Universul - Capitala, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)
1943-02-01 / nr. 30
Anul al 60-lea Mr. 30 Luni 1 Februarie 1943 PROCLAMAŢIA FUEHRERULUI UUMARS mm PAG. I eu»salar *w.ver»»lui 4« a« »ririrulni. u» panntat h«t*rărea, (irapt condiţie a oric&rei redresări, de a uni »atran«a ţi de a lua în seamă din nou, pe c&t feni va sta în putinţă, drepturile el, atât contra patimilor nebuneşti din interior, cât şi in faţa şantajelor din afară. Im primul rând am promis însă să înlătur şomajul şi să păzesc săteanul erewnan în viitor de posibil hal mi de a fi izgonit din gospodăria sa. Am rugat atunci poporul german să-mi acorde un răgaz de patru ani pentru a repara ceea ce fusese distrus sau nimicit într’o decădere de 14 ani. Sprijinit de cei care luptaseră alături de mine, era lucrat fără linişte şi fără odihnă an după an pentru redresarea Reichului german atât înnăuntru, cât şi în afară, încă înainte de a fi trecut răgand cerat de mine, şi ultimul seme. Se afla din nou la lucru. Atacul •Treesc contra pământului ţărănimii germane fusee* Înfrânt, ce «asigurase conservarea gospodăriilr rurale, meseriile şi restul economiei începuse din nou să twîlere«®că, în finanţele Reichului, regiunilor şi comunelor fusese readusă ordinea, se reuşise să se dea o viaţă nouă traficului, şoselele şi căile ferate erau îmbunătăţite, se construiau n®ui canale, se începuse construirea, autostradelor Reichului. REFAiCERkA GitMAMIf! Paralel cu însănătoşirea vieţii economice s’a desvoltat şi viaţa culturală. Arhitectura, teatrul, muzica, filmul, radioul au luat un avânt nemaiîntâlnit până atunci. Deasupra tuturor acţiunilor sta imperativul. A lăsa tot mai mult poporul să participe nu numai la bunurile şi creaţiile materiale ale naţiunei dar şi la cele culturale. Acestui imperativ îi corespundeau şi principiile educaţiei noui. Fără a se ţine seama de origina, clasa sau profesia părinţilor, urma să se facă posibil oricărui copil capabil al naţiunei noastre, pe cheltuiala comunităţii, studiul şi prin aceasta ridicarea socială. Ceea ce s’a realizat în Reichul german sub noua conducere în domeniile desvoltării economice, culturale şi sociale din 1933 şi până astăzi este unic şi în special ţările democrate nu au nimic care să li se compare. Numai Italia fascistă, prin Ducele ei, a realizat opere asemănătoare în acţiunea sa de redresare internă. Toate acestea nu puteau însă să reuşească decât printr'o înmănunchere a tuturor forţelor naturei şi prin îndrumarea lor unitară către obiectivele recunoscute ca necesare. In acest fel, in câţiva ani, au fost înlăturate numeroase aspecte ale decăderii noastre interne, in locul Reichului de la Weimar, sfâşiat în confesiune, partide şi clase, şi, deci, vegetând în neputinţă, venise Germania concentrării forţei naţionale din locul zăpăcelii generale a, partidelor o singură mişcare legată de popor. Parlamentele statale au fost înlocuite printr'o reprezentanţă generală a poporului german în Reichstag; asociaţiile muncitoreşti şi patronale au fost contopite în Frontul muncii german; presa, filmul şi radioul au încetat de a mai fi elemente de descompunere ale corpului poporului, ele fiind puse de atunci în slujba unităţii naţionale. O operă uriaşe de legislaţie a creiat temeliile pentru ur nou Reich german cum nu a mai existat sub forma aceasta în Istorie. IQUIŢIONAUCA PROBLEMELOR EXTERNE Irn forţa internă a poporului nostru dobândită în felul acesta s’a creiat posibilitatea soluţionării problemelor externe. In decursul acestor numeroşi ani, am făcut în repetate rânduri propuneri practice omenirii pentru o limitare rezonabilă a înarmărilor, pentru o colaborare reală. Istoricii de mai târziu vor stabili cândva ca nicicând nu au fost primite propunerile paşnice ale unui om cu atâta ură cum au fost primite ale mele. Profitorii exploatării popoarelor, capitalişti şi bolşevici, au început să urască Germania nouă în măsura în care ea devenea un model de soluţionare paşnică a opoziţiilor existente, a problemelor sociale sau a dificultăţilor economice. In special, iudaismul internaţional şi-a sporit agitaţiile contra Germaniei noui, ce nu voia nici să se plece în faţa profitorilor internaţionali de bursă, nici să se lase intimidată de ameninţările bolşevice. Cu toată această vrăjmăşie, s’a reuşit cu fiecare an să se facă tot mai mari progrese, şi aceasta şi în domeniul revizuirii paşnice a Diktatului de la Versailles şi a restabilirii drepturilor vitale germane. Abia după respingerea tuturor propunerilor mele pentru o limitare în comun a înarmărilor, am dat ordin pentru alcătuirea nouei armate germane şi am dus-o la bun sfârşit. Azi, cu prilejul celei de a 19-a aniversări a preluării puterii, ne dăm seama de ceea ce ar fi devenit Germania şi Europa dacă la 30 Ianuarie 1033 Providenţa prin preşedintele Reichului, Mareşalul von Pflnpenburg, nu ar fi încredinţat no- vinal socialismului puterea. Căci German*» sistemului vechi nu ar fi rămas cum era, ci mizeria ei politică şi econcluUă pl «UMatan— «I militară «r fi #*» — 1* acad »e«e- B*r către • »•» mai mar* napotinţă faţă de restul lnmii. In acelaşi timp însă, începând ca eece ani înainte, bolşevismul proceda«» în vederea Invadării Europei la o înarmare sistematică de o amploare cu adevărat uriaşe. Ce ar fi devenit poporul german şi Europa dacă la 22 iunie 1941, în ultimul minut, noua armată germană nu ar fi pus pavăza sa înaintea continentului? Cine ar putea crede că garanţiile ridicole sau declaraţiile scrise, lipsite de orice valoare, ale oamenilor de stat englezi ar fi scăpat lumea de atacul unei puteri care, după cum azi o spun cu tot calmul ziariştii americani, de 20 de ani nu avea decât un singur obiectiv, aşa cum fusese cazul pe vremea migraţiunilor popoarelor sau năvălirilor mongole, de a invada Europa, de a-i nimici cultura şi, în primul rând, de a-i măcelări bărbaţii pentru a obţine sclavi destinaţi tandrelor Siberiei? Care stat, cu excepţia Germaniei, ar fi putut s& facă faţă acestui pericol? lW*Tk DE AZI DECIDE Ml SOARTA LUMII Da*4, Inceptnd din anul 1941, cea mai mare parte din Europa se află alături de Germania In lupta contra primejdiilor din răsărit, lucrul acesta a fost posibil numai pentru ca această Germanie a obţinut in anuil 1933 premizele politice, militare şi materiale pentru a duce o lupta care astăzi decide de soarta Juraii. Tot aşa cum atunci nu existau în interiorul ţării decât doua posibilităţi: sau victoria revoluţiei naţional-socialiste şi, drin aceasta o refacere socială sistematica a Reichului, sau prăbuşirea in bolşevism şi, cu ea, distrugerea şi aservirea tuturor, tot aşa azi nu exista decât aceste două alternative: sau înving Germania, armata ei şi tarile aliate cu ea şi deci Europa sau se prăvăleşte dinspre rasant valul asiatico-bolşevic peste tel mai vechi continent cultural, la fel de distrugător şi nimicitor cum a fost şi în Rusia. Numai utopiştii, despinşi de realitate ,pot lua în serios vorbăria iudaică, după care o, declaraţie scrisă oarecare, engleza sau nord-americană ,ar putea preveni o asemenea catastrofă pentru popoare. . . . Când în anul 1939, Franţa şi Anglia , fără niciun motiv, au declarat război Germaniei şi au deslănţui prin aceasta cel de- al doilea război mondial ,fără să-şi dea seama ,ele nu au făcut decât un singur lucru bun, anume acela de a fi deslănţuit cel mai mare conflict pe care-l cunoaşte istoria tocmai în momentul când Reichel ajunsese la maximum de putere, o luptă care dusă cum ştim astăzi, fusese decisă de potentaţii de la Kremlin şi care ar fi devenit şi mai grea cu trecerea anilor. INCAERAREA URIAŞE DE AZI In faţa amploarei acestei inederări uriaşe pălesc toate celelalte evenimente. Căci dacă noul asalt al Asiei Centrale contra Europei ar avea succes lumea de azi s’ar prăbuşi întocmai cum s’a prăbuşit pe vremuri lumea de atunci sub năvala hunilor. O muncă umană de mai multe mii de ani ar fi fost astfel zadarnică. In locul continentului celui mai ordonat al lumii ar veni haosul, în locul culturii lui o neînchipuită barbarie. Ceeace s’a făcut deci din anul 1933 în domeniile economic, cultural sau politic rămâne, cu toată măreţia acestor realizări, în urmă faţă de problema ce ni se pune astăzi. Dacă naţional-socialismul nu ar fi creiat decât ceeace a rămas în urmă, el ar constitui unul dintre fenomenele cele mai uriaşe ale istoriei mondiale, dar Europa ar fi totuşi pierdută. Nu , calea minunată , pe care a mers mişcarea noastră de la puţinii oameni din primele timpuri până în ziua preluării puterii şi de atunci până astăzi nu poate fi gândită şi înţeleasă decât drept expresia voinţei Providenţii de a da posibilitate poporului german şi dincolo de el, vntregei Europe să facă faţă cu succes celei mai mari ameninţări din toate timpurile. Va depinde deci numai de noi să înţelegem sensul acestui război de a purta această luptă, impusă, cu atâta hotărîre şi atât de îndelungat până ce acest continent va putea fi socotit definitiv salvat. Loviturile soartei care ar putea izbi pe unul sau pe altul nu sunt nimic în comparaţie cu ce s’ar abate asupra noastră, a tuturor, dacă hoardele barbare din răsărit s’ar putea revărsa asupra continentului nostru. Pe vremuri, cavalerii germani au plecat la mari depărtări spre a da lupta pentru idealul credinţei lor. Azi, soldaţii noştri luptă în imensitatea răsăritului pentru a feri Europa de nimicire. Orice viaţă omenească ce piere în această luptă va asigura viaţa mai multor generaţii viitoare. lor ftatalaUr. «oi M as» «a şi a* tronat şi va rămân* atâta vra*ta rât popoare io na gtaaaa ţări» acoeaară paniru a ccăpa de aceşti provocatori. de mici patologie*. in această luptă, c*a mai uriaş* (cu toate timpurii» va trebui sa aşteptăm ca Providenţa să ne dăruiască biruinţa. Fiecare individ şi fiecare popor cere cântărit şi cel care este găsit lipsă trebue să cadă. De aceea am declarat incă de la 1 Septembrie 1989 că orice s ar întâmpla, nici timpul şi nici forţa armelor nu pot să înfrângă naţiunea germană. Cei zece ani care sunt in urma noastră sunt pini nu numai de înfăptuiri uriaşe în toate domeniile muncii paşnice, progresului cultural şi însănătoşirii sociale, ci şi de fapte militare de o unică măreţie. Victoriile pe care armata germană şi aliaţii ei le-au dobândit în acest război nu au seamăn până acum în istorie. POT EXISTA INVINGATORi SAU ÎNVINŞI bot fiind să ne Un seama că la acast risboi nu pot antala învingători şi învinşi, ci doar supravieţuitori şi distraşi, eterul naţional-socialist va duce mai departe lupta cu acel fanatism pe care l-a avut mişcarea din prima clipă, de când a început să cucerească puterea în Germania. De aceea am spus încă de la 30 ianuarie 1942, că victoriile se poate suporta şi cel mai slab, pe când pe cel puternic soarta îl încearcă prin lovituri. Şi în iarna trecută, conducătorii evrei au jubilat în ţările plutocrate, socotind prăbuşirea armatei germane ca fiind inevitabilă. Evenimentele s-au desfăşurat însă în alt fel. Să-i lăsăm să spere acelaşi lucru şi iarna aceasta. Din nou vor vedea că forţa ideii naţional-socialiste este mai puternică decât dorinţa lor. Această idee va cuprinde tot mai mult poporul german cu cât durează războiul îi va insufla credinţă şi prin aceasta îi va spori înfăptuirile. Ea va îndemna pe fiecare să-şi îndeplinească datoria şi va nimici pe oricine va căuta să nu-şi facă datoria. Ea va duce această luptă atâta vreme cât rezultatul limpede va fi un nou 30 Ianuarie şi anume: victoria neîndoioasă. Când azi privesc Înapoi la rezultatele realizărilor din timp de pace din cei zece ani prin care am trecut, mă cuprinde un simţământ de adâncă recunoştinţă faţă de toţi cei care, in calitate de colaboratori şi coluptători, au avut o parte atât de bogată şi de hotăritoare la această luptă. Nu mai puţin trebue să mulţumesc anonimelor milioane de femei şi bărbaţi germani, care in fabrici şi in magazine, pe ogoare şi în toate numeroasele organisme ale vieţii noastre de stat şi publice, pun la dispoziţie râvna şi capacitatea lor. De la 1 Septembrie 1939, recunoştinţa aceasta a noastră revine în primul rând soldaţilor noştri, mareşalilor, amiralilor, generalilor şi ofiţerilor, dar cu deosebire sutelor de mii şi milioanelor de anonimi subofiţeri şi soldaţi. Ceeace a realizat ea mândre fapte glorioase armata rom»»** *• »«t. ■»»«*»* »0»«krâ şi *«*tia mmW va* « h» Mnata da lauri »apteriteri şi va* intra in Istorie. Ceeace trebue să rabde anonimul grenadier cu greu pat să-şi de* seama precentul şi viitorul. Din nordul Îndepărtat până în puetiul african, din Oceanull Atlantic până şi depărtările răsăritului, de la marea Egee până la Stalingrad, răsuni o epopee ce va dura milenii. O ODUGAŢIE DE ONOARE Este o obligaţie de onoare ca patria să se arate demnă de aceste fapte unice şi atât de grele in special în zilele actuale. Dacă ea a dat o contribuţie uriaşă in oraşe şi la sate la ducerea acestui răza R de aci înainte munca totală a naţiunei trebue să sporească şi mai mult. Lupta eroică a soldaţilor noştri la Volga să constitue pentru fiecare un îndemn de a face tot ce este in stare pentru lupta ce vu dă pentru libertatea Germaniei, şi pentru viitorul poporului nostru nu, prin aceasta, un sens larg pentru existenţa Întregului nostru conţntut. Partidul naţional-socialst are datoria ,aşa cum membrii lui din toate armele armatei noastre se întrec în vitejie, să stea pildă in patrie. Inamicii noştri au voit sft ameninţe cu instrumentele unei crude nimiciri oraşe şi sute paşnice. Depe acum s’a dovedit insă că ei nu distrug decât case şi oameni, neputând să frângă spiritul, ci doar să-l întărească. Ceeace la începutul războiului mulţi bărbaţi şi multe femei germane nu ştiau acum înţeleg bine: lupta pe care ne-au impus-o aceeaşi duşmani ca în 1914 decide de existenţa sau de nimicirea poporului nostru. Atotputernicul va fi judecătorul drept. Misiunea noastră este însă să ne împlinim datoria astfel încât să putem dura în faţa Lui. Creatorul Universului, după legea luptei pentru existenţă dată de El. Recrutând pentru aceasta nici viaţă nici muncă fără pic de şovăire şi asigurând astfel existenţa poporului nostru pentru viitor. Şi atunci, în această luptă, va suna într’o bună zi ceasul cel mare, când poporul nostru va fi scăpat de duşmanul nostru din afară. Din jertfa morţilor şi din ruinele oraşelor şi satelor noastre va înflori atunci o nouă viaţă pentru a forma mai departe statul nostru, în care credem, pentru care luptăm şi pruncim: statul german al naţiunei germane, ca patrie veşnică şi egală pentru toţi bărbaţii şi femeile poporului nostru, Marele Reich German Naţional-Socialist. In el va exista însă atunci pe vecie acea forţă ce este necesară pentru a apăra şi în viitor familia europeană a popoarelor contra primejdiilor din răsărit. Marele Reich German şi naţiunile aliate cu el vor trebui însă pe lângă aceasta să-şi asigure în comun şi acele spaţii vitale care sunt indispensabile pentru asigurarea existenţei materiale a acestor popoa-ADOLF HITLER 39 Ianuarie 1943 Marele Cartier General. GOTEXT vM« mi |M’«ţ «h> hifcrti* I da U.1 sjajtí !> 0 Hml 19 Faff« Vw fffi» pH« rlRIvt şi ttHlnri: Lti US, 799,«H, #1, 398,1146, 1832,1181, 1214 I. Itrefieturi Lti 416 n. Melton „ 615 * Siferi „ 835 „ Biftină uni, twte uri. „ 647 „ Bitty in dtstn „ 7W „ Zentnale moltenete „ 639 „ * Furnituri de croitorie : Seris 1,48 itt, Lti 839 m Serge Bsérné „ 688 „ Căptoşefi fie mâneci „ 461 „ Pafrrâ Yatir, cei. lt * 462 „ Retert „ 330 * VateHeă superi«fă „ 513 m. Chembriei, ml (eswfes) Cașmir pt. uniferme lei 639 m. Satin fie Mac toate culorile „ 845 m. * Poplin cămași „ 562 „ in desen, uni, aviație și kaky Zefir dungat Lei 409 m. Pepit uniforme „ 474 m. Americă l-aTM**’ „ 536 „ Americă ll-a „ 364 m. indian „ 307 „ Sifon, bumbac curat,, 465 „ Sifon, cal. l-a „ 681 „ ♦ finet cal. I bumbac în desen şi uni „ 435 „ Cooperative ţi comercianţi din provincie. înainte de a vă aproviziona, vizitaţi secţia ns. specială STR. GABROVENI 15 Teatrul ALHAMBRA compania de operete N. VLĂDOIANU In fiecare seară AZI MATINEU formidabilul succes CONTELE de imnDii6 celebra operată a lui FRANZ LESA« ■ La 12 Febr. I începe turneuij * în ţară ! Primele oraşe | V. 12 Febr. CONSTANŢA cu matineu S. 13 Febr. BRAILA D- 14 Febr. BRAILA cu matineu L. 15 Febr. FOCŞANI cu matineu M. 16 Febr. BUZĂU cu matineu M. 17 Febr. P.NEAMŢ |(cu matineu) | noi 18 Febr. BOTOŞANI | cu matineu) Astăzi Duminică ora 11 dim. a eine ca conferinţă de teatru et d-hrc ION MARIN SADOVEANU ixere vet vorbi '•lespr® PARISUL şi TEAtRELE LUI V ă UNIVERSUl. Ofensiva bolşevică de comandor av. Al. DEMORESCU Stalino, 28 Ianuarie 1943. — Pe frontul de Răsărit, sovieticii fac azi sforţări uriaşe pentru a recâştiga poziţiile atât de înaintate în inima Rusiei ale armatelor germane şi române. Făcând o nemaipomenită risipă de material de războiu — oameni, tancuri, tunuri de toate calibrele, avioane, etc. bolşevicii încearcă de aproape două luni de zile să sfarme rezistenţa armatelor aliate, pentru ca apoi, după reocuparea Ucrainei — singura regiune bogată în măsură să satisfacă nevoile de hrană ale armatei şi poporului bolşevic — să se reverse, în pârjol şi jaf, asupra Europei. Acesta este „planul” lui Stalin, larg consimiţit de către puterile anglo-americane, cărora puţin, le pasă — în ciuda unei civilizaţii de care ei profită — de soarta viitoare a ţărilor şi popoarelor europene Pactul „Atlanticultul“ precum şi recentele înţelegeri de la Casablanca, ne informează suficient asupra hotărîrei infernale ale lui Churchill şi Roosevelt de a încredinţa Europa „organizaţiei“ bolşevice a lui Stalin! Ceia ce am aştepta de la această „organizaţie“ în cazul când plănui lui Stalin s-ar realiza, a spus-o cu 5 ani mai înainte im comisar bolşevic, unui doctor român aflat la un congres de chirurgie ţinut la Moscova: „Doctore! Când vom veni noi, din cele 20 milioane de locuitori ai voştri, vom ucide 5 milioane de burghezi, surtuoari ţărani şi lucrători mai răsăriţi! Alte câteva milioane de români îi vom trimite să populeze Siberia, iar restul vor rămâne sclavi bolşevizaţi ai regimului roşu pe care-l vom introduce în România!“ Socotelile bolşevice nu lovesc însă de formidabilul mecanism armat al Germaniei şi ţărilor aliate, de susţinerea morală şi munca unor popoare cari luptă pentru p cresdinţă sfântă şi pentru existenţa lor însăşi. Parţialele succese bolşevice — venite după o lungă serie de grele înfrângeri şi ocupări de vaste teritorii agricole şi industriale — nu constituie pentru nimeni motiv de îngrijorare1. Ele pot cel mult căpăta o însemnătate, doar în sufletul străinilor de neam şi de simţire românească — indivizi de aceştia se găsesc în toate ţările — ale căror singure preocupări se rezumă în grija pentru interesul lor personal. Puţini la număr, gândul lor nu poate trece însă mai departe de fiinţele şi spiritele lor limitate, sterpe. Pentru poporul român, penăm ostaşii şi aliaţii noştri şi pentru oamenii sinceri în gă’--” -* sănătoşi în raţionam*nsele parţiale de azi ale . ..arului intră în posibilităţile obişnuite oricărei lupte, cu atât mai mult atunci când este cazul umed întâlniri — pe viaţă şi moarte — între două lumi! Toţi aceia aşteaptă cu încredere viitorul apropiat, când armata germanoaliată, învingând momentele grele de azi — inerente oricărei izbiri uriaşe — va tar-pe la o contraofensivă vijelioasă şi izbăvitoare. Pentru pataşii ■«mAnl şi psrmani, nu « axa*1., o mai rl* propagandă «notedsevte*, daoâu însă si cântecle A trân« si mde- 1 jsng&t esi o asnwaA duettorsvl — Snvinsă 1» maet* cu mitralierele din spaite — şi cu o populaţie săracă, nenorocită şi îndobitocită de „binefacerile“ raiului bolşevic. De aceia, nici unul din aceşti bravi, nu ar înţelege o reîntoarcere la familiile şi căminurile lor, mai înainte de a învinge puhoiul duşman, lipsit de omenie şi fără de Dumnezeu. Ei ştiu prea bine că regimul lui Stalin — pe care l-au constatat în marea lor înaintare — înseamnă: ruină, mizerie, moarte! Succesele parţiale de azi ale bolşevicilor nu au acolo, la luptătorii axei, efectul unei deprimări , din potrivă al unei îndârjiri, tot astfel cum îndârjiţi — şi cu efecte păgubitoare pentru bolşevici — luptă glorioşii încercuiţi dela Stalingrad! Pentru hici unul din Cruciaţii dela Răsărit — pătrunşi de înalta lor menire şi dispunând de un moral cu adevărat excepţional — nu există alt gând decât victoria finală şi definitivă şi nici altă preocupare, altă nădejde sau altăcredinţă decât: Dumnezeu, Familia şi Patria. Armata germană nu va putea fi înfrântă niciodată şi de nimeni. Ea este susţinută din urmă de patriotismul cald înţelegerea şi munca fără de odihna şi lipsită de orice egoism individual, al unui întreg popor, închegat într-un admirabil front şi organizaţie internă. El şi-a legat existenţa — cu realitate şi hotărîre bărbătească — de o singură comandă, Hitler şi un singur gând: victoria! Luptând în strânsă camaraderie şi umăr la umăr cu armata germană — căreia eroismul de legendă al ostaşilor români i-a fost de un nepreţuit ajutor în cele mai grele clipe — uniţi sincer şi «strânşi In interior în jurul Drapelului Ţării, a Regelui şi a Mareşalului, vom stăvili şi înfrânge hidoasa năvălire bolşevica, oricare ar fi azi, succesele ei trecătoare! Domnii abonaţi sunt rugafi ca la orica raclamaţie sau schimbare da adresă să binevoiasca a ne trimite eticheta cu care primesc trarul, ier spre a fi prompt serviți la rerioirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului posta eticheta abonamentu!! expirat. ATATATORII RESPONSABILI DE ACEST RĂZBOI N’AU VRUT PACEA Cât timp am mai socotit că există vreo posibilitate de reușită, am tot întins restului lumii mâna spre împăcare. In Iulie 1942, după respingerea ultimei mele propuneri depace, s’a văzut limpede că orice repetare a ofertei ar fi interpretată doar ca slăbiciune, deoarece aţâţătorii responsabili de acest război nu voiau cu niciun preţ pacea. Conjuraţia capitalismului internaţional cu bolşevismul nu constitue câtuşi de puţin un fenomen iraţional, ci un eveniment firesc, deoarece forţa conducătoare în ambele este acel popor care, prin ura sa, de mii de ani ciopârţeşte mereu omenirea, o macină în interior, o jefueşte economiceşte şi o distruge politiceşte. Iudaismul internaţional este „fermentul descompunerii popoareCeasornicari) Aproviziorvaji-vă cu CEASORNICE, BIJUTERII, OCHELARI, FURNITURI şi UNELTE dela Mugurul magazin en-gros de specialitate curat românesc din ţară. Expediţiuni In toată ţara contra raraiburs cemnPAHTIM rodiu CALEA MOŞILOR No. S?S Bucureşti, Telefon 2.17.79, im Lichid suveran contra PĂDUCHILOR de orice fel şi ouălelor lor Preventiv și curativ Produs „CHEMIX“ S. A. R. De vânzare la* farmacii și drogherii II INCHIRIAZA 98 DI SOLVANT de L’ACIDE URIQUE Arthritisme en toutes ses formes RHUMATISME-GOUTTE GRAVELLE-DIATHESE URIQUE Arthériosclérose- Obésité Coiiques Néphrétiques et hépatiques ANTISEPSIE URINAIRE DOSE: 3 A 8 ouilleréee A café par jour Produse Chimieo-Farmaceutice „CHEMIX" S.A.R. lie vânzare la farmacii și drogherii. 93 »-C1 • CASA MARE BOEREASCA cu dependinţe şi grădină mare, bună pentru birouri, Societăți sau Legaţii în Str. Caragiale 32 Adresaţi oferte urgente cu preţul şi eventuale condiţii de reparaţii sau amenajări FLORI GAROAFE AMERICANE cu 50 - 60 - 70 lei buc. ZAMBILE FRUMOASE cu 200-250-300 lei buc. FLORĂRIA FERMEI ECONOMII Piaţa de Flori. Compartimentul 36 (Str. Şepcari) -fM 110 Prefecturi, Pretar, Primării, Scoli, Particufii Pentru atelierele dvs. ite TffATIUE CASNICĂ RĂSBOIUL DE TESUT SISTEMATIC LUI* - URS Recomandat de Oner. Ministerul #Husirei Naţionale prin circulara Nr. 221979 - * -p- e t. -i v 4 AGICOM CH. GH. GIBESCU Calea Moşilor, SS Telefon 4,94.81 SACI de HÂRTIE NATRON CELULIZA din 3 şi 4 foi impregnaţi sau simpli, livrează imediat cn depozitul fabricei întreprinderile „ ISAROK D. CAŞOLTEANU Cal. Victoriei 29 Tel.: 5.67.94; 5.40.44 109 VATRA BORNEI S.A.R. de ASIGURĂRI caută pentru conducerea secţiei sale de ASIGURĂRI CONTRA ACCIDENTELOR UN SPECIALIST arian, capabil, cu experienţă şi care să fie obişnuit a lucra independent. Postul este bine plătit. Oferte — a căror discreţie este asigurata — te pot adresa Direcţiune« Generali«, Bucureşti, Brătianu 22, sub: „Specialist în Asigurări contra accidentelor" 103 Reprezentautoceli pentru Transilvania, Basarabia şi Bucovina şi voiajori pe regiuni, introduşi la parfumerii, drognerii, farmacii şi magazine de toiorvlai®, dispunând de mic capital, caută firmă importantă. Oferte scrise transmite „POMICOM" S. A. R. Pasagiul Comedia 6, sub „Reprezentanţi Locali". Căutăm spre închiriere pentru birourile unei mari Societăţi, imediat sau dela 25 Aprilie 1945, imobil central confort modern, 15—20 camere spaţioase şi luminoase. Oferte la ziar sub 43 F 6365 9-*-■*•*- «•-*•*-* Teatrul SAVOY Comp. CĂRĂBUŞ rm. Azi MATINEU ora VA si SEARA ora VA TRIuMFALA revista AVANTI TANASE 2 Mie şi 31 tablouri de ST. CRISTOBULO şi VASILACHE cu TANASE şi întreg ansamblul de vistă casma tcaticutul tal. 3,1 3,03 Executăm orice comenzi convenabil VIILE AL. DUILIU ZAMFIRESCU Calea Griviţei 47 VINURI DE ODOBEŞTI en-gros şi în detaliu ALB SUPERIOR Lei 100 litrul Telefon 4.42.21 strada Matei Millo Nr. 2 Expoziţia renumitelor radioaparate 1943 : Strălucita serie PHILIPS (cuprinzând modelul cu cinci extensiuni pe scurte) STASSFURT, MENDE, EUMIG, HORNYPHON, MEDIATOR, ZERDIK. Anumite uşurințe de plată. Schimburi. PATEFOANE EIECTRICE. 16 *..*-«■♦* ^» **♦ a+.aaaa-t*-.. B OBITA In regia d-lui Sică Alexandrescu •. TtMICĂ fi VASIilU rmtc 9 Sthrta T»n «Hreson, Air - Fo no, Victoria m J Mifcrtescu, Rsffonia Paw», Mircea Axente, j E Coca Enescu, fllvia Pancu ■ fi IONEL TARANU Producţie proprie Plăci izolatoare VINDE orice cantităţi în condiţiuni avantajoase IZOLTECHNICA Strada Hatmanul Arbore, 8 ( prin Dorobanţi) FACLA singura boiangerie care in ana « ■ cur^u pe zile vopseşte Str. Elena Pherechide Nr. 11 (prin Romană -Tunari) Tramvai: 5, 9 17, 16 ■M-1- 1-8 Vând convensbil compresor cu spritzaparat. Amatori lase adresa la ,,PUBLICOM“, S. A. R., Pasagiu 1 Comedia 6, sub „Compresor“. 101 + ++++1-4-44-6.♦ Specialist în fabricarea săpunului de rufe şi toaletă cu practică 25 ani, dau reţete şi consultaţii privind branşa, construesc maşini pentru săpun de toaletă garantând buna şi durabila funcţionare. Oferte la ziar sub 23. 32 w& ** Dir. C. TANASE C. TANASE 106