Universul - Provincie, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)

1942-12-01 / nr. 329

&ms3 a 1 59»lea 6 Pagini _ / 1200 instate Urinul­eannt» £ Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNS VERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov £ jmci Avmr IB\\}L I tm m aprobărM Dir. 04« P. T. T. Hr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 postal^ P***W Id VITEJIA ARMATEI ROMÂNE DECORAREA GEN. LASCAR ŞI ORDINUL DE ZI AL MAREŞALULUI ANTONESCU Noi ştim bine că în cuvintele „eroism”, „bravură”, cu care se caracterizează modul de a lup­ta, de a rezista şi de a ataca, al trupelor române, pe frontul de răsărit, au şi un înţeles du­reros pentru familii şi prie­tenii ofiţerilor şi soldaţilor noştri şi pentru ţara întreagă. El este înţelesul sacrificiului de sânge, sacrificiului­­suprem al vieţii. Şi de aceea la admiraţia noastră a tuturor faţă de ne­înfricata dârzenie cu care lup­tă trupele române se adaugă şi sentimentul îndurerat faţă de pierderea unor vieţi tinere şi atât de promiţătoare şi sen­timentul de pietate creştineas­că faţă de doliul urmaşilor celor căzuţi şi sentimentul de recunoştinţă naţională faţă de sacrificiul suprem pe temeiul căruia se va ridica Româ­nia reîntregită de mâine. Me­moria celor căzuţi va ră­mâne eternă, jertfa lor supre­mă va rămâne pildă în istoria neamului şi grija de invalizi şi de urmaşii celor morţi la datorie va trebui să constituie obligaţia permanentă a statului român şi a recunoştinţei naţio­nale. Da, trebue să fim mândri de armata noastră. Dela general până la cel din urmă ostaş, ea s’a acoperit şi se acopere ne­contenit de glorie. Com­­­men­tele germane, constatările ce­lor mai autorizaţi critici şi experţi militari, relatările re­porterilor de război, informa­ţiile ce le aduc cei ce vin de pe front, toţi şi toate subliniază cu entuziasm şi cu admiraţie eroismul cu care luptă toate unităţile armatei române. Actele de bravură colectivă şi actele de bravură indivi­«cfws'tTM­î^sr­3BffisigaBWE'?!»!SBaM,a«a«Min­­uală se înşirue pe tot frontul fie în ofensivă, fie în defensivă, şi nici una din grozăviile răz­boiului modern nu sperie pe ostaşii noştri, nu tulbură sân­gele rece şi priceperea coman­danţilor lor. Un suflet, o con­ştiinţă, un gând animă tru­pele noastre, iubirea de neam şi de ţară, din care ţâşneşte vijelios eroismul lor în înde­plinirea datoriei către ţară. Gestul Fuehrerului de a a­­corda Frunzele de stejar la Crucea de Cavaler al Crucii de Fier generalului de divizie Las­car, motivarea acestui înalt gest prin recunoaşterea „con­ducerii încununată de succes şi a vitezei atitudini a trupe­lor de sub comanda generalu­lui victorios”, iar pe de altă parte citarea pe ordin de zi a diviziei a 2-a de munte care s’a acoperit de glorie în luptele din Caucaz, în bătălia dela Nalcik, „care va rămâne în is­toria marilor noastre izbânzi”, sunt noui mărturii ale bravurei cu care nu încetează de a lupta oștirea română. Să ne închinăm cu toţii cu­ adâncă recunoştinţă în faţa mormintelor eroilor căzuţi; să fim mândri de întreaga arma­tă care, prin bravura ei, nu numai că apără ţara, neamul ş­i credinţa strămoşească, dar con­tinuă,­­ prin faptele ei, tradi­ţia vitejiei române; să ne înălţăm sufletul şi‘conştiinţa la nive­lul acestor strălucite fapte de arme şi al acestor supreme sa­crificii şi să ne păstrăm în­treaga încredere în destinele viitoare ale neamului şi ţării, în drepturle lui imprescripti­bile cari sunt apărate de o ar­mată atât de vitează. »?mum MMSM.1I AilClESf S’AU LUPTAT CA LEII“ Roma, 28 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Rador transmite: Comentând operaţiile de pe frontul de răsărit, posturile de radio italiene au scos în eviden­ţă eroica şi importanta contribu­te a armatei române. JPJEHSSE ,,In luptele de pe Don şi dela nord-vest de Stalingrad trupele române au dovedit din plin capa­citatea, iniţiativa şi îndrăzneala lor, au anunţat aceste posturi de radio. Soldaţii Mareşalului Antonescu s’au luptat ca leii“. M. S. Regia lamă şi operete sociale M. S. Regina Mamă Elena a prezidat zilele acestea şedin­ţa comitetelor consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, binevoind să distribue cu a­­cest prilej, în calitate de Pre­şedintă de onoare, insignele acordate persoanelor cari s’au devotat activităţii sociale, în timp de război. Majestatea Sa a arătat, tot­deauna o înţelegere deosebită operelor de ajutorare a celor nevoiaşi, precum şi acţiunii de sprijinire şi de îngrijire a răniţilor şi orfanilor de răz-­ boi In spitalele răniţi­lor, în or­felinate, în instituţii de bine­facere, M. S. Regina Mamă Elena a dus cuvântul Său cald de mângâere şi de îm­bărbătare pentru alinarea su­ferinţelor războiului. Ostaşii cari s’au întors răniţi de pe câmpul de luptă, au putut cunoaşte în repetate rânduri bunătatea şi grija ocrotitoare de Regină, — fapt ce ne a­­minteşte figurile marilor Re­gine din războaiele trecute, cari răspândeau cu atâta de­votament şi dragoste de ţară, balsam,vil mângâierii la căpă­tâiul răniţilor. Opera Reginei Elisabeta, „Mama răniţilor” şi acţiunea Reginei Maria în războiul u­­nităţii naţionale, constitue fi­rul unei luminoase tradiţii monarhice, pe care M. S. Re­gina Mamă Elena o continuă cu râvnă şi strălucire pentru înălţarea neamului şi a ţării. Pentru această înaltă grijă pe care o poartă operelor so­ciale de ajutorare a celor în suferinţă, poporul român o înconjoară cu neţărmurită dragoste şi adânc respect. M. S. REGINA MAMĂ ELENA SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Operaţiile de pe frontul oriental şi din Africa de nord.—Flota franceză, după evenimentul de la Toulon de R. SEXŞAM­ Luptele au continuat şi eri în apropiere de marele cot al Do­nului, în istmul Volga—Don şi în interiorul oraşului Stalingrad. Atacurile inamicului au fost pre­tutindeni respinse de trupele germane şi române sprijinite de aviaţia de luptă şi de bombar­dament, ca şi de artilerie. După informaţiile comanda­mentului german, în cursul lup­telor ce s-au dat în ultimele şapte zile (20—27 Noembrie) în­tre Volga şi Don, au fost nimi­cite 319 tancuri şi 26 tunuri so­vietice. In sectorul central al frontului oriental, forţele germane din re­giunea de la sud-vest de Kalinin şi din regiunea Toropeţ, care sunt în defensivă, au contra­atacat şi aruncat înapoi forma­ţiuni puternice de infanterie şi blindate inamice. Ele au nimicit 95 de tancuri sovietice. In stepa Kalmucilor trupele motorizate germane continuă o­­peraţiunile de curăţire a ţinutu­lui cuprins între colinele Jev­­gheni şi Volga inferioară. După nimicirea unei divizii de cava­lerie sovietice, trupele motori­zate germane au atacat şi dis­trus alt grup de forţe sovietice. In Caucazia de vest, în secto­rul Tuapse şi în Caucazia cen­trală, în regiunea Alagir—Ord­­zonikidze, trupele germane şi române, cu toate atacurile înver­şunate ale inamicului, îşi menţin poziţiile lor. In cursul luptelor de eri de la est de Alagir, sovie­tele au suferit pierderi grele. Situaţia este neschimbată în zona Agedabia—El Agheila din Cirenaica (Africa de Nord). In zona frontierei dintre Alge­ria şi Tunisia şi în cea de nord­­vest a Tunisiei, coloanele anglo­­americane care s’au angajat în lupte locale în regiunea muntoa­să, au ca obiective Bizerta şi Tu­nisul. Prima coloană înaintează de la vest către est, de-alungul coastei, spre baza Bizerta, care e puternic fortificată, iar a doua coloană înaintează de-alungul munţilor din masivul Medjera, în direcţia Tunis. Terenul din această parte a Tunisiei şi valoarea celor două obiective, în deosebi a celui din­tâi, a impus comandamentului forţelor anglo-americane să-şi orienteze mişcările, de­oarece lanţul munţilor Tunisiei se în­dreaptă de la sud-vest către nord-est. In toate părţile Tunisiei for­ţele germane şi italiene şi-au a­­sigurat poziţii de luptă, iar a­­viaţia lor desfăşoară o mare ac­tivitate prin atacuri repetate îm­potriva coloanelor inamice în marş , ca şi a zonelor de concen­trare din apropierea frontierei. In urma ocupării Toulon-ului — cel mai însemnat port mili­tar al Franţei — de către trupele germane şi italiene şi a scufun­dării, unei părţi din flota france­ză de către propriile sale echi­­pagi, în interiorul acestui port, o situaţie nouă s’a creat în Me­­diterana occidentală. Acum pute­rile Axei stăpânesc toată zona coastei de sud a Franţei, cu baza de la Toulon; insula Corsica cu baza de la Ajaccio şi Tunisia, cu baza de la Bizerta; iar flota franceză nu mai poate fi un ele­ment ameninţător pentru ele. UN BILANŢ POZITIV PENTRU PUTERILE AXEI Prin telefon, de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin 28. — Având în vedere incheerea rapidă a acţiunii ger­mano italiene in Franţa, stabili­zarea situaţiei militare pe fron­tul de est, precum şi desfăşura­rea evenimentelor în Marea Me­­diterană, puterile Axei înregis­trează un bilanţ cu totul pozitiv la sfârşitul lunii Noembrie. Faptul acesta e cu atât mai remarcabil, cu cât în cursul a­­cestei luni s’a putut înregistra pentru prima oară o puternică iniţiativă a aliaţilor precum şi o colaborare efectivă între Anglia şi America pe de o parte şi în­tre acestea şi Soviete pe de altă parte. Cu toate acestea, chiar coordonarea militară a acţiunii aliaţilor n’a putut modifica câtuş de puţin tăria poziţiilor puteri­lor Axei. Din contră, se poate spune că luna Noembrie, cu toate greu­tăţile pe care le-au întâmpinat puterile Axei în currful ei, a în­semnat un spor de forţă pentru acestea, nu numai din punct de vedere politic şi militar, dar şi din punct de vedere moral. A­­ceasta, fiindcă s’a dovedit că a­­liaţii, cu toate sforţările depuse, n’au putut provoca nicio pertur­bare a nouei ordini europene. Anglo-saxonii au făcut tot ce le-a stat în putinţă, înfruntând mari riscuri, atât în Africa O­­rientală, cât şi în Africa de nord, iar bolşevicii au contribuit şi ei în această direcţie prin cele două ofensive deslănţuite pe frontul de est şi care s-au prăbuşit în faţa rezistenţii trupelor ger­mane. Cu toate că aceste ofensive nu pot fi considerate ca încheiate, e afară de orice îndoială că sco­pul lor operativ n’a fost nicăeri atins. Defensiva germană este azi stăpână pe situaţie în spaţiul de la Stalingrad, iar în spaţiul Ka­linin -Toropetz, după cum s’a a­­nunţat, ofensiva sovietică a fost oprită. Marile perderi suferite de bol­şevici pe ambele fronturi vor contribui desigur la influenţarea rezultatului viitoarei desfăşurări a luptelor. După cum bolşevicii n’au pu­tut să-şi atingă ţinta propusă, a­­celaş lucru se poate spune des­pre aliaţii lor anglo-saxoni. E drept ca mareşalul Rummel a fost nevoit să se retragă in faţa superiorităţii numerice a adversarului. El a reuşit insa să se desprindă de inamic şi să se fixeze pe noui poziţii. Marile speranţe puse de ame­ricani în acţiunea lor din nordul Africei au fost şi ele zădărnicite de puterile Axei, mai ales prin acţiunea submarinelor şi aviaţiei acestora, care predomină spaţiul­­mediteranean. Fil­h­or.upATC a Franţei libere şi prin demobilizarea armatei franceze s’a rezolvat o problemă politică deschisă, care nu mai putea dăinui. Faptul că demobilizarea de­curge în ordine şi că mareşalul Pétain şi d. Lava­ au rămas la posturile lor constitue o dovadă a înţelegerii dintre, aceştia şi pu­terile Axei. Un uriaş trimotor român de transport a adus butoaie de ulei pentru unităţile noastre de aviaţie. (S. M. P.) MAREŞALUL RETAIN ŞI D. LAVAL CONTINUĂ SĂ COLABOREZE IN DEPLINĂ ARMONIE Vichy, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.” retransmite următoarea telegra­mă a Biroului Internaţional de Informapuni : După evenimentele furtunoa­se de Vineri, la Vichy este din nou linişte. Pe când chiar ieri se făceau tot felul de presupuneri, cu pri­vire la atitudinea pe care urma să o ia mareşalul Pétain, presu­puneri cu atât mai vii cu cât mareşalul nu luase parte la con­siliul de miniştri anunţat, as­tăzi se ştie cu siguranţă că ma­reşalul nu are intenţia să de­misioneze. Cercurile competente confir­mă că mareşalul Pétain şi d. La­val continuă să colaboreze in deplină armonie şi că absenţa Şefului statului dela consiliul de miniştri s’a datorat numai fap­tului ca mareşalul să fie scutit de a participa la conversaţiuni prea numeroase. De altfel, un incident din ziua de ieri dovedeşte grija cu care primul ministru îşi exercită de­plinele sale puteri. Primul co­mment oficial al consiliului de miniştri spunea că acest consi­liu s-a reunit sub preşedinţia d-lui Laval. Această redactare a fost apoi modificată în al doilea comunicat, care declară că d. Laval a întrunit consiliul de mi­niştri. In plus, cercurile competente mai declară că în sânul guver­nului domneşte înţelegere depli­nă. Chiar şi acest fapt a fost foarte bine arătat la comunica­tul de ieri, în care se spune că d. Barthélemy, ministrul de jus­tiţie, a supus o moţiune prin care Darian şi Giraud se decla­­­ră decăzuţi din cetăţenia fran ■ ceză, moţiune care, după cum se ştie, a fost adoptată de consiliul de miniştri. In legătură cu a­­ceasta se subliniază că tocmai d. Barthélemy a fost citat de multe ori în svonuri tendenţioa­se, care inundaseră Vichy-ul, a­­rătându-l drept omul care este în opoziţie cu guvernul şi pol­tica dusă de d. La val, ca omul care vrea să demisioneze e un guvern, etc. Acum însă, el a do­vedit pe faţă, depunând moţiu­nea citată, că este solidar cu gu­vernul. Pe de altă parte se mai poate adăuga că ieri, din urma unui alt eveniment important, guvernul a anunţat poporului francez că Africa occidentală a trecut in tabăra renegaţilor, fapt pe care de altfel poporul îl ştia de mai multă vreme. un mmm al amiralităţii franceze CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DE LA TOULON Vichy, 28 (Rador). — Agenţia Havas Ofi transmite următorul comunicat al amiralităţii: Instrucţiuni generale anterioa­re, încă dela încheerea armisti­ţiului, şi adesea aduse la cunoş­tinţa publică au fost date şefilor marinei ca să sabordeze vasele lor mai de grabă decât să le lase să fie ocupate de vreo forţă străină, indiferent care ar fi. Când secretarii de stat pentru război, marină şi aer s’au întru­nit la Vichy într’un consiliu de miniştri, şeful guvernului fiind tardiv prevenit pentru a lua cu­noştinţă de hotărârea guvernu­lui german cu privire la ocupa­rea Toulonului şi imobilizarea flotei. Arsenalul începuse să fie ocupat şi comandamentul mari­tim de pe uscat se şi afla izolat. Amiralul Abb­al, necunoscând încă aceste fapte, a căutat să in­tre imediat în legătură cu auto­rităţile locale, dar nu a putut in­tra în contact decât cu ofiţerul de serviciu din prefectura mari­timă. Incidentele se şi produseseră şi vasele flotei se­ sabordau, ma­rina dând ascultare astfel, con­form tradiţiilor sale, ordinelor permanente pe care le primise. FORTE BRITANICE AU DEBARCAT IN INSULA REUNION Vichy 28 (Rador). — Agenţia avas Ofi transmite: Un comunicat dat de secreta­riatul de stat al coloniilor a­­nunţă că Sâmbătă dimineaţa, la ora 4.30, forţe britanice au de­barcat în insula Reunion. Atacatorii, care cuprindeau în parte şi trupe sudafricane,­ au cucerit oraşul Saint Denis-La Reunion, în care nu se afla nici o instalaţie defensivă. Graţie funcţionării serviciului de supravegh­­re şi promptei ho­tărâri a guvernatorului, planul de, apărare s-a executat normal. In diferite regiuni se organi­zează rezistenţa. . #*.329. Mar tf l Decembrie 1942 6 Pagini HAM* IN JAR­A UNIVERSUL COPIILOR ZIARUL CĂLĂTORIILOR VESELIA, RADIO UNIV fi (UNIV. LI IER­AR PR I LUNI IM LEI PR IJ LUN) UI LEI director $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Artileria motorizată română trece spre poziţii noui cucerite. (S. M. P.) EVENIMENTELE DE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT IN CURSUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE Berlin, 28 (Radar). — Săptă­mâna dela 22-28 Noembrie s’a caracterizat în răsărit prin foarte mari încercări făcute de sovietici spre a uşura greaua apăsare asu­pra Stalingradulii şi, într’o con­cordanţă simultană cu aliaţii din apus, spre a trece la ofensivă. Atât la sud-vest, cât şi la nord­­vest de Stalingrad a fost folosit câte un grup dotat cu mari masse de infanterie şi tancuri, având ca obiectiv să treacă Donul în spa­tele atacatorilor de la Stalingrad. Folosind fără nici o cruţare o superioritate numerică, au reuşit unele pătrunderi în poziţiile de apărare. Dar pe laturile aces­tor pătrunderi, ca şi în interiorul focurilor de pătrundere, au rezis­tat neclintite grupele de luptă şi au dat, parţial, contraatacuri, sprijini­te cu toată vremea nefa­vorabila, de către avioanele ger­mane şi române. Dela 20-27 Noembrie au fost distruse 319 tancuri sovietice. Prin lupte înverşunate, trupele, care au luptat în mod strălucit, au împiedicat mărirea pătrunde­rilor bolşevice. Dela 24 Noembrie, inamicul şi-a extins grelele sale atacuri şi în spaţiul dintre Don şi Volga. Trupele germane şi române au făcut ca ele să dea act complet greş. Deasemeni au rămas fără nici au rezultat încercări făcute de sovietici de a înainta chiar în Stalingrad. închiderea Volgei prin focul artileriei se menţine. Două vase cu motor au fost scufundate. In vreme ce adi inamicul con­tinuă să facă eforturi, el a păşit, după ce gerul mare a făcut ca te­renul să devină practicabil, cu începere de la 23 Noembrie, la un atac pe un front foarte larg în sectorul mijlociu al frontului da­rit. La sud de Kalimiît, ca şi la sud-est şi vest de Toropeţ, se aflau poziţiile centrului sovietic de greutate de aci. Acţiunea lor Jiu a surprins. Toate atacurile au dat greş. In trei zile, bolşevicii au pier­dut 305 tancuri. Şi celelalte pier­deri ale lor au fost foarte grele. Faţă de aceste două mari foca­re de întâmplări din răsărit, toate celelalte întâmplări din ul­tima săptămână au rămas pe plan secundar. In Caucazul de vest, în ziua de 23 Noembrig s’a produs o bruscă schimbare de vreme care a îm­piedicat acţiuni de luptă mai mari. Şi pe Terek, inundaţiile care au rezultat au împiedicat acti­vitatea. La sfârşitul săptămânii a fost sfărâmat un atac sovietic la ră­sărit de Alagir, bolşevicii pier­zând 35 de tancuri. In stepa Calmucilor, forţe mo­torizate germane şi române, înaintând prin surprindere, au înregistrat mari succese contra inamicului. O divizie de cavale­rie inamică a fost nimicită. CUTREMUR ÎNREGISTRAT LA FLORENŢA F­forenţa., 28 (Radar). — Obser­vatorul din Florenţa anunţă că Sâmbătă dimineaţa la ora 11.48 de minute şi 15 secunde a fost înregistrată o sguduire seismică destul de violentă, care a durat cam un ceas şi jumătate. Epicentrul seismului este si­tuat la aproximativ 6.200 de kilo­metri depărtare de Florența. Alarme aeriene la Helsinnki Helsinki,, 28 (Rador). — După cum anunţă corespondentul a­­genţiei „Ştefani”, , la Helsinki s’au dat două alarme aeriene în cursul nopţii trecute. Nu se sem­nalează nici o stricăciune. Pe de altă parte se anunţă că viscole puternice bântuie în pre­zent în toată Finlanda, ca și la Helsinki. S’au ciocnit două vase in apele­Gibraltarului La Linea, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” transmite: Locuitorii din La Linea au fost înspăimântaţi noaptea trecută de o formidabilă explozie. Sâmbătă dimineaţa s’a aflat că această explozie a avut loc în urma ciocnirii în apele Gibralta­­rului între o mare ambarcaţiune încărcată cu bombe şi un vapor britanic. Ambele vase s-au scu­fundat în câteva clipe. Sunt numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi marinari au fost a­­runcaţi la mare înălţime de vio­­lenţa exploziei. Cercurile politice din Ankara şi diplomaţia anglo-american­ă Ankara, 28 (Rador). — Cores­­pondentul agenţiei D. N. R. re­transmite următoarea telegramă a Biroului Internaţional de In­formaţii : Plecarea ambasadorului An­gliei­­spre Beirut şi posibilitatea ca el să-şi continue călătoria spre Anglia stârnesc interesul cercurilor politice din Ankara mai ales că aici se aşteaptă îna­­poerea ambasadorului Statelor- Unite. Dat fiind că politica aliaţilor în Turcia nu mai este condusă de Anglia şi încă, mai puţin de ambasadorul Sovietelor ci de di­plomaţia Statelor­ Unite, această plecare a ambasadorului britanic în momentul când se aşteaptă sosirea colegului său american este privită cu foarte mult in­teres. Se presupune că ambasadorul Statelor­ Unite aduce cu el­­nu­meroase propuneri şi cereri a­­dresate guvernului turc, menite să deslănţuiască focul diplomatic anglo-american în capitala Tur­ciei. Dintre cei doi ambasadori, cel care cunoaşte mai bine men­talitatea turcească este desigur ambasadorul Angliei, pe când diplomaţia amercană este cunos­cută prin lipsa ei de cunoaştere a problemelor Orientului Apro­piat. Pe baza cunoştinţelor sale, di­plomaţia engleză consideră că se impune o­ oarecare prudenţă cel puţin în­­ceea ce priveşte Turcia. De aceea se crede că este posi­bil ca ambasadorul Angliei­­ să considere că e mai bine să­­ nu fie prezent la primele demersuri pe care le va face ambasadorul american la Ankara după direc­tivele primite de la Washington. El va putea să se înapoieze însă la timp in capitala Turciei, dacă va fi nevoie să­­ia poziţie faţă de colegul său american, pentru a exercita o acţiune atenuantă şi pentru a da anumite asigu­rări necesare. La Toulon domneşte fete absolută Paris, 28 (Rador). —. Corespon­dentul agenţiei D. N. R. trans­mite : Postul de radio francez anun­ţă : In legătură cu incidentele de la Toulon au circulat în străină­tate diferite zvonuri. S’a spus că cifra victimelor ar fi foarte mare. Aceste ştiri au fost răspândite de un corespondent străin. El va fi urmărit în faţa justi­ţiei pentru răspândirea de ştiri false. După date precise, numărul victimelor se ridică, pentru ziua de 27 Noembrie, în regiunea fortificată a oraşului Toulon, la 2 morţi şi 27 răniţi. In regiunea oraşului domneşte o liniște absolută. Vineri s’a produs pe vasele scufundate alte explozii in ur­mai incendiilor. Demobilizarea flotei decurge în ordine. Si demobilizarea armatei se e­­fectuiază in cea mai mare or­dine. instalarea unui tun greu al infanteriei germane la coasta mediteraneană a Franței 'după u­tanitatea ..trupelor ..germane. (PK Sehe.) •*

Next