militare şi politice. Faţă de recentele declaraţii ale preşedintelui statului turc asu­pra atitudinei Turciei, la Berlin se socoteşte ca extrem de ilustra­tiv pentru felul cum înţelege pro­paganda inamică să lucreze. In Cercurile berlineze găseşte mare atenţie părerea exprimată de „United Press“, după care nu mimai Marocul spaniol dar ch­ar întreaga peninsulă Iberică ar tre­bui ocupată de „aliaţi“, pentru a lua înaintea unor anumite inten­ţii ale Axei. La Berlin se crede că aseme­nea păreri vor părea cu atât mai stranii la Lisabona și Madrid, cu cât,­r­u de multă vreme, aceste puteri au primit asigurări for­male din partea analo-america­­n­lor asupra posesiun­lor spaniole și portugheze. Cercurile politice turceşti şi acţiunea nordamericană in Mediterana Ankara, 10 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ tansmite: Biroul de informaţiuni inter­­naţionale comunică: Acţiunea nord-americană în Med­terana nu a surprins cercu­­ile polit­ce din Turcia. Dimpo­­rivă, se aştepta ca nord-ameri­­anii să proiecteze o acţiune pr­­ecare în spaţiul dintre Iran şi Ker­a. Agresiunea nordamericană este onsiderată ca o dovadă că stra­­egia nordamericană nu ţine sca­na de nimic întru realizarea in­­enţiei ei de a deschide o poartă n spatele Europei. Această ati­­udine a dat loc la reflexii din auz­, consecinţelor posibile si a rodiu şi o anumită nelinişte în oblic. La Ankara se crede că intr’un vitor apropiat ae va produce o efvitate diplomatică mai inten­­ă din partea anglosaxonilor, care y căuta să exploateze cât mai mit situaţia actuală. Totuşi înscenarea primei ac­­rii de război nordamericane în Marea Med­­erană nu provoacă în Turcia nici un fel de dispo­ziţie plăcută. Evenimentele militare din ul­timele zile din regiunea mării Mediterane dovedesc în mod lim­pede că­ opinia generală este că preşedintele Inonu declarând că Turcia este mai aproape decât oricând de război, a făcut aluzie la extinde­rea din ce în ce mai mare a nord americanilor in Asia Mică si In Africa. Cu reală voinţa de neutralitate a Turciei, multe cercuri sunt sceptice astăzi trat fiind că ţelu­rile nordamericane par a fi foarte ample şi nu sunt înfrânate de nici o stingherire şi de nici un considerent. Turcia este conştientă de dubla Însemnătate a situaţiei sale geo­politice, care este de o mare va­loare, pe de o parte, şi îngrijoră­toare, pe de alta. Dat fiind că forţele nordameri­cane sunt îngrămăd­te în semi­cerc în­­rural Turciei, se înţelege că ambianţa actuală, in ce priveşte evenimentele recente din marea Mediterană, este marcată printr-o vigilenţă extremă. ULTIME INFORMAŢII • Marţi, d. prof. Mi­hai An­­tonescu, vice-preşedintele con­siliului de miniştri, a primit în audienţă pe d-nii: Jose Rojas y Moreno conte de Casa Rojas, m­inistrul Spaniei la Bucureşti; R­ené de Weck, m­iistrul Elve­­ţiei la Bucureşti; Branko Ben­zen, ministrul Croaţiei la Bucu­reşti;­­Petroff­ Tehomakoff, mi­nistrul Bulgariei la Bucureşti; Petro Gerbore, însărcinatul cu a­faceri al Ital­ei şi Albert Goe­­ring. •­n colonel în rezervă Con­­stantinescu . Constantin a fost numit, ajutor de primar al Muni­cipiului Bucureşti, însărcinat cu conducerea sectorului II Negru, in locul d­oi I colonel Puseu Va­sile, care trece la comandă. Din strâinritate • Berlin, 10 (Rador). — D. Ion Popa, corespondentul agenţiei ..Rador”, a ţ­­nut ast­ăseară o con­ferinţă la radio Berlin, vorbind despre „Propaganda românească: Fapta”. O Paris, 10 (Rador). — După cum anunţă corespondentul a­­genţiei D.N.R., ziariştii ameri­cani din Vichy au fost conduşi Marţi după amiază la Chatel Guyon, care se află la circa 25 de km ,id Vichy Ei vor rămâne ani până li se va găsi o reşedinţă ch­im­­­a. Un proect de lege respins de Camera Reprezentanţilor A­msterdam, 10 (Rador). —Co­­respondentul agenţei D. N. R. transmite : Serviciul britanic de informa­­r:• 4-t riWashington: Cn* rsvera Reprezentanţilor a respins ■re ' de lep' i’riri ea' dalii minori, chemaţi sub drapel, ar trebui să primească o ins­trucţie militară timp de un an, mai înainte de a putea fi tri­mişi în ţările de peste ocean. UNIVERSAE Berlin, 10 (Rador) — De la cartierul general al Fuehre­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane co­munică : Cu­ prilejul unor epara­­ţiuni de luptă locale, e­­fectuate în munţii dintre Novorosisk şi Tuapse, au fost cucerite câteva înăl­ţimi, iar în mai multe locuri au fost respinse atacuri inamice. In sectorul Terek­ului, condiţiile rele de teren şi atmosferice au stingherit în mod deosebit luptele ofensive ale trupelor ger­mane şi române. In ciuda puternicilor contra­atacuri, au fost înregi­strat® progrese prin lupte grele. La nord-est de Mozdok, un atac al nostru, care a fost executat pe un vi­s­­,cel puternic, a dus la sdrobirea unui regiment I de cavalerie sovietic şi a­­ unui alt grup de forţe inamice. In Stalingrad, activi­tate­a trupelor de şoc. Pe frontului Donului, trupe române au aruncat înapoi prin contraatac pe inamicul care asaltase. Trupe de şoc au nimi­cit la nord-vest de Voro­­nej un număr de caze­mate inamice, cu ocu­panţii lor. In sectoarele central şi nordic, puternice forma­ţiuni de avioane de luptă au continuat prin atacuri concentrice bombardarea traficului de aprovizio­nare inamic. Gări for­te aglomerate au fost distru­se, iar mai multe trenuri şi depozita de aprovizio­nare au fost lovite. In cursul nopţii, avioane de luptă germane au incen­diat instalaţiile gării Te­repet. In Africa de nord, trupele g­ermano-italiene s-au retras mai departe către vest. Ina­micul care urmărea a fost oprit prin violente lupte de arier/ţardă. Avioane germa­ne de vânătoare au doborît 5 avioane inamice. Escadre de avioane de lup­tă şi submarine au înregis­trat nouă succese prin alte atacuri de zi şi de noapte. la mare depărtare, împotriva forţelor navale anglo-ame­­ricane şi a vaselor de trans­port în faţa coastei Africei franceze de raord. Avioane ele luptă au incendiat un crucişetor şi au avariat un alt crucişetor prin lovituri de bombe în plin. In plus, au mai fost lovite greu de multe ori, 8 mari vase de comerţ, printre care şi un pachebot de 19.000 de tone şi un vas de transport de 10 mii de tone. Submarinele au scufundat un mare vas de transportat trupe de 14.000 de tone, au avariat un vas de transportat trupe de 18 mii de tone prin două tor­pile şi au nimicit o corvetă. In cursul unui atac de noap­te, dat împotriva linei for­maţiuni de crucişetoare es­cortate, două vase de război inamice au fost torpilate, dintre care unul a explodat, pe când scufundarea celui­lalt nu a putut fi observată din pricina unui fum pu­ternic Avioane britanice de bom­bardament au aruncat noap­tea trecută bombe explosive şi incendiare asupra câtorva localităţi din Germania de nord şi nord-vest. Populaţia civilă a avut pierderi mici. Cu prilejul acestor atacuri şi cu prilejul unor raiduri de zi asupra coastei teritoriilor ocupate din vest, inamicul a pierdut 20 de avioane, prin­tre care şi mai multe bom­bardiere cu câte 4 motoare. Baterii cu tragere lungă ale marinei de război şi ale armatei terestre au bombar­dat localităţile Dover, Fol­kestone, poziţii inamice de artilerie pe coasta canalului Mânecii şi obiective navale în canalul Mâneii. OPERAŢIILE MILITARE DE PE FRONTURILE DE LUPTA Comunicatul german Trupele germane şî române şi-au continuat inaintar­ea în regiunea Terekului Berlin. 10 (Rador)— Servorabil şi în ciuda marilor află că în regiunea Tereku-. dificultăţi de teren. lui, trupele germane şi ro­mâne şi-au continuat îna­intarea lor în ziua de 9 No­embrie cu tot timpul deja-Prin lupte violente, tru­pele au respins contra­atacurile bolşevice, prijinite de care blindate. Activitatea aviaţiei germane in sectorul central Berlin 10 (Rador).­­ Avioane­­ frontului oriental­ germane de luptă au dat şi în cursul zlei de Luni, după cum anunţă agent­a D.N.B., atacuri cu bombe împotriva rişcărilor şi nor­ţ­elor de aşteptare ale sovie­ticilor, în sectorul central al Mai multe trenuri au fost ava­riate şi numeroase vagoane de mărfuri, încărcate cu materiale importante din punct de vedere militar, au fost distruse. înghețul a inceput pe frontul de răsărit Berlin, 10 (Rador). — înghețul a început pe frontul de răsărit. In vreme ce în Cauci.z tempe­ratura este încă relativ moderată 15 grade sub zero­, frigul spo­rește în nord, unde s'a ajuns la temperatura de 12 grade sub zero. Cursurile superioare ale flu­viilor Volga şi Don duc sloiuri de ghiaţă. Unele râuri şi lacuri mici au şi îngheţat. Dacă temperatura continuă să scadă, regiunile mlăştinoase din sectorul de nord vor putea fi în curând trecute de infanterie şi artilerie. CUM SE DESFĂŞOARĂ LUPTELE IN EGIPT Berlin, 10 (Rador).— După ştiri sowie — din Egipt — Înaltului co­mandament al forţelor armate ger­mane, inamicul care urmăreşte trupele germano-italiene a putut fi oprit de către formaţiile de aco­perire germano-italiene in cursul unor lupte înverşunate. Britanicii nu au reuşit deci să împiedice trupele Axei să se des­prindă şi să se fixeze din nou la teren. Ploile torenţiale repetate din ul­timele două zile au înlesnit regru­parea forţelor germano-italiene şi britanicii au fost siliţi să-şi con­centreze armele blindate şi carele lor grele pe şoseaua de pe litoral. In acest spaţiu destul de strâmt, inamicul a înaintat spre vest. lî| a­­ trebuit insă aici, în fata rezisten- ‘ tîi înverşunate a tutergărzilor ger­mane, să-*i lărgească vârful »la­cului până la mare si, Ia sud, până la terasa munţilor, din interiorii­ deşertului. Pe drumurile noroioase ale de­şertului, carele şi armele grele au rămas însă imobilizate astfel în­cât toate mişcările de învăluiri a unui soldat cu insuccese. Acolo unde britanicii au atins elementele de protecţie germane au fost primiţi cu un tir violent. Astfel inamicul nu a putut tăia co­municaţiile formaţiilor de protec­ţie germano-italiene cu principa­lele lor forţe şi nici să domine a­­riergărzile In timpul luptelor dela Marsa Matruk un grup de luptă german s’a putut pune în legătură prin radio cu o formaţie italiană izo­lată care era ameninată de faptul că îi lipsea benzină. Comandantul formaţiunii ger­mane s’a îndreptat imediat cu nu­mele sale în direcţia indicată a pătruns în poziţia de baraj brita­nică şi a străpuns inelul de în­­cercuire. Sub elanul atacului britanicii «’.ui retras. Mai înainte ca inamicul să fi pu­tut trece la contraatac, vehiculele Italiene au şi început înaintarea către poziţiile germane. Ele au ajuns aci in d­unsul nopţii tocmai la timp pentru a lua parte la luptele fructuoase de ariergăiţi din ziua de la Noembrie. Concentrarea forţelor blin­date germane si italiene pentru a opri in­aintarea britanică Berlin, 10 (Rador). — Gro.­­ Africa de Nord între Tobruk şui forţelor blindate germane şi front, s’au concentrat şi italiene, care sunt răspân-­­ acum, ameninţând serios ina­­dite pe o mare regiune în intarea britanică. CoaMunticatul italian Roma, 10 (Rador). — Co­municatul nr. 898, dat de cartierul veneral al forţelor armate italiene, are următo­rul cuprins : In Egipt, presiunea inami­cului împotriva unităţilor italo-germane, care sunt în cursul efectuării unei nouă desfăşurări, a fost oprită în cursul unor lupte violente. Cinci avioane britanice au fost do­bo­rite în lupte aerie­ne, de avioanele germane de vânătoare. In Mediterana occidentală, atacurile aviaţiei axei împo­triva forţelor navale anglo­­americane continuă cu suc­ces. Noaptea trecută, avioane inamice au aruncat bombe explosive şi incendiare în jurul localităţii Cagliari, pri­cinuind câteva stricăciuni la casele din Uta. Se semnalea­ză un mort şi şase răniţi. ....--■„ ' * • 9f A~~' ■ri·^ '- 'bty&Z*•†.. ‘ MESAJUL MAREŞALULUI RETAIN CĂTRE POPORUL FRANCEZ Vichy, 11 (Rador). — Agenţia ,,Havas Ofi“ comunică : Mareşalul Petain, şeful statu­lui francez, a adresat următorul mesaj către francezii din me­tropolă şi imperiu : Francezi! Credeam că am trăit zile­le cele mai triste din exis­tenţa mea. Situaţia de am aminteşte dureroasele clipe din 1940. Vă cer totuşi să priviţi e­­venimentele cu cel mai ma­re calm. Am luat comandamentul suprem al forţelor armate, in absenţa amiralului Dar­­lan, reţinut in Africa de nord. Salut cu durere pe milita­rii, marinarii şi aviatorii, care cad pentru onoarea şi salvarea Patriei. Francezi din metropolă şi imperiu, acordaţi încrederea voastră mareşalului care nu se gândeşte decât la Franţa. Mareşalul Petain cere guvernatorului Algeriei să continue rezidenţa Vichy, 11 (Rador) — Cores­pondentul agenţiei „D. N. R.” transmite: Agenţia „Havas Ofi” anunţă: Imediat după ce a primit şti­rea sosirii în Algeria a d-lui Chatel, guvernatorul general, mareşalul Petain, şeful statului francez, i-a trimis o telegramă în care îi exprimă din nou în­crederea sa. Totdeodată, mareşalul Petain a îndemnat pe guvernatorul ge­neral să se conformeze ordinului pe care i l-a dat, înainte de ple­care, anume de a asigura, cu toate forţele sale şi cu toată au­toritatea sa, continuarea rezi­stenței. MEMBRII GUVERNULUI FRAN­CEZ ASIGURA PE MAREŞALUL PETAIN DE LOIALITATEA LOR Vichy, 11 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.’’ transmite: Imediat ce s’a aflat că mare­şalul Petain­ a preluat coman­da supremă a forţelor ar­mate franceze, membrii guver­nului, care se afla prezenţi la Vichy, au cerut mareşalului Pe­tain să-i primească. Cu prilejul recepţiei, miniştrii au asigurat pe şeful statului francez de încrederea pe care o au în el şi de loialitatea lor. Vasul francez „Mareşal „Lyautey“ rechemat in portul său de plecare Vichy, II (Rador). — Cores­pondentul agenției „D. N. B.“ comunică: Pachebotul francez „Mare­­chal Lyautey”, care se găsea în largul mării, având pe bord 900 de pasageri, a fost rechemat prin radio în portul său de ple­care. • -----­Echipajul şi pasagerii, anunţă postul de radio din Vichy, au profitat de înapoierea lor pentru a-şi exprima sentimentele lor de realitate şi de fidelitate faţă de mareşalul Petain.­­* Paris, 11 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. B.“ trans­mite: Pachebotul „Marechal Lyau­tey“, care a fost rechemat din ordinul guvernului, in timp ce mergea spre Casablanca, a anco­rat în portul Vondros (Pirineii orientali). Toţi cei 900 de pasa­geri, aflaţi pe bord, au fost de­barcaţi în cea mai perfectă or­dine. D. Roosevelt consideră of­ensiva din Africa de Nord ca reprezentând „un al doilea front“ Declaraţiile preşedi­ntelui Statelor­ Unite împreună cu d. Churchill şi cu statul major comun, preşe­dintele Roosevelt a discutat po­sibilitatea unui atac de front, în stil mare, peste Canalul Mânecii, precum şi problema unei aprovi­zionări sufiiiente, a numărului ele trupe, a muniţiilor, vapoarelor şi altor mijloace accesorii. Exa­­minăndu-se bine problema, s-a constatat în nod precis că o a­­semen­ea ofensivă nu putea să fie pornită în cursul anului 1942. In general, preşedintele Roose­velt consideră ofensiva din Afri­ca de Nord ca reprezentând „un al doilea front“. Cu privire la vizita lui Mol­tov, preşedintele Roosevelt a d­­clarat la timp că se poate admi: „că aliaţii vor fi consultaţi mai înainte de a se lua vreo hotă­râre sau de a se porni vreo ac­ţiune“. Dealtfel, preşedintele Roose­velt a declarat că „după câte ştie nu s’a primit încă răspuns la me­sajul relativ la trecerea trupelor format obiectul discuţiilor, a a- americane prin Demisia”, dăugat d. Roosevelt, însă a tre- Deasemeni, în ce priveşte pe huit să se recunoască faptul că era de nerealizat alcătuirea unui al doilea front în Europa, mai înainte de anul viitor, amiralul Darlan, preşedintele Roosevelt a declarat că „nu po­sedă nici o ştire“. Amsterdam, 11 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Serviciul britanic de informaţii anunţă din Washington că pre­şedintele Roosevelt a declarat Marţi că ofensiva din Africa a fost pregătită în toate amănun­tele sale încă din cursul lunii iu­lie Planul ofensivei a fost discutat, între el şi d. Churchill, cam la două săptămâni după luptele de la Pearl Harbour, atunci când d. Churchill se găsea în Statele fi­nite. Cu prilejul vizitei pe care d. Churchill a făcut-o la Mosco­va, ofensiva a fost discutată şi cu Stalin. Preşedintele Roosevelt şi-a ex­primat părerea că ofensiva pare să înainteze cu succes, dar totuşi nu este locul să se arboreze un optimism, sau un pesimism, care ambele nu sunt justificate. Atât atacul din Africa de Nord, cât și planurile de atac împotri­va continentului european, au N’AU DEBARCAT IN TUNISIA TRUPE AMERICANE Vichy, 11 (Rador) — Corespon­­dentul agenţiei ,,D. N- B.“ trans­mite : Un comunicat oficial al ministe­rului Informaţiilor declară că sunt lipsite de orice temei ştirile răs­pândite de cercuri străine, anume că trupe americane ar fi debar­cat in Tunisia și că ar continua înaintarea lor către Bizerta. In apele marocane, focul bine îndreptat al artileriei de pe bor­dul cuirasatului ,Jean Baril a lo­vit un vas inamic, care a fost obligat să întrerupă urmărirea a două torpiloare franceze. SUCCESELE AVIAŢIEI SI IN APELE DELA Berlin, 11 (Rador). — Succesele dobândite de formaţiile de avioa­ne germane de luptă şi de sub­marine germane împotriva va­poarelor forţelor de debarcare anglo-americane, în apele de la nord de Alger, care au fost sem­nalate de comunicatul înaltului comandament al forţelor armate germane, reţin tot interesul pre­sei germane de Miercuri dimi­neaţă. „Berliner Boersenzeitung“ ţine să remarce că pierderile de va­poare, în apele din nordul Afri­cei, reprezintă o grea lovitura d­ată inamicului, care are nevoe urgentă de aceste vapoare pentru aprovizionarea forţelor sale de pe coasta Africei de Nord Franceze. „Deutsche Allgemeine Zeitung“ scrie că americanii au avut oca­zia să constate, în dauna lor, că SUBMARINELOR GERMANE NORD DE ALGER raza de acţiune a aviaţiei ger­mane şi italiene nu le dă putinţa să aibă adăposturi sigure pentru vasele lor. Americanii, adaugă ziarul, se găsesc în­ necesitatea de a men­ţine legături permanente cu Me­diterana Occidentală, trecând peste Atlantic, şi într’un viitor apropiat ei vor constata că for­ţele maritime şi aeriene ale Axei sunt la înălţimea misiunii lor. Situaţia din Africa de Nord discutată la Washington Amsterdam, 10 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D.N.B.“ transmite­­ rostul de radio New York ami­i­­a­tă că preşedintei Rooseve­lt a avut 1 Marţi o conferinţă la Washington cu ofiţerii superiori ai armatei şi marinei, in cursul căreia a fost discutată situația din Africa de­ Nord. Domnişoara Tatiana Maruşeck soră şi întreaga familie, cu ne­mărginită durere anunţă parasta­sul de 40 de zile al scumpului lor INGINER Anton Maruşeck care se va oficia in ziua de Joi 12 Noembrie a. c., orele 12,30, la Ci­­r­itirul Rally Civil. ’ 18 Doamna Paraschi­va Al. Bladaccu împreună cu copiii fac cunoscut cu aceiaşi nemângâiată durere că se împlineşte un an de la plecarea din­tre ei pentru totdeauna, a mult dragului lor soţ şi părinte Alexandru N. Eladescu AVOCAT Slujba religioasă pentru pomeni­rea sufletului lui nepreţuit te va oficia joi 12 Noembrie orele 12 a. m. în sf. Biserică Batişte din strada Batişte. 1 mmm 9 Cu durere, Doamna Aurora Vor­­voreanu reaminteşte rudelor şi prie­tenilor că se împlinesc astăzi . 4 ani dela stingerea din viaţă a soţului ei COLONEL Nîcu Vorvoreanu O rugăciune s’a oficiat Sâmbătă 7 Noembrie pentru pomenirea şi o­­­dîihna sufletului lui ales.­­ Cu aceiaşi nemărginită durere, Elena Maior Boldur soţie cu În­treagă familie anunţă parastasul de 40 de zile al scumpului lor, MAIOR Emil Hoidur şi de 6 luni al scumpei lor mame Ecaterina Ioanin Pe ziua de Joi 12 Noembrie, ora 91/2 la Biserica Cuibul cu Barză Ştirbey Vodă şi­­la Cimitirul Ghen­­cea civil. 17 Mama şi fraţii cu nemărginită durere anunţă rudele şi prietenii împlinirea unui an de la pierderea scumpului lor. V­­ ^2 ? Nicolae Papadopol magistrat Pomenirea va avea loc joi 12 Noembrie 1942, în cimitirul ora­şului Turnu Severin. 10016 Institutul Naţional al Coo­peraţiei şi funcţionarii săi anunţă cu profund regret moartea apreciatului func­ţionar şi coleg Pantazi G. Caius Sublocotenent de rezervă căzut la datorie in ziua de 29 Septembrie 1942. Memoria lui va fi veşnică intre colegii săi, ca şi aceea a celorlalţi doi eroi din rândurile funcţiona­rilor Institutului Naţional al Coo­peraţiei, Ilie Şerban. Sublocotenent de rezervă şi Nicolae Penculescu Fruntaş T. R. 15 D-na Lucreţia Piepteanu adânc mişcată­ mulţumeşte din toată ini­ma pe această cale, M­inisterului Agriculturii şi Domeniilor şi Aso­ciaţiei Medicilor Veterinari, tuturor colegilor şi cunoştinţelor, care prin prezenţa lor, palm­elori, sau în scris i-au adus mângâiere in ma­rea nenorocire care a lovit-o prin pierderea fulgerătoare a scumpului eu­ soţ Sebastian Piepteanu Medic veterinar şi consilier zoo­­technic. Lt. Col. Alexandru Roşianu soţ, Puica, Marcel şi Dan, copil cu mare durere anunţă că s’au scurs trei luni de suferinţă de când ne-a părăsit pentru totdeauna mult iubita şi regretata noastră soţie şi mamă Florica Lt. Col. Roşianu născută RIOŞANU Parastasul şi sfinţirea monu­mentului se va oficia în oraşul ei dreg Craiova în ziua de 14 Noembrie 1942 ora 11 în Cimitirul Eneasca. Tovarăşa mea şi măicuţă noastră dusă vei fi pururea printre , iar soţul tău iubit , nu va mai da linişte decât numai atunci când va fi iarăşi cu tine. + Eugenia soţie, Sabin, Li­viu şi Virginia cu copii, anunţă cu nespusă durere înceta­rea din viaţă a scumpului şi neuitatului lor soţ şi tată Virgil C. Codarcea Protopop onorat decedat in ziua de 10 Noembrie 1942, rămăşiţele pământeşti vor fi depuse spre veşnica odihnă în ziua de 12 Noembrie In cimitirul Gre­­co-Catolic din Ahid. 11 + Zdrobiţi de durere: Char­les şi Gaby, soţ şi fiică, Tudor, Tantzi şi Viky, fra­te şi surori, Lilica, Alexan­dra Ionel, Măriuca, cumnaţi şi nepoţi, precum şi familiile înrudi­te, cu nemărginita durere să ves­tească încetarea din viaţă a scum­pei, adoratei şi în veci neuitatei lor Cornelia Beligrădeanu NELLY trista ceremonie a înmormântării ’ s’a oficiat Miercuri 11 Noembrie,­,­ ora 15, la Cimitirul Bellu Militar în a cărui capelă se afla depusă. + 111 veci nemângâiaţi: E­­­milia soţie, Lucette şi O­­vidiu C. C. Dimetrescu, Căpitan Dariu Ioan Du­­mitrescu, noră şi fii, precum şi familiile Cocea, Niţulescu, Boe­­rescu, Drăgănescu şi Al. George, au marea durere a anunţa înceta­rea din viaţă a scumpului lor . Constantin S. Dumitrescu (TITI) Fost Prim Preşedinte al Trib. Vlaşca înmormântarea va avea loc Vi­neri 13 Noembrie a. c. ora 15 la cimitirul Bellu. Corpul se află depus în capela Cimitirului Bellu. 1 867 + Adânc Îndureraţi D-ra El­vira Popescu şi familia în­rudite anunţă încetarea din viaţă­ a scumpei lor mamă, naşe şi mătuşe Elena G. Theodorescu 63 ani ■ Corpul neînsufleţit se afla de­pus la Biserica­ Bă­rneanu. înmor­mântarea s-a făcut Miercuri 11 Noembrie, ora 2, mântarea va avea loc astăzi ora 2. [ + Veşnic neconsolaţi. Mitiţa Damian mamă, Zoe şi Ion Damian, Măndiţa şi Ion Iliescu cu copiii, Maricics şi Mihail Damian cu copiii, Lucia şi Sava Damian, Sofia, Costică, Alexandru, fraţi, surori, cumnaţii şi cumnate, precum şi familiile în­rudite, anunţă încetarea din viaţă a bunului şi scumpului lor fiu şi frate EROUL MAIOR ACTIV Damian Cristea din Infanterie care după ce a luptat vitejeşte la Odesa, fiind decorat cu Coroana României cu­ panglică de Virtutea Militară, a căzut grav rănit în lupta pentru creştinătate în faţa­­Harcovului, lupte pentru care a fost propus pentru „Mihai Vi­teazul”. înmormântarea s-a făcut joi, 12 Noembrie 1942 în Comuna Bă­­lăceeni, judeţul Râmnicul Sărat. 21 FRUNTAŞ Iacob Alexandru căzut pe câmpul de onoare în ziua de 29 Septembrie 1942 şi înmormân­tat în cimitirul eroilor din Sadovo­­se-Rusia. Parastasul pentru odihna sufle­tului celui mort va avea loc In ziua de Joi 12 Oct. 1942 ora 10 dim. la biserica Sfânta Elena din str. Cuza Vodă. IX Doamna şi Lt. Cd. Mag. Pascal Georgascu, cu sufletid­e tot mai îndurerate, anunţă, că­ s’aiu tm­­linit cinci ani, de când sunt lip­siţi de bucuria’ singurului­ lor copil adorat Marsa Alexandra .- -(MXMY) fostă elevă la liceul „Regina Maria” Pentru odihna sufletului ei ne­prihănit, o slujbă religioasă s’a oficiat ori 10 Noembrie a. c. în biserica „Cimiitirului Militar Ghen­­cea” şi apoi ,la Frăţia Misionară „Patriarhul Miron”, l­a Asociaţia Generală a Co­mercianţilor şi Exportato­rilor de Cereale din Româ­nia, cu profund regret a­­nunţă încetarea din viaţă a valo­rosului ei membru în Consiliul de Administraţie Eduard Prohaska-Senior­ din Timişoara căruia îi va păstra o vie amintatire 27 + In veci nemângâiaţii: Mar­got şi Georgel Gheorghiu, Lucreţia şi avocat Gr. Stă­­nilescu, Eugenia şi Ing. P. Antonescu cu fiul lor Jenică, Viorica şi Farmacist P. Comstant­i­­nescu şi Lucia V. Stătescu fice şi gineri, precum şi familiile înru­dite, au nemărginita durere a face cunoscut încetarea din viaţă în ziua de 5 Noembrie dimineaţa, după o lungă şi grea suferinţă a scumpei, bunei şi un veci neuitatei lor măicuţe Zinica V. Stătescu născută PROTOPOPESCU-Drujan înmormântarea a avut loc în ziua de 7 Noembrie, în cavoul fa­miliei de pe moşia Cârstăneşti- Vâlcea. 18 . îndureraţii Maria Stamate cu copiii: Victoria şi Ni­colae Pilipenco, Valentina şi Emil Martinescu , cu fii­ca ; Viorica şi Ionel Tabacu cu co­pii şi­ nepoate; Stell şi Mitică Ta­­bacu cu­ copilul Virgil Tabacu cu copii,. Elena şi ing. Alexandru Georgescu,­­.Elena Marateea, fiice şi nurori, gineri, nepoţi, nepoate şi soră, precum şi familiile înrudite vestesc trecerea din viaţă a bunei şi iubitei lor Paraschiva D.Tabacu născută ROŞCULEŢ în etate de 80 ani înmormântarea s’a făcuit Du­minică 8 Noembrie 1942 la cimi­tirul Sudic din Focşani. 15 . Intendant Colonel Şte­fă­­nescu Spiridon, soţ, Maria Bălan, mamă împreună cu toţi copiii şi ginerii, Gestică, Cornel Ştefănescu, cu fa­­miliile, Cornelia Stănculescu, Că­pitan Ştefănescu, cumnaţi, nepoţi şi nepoate, anunţă cu mare du­rere pierderea scumpei şi bunei lor Paraschiva­­ni. Colonel Ştefănescu Spiridon încetată din viaţă in Buşteni, în ziua­ de 10 Noembre 1942, după o lungă şi crudă boală, înmormântarea va avea loc in cimitirul Zamora, în ziua de 12 Noembrie 1942, ora 14. Rugaţi-vă pentru sufletul ei cu­rat şi nobil. 11 . Direcţiunea, Funcţionarii şi Lucrătorii „Intreprinderilor Djabourov” anunţă cu pro­fund regret moartea eroică a iubitului lor lucrător şi­ coleg

Next