Universul - Capitala, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)

1943-02-01 / nr. 30

Anul al 60-lea Mr. 30 Luni 1 Februarie 1943 PROCLAMAŢIA FUEHRERULUI UUMARS mm PAG. I eu»salar *w.ver»»lui 4« a« »ririrulni. u» panntat h«t*ră­­rea, (irapt condiţie a oric&rei re­dresări, de a uni »atran«a ţi de a lua în seamă din nou, pe c&t feni va sta în putinţă, drepturile el, atât contra patimilor nebu­neşti din interior, cât şi in faţa şantajelor din afară. Im primul rând am promis însă să înlătur şomajul şi să păzesc săteanul erewnan în viitor de posibil hal m­i de a fi izgonit din gospodăria sa. Am rugat atunci poporul ger­man să-mi acorde un răgaz de patru ani pentru a repara ceea ce fusese distrus sau nimicit într’o decădere de 14 ani. Sprijinit de cei care luptaseră alături de mine, era lucrat fără linişte şi fără odihnă an după an pentru redre­sarea Reichului german atât în­­năuntru, cât şi în afară, încă înainte de a fi trecut răgand­ ce­­rat de mine, şi ultimul seme­. Se afla din nou la lucru. Atacul •Treesc contra pământului ţără­nimii germane fusee* Înfrânt, ce «asigurase conservarea gospodării­­lr rurale, meseriile şi restul eco­nomiei începuse din nou să twîle­­re«®că, în finanţele Reichului, re­giunilor şi comunelor fusese rea­dusă ordinea, se reuşise să se dea o viaţă nouă traficului, şoselele şi căile ferate erau îmbunătăţite, se construiau n®ui canale, se în­cepuse construirea, autostradelor Reichului. REFAiCERkA GitMAMIf! Paralel cu însănătoşirea vieţii economice s’a des­voltat şi viaţa culturală. Arhitectura, teatrul, muzica, filmul, radioul au luat un avânt nemaiîntâlnit până atunci. Deasupra tuturor acţiunilor sta imperativul. A lăsa tot mai mult poporul să participe nu numai la bunurile şi creaţiile materiale ale naţiunei dar şi la cele culturale. Acestui imperativ îi corespundeau şi principiile educaţiei noui. Fără a se ţine seama de origina, clasa sau profesia părinţilor, urma să se facă posibil oricărui copil ca­pabil al naţiunei noastre, pe chel­tuiala comunităţii, studiul şi prin aceasta ridicarea socială. Ceea ce s’a realizat în Reichul german sub noua conducere în domeniile desvoltării economice, culturale şi sociale din 1933 şi până astăzi este unic şi în spe­cial ţările democrate nu au nimic care să li se compare. Numai Ita­lia fascistă, prin Ducele ei, a rea­lizat opere asemănătoare în ac­ţiunea sa de redresare internă. Toate acestea nu puteau însă să reuşească decât printr'o înmă­­nunchere a tuturor forţelor na­­t­urei şi prin îndrumarea lor uni­tară către obiectivele recunoscute ca necesare. In acest fel, in câ­ţiva ani, au fost înlăturate nu­meroase aspecte ale decăderii noastre interne, in locul Reichului de la Weimar, sfâşiat în confe­­siune, partide şi clase, şi, deci, ve­getând în neputinţă, venise Ger­mania concentrării forţei naţio­nale d­in locul zăpăcelii generale a, partidelor o singură mişcare le­gată de popor. Parlamentele sta­tale au fost înlocuite printr'o reprezentanţă generală a poporu­lui german în Reichstag; asocia­ţiile muncitoreşti şi patronale au fost contopite în Frontul muncii german; presa, filmul şi ra­dioul au încetat de a mai fi elemente de descompunere ale corpului poporului, ele fiind puse de atunci în slujba unităţii naţionale. O operă uriaşe de le­gislaţie a creiat temeliile pentru ur­ nou Reich german cum nu a mai existat sub forma aceasta în Istorie. IQUIŢIONAUCA PROBLEME­LOR EXTERNE Irn forţa internă a poporului nostru dobândită în felul acesta s’a creiat posibilitatea soluţionării pro­blemelor externe. In decursul aces­tor numeroşi ani, am făcut în re­petate rânduri propuneri practice omenirii pentru o limitare rezona­bilă a înarmărilor, pentru o cola­borare reală. Istoricii de mai târziu vor stabili cândva ca nicicând nu au fost primite propunerile paşnice ale unui om cu atâta ură cum au fost primite ale mele. Profitorii exploa­tării popoarelor, capitalişti şi bol­şevici, au început să urască Ger­mania nouă în măsura în care ea devenea un model de soluţionare paşnică a opoziţiilor existente, a problemelor sociale sau a dificultă­ţilor economice. In special, iuda­ismul internaţional şi-a sporit agi­taţiile contra Germaniei noui, ce nu voia nici să se plece în faţa profi­torilor internaţionali de bursă, nici să se lase intimidată de ameninţă­rile bolşevice. Cu toată această vrăjmăşie, s’a reuşit cu fiecare an să se facă tot mai mari progrese, şi aceasta şi în domeniul revizuirii paşnice a­ Dik­­tatului de la Versailles şi a resta­bilirii drepturilor vitale germane. Abia după respingerea tuturor pro­punerilor mele pentru o limitare în comun a înarmărilor, am dat ordin pentru alcătuirea nouei armate ger­mane şi am dus-o la bun sfârşit. Azi, cu prilejul celei de a 19-a aniversări a preluării puterii, ne dăm seama de ceea ce ar fi devenit Germania şi Europa dacă la 30 Ia­nuarie 1033 Providenţa prin preşe­dintele Reichului, Mareşalul von Pflnpenburg, nu ar fi încredinţat no-­ vinal­ socialismului puterea. Căci German*» sistemului vechi nu ar fi rămas cum era, ci mizeria ei poli­tică şi econcluUă pl «UMatan— «I militară «r fi #*» — 1* acad »e«e- B*r către • »•» mai mar* napotinţă faţă de restul lnmii. In acelaşi timp însă, începând ca ee­ce ani înainte, bolşevismul proceda«» în vederea Invadării Europei la o înarmare sistematică de o amploare cu ade­vărat uriaşe. Ce ar fi devenit poporul german şi Europa dacă la 22 iunie 1941, în ultimul minut, noua armată ger­mană nu ar fi pus pavăza sa îna­intea continentului? Cine ar putea crede că garanţiile ridicole sau de­claraţiile scrise, lipsite de orice va­loare, ale oamenilor de stat englezi ar fi scăpat lumea de atacul unei puteri care, după cum azi o spun cu tot calmul ziariştii americani, de 20 de ani nu avea decât un singur obiectiv, aşa cum fusese cazul pe vremea migraţiunilor popoarelor sau năvălirilor mongole, de a in­vada Europa, de a-i nimici cultura şi, în primul rând, de a-i măcelări bărbaţii pentru a obţine sclavi des­tinaţi tandrelor Siberiei? Care stat, cu ex­cep­ţia Germaniei, ar fi putut s& facă faţă acestui pericol? lW*Tk DE AZI DECIDE Ml SOARTA LUMII Da*4, Inceptnd din anul 1941, cea mai mare parte din Europa se află alături de Germania In lupta contra primejdiilor din răsărit, lucrul a­­cesta a fost posibil numai pentru ca această Germanie a obţinut in a­­nuil 1933 premizele politice, militare şi materiale pentru a duce o lupta care astăzi decide de soarta Juraii. Tot aşa cum atunci nu existau în interiorul ţării decât doua po­sibilităţi: sau victoria revoluţiei na­­ţional-socialiste şi, drin aceasta o refacere socială sistematica a Reichului, sau prăbuşirea in bolşe­vism şi, cu ea, distrugerea şi aser­virea tuturor, tot aşa azi nu exista decât aceste două alternative: sau înving Germania, armata ei şi tarile aliate cu ea şi deci Europa sau se prăvăleşte dinspre rasant valul asiatico-bolşevic peste tel mai vechi continent cultural, la fe­l de distrugător şi nimicitor cum a fost şi în Rusia. Numai utopiştii, despinşi de realitate ,pot lua în serios vorbă­ria iudaică, după care o, declara­ţie scrisă oarecare, engleza sau nord-americană ,ar putea preveni o asemenea catastrofă pentru po­poare. . . . Când în anul 1939, Franţa şi Anglia , fără niciun motiv, au de­clarat război Germaniei şi au des­­lănţui prin aceasta cel de- al doi­lea război mondial ,fără să-şi dea seama ,ele nu au făcut decât un singur lucru bun, anume acela de a fi deslănţuit cel mai mare con­flict pe care-l cunoaşte istoria tocmai în momentul când Reichel ajunsese la maximum de putere, o luptă care du­să cum ştim as­tăzi, fusese decisă de potentaţii de la Kremlin şi care ar fi devenit şi mai grea cu trecerea anilor. INC­AER­AREA URIAŞE DE AZI In faţa amploarei acestei inede­­rări uriaşe pălesc toate celelalte evenimente. Căci dacă noul asalt al Asiei Centrale contra Europei ar avea succes lumea de azi s’ar prăbuşi întocmai cum s’a prăbu­şit pe vremuri lumea de atunci sub năvala hunilor. O muncă u­­mană de mai multe mii de ani ar fi fost astfel zadarnică. In locul continentului celui mai ordonat al lumii ar veni haosul, în locul cul­turii lui o neînchipuită barbarie. Ceeace s’a făcut deci din anul 1933 în domeniile­ economic, cul­tural sau politic rămâne, cu toată măreţia acestor realizări, în ur­mă faţă de problema ce ni se pune astăzi. Dacă naţional-socia­­lismul nu ar fi creiat decât ceea­ce a rămas în urmă, el ar consti­tui unul dintre fenomenele cele mai uriaşe ale istoriei mondiale, dar Europa ar fi totuşi pierdută. Nu , calea minunată , pe care a mers mişcarea noastră de la puţinii oameni din primele timpuri până în ziua preluării puterii şi de a­­tunci până astăzi nu poate fi gân­dită şi înţeleasă decât drept ex­presia voinţei Providenţii de a da posibilitate poporului german şi dincolo de el, vntregei Europe să facă faţă cu succes celei mai mari ameninţări din toate timpurile. Va depinde deci numai de noi să în­ţelegem sensul acestui război de a purta această luptă, impusă, cu atâta hotărîre şi atât de îndelun­gat până ce acest continent va putea fi socotit definitiv salvat. Loviturile soartei care ar putea izbi pe unul sau pe altul nu sunt nimic în comparaţie cu ce s’ar a­­bate asupra noastră, a tuturor, dacă hoardele barbare din răsărit s’ar putea revărsa asupra conti­nentului nostru. Pe vremuri, cavalerii germani au plecat la mari depărtări spre a da lupta pentru idealul credinţei lor. Azi, soldaţii noştri luptă în imensitatea răsăritului pentru a feri Europa de nimicire. Orice via­ţă omenească ce piere în această luptă va asigura viaţa mai multor generaţii viitoare. lor ft­atalaUr­. «oi M as» «a şi a* tronat şi va rămân* atâta vra­­*ta rât popoare io na gtaaaa ţări» acoeaară paniru a ccăpa de aceşti provocatori. de m­ici patologie*. in această luptă, c*a mai uriaş* (cu toate timpurii» va trebui sa aşteptăm ca Providenţa să ne dă­ruiască biruinţa. Fiecare individ şi fiecare popor cere cântărit şi cel care este găsit lipsă trebue să cadă. De aceea am declarat incă de la 1 Septembrie 1989 că orice s ar întâmpla, nici timpul şi nici forţa armelor nu pot să înfrângă naţiunea germană. Cei zece ani care sunt in urma noastră sunt pini nu numai de în­făptuiri uriaşe în toate domeniil­e muncii paşnice, progresului cultu­ral şi însănătoşirii sociale, ci şi de fapte militare de o unică măreţie. Victoriile pe care armata germa­nă şi aliaţii ei le-au dobândit în acest război nu au seamăn până acum în istorie.­ ­ POT EXISTA INVINGA­­TORi SAU ÎNVINŞI b­ot fiind să ne Un seama că la acast risboi nu pot antala în­vingători şi învinşi, ci doar supra­vieţuitori şi distraşi, eterul naţio­nal-socialist va duce mai departe lupta cu acel fanatism pe care l-a avut mişcarea din prima clipă, de când a început să cucerească pu­terea în Germania. De aceea am spus încă de la 30 ianuarie 1942, că victoriile se poate suporta şi cel mai slab, pe când pe cel puternic soarta îl încearcă prin lovituri. Şi în iarna trecută, conducătorii evrei au jubilat în ţările plutocrate, so­cotind prăbuşirea armatei germa­ne ca fiind inevitabilă. Evenimen­tele s-au desfăşurat însă în alt fel. Să-i lăsăm să spere acelaşi lucru şi iarna aceasta. Din nou vor ve­dea că forţa ideii naţional-socialiste este mai puternică decât dorinţa lor. Această idee va cuprinde tot mai mult poporul german cu cât durează războiul îi va insufla cre­dinţă şi prin aceasta îi va spori înfăptuirile. Ea va îndemna pe fie­care să-şi îndeplinească datoria şi va nimici pe oricine va căuta să nu-şi facă datoria. Ea va duce a­­ceastă luptă atâta vreme cât re­zultatul limpede va fi un nou 30 Ianuarie şi anume: victoria ne­­îndoioasă. Când azi privesc Înapoi la rezul­tatele realizărilor din timp de pace din cei zece ani prin care am tre­cut, mă cuprinde un simţământ de adâncă recunoştinţă faţă de toţi cei care, in calitate de colabora­tori şi coluptători, au avut o parte atât de bogată şi de hotăritoare la această luptă. Nu mai puţin trebue să mulţu­mesc anonimelor milioane de femei şi bărbaţi germani, care in fabrici şi in magazine, pe ogoare şi în toate numeroasele organisme ale vieţii noastre de stat şi publice, pun la dispoziţie râvna şi capaci­tatea lor. De la 1 Septembrie 1939, recunoş­tinţa aceasta a noastră revine în primul rând soldaţilor noştri, ma­reşalilor, amiralilor, generalilor şi ofiţerilor, dar cu deosebire sutelor de mii şi milioanelor de anonimi subofiţeri şi soldaţi. Ceeace a rea­lizat ea mândre fapte glorioase ar­mata rom»»** *• »«t. ■»»«*»* »0»­­«krâ şi *«*tia mmW va* « h» Mnata da lauri »apteriteri şi va* intra in Istorie. Ceeace trebue să rabde anonimul grenadier cu greu pat să-şi de* seama precentul şi viitorul. Din nordul Îndepărtat până în puetiul african, din Ocea­­null Atlantic până şi depărtările răsăritului, de la marea Egee până la Stalingrad, răsuni o epopee ce va dura milenii. O ODUGAŢIE DE ONOARE Este o obligaţie de onoare ca patria să se arate demnă de a­­ceste fapte unice şi atât de grele in special în zilele actuale. Dacă ea a dat o contribuţie uriaşă in oraşe şi la sate la ducerea acestui răza R de aci înainte munca totală a naţiunei trebue să sporească şi mai mult. Lupta eroică a soldaţilor noştri la Volga să constitue pen­tru fiecare un îndemn de a face tot ce este in stare pentru lupta ce vu dă pentru libertatea Germa­niei, şi pentru viitorul poporului nostru nu, prin aceasta, un sens larg pentru existenţa Întregului nostru conţntut. Partidul naţional-socialst are datoria ,aşa cum membrii lui din toate armele armatei noastre se întrec în vitejie, să stea pildă in patrie. Inamicii noştri au voit sft ame­ninţe cu instrumentele unei crude nimiciri oraşe şi sute paşnice. Depe acum s’a dovedit insă că ei nu dis­trug decât case şi oameni, nepu­tând să frângă spiritul, ci doar să-l întărească. Ceeace la începutul războiului mulţi bărbaţi şi multe femei ger­mane nu ştiau acum înţeleg bine: lupta pe care ne-au impus-o a­­ceeaşi duşmani ca în 1914 decide de existenţa sau de nimicirea po­porului nostru. Atotputernicul va fi judecătorul drept. Misiunea noastră este însă să ne împlinim datoria astfel în­cât să putem dura în faţa Lui. Creatorul Universului, după legea luptei pentru existenţă dată de El. Recrutând pentru aceasta nici viaţă nici muncă fără pic de şo­văire şi asigurând astfel existenţa poporului nostru pentru viitor. Şi atunci, în această luptă, va suna într’o bună zi ceasul cel mare, când poporul nostru va fi scăpat de duşmanul nostru din afară. Din jertfa morţilor şi din ruinele ora­şelor şi satelor noastre va înflori atunci o nouă viaţă pentru a forma mai departe statul nostru, în care credem, pentru care luptăm şi prun­­cim: statul german al naţiunei ger­mane, ca patrie veşnică şi egală pentru toţi bărbaţii şi femeile popo­rului nostru, Marele Reich German Naţional-Socialist. In el va exista însă atunci pe vecie acea forţă ce este necesară pentru a apăra şi în viitor familia europeană a popoare­lor contra primejdiilor din răsărit. Marele Reich German şi naţiu­nile aliate cu­ el vor trebui însă pe lângă aceasta să-şi asigure în co­mun şi acele spaţii vitale care sunt indispensabile pentru asigurarea e­­xistenţei materiale a acestor popoa-ADOLF HITLER 39 Ianuarie 1943 Marele Cartier General. GOTEXT vM« mi |M’«ţ «h> hifcrti* I da U.1 sjajtí !> 0 Hml 19 Faff« Vw fffi» pH« rlRIvt şi ttHlnri: Lti US, 799,«H, #1, 398,1146, 1832,1181, 1214 I. Itrefieturi Lti 416 n. Melton „ 615 * Siferi „ 835 „ Biftină uni, twte uri. „ 647 „ Bitty in dtstn „ 7W „ Zentnale moltenete „ 639 „ * Furnituri de croitorie : Seris 1,48 itt, Lti 839 m Serge Bs­érné „ 688 „ Căptoşefi fie mâneci „ 461 „ Pafrrâ Yatir, cei. l­t * 462 „ Retert „ 330 * VateHeă super­i«fă „ 513 m. Chembriei, ml (eswfes) Cașmir pt. uniferme lei 639 m. Satin fie Mac toate culorile „ 845 m. * Poplin căm­ași „ 562 „ in desen, uni, aviație și kaky Zefir dungat Lei 409 m. Pepit uniforme „ 474 m. Americă l-aTM**’ „ 536 „ Americă ll-a „ 364 m. indian „ 307 „ Sifon, bumbac curat,, 465 „ Sifon, cal. l-a „ 681 „ ♦ finet cal. I bumbac în desen şi uni „ 435 „ Cooperative ţi comercianţi din pro­­vincie. înainte de a vă aproviziona, vizitaţi secţia ns. specială STR. GABROVENI 15 Teatrul ALHAMBRA compania de operete N. VLĂDOIANU In fiecare seară AZI MATINEU formidabilul succes CONTELE de imnDii6 celebra operată a lui FRANZ LESA« ■ La 12 Febr. I începe turneuij * în ţară ! Primele oraşe | V. 12 Febr. CON­STANŢA cu matineu S. 13 Febr. BRAILA D- 14 Febr. BRAILA cu matineu L. 15 Febr. FOCŞANI cu matineu M. 16 Febr. BUZĂU cu matineu M. 17 Febr. P.­NEAMŢ |(cu matineu) | noi 18 Febr. BOTOŞANI | cu matineu) Astăzi Duminică ora 11 dim. a eine ca conferinţă de teatru et d-hrc ION MARIN SADOVEANU ixere vet vorbi '•lespr® PARISUL şi TEAtRELE LUI V ă UNIVERSUl. Ofensiva bolşevică de comandor av. Al. DEMORESCU Stalino, 28 Ianuarie 1943. — Pe frontul de Răsărit, sovieticii fac azi sforţări uriaşe pentru a recâştiga poziţiile atât de înain­tate în inima Rusiei ale armatelor germane şi române. Făcând o nemaipomenită risi­pă de material de războiu — oameni, tancuri, tunuri de toate calibrele, avioane, etc. bolşevicii încearcă de aproape două luni de zile să sfarme rezistenţa arma­telor aliate, pentru ca apoi, după reocuparea Ucrainei — singura regiune bogată în măsură să sa­tisfacă nevoile de hrană ale ar­matei şi poporului bolşevic — să se reverse, în pârjol şi jaf, asu­pra Europei. Acesta este „planul” lui Stalin, larg consimiţit de către puterile anglo-americane, cărora puţin, le pasă — în ciuda unei civilizaţii de care ei profită — de soarta viitoare a ţărilor şi popoarelor europene Pactul „Atlanticultul“ precum şi recentele înţelegeri de la Casablanca, ne informează su­ficient asupra hotărîrei infernale ale lui Churchill şi Roosevelt de a încredinţa Europa „organiza­ţiei“ bolşevice a lui Stalin! Ceia ce am aştepta de la această „organizaţie“ în cazul când plă­nui lui Stalin s-ar realiza, a spu­s-o cu 5 ani mai înainte im co­misar bolşevic, unui doctor ro­mân aflat la un congres de chi­rurgie ţinut la Moscova: „Doc­tore! Când vom veni noi, din cele 20 milioane de locuitori ai voş­tri, vom ucide 5 milioane de burghezi, surtuoari ţărani şi lu­crători mai răsăriţi! Alte câteva milioane de români îi vom tri­mite să populeze Siberia, iar res­tul vor rămâne sclavi bolşevizaţi ai regimului roşu pe care-l vom introduce în România!“ Socotelile bolşevice nu lovesc însă de formidabilul mecanism armat al Germaniei şi ţărilor a­­liate, de susţinerea morală şi munca unor popoare cari luptă pentru p cresdinţă sfântă şi pen­tru existenţa lor însăşi. Parţialele succese bolşevice — venite după o lungă serie de grele înfrângeri şi ocupări de vaste teritorii agricole şi indus­triale — nu constituie pentru ni­meni motiv de îngrijorare1. Ele pot cel mult căpăta o însemnă­tate, doar în sufletul străinilor de neam şi de simţire româneas­că — indivizi de aceştia se gă­sesc în toate ţările — ale căror singure preocupări se rezumă în grija pentru interesul lor perso­nal. Puţini la număr, gândul lor nu poate trece însă mai departe de fiinţele şi spiritele lor limi­tate, sterpe. Pentru poporul român, penăm ostaşii şi aliaţii noştri şi pentru oamenii sinceri în gă’--” -* să­nătoşi în raţionam*­nsele parţiale de azi ale . ..arului intră în posibilităţile obişnuite oricărei lupte, cu atât mai mult atunci când este cazul umed în­tâlniri — pe viaţă şi moarte — între două lumi! Toţi aceia aş­teaptă cu încredere viitorul a­­propiat, când armata germano­­aliată, învingând momentele grele de azi — inerente oricărei izbiri uriaşe — va tar-pe la o con­tra­ofensivă vijelioasă şi izbă­vitoare. Pentru pataşii ■«m­Anl şi psr­­mani, nu « axa*1., o mai rl* propagandă «noted­sevte*, daoâu însă si cântecle A trân« si mde- 1 jsng&t esi o asnwaA duettorsvl — Snvinsă 1» maet* cu mitralierele din spaite — şi cu o populaţie săracă, nenorocită şi îndobitocită de „binefacerile“ raiu­lui bolşe­vic. De aceia, nici unul din aceşti bravi, nu ar înţelege o reîntoar­cere la fam­iliile şi căminurile lor, mai înainte de a învinge puhoiul duşman, lipsit de omenie şi fără de Dumnezeu. Ei ştiu prea bine că regimul lui Stalin — pe care l-au constatat în marea lor îna­intare — înseamnă: ruină, mize­rie, moarte! Succesele parţiale de azi ale bolşevicilor nu au acolo, la lup­tătorii axei, efectul unei depri­mări , din potrivă al unei în­dârjiri, tot astfel cum îndârjiţi — şi cu efecte păgubitoare pen­tru bolşevici — luptă glorioşii încercuiţi dela Stalingrad! Pen­tru hici unul din Cruciaţii dela Răsărit — pătrunşi de înalta lor menire şi dispunând de un mo­ral cu adevărat excepţional — nu există alt gând decât victoria finală şi definitivă şi nici altă preocupare, altă nădejde sau altă­­credinţă decât: Dumnezeu, Fami­lia şi Patria. Armata germană nu va putea fi înfrântă niciodată şi de ni­meni. Ea este susţinută din ur­mă de patriotismul cald înţele­gerea şi­ munca fără de odihna şi lipsită de orice egoism indivi­dual, al unui întreg popor, în­chegat într-un admirabil front şi organizaţie internă. El şi-a legat existenţa — cu realitate şi hotă­rîre bărbătească — de o singură comandă, Hitler şi un singur gând: victoria! Luptând în strânsă camarade­rie şi umăr la umăr cu armata germană — căreia eroismul de legendă al ostaşilor români i-a fost de un nepreţuit ajutor în cele mai grele clipe — uniţi sin­cer şi «strânşi In interior în jurul Drapelului Ţării, a Regelui şi a Mareşalului, vom stăvili şi în­frânge hidoasa năvălire bolşevi­ca, oricare ar fi azi, succesele ei trecătoare! Domnii abonaţi sunt ru­gafi ca la orica raclamaţie sau schimbare da adresă să binevoiasca a ne trimite eticheta cu care primesc trarul, ier spre a fi prompt serviți la rerioirea abona­mentului să lipească pe cuponul mandatului posta eticheta abonamentu!­! ex­pirat. ATATATORII RESPONSABILI DE ACEST RĂZBOI N’AU VRUT PACEA Cât timp am mai socotit că e­­xistă vreo posibilitate de reușită, am tot întins restului lumii mâna spre împăcare. In Iulie 1942, după respingerea ultimei mele propu­neri de­­pace, s’a văzut limpede că orice repetare a ofertei ar fi inter­pretată doar ca slăbiciune, deoare­ce aţâţătorii responsabili de acest război nu voiau cu niciun preţ pacea. Conjuraţia capitalismului inter­naţional cu bolşevismul nu consti­­tue câtuşi de puţin un fenomen iraţional, ci un eveniment firesc, deoarece forţa conducătoare în am­bele este acel popor care, prin ura sa, de mii de ani ciopârţeşte mereu omenirea, o macină în in­terior, o jefueşte economiceşte şi o distruge politiceşte. Iudaismul internaţional este „fermentul descompunerii popoare­Ceasornicari) Aproviziorvaji-vă cu CEA­SORNICE, BIJUTERII, OCHE­LARI, FURNITURI şi UNELTE dela Mugurul magazin en-g­ros de specialitate curat românesc din ţară. Expediţiuni In toată ţara contra raraiburs cemnPAHTIM rodiu CALEA MOŞILOR No. S­?S Bucureşti, Telefon 2.17.79, im Lichid suveran contra PĂDUCHILOR de orice fel şi ouălelor lor Preventiv și curativ Produs „CHEMIX“ S. A. R. De vânzare la* farmacii și drogherii II INCHIRIAZA 98 DI SOLVANT de L’ACIDE URIQUE Arthritisme en toutes ses formes RHUMATISME-GOUTTE GRAVELLE-DIATHESE URIQUE Arthériosclérose- Obésité Coiiques Néphrétiques et hépatiques ANTISEPSIE URINAIRE DOSE: 3 A 8 ouilleréee A café par jour Produse Chimieo-Farmaceutice „CHEMIX" S.A.R. lie vânzare la farmacii și drogherii. 93 »-C1 • CASA MARE BOEREASCA cu dependinţe şi grădină mare, bună pentru birouri, Societăți sau Legaţii în Str. Caragiale 32 Adresaţi oferte urgente cu preţul şi eventuale condiţii de reparaţii sau amenajări FLORI GAROAFE AMERICANE cu 50 - 60 - 70 lei buc. ZAMBILE FRUMOASE cu 200-250-300 lei buc. FLORĂRIA FERMEI ECONOMII Piaţa de Flori. Compartimentul 36 (Str. Şepcari) -f­M 110 Prefecturi, Pretar, Primării, Scoli, Particufii Pentru atelierele dvs. ite TffATIUE CASNICĂ RĂSBOIUL DE TESUT SISTEMATIC LUI* - URS Recomandat de Oner. Ministerul #Hu­sirei Naţionale prin circulara Nr. 221979 - * -p- e t. -i v 4 AGICOM CH. GH. GIB­ESC­U Calea Moşilor, SS Telefon 4,94.81 SACI de HÂRTIE NATRON CELULIZA din 3 şi 4 foi impregnaţi sau simpli, livrează imediat c­n depozitul fabricei întreprinderile „ ISAROK­ D. CAŞOLTEANU Cal. Victoriei 29 Tel.: 5.67.94; 5.40.44 109 VATRA BORNEI S.A.R. de ASIGURĂRI caută pentru conducerea secţiei sale de ASIGURĂRI CONTRA ACCIDENTELOR UN SPECIALIST arian, capabil, cu experienţă şi care să fie obişnuit a lucra independent. Postul este bine plătit. Oferte — a căror discreţie este asigurata — te pot adresa Direcţiune« Generali«, Bucureşti, Brătianu 22, sub: „Specialist în Asigurări contra accidentelor" 103 Reprezentau­toceli pentru Transilvania, Basarabia şi Bucovina şi voia­jori pe regiuni, introduşi la parfumerii, drognerii, farmacii şi magazine de toiorvlai®, dispunând de mic capital, caută firmă importantă. Oferte scrise transmite „POMICOM" S. A. R. Pasagiul Comedia 6, sub „Reprezentanţi Locali". Căutăm spre închiriere pentru birourile unei mari Societăţi, imediat sau dela 25 Aprilie 1945, imobil central confort modern, 15­—20 camere spaţioase şi luminoase. Oferte la ziar sub 4­3 F 6365 9-*-■*•*- «•-*•*-* Teatrul SAVOY Comp. CĂRĂBUŞ rm. Azi MATINEU ora VA si SEARA ora VA TRIuMFALA revista AVANTI TANASE 2 Mie şi 31 tablouri de ST. CRISTOBULO şi VASILACHE cu TANASE şi întreg ansamblul de vistă casma tcaticutul tal. 3,1 3,03 Executăm orice comenzi convenabil VIILE AL. DUILIU ZAMFIRESCU Calea Griviţei 47 VINURI DE ODOBEŞTI en-gros şi în detaliu ALB SUPERIOR Lei 100 litrul Telefon 4.42.21 strada Matei Millo Nr. 2 Expoziţia renumitelor radio­­aparate 1943 : Strălucita se­rie PHILIPS (cuprinzând modelul cu cinci extensiuni pe scurte) STASSFURT, MENDE, EUMIG, HORNY­­­PHON, MEDIATOR, ZERDIK. Anumite uşurințe de plată. Schimburi. PATEFOANE E­­IECTRICE. 16 *..*-«■♦* ^» **♦ a+.aaaa-t*-.. B OBITA In regia d-lui Sică Alexandrescu •. TtMICĂ fi VASIilU rmtc 9 Sthrta T»n «Hreson­, Air - Fo no, Victoria m J Mifcrtescu, Rsffonia Paw», Mircea A­xente, j E Coca Enescu, fllvia Pancu ■ fi IONEL TARANU Producţie proprie Plăci izolatoare VINDE orice cantităţi în condiţiuni avantajoase IZOLTECHNICA Strada Hatmanul Arbore, 8 ( prin Dorobanţi) FACLA singura boiangerie care in ana « ■ cur^u pe zile vopseşte Str. Elena Pherechide Nr. 11 (prin R­om­ană -Tunari) Tramvai: 5, 9 17, 16 ■M-1-­­ 1-8 Vând convensbil compresor cu spritzaparat. Amatori lase adresa la ,,PU­­BLICOM“, S. A. R., Pasagiu 1 Comedia 6, sub „Compresor“. 101 + ++++1-4-44-6.♦ Specialist în fabricarea săpunului de rufe şi toaletă cu practică 25 ani, dau reţete şi consul­taţii privind branşa, cons­­truesc maşini pentru săpun de toaletă garantând buna şi durabila funcţionare. Oferte la ziar sub 2­­3. 32 w& ** Dir. C. TANASE C. TANASE 106

Next