Universul - Capitala, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)

1942-12-01 / nr. 329

Anul al 59-tea 6 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov ~­cr APROVIZIONAREA ORAŞELOR ŞI REGIUNILOR ŢĂRII Intr’o şedinţă a Sfatului Ne­gustoresc s’a adus la cunoş­tinţă un fapt care va trebui, fără întârziere, să fie cercetat de aproape şi, pe cât posibil îndreptat. Este vorba de situa­ţia în care se găsesc multe din oraşele noastre de provincie, în ce priveşte aprovizionarea lor cu diferite mărfuri. Este adevărat că în ce pri­veşte aprovizionarea, Capitala a beneficiat de mult mai multe avantagii decât multe oraşe din restul ţărei. Fireşte, în ierarhia oraşelor Capitala se cuvine să fie avantajată şi, atât din cauza numărului populaţiei ei cât şi din cauza centralizări administrative şi economice, aprovizionarea ei cu toate varietăţile de mărfuri, de la materiile prime până la cele mai rafinate obiecte de lux, este în mod necesar mai abundentă de­cât în alte re­giuni ale ţărei. Se cuvine totuşi să nu se neglijeze, cel puţin în ce pri­veşte aprovizionarea cu măr­furile de strictă necesitate, nici oraşele şi regiunile din restul ţărei. Revine de­sigur în primul rând administraţii­lor locale de a interveni la au­torităţile centrale pentru a le pune în curent cu situaţiile reale, pentru a expune nevoile oraşelor şi regiunilor respecti­­ve, a le susţine şi a obţine fa­cilităţile necesare unei aprovi­zionări suficiente. Greutăţile pe care le întâmpină această aprovizionare nu sunt de ne­înlăturat. Oricât de mare ar fi puterea de absorbire a Ca­pitalei, printr’o chibzuită dis­tribuire, prin înleznirea circu­laţiei bunurilor, printr’o revi­zuire a circulaţiei pe căile fe­­rate printr’o mai activă cola­borare între comerţul de en­­gros şi cel de detaliu din ora­şele din restul ţărei se va pu­tea restabili echilibrul aprovi­­zionărei. La acest rezultat se va ajun­ge cu atât mai uşor cu cât, pe de o parte, după cum am spus mai sus, autorităţile adminis­trative ale diferitelor regiuni ale ţărei va pune ele însele mai multă stăruinţă în apăra­­rea nevoilor locale şi pe de altă parte printr’o mai strânsa solidaritate și colaborare între comercianţii din întreaga ţară şi deci şi prin grija organelor constituite ale comerţului ro­mânesc. Această atenţiune se cuvine multor oraşe şi regiuni din restul ţărei şi pentru că ele, la rândul lor, alimentează cu mărfuri locale Capitala. Sunt oraşe şi regiuni cari trimit in Capitală multe din mărfurile şi produsele lor. Ar fi nedrept ca aceste oraşe să nu găsea­scă cel puţin compensaţia a­­provizionărei lor şi, în aceas­tă privinţă, tot administraţiei locale îi revine sarcina de a obţine înleznirile necesare. O bună şi rodnică, pentru economia generală a ţărei, evoluţie a comerţului nu tre­­bue să fie limitată numai la Capitală sau numai la unele oraşe mai favorizate de apro­pierea lor de Capitală. Comerciantul român din ora­şul de provincie, este şi el un factor economic important şi merită toată solicitudinea în ce priveşte posibilităţile de a­­provizionare. De altfel cu cât vor fi mai puţine greutăţile unei raţionale aprovizionări cu atât şi politica generală a pre­ţurilor va putea menţine echi­librul şi nivelarea urmărite. Constatările făcute de Sfa­tul negustoresc în ultima lui şedinţă nu trebue deci să ră­­mâe fără urmare şi, nu ne în­doim că însuşi Sfatul negus­toresc va da acestei probleme atenţiunea ce i se cuvine cău­tând să se ajungă la o grab­nică şi mulţumitoare soluţiune. Cum e văzută in Italia ocuparea Toulonului Prin telefon de la redacţia noastră din Roma Roma, 29 Noembrie. — In legătură cu ocuparea Toulo­nului, oficialitatea italiană arată că autoscufundarea unei părţi din flota france­ză este un gest negativ, un sacrificiu steril lipsit de re­zultate constructive pentru Franţa şi Europa. Ceea ce contează este aspectul mili­tar strategic al faptului, care apare ca o necesitate salu­tară a clarificării incertitu­­dinei şi ca o rezolvare a unei ameninţări in câmpul na­val şi strategic pentru sigu­ranţa Axei. Oficialitatea mai arată că operaţiunea de la Toulon este deplin justificată, perfect reuşită şi în curând se va vedea ce factor reprezintă în economia generală a răz­boiului. Pomenind de consecinţele disensiunilor în armata fran­ceză din cauza rivalităţilor generalilor, oficiosul minis­terului de externe scrie că Axei nu-i rămânea decât să procedeze rapid la ocuparea întregului teritoriu metropo­litan francez fără excepţie şi la dezarmarea trupelor cari nu ascultau de ordinele de la Vichy. Vion Puternică furtună cu ploaie la Buemos Aires Buenos Aires, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas Ofi“ transmite : O puternică furtună însoţită de ploaie s-a abătut în curssu­l nopţii de Sâmbătă spre Dumi­nică asupra oraşului Buenos Ai­res şi a împrejurimilor lui. Vân­tul a smuls arborii din rădăcini iar şuvoiele de apă au târît cu ele nenumărate automobile. Sunt mai mulţi morţi şi răniţi. Comu­nicaţiile telegrafice şi telefonice sunt întrerupte. In provincia Santa Fe cortul unui circ prâbuşindu-se în tim­pul spectacolului a rănit sute de spectatori. mol AVM r B­I \\n EXEMPLARUL 8 LEI Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G­ I. T. T. T. Nr. 24.464/939 URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Toate încercările bolşevicilor de a cuceri poziţiile româno-germane, intre Volga şi Don, au fost zdrobite sângeros Berlin, 29 (Rador)­ — Intre Volga şi Don, bolşevicii au con­tinuat şi In ziua de 28 Noembrie atacurile lor, date cu puternice forţe de infanterie sprijinite de numeroase tancuri. După cum arată înaltul comandament mi­litar, s’au dat înverşunate lupte corp la corp. Dar toate încercă­rile sovieticilor de a cuceri po­ziţiile germano-române au fost sdrobite cu pierderi sângeroase pentru bolşevici. Profitând de neorânduiala pro­­vocată în rândurile decimate ale inamicului, grenadierii germani au dat imediat un contraatac, aruncând îndărăt pe bolşevici, cari au pierdut în această im­prejurare 35 de tancuri. In ciuda vremii rele şi a nin­sorii care în unele locuri a fost foarte abundentă, avioanele au dat atacuri în picaj şi un sbor razant, bombardând poziţii ina­mice în marele cot al Donului şi trăgând asupra lor cu armele de bord. Peste 100 de vehicule au­­tomobile sau trase de cai au fost distruse. Coloane de camioa­ne, încărcate cu muniţii şi cu carburanţi, au sărit în aer sau au fost mistuite de flăcări. Sute de vehicule automobile, precum şi mai multe care blindate de luptă şi tunuri grele au fost atât de greu lovite încât nu mai pot fi folosite. încercările disperate ale ina­micului de a aduce trupe şi ma­terial de răsboi peste Volga pe malul apusean al fluviului, au fost din nou zădărnicite de avia­torii de luptă germani şi români Totodată, mai multe linii ferate de pe Volga inferioară au fost tăiate de exploziile bombelor. Cu toate că vremea rea conti­nuă să se menţină, trupele ger­mane şi-au păstrat eroic pozi­ţiile în sectorul de la sud-vest de Kalinin şi de la Toropeţ, împotri­va tuturor atacurilor bolşevice­Deşi condiţiile atmosferice sunt foarte rele, formaţiunile aviaţiei au intervenit fără întrerupere în luptele terestre. Prin atacuri date de la mică înălţime, aviaţia germană a decimat foarte ade­sea vârfurile de atac inamice, u­­şurând simțitor misiunea infan­teriei şi a tancurilor germane prin atacurile sale date da valuri succesive. INTRE VOLGA $1 DON. TRUPELE ROMÂNE $1 GERMANE Ml PMMT BOLSEVICILOR MIM PIMIM IN DINEM SI MATERIAL DE MUWH Comunicatul cartierului general al Fuehrerului Berlin, 29 (Rador). — Del® cartierul general al Fuehre­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : In sectorul Terek, s-au prăbuşit mai multe atacuri inamice. Intre Volga şi Don, tru­pele germane şi române au respins şi eri toate atacurile date de forţe inamice su­perioare ca număr, prici­nuind inamicului pierderi sângeroase. Au fost nimi­cite 35 de tancuri. In marele cot al Donului, un contraatac al nostru a aruncat într-un sector, pe inamic dincolo de fluviu. Puternice forţe aeriene de luptă, printre care se a­­flau şi avioane de luptă ro­mâneşti, au susţinut cu bune rezultate trupele ar­matei terestre. Un mare nu­măr de vehicule au fost ni­micite. Peste noapte au fost bombardate cu succes linii de cale ferată situate pe cursul inferior al Volgei. Avioane de luptă rapide italiene au atacat, pe Donul mijlociu, coloane motori­zate și adăposturi de trupe inamice. In sectorul central al fron­tului de răsărit inamicul a pierdut 57 tankuri în lupte grele și neîntrerupte. Cu prilejul atacurilor sale repetate fără succes la sud­­est de lacul Ur­en, inamicul a avut mari pierderi de oa­meni şi material. Numai în partea sudică a frontului de răsărit avia­torii de vânătoare germani şi români şi artileria antiae­riană au doborît dri 39 a­­vioane sovietice. In acelaş sector, au fost pierdute 6 din avioanele noastre. In Cirenaica, activitate din partea trupelor de recunoa­ştere. In Tunisia, trupele ger­mane şi italiene au cucerit o poziţie situată pe o înălţime, apărată cu îndârjire. Forţe aeriene de luptă au atacat coloane, legături de aprovi­zionare şi baze aeriene ina­mice. Numeroase camioane au fost incendiate. In lupte aeriene, aviatorii de vânătoare germani au do­borît 16 avioane inamice, printre care erau şi bombar­diere cu patru motoare. Noi am pierdut 4 avioane. In faţa coastei Africei de Nord franceze, avioane de luptă au avariat grav două vase mari pentru transportul trupelor. Cu prilejul unei incursiuni, făcute de slabe forţe brita­nice pe deasupra teritoriilor ocupate de la vest şi în cursul unor sboruri de trecere fă­cute în cursul nopţii pe dea­supra Franţei, inamicul a pierdut 5 avioane. In sudul Angliei, avioane de vânătoare au atacat linii fe­rate şi alte obiective de răz­boi importante. AVIAŢIA GERMANA DO­MINA SPAŢIUL AERIAN AL FRONTULUI DE EST Berlin. 29 (Rador). — Pe fron­tul de răsărit, aviaţia germană a dom­nat şi în cursul zilei de ori spaţiul aerian. Pretutindeni unde sovietele au făcut vreo încercare de atac pe deasupra sectoarelor frontului german, ele au fost imediat si­lite să dea lupta, cu toate con­diţiile atmosferice foarte nepriel­nice. Cu acest prilej, bolşevicii au pierdut 42 avioane. Dintre ace­stea, 33 au fost doborîte în lupte aeriene, 8 de artileria antiaeriană a aviaţiei, iar unul a fost distrus pe pământ. In aprige lu­pte aeriene, avia­torii de vânătoare germani au mai doborît și deasupra frontu­lui de pe Terek 17 avioane so­vietice. Tipuri din stepa calmucă (S. M. P.). Atacurile avioanelor germane şi italiene in sectorul central al Donului Berlin- 29 (Rador). — In re­giunea centrală a sectorului Donului, atacurile avioanelor de luptă germane şi italiene s’au concentrat mai ales împotriva transporturilor inamice făcute pe calea ferată şi pe şosele, precum­­şi împotriva poziţiilor de aşteptare ale trupelor bolşe­vice aflate în localităţi unde se găsesc importante trupe. In gări ,au fost provocate dis­trugeri considerabile, iar şapte trenuri încărcate cu trupe şi cu muniţii au fost, fie distruse, fie în mod serios avariate. Circulaţia grupurilor de forţe motorizate inamice a fost obiec­tivul neîntreruptelor atacuri ale avioanelor de luptă. Cu acest prilej bolşevicii au pierdut un mare număr de autovehicule. Noui succese ale submarinelor germane Berlin, 29 (Rador). — Subma­rinele germane au repurtat din nou în aceste ultime zile mari succese în bătălia din Atlantic. După ce în ziua precedentă au scufundat două vase de comerţ inamice încărcate din plin şi cu un total de 10.000 de tone în di­ferite zone ale Atlanticului, sub­marinele germane au scufundat încă patru vase cu un total de 21.000 de tone. Sâmbătă, în At­lanticul de sud şi în apele limi­trofe ale Oceanului Indian. Un vapor încărcat cu muniţi­uni destinate sovietelor având a­­proape 6.000 de tone şi care na­viga spre golful Persic, a sărit în aer în Atlanticul de sud fiind atins de o torpilă. Un alt vas de 4.000 de tone a fost scufundat în aceeaşi regiune maritimă. Printre cele două alte vase scufundate făcând parte din acelaşi total de 31.000 de tone se află şi un vas special rapid, care nu a putut fi ajuns decât la Ca­pul Bunei Speranțe, vas care a fost scufundat în timpul cel mai scurt prin lovituri trase în evan­tai. Pierderile flotei franceze de la Toulon Vichy, 29 (Rador). — Agenţia Havas Ofi anunţă : Pierderile suferite cu prilejul sabordării flotei franceze din Tou­lon sunt următoarele : 4 morţi şi 7 răniţi din personalul militar. Din populaţia civilă n’a fost nicio victimă. Toulon, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Havas Ofi” transmite : Se comunică în mod oficial că numărul morţilor dela Toulon s’a ridicat acum la şase, doi din cei 27 de răniţi încetând din viaţă. Vichy, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei DNR transmite : Amiralitatea franceză comuni­când în mod oficial, după cum a­­nunţă agenţia „Havas Ofi“, că pier­derile militare suferite la Toulon in timpul sabordajului vaselor de război franceze sunt de şase morţi şi 25 de răniţi ,anunţă că populaţia civilă nu a avut victime. Cercurile competente mai declară în această privinţă, că victimele se datonesc exploziilor ce s’au produs pe bordul vaselor și nu din cauza operațiunilor militare. ♦ Demobilizarea armatei franceze continuă in deplină ordine Vichy, 29 (Rador). — Agenţia Havas Ofi anunţă oficial că ope­raţiile de demobilizare a armatei continuă, în deplină ordine, con­form cu­ instrucţiunile guvernu­lui. Dificultăţile care s’au produs în diferite locuri au fost soluţio­nate pe loc, fără incidente■. Un ordin de zi al Vichy, 29 (Rador). — Agenţia Havas Ofi transmite: Mareşalul Petain a remis se­cretarilor războiului, marinei şi aviaţiei următorul ordin de zi, destinat trupelor de sub ordinele lor: Voi, care aţi intrat în oştire dintr-un spirit de abnegaţie, su­feriţi azi o încercare care găseşte un ecou dureros în sufletul meu de soldat. Franţa va păstra amin­tirea şi cultul regimentelor di­zolvate şi a vapoarelor voastre dispărute. Mareşalului Petain Ea nu va lăsa să piară tradi­ţiile voastre de glorie. Pătrunşi de acelaş gând, strânşi laolaltă de atâtea nenorociri care s’au abătut asupra Franţei, ofi­ţeri, subofiţeri, soldaţi şi mari­nari, străngeţi-vă în jurul celui care vă iubeşte pentru voi înşi­vă. Salutând stindardele, steagurile şi pavilioanele voastre, vă cer să păstraţi în suflet deviza care stă scrisă pe faldurile lor: onoarea şi patria. Franţa nu moare, semnat PHILIPPE PETAIN Vizitele şi întrevederile Mareşalului Vichy, 29 (Rador). — Agenţia „Havas Ofi” anunţă că mareşalul Pétain a vizitat ori la amiază expoziţia de machete a arhitec­ţilor prizonieri. După amiază, şeful statului a avut întrevederi cu d.­­Pierre Daval, preşedintele consiliului de miniştri, cu amiralul Femet, se­cretarul general al Consiliului Național şi cu Monseniorul Cha­­poulier, directorul operelor mi­sionare pontificale. Hi* 529 Mărfi 1 Decembrie 1945 6 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU IN APELE MĂRII NEGRE Escortă de nave românești (S. M. P.) O strălucita victorie a unei mari unităţi blindate române la sud de Don Inamicul a lăsat pe teren 150 tancuri, num­eroşi cavalerişti şi cai In lupta împotriva bolşevis­mului s’au întrecut în vitejie, unităţi din toate armele : infan­terie, cavalerie, artilerie, avia­ţie, etc. Iată că de data aceasta se a­­copere de laurii unei frumoase biruia­ţi o Mare Unitate româ­nă, blindată. La Don, acolo unde sovieticii fac eforturi disperate pentru a sparge frontul şi a scăpa de îm­­presurare, blindatele noastre au obţinut o categorică victorie a­­supra unităţilor blindate bolşe­vice şi asupra unor importante forţe de cavalerie. La 20 Noemvrie, inamicul se pregătea de zor, în vederea 11­­nui mare atac, pe care vroia să-l dea de la Sud de Don. Avioanele noastre de recu­noaştere veghează toate mişcă­rile duşmanului. Deşi zilele sunt mici- totuşi ele trec greu, căci oamenii stau in­tr’o permanentă încordare. Aş­teaptă momentul când trebuie să se năpustească bolşevicii. Spaţiul dintre cele două linii va deveni în curând în vast depo­zit de tankuri bolşevice scoase din luptă şi un cimitir de hoi­turi vrăşmaşe, ai căror gropari, — proectilele noastre de tun — le amestecă cu pământul. Totul e pregătit ca pentru o paradă. Inamicul întârzie însă. A simţit ce-l aşteaptă,­ dar or­dinul e ordin. El trebue să pă­trundă în sectorul româno-ger­­man. Zorii zilei, învăluiţi în ceaţă, aduc în sectorul nostru fiorii destinderii. Pe după muchii de deal încep să apară monştrii de oţel bolşe­vici. înaintează greoia. Terenul e desfundat şi teama le îngheaţă sângele In vine. Infanteriştii noştri se bat nă­­praznic. Trag în tankuri cu tot armamentul ce au şi­­ie prici­­nuesc mari pierderi. I X u îmi r u I lor Lind însă prea mare, tancu­rile reuşesc să străpungă poziţia Marei Unităţi româneşti. Marea Unitate română blinda­tă din linia II-a intervine nu­mai­decât şi începe să împroaşte cu „muguri" de oţel, care pă­trund fără zgomot, în pântecele namilelor metalice, unde stau cuibăriţi bolşevicii. Tot deodată, se îndreaptă spre blindatele noastre, sute de călă­reţi bolşevici. Armele noastre automate aruncă în calea lor snopi grei de plumbi. Se prăvă­leau călăreţii cu zecile. Unii se ascund în dosul tancurilor, iar alţii se fac una cu pământul, îndârjirea românească nu cruţă nimic. In faţa liniilor cresc mă­guri de tancuri şi oameni. Bilanţul pierderilor inamice într’o zi de luptă cu blindatele noastre este dezastruos. Noaptea nu aduce nici ea răgazul necesar pentru bravii noştri luptători, care după o încleştare îndrăz­neaţă de o zi întreagă, trebue să facă din taincuile bolşevice făclii, care să lumieze prăpădul rusesc.­­ A doua zi, bolşevicii atacă din nou, pentru ca să ridice noui movile de leşuri în faţa liniilor noastre. A treia zi şi cea pe care ruşii o credeau decisivă, pe lân­gă numeroasele tancuri arunca­te în luptă, ca pe nişte fiare vechi, deslănţuie alte puternice atacuri. Sunt disperaţi. Vin ma­saţi în faţa­ mitralierelor. Pentru ei viaţa este un chin, m­ai bi­ne să moară şi mor cu sutele. Aci, pe frontul Donului, costă mai mult un plumb, decât viaţa unui asiatic. Spectacolul nopţii, care vine după această luptă grea, este grandios. La lumina monştrilor bolşe­vici care ard, se face numără­toarea. Su­nt 150 tancuri sovieti­ce, care au rămas înţepenite în faţa sectorului nostru. Iar din loc în fote sunt sute de cadavre de oameni şi cai. Acesta este rezultatul celor trei zile şi trei nopţi de luptă în­cordată a Marei Unităţi blinda­te române, care are la activul său şi alte trecute biruinţi. Avem o armată vitează şi toate gândurile noastre se în­dreaptă numai spre ostaşii noş­tri, ori din ce armă ar fi ei. Luptă ca în basme. Ei măresc mândria Neamului și invidia dușmanilor. Camaraderia dintre soldaţii spanioli şi portughezi Lisabona, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei C.N.R. trans­mite : Generalul Arevalo, comandan­tul regiunii a 12-a militare spa­niole, însoţit de statul său major, a făcut Duminică o vizită coman­dantului regiunii a 4-a militare portugheze, întorcând vizita pe care acesta i-o făcuse de curând. In cuvântările rostite, a fost din nou exprimată camaraderia din­tre soldații spanioli și cei portu­ghezi. Intre Darlan şi de Gaulle Lisabona, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Stefans” află că generalul de Gaulle va pleca în curând la Washington, unde va vedea pe preşedintele Roosevelt, pe care va căuta să-l câştige pentru punctul său de vedere, cu privire la amiralul Darlan. O delegaţie tehnică bulgară vine la Bucureşti Sofia, 29 (Rador). — O dele­gaţie technică bulgară pentru stabilirea planului construirii po­dului peste Dunăre părăseşte Luai seara Sofia pentru Bucu­reşti. Technicienii bulgari se vor opri două fiţe la Rusciiuc pentru studii pe teren, sosind deci peste două zile în capitala României. Delegaţia este prezidată de d. Samagiev, directorul general, al construcţiilor şi este, alcătuită din d-nii ingineri Gh.­­ Filipov, directorul technic al căilor fe­rate bulgare, Miacoff, specialist în chestiunile hidraulice şi Ru­­sev, secretar al delegației». Avioane engleze au violat din nou neutralitatea Elveţiei Berna, 29, (Rador). — In noaptea de Sâmbătă spre Dumi­necă, avioane britanice au violat din nou neutralitatea Elveţiei, sburând peste teritoriul ei intre orele 20 şi 55 şi 24. In Geneva, Lausanne şi alte oraşe s’a dat alarma aeriană. Mare incendiu într ’un tocal de noapte din Boston Morgile şi spitalele oraşului sunt pline de morţi şi muribunzi Boston, 29 (Rador).­­ Un co­respondent al agenţiei „Havas Ofi“ dă următoarele amănunte cu privire la­ marele incendiu, care în noaptea de Sâmbătă spre Duminică a pricinuit într’un lo­cal­ de­ noapte din Boston moar­tea unui număr de 399 persoane. . După toate probabilităţile, fo­cul a luat naştere sau dela un scurt circuit, sau dela un capăt de ţigară aruncat între palmierii de pe terasa localului. El s’a în­tins cu o repeziciune extraordi­nară la întreaga clădire, construi­tă din lemn şi stufărie. Panica s-a deslănţuit în momentul când o dansatoare, cu rochia în flăcări, a năvălit într’o sală plină de lu­me strigând îngrop­tă: Foc! Foc! Printre cei 750 de clienţi, îm­părţiţi­­ în cele trei saloane ale cabaretului „Coconut Grove“, fe­mei îmbrăcate în elegante rochii de seară şi­ cu părul arzând în vâlvătăi căutau cu disperare să-şi facă loc spre uşile rulante ale localului, dar în câteva clipe uşile au fost complet blocate de mul­ţimea înebunită de spaimă şi ni­meni nu a mai putut ieşi. Când au sosit pompierii, au trebuit să-şi facă loc cu târnă­­coapele în mormanele de trupuri carbonizate care împiedicau in­trarea. Douăzeci de preoţi luau în pri­mire răniţii de la pompieri, îm­­bărbătându-i pe unii sau împăr­­tăşindu-i pe alţii cari îşi dădeau sufletul. După­ şase ore de la isbucnirea incendiului, abia câţiva morţi pu­tuseră să fie identificaţi, fiind toţi­ cu desăvârşire desfiguraţi de arsuri, iar hainele şi actele lor fiind complet mistuite de foc. Morgile şi spitalele oraşului Boston sunt pline de morţi şi muribunzi, iar pompierii conti­nuau Duminică dimineaţa să scoată tot alte cadavre de sub ruinele fumegânde. ♦­ Boston, 29 (Rador). —­ Cores­pondentul special al agenţiei „Ha­vas Ofi’’ anunţă că în zona ma­relui incendiu a fost introdusă legea marţială. Pentru transportarea răniţilor, au fost aduse camioanele mari­nei şi ale căilor ferate. Se crede că printre victime se află un mare număr de soldaţi, marinari şi aviatori. La spitale a­u fost amenajate în grabă săli pentru răniţi în ari­pile care adăpostesc birourile administraţiilor, deoarece sălile obişnuite sunt insuficiente. Se crede că au căzut multe ca­davre şi în subsolul clădirii in­cendiate în momentul când s’au prăbuşit duşumelele. _ Duminică seara, numărul mor­ţilor scoşi dela locul sinistrului se urcase la 463. Mai lipseau încă 200 de per­soane, despre a căror soartă nu­ se ştie nimic. ,t i f-- -

Next