Universul - Provincie, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)
1943-02-01 / nr. 30
Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXtcMPIAR ut s cer 9*m ROftală plătită la numerar conform aprobării Dir. 01* 9. 9. 9. UI. MM/WI | CELE DIN URMA $TIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFO REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 Hr* 30 Luni 1 Februarie 1943 8 Pagini STELIAN POPESCU HIMIG FĂRĂ MUNCĂ In şedinţa de joi seară a Academiei de agricultură, d. prof. I. C. Teodorescu de la Institutul de cercetări agronomice, într’o documentată conferinţă despre origina culturii viei in regiunile carpatice, a arătat cât de veche este la noi această importantă ramură a bogăţiei naţionale, pe care cele mai multe ţâri europene au cunoscut-o mult om târziu ca noi. Dar tradiţia care se menţine şi astăzi în multe regiuni de podgorii din ţară, realizările şi progresele din domeniul viticol nu ne opresc să constatăm că în alte ţări propăşirea este şi mai accentuată şi rezultatele practice mai îmbucurătoare decât la noi. In afară de argumentul, controlat, istoriceşte, că neîncetatele frământări pricinuite încă din timpul năvălirii barbarilor, li-au dat locuitorilor Daciei răgazul necesar de a-şi cultiva în neîntreruptă continuitate ogoarele, vine şi constatarea mai nouă că la noi oamenii cer culturii pământului o rentabilitate imediată, fără aşteptarea anilor cum ar fi în pomicultură şi în viticultură. Este o mentalitate răspândită în foarte multe domenii, îndeosebi în ultimele două decenii, de a socoti câştigul uşor dar imediat, preferabil muncii durabile, socotită cu anii, chiar dacă rezultatele acesteia ar fi mult mai mari şi mai sigure. In comerţ ori în industrie, în construcţii ori în agricultură, în locul tradiţiei de continuitate moştenită dela o generaţie la alta, s’a furişat concepţia mai modernă şi mai comodă, a câştigului „pe picior“, adică dela o zi la alta, fără sforţări prea mari, fără griji şi fără bătae de cap. In contra acestei concepţii care nu e numai la noi împământenită, academicianul francez Chaumeix găseşte leacul în «fătul imperativ: Iubeşte-ţi meseria! Calitatea lucrului în sine depinde de această dragoste faţă de meseria pe care ţi-ai ales-o, cu atât mai mult faţă de aceea pe care de generaţii o are aceiaşi familie care moşteneşte tradiţia ei. ,,Activitatea, propăşirea, puterea unei naţiuni — scrie Chaumeix — este fonnată din toate meseriile cari, deosebite unele de altele, sunt unite totuşi între ele, pentru că la un loc formează binele comun". Perseverarea în toate domeniile muncii constructive, continuitatea pe firul tradiţiei, au creiat marile succese materiale şi morale, dacă ţinem socoteala de faptul că nimic nu se face fără muncă atentă, zilnică, permanentă, înoită cu toate acele binefaceri ale progresului pe care mintea omenească le pune la îndemâna semenilor. Fiecare trebue ca dându-şi seama de rostul lui în colectivitatea naţională, să contribue cu munca şi priceperea lui la acel „bine comun” care nu poate să dureze şi să reziste dacă toţi vor voi să câştige repede, uşor şi fără osteneală. Intr’o imagine de fabulă Fénelon arată pe un tânăr prinţ care sta minunându-se în faţa unui stup de albine. El vedea că totul este în mişcare, dar privind mai atent constată că totul se îndeplinea cu ordine, cu grije, fiecare albină făcând ceea ce trebue cu exactitate şi fără murmur. Şi cum prinţul se minuna de această disciplină a muncii, o albină i-a vorbit — în imaginaţie albinele vorbesc... cu prinţii — spunându-i că muncitoarele îşi fac datoria lor, dar că şi el trebue să şi-o facă pe a lui, datorie grea care constă în a îndepărta relele şi neajunsurile, în a protegui pe cei slabi, în a conduce cu calm, prevedere şi cuminţenie. Fénelon ne învaţă cum fiecare îşi are rostul și destinul său în câmpul muncii; totul e ca munca albinelor să n’o irosească cei cari nu fac nimic în stup. Prelungirea termenului de preschimbare a monetelor metalice de 5,10 şi 20 lei Ministerul finanţelor a prelungit termenul de preschimbare a monetelor metalice de 5, 10 şi 20 lei fabricate din metal galben după cum urmează: 1. Monetele de 10 şi 20 lei au putere circulatorie până la 30 Aprilie 1943. După această dată și până la 30 Iunie 1943 se vor primi în plata impozitelor cuvenite Statului. 2. Monetele de 5 lei au putere circulatorie până la 31 Mai 1943. După a '''astă dată și până la 30 Iunie 1943 se vor primi în plata impozitelor datorate Statului. Mari incendii in plantaţiile de cauciuc din Brazilia Geneva, 29 (Rador). Corespondentul agenţiei DNR transmite : Ziarul „Time“ anunţă din Brazilia că în plantaţiile sălbatece de cauciuc au izbucnit incendii mari, care cuprind aproape tot malul Amazonului. Mii de hectare din pădurile de cauciuc au fost mistuite până acum de flăcări. Zece ani de guvernare naţional-socialistă Un bilanţ al operei înfăptuită de regimul de sub conducerea Fuehrerului Adolf Hitler In dimineaţa zilei de 30 ianuarie 1933, preşedintele Hindenburg invita la Palatul său pe Adolf Hitler pentru a-i încredinţa conducerea Germaniei. La sfârşitul audienţei, Germania a aflat că Adolf Hitler a fost numit Cancelar şi că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Criza internă, care dura de câtva timp şi care începuse sa se agraveze Prin intensificarea agitaţiilor comuniste, lua astfel sfârşit prin promovarea partidului naţionalsocialist şi chemarea lui la guvernarea ţării. In aceiaşi dimineaţă de 30 ianuarie 1933 primul guvern naţional socialist a fost astfel constituit: Cancelar Adolf Hitler, vicecancelar şi comisar al Reichului pentru Prusia, von Papen , ministru de externe, von Neurath; ministru de interne, dr. Frick; ministru de finanţe, contele Schwerin Crossig; ministrul Reichswerului, generalul de divizie cavaler de Blumberg; ministrul economiei naţionale, aprovizionărei şi agriculturei, consilierul dr. Hilgenberg ; ministrul muncii, d. Franz Seldte, şeful Căştilor de oţel , ministrul poştei şi al comunicaţiilor, cavalerul Eitz de Rubenach , ministru fără portofoliu, comisar al aviaţiei şi girant al ministerului de interne prusian, preşedintele de atunci al Reichstagului, d. Goering şi d. Gercke, comisar pentru procurarea de lucru. Era aproape cert de la începutul constituirii noului guvern că el nu va putea lucra cu parlamentul existent şi de aceea, la cererea Cancelarului Hitler, preşedintele Hindenburg a semnat decretul de dizolvare a Reichstagului şi poporul german a fost chhemat să-şi exprime prin vot hotărîrea lui. Primul manifest-program al guvernului naţional-socialist publicat odată cu anunţarea dizolvărei Reichstagului conţinea următoarele principii: . 1) Restabilirea unitatei spirituale a poporului sub semnul creştinismului ca bază morală şi a familiei, ca bază a poporului şi a statului. 2) Reorganizarea economiei prin două mari planuri de perioade de câte 4 ani. 31 Obligativitatea muncii şi o politică de colonizări. 4) In politica externă suprema misiune va fi asigurarea pentru poporul german a drepturilor lui la viaţă şi redobândirea libertăţei sale şi reintrarea Germaniei în rândul celorlalte naţiuni ca „un stat de valoare şi de drepturi egale“. 5) Necesitatea limitării înarmărilor în toate ţările, care ar înlătura astfel şi pentru Germania necesitatea de a se înarma. 6) Lupta pentru înlăturarea primejdiei descompunerii comuniste, pentru ca astfel Germania să poată ajunge la refacerea ei politică şi economică şi să poată face faţă obligaţiilor sale faţă de alte popoare. La primul consiliu de miniştri,Continuare in pag. 2-a) FUEHRERUL ADOLF HITLER La Cancelariatul Reichului, în ziua de 30 Ianuarie 1933, după preluarea puterii. Dela stânga: dr. Frick, Kerri, dr. Goebbels, Fuehrerul, Hermann Goering, Darre, Himmler a——— n—ME——»a,Qj—w—wwantn— SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Scurtarea frontului oriental german. — Luptele de la Voronej, dintre Donul mijlociu şi Doneţ, din regiunea Marnei şi Cancaza de vest de R. SEIŞANU între Donul mijlociu şî Caucazra occidentală, trupele germane, române şi celelalte formaţiuni aliate continuă mişcările lor în vederea scurtării şi alinierii frontului în anumite sectoare, — mişcări ce se execută conform planului şi chiar în cursul luptelor de apărare. După cum s’a anunţat, la aripa stângă, frontul german ce trecea pe la est de Donul mijlociu, prin zona capului de pod de la Voronej, a fost strămutat spre vest de acest fluviu ; apoi, la răsărit de Donul inferior el a fost strămutat de Pe râul Sal mai jos în regiunea Mannei ; iar la aripa dreaptă, frontul ce se întindea la sectorul Terekului din Cancadia orientală a fost și el strămutat pe linia fluviului Kuban. Prin aceste scurtări ale frontului, germanii pot să-şi asigure un dispozitiv defensiv solid articulat, care să permită acţiuni ofensive locale şi să prezinte o protecţie spaţiilor vitale şi poziţiilor principale de interes strategic. In partea centrală a frontului de sud germanii au organizat o linie de baraj de-alungul Doneţului. In cursul zilei de Vineri s’au desfăşurat următoarele operaţiuni pe ansamblul frontului oriental: In sectorul dela sudul lacului Ladoga, unde inamicul n’a putut menţine şi dezvolta capul de pod de lângă Schlusselburg, atacurile forţelor sovietice s’au limitat numai în zona unei divizii germane fără nici un rezultat. Intre lacul Ilmen şi Voronej nu s’au înregistrat operaţiuni însemnate. Dacă trecem în raza ofensivei sovietice, bătălia dela Voronej continuă cu violenţă şi cu rezultate variabile din cauza cadenţei atacurilor şi contra-atacurilor. Teatrul acestei bătălii s’a întins atât în regiunea dela vest de Voronej, cât şi în aceea dela nord-vest. La Stalingrad grupul de forţe german şi român, încercuit, opune încă o rezistenţă îndârjită împotriva unor forţe copleşitoare inamice, cu toate mijloacele lor reduse de apărare şi de alimentar. Vineri atacurile inamicului s’au dat cu formaţiuni nice de infanterie şi tancuri în partea desud a Stalingradului cu pierderi grele de ambele părţi. Intre Donul minociu şi Doneţ au intervenit în luptă rezervele germane, aduse de curând în acest sector importamt, care au respins şi aruncat spre est trupele sovietice. In stepa dntre râul Manei şi Cuban formaţiuni inamice compuse din elemente de infanterie, blindate şi cavalerie, au atacat forţele germane, dar contra-atacate ele au fost respinse înapoi. In cursul acestor lupte unităţi de infanterie şi blindate, precum şi o divizie de cavalerie de gardă au fost împrăştiate. In sectorul de vest din Caucazia trupele germane şi române susţin lupte de apărare; toate încercările ce le-au făcut forțele sovietice de a străpunge (Continuare in pag. 2-a) Caucazia de Veft DECRETUL PENTRU ASIGURAREA APĂRĂRII REICHULUI Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 29. — Poporul german stă sub impresia decretului dat de gauleiterul Saucker, împuternicitul general al Fuehrerului pentru reglementarea muncii, prin care se înregistrează şi se cheamă la muncă toţi bărbaţii între 16 şi 65 de ani şi toate femeile între 17 şi 45 de ani. In ce priveşte bărbaţii, situaţia lor se schimbă puţin, deoarece prestau şi aşa într’un mod oarecare, o anumită muncă. Pentru femei este, în schimb, o măsură practică, de care sunt totuşi scutite unele din ele, cum ar fi viitoarele mame, mamele cu un copil sub 6 ani şi acelea cu doi copii sub 14 ani. Afară de aceasta femeile îşi pot exprima dorinţa în ce priveşte modul de ocupaţie, urmând să fie satisfăcute în măsura posibilităţii. Cu toate acestea, foarte multe femei vor trebui să satisfacă acest decret, în special cele tinere. Măsura a fost însă necesară, din cauza marelui număr al acelora cari trebue să facă serviciul pe front, căci trebue să avem în vedere că Sovietele au o populaţie de două ori mai mare ca a Reichului, permiţându-şi să facă, din cauza aceasta atâta risipă de material omenesc. Spre a contrabalansa această situaţie, Germania face economie de material omenesc în limita posibilităţilor, însă unde a fost necesar, materialul omenesc a trebuit să fie pus la contribuţie, atât pe front cât şi în interiorul ţării In genere, se crede că mai multe milioane de persoane intră cu acest prilej în mod efectiv în serviciul patriei. * Situaţia de pe front nu s'a schimbat in mod hotărâtor în ultimele zile. Totuşi luptele urmează cu cea mai mare îndârjire. La Stalingrad, trupele germane continuă rezistenţa lor eroică şi ţin pe loc armatele sovietice. Bolşevicii au repetat încercările de străpungerea frontului german la vest şi nord-vest de Voronej. Până acum, aceasta nu le-a reuşit însă nicăeri. Pe frontul Donului, contraatacurile germane au zădărnicit atacurile sovietice, iar între Doneţ şi Donul mijlociu au început contraacţiuni germane, care au aruncat pe sovietici înapoi spre răsărit. In general, se anunță o stabilizare a frontului german. Producţia de armament şi muniţii a Germaniei a Berlin, 29 (Rador). — După remiterea distincţiilor întreprinderilor modele , solemnitate care a avut loc la Camera de muncă a Reichului, cu prilejul aniversării a 10 ani de la venirea la putere a partidului naţional-socialist — ministrul Reichului pentru muniţii şi armament, Speer, a ţinut o cuvântare, în care a spus printre altele: In mesajul său de Anul Nou, Fuehrerul a declarat că a trebuit sa ceară industriei de război o mărire excepţională a potenţialului său. Datorită lucrătorilor noştri, ineViul 2142 diai avut posibilitatea să mărim simţitor producţia. In numeroase domenii, producţia din ultimele luni ale anului 1942 a întrecut de 10 şi chiar de 20 de ori productia din lunile corespunzătoare ale anului 1941, astfel că producţia din Decembrie trecut a ajuns la un nivel neatins încă în istoria Germaniei. Dar arcul trecut — a continuat sporit considerabil ministrul — au fost, făcute numeroase ■inovaţiuni, au fost luate alte măsuri şi au fost puse în lucru alte maşini, pentru ca armamentul produs în 1942 să poată fi livrat într’o cantitate şi mai mare. Este necesar însă ca toată populaţia să ajute producţia de armament. Desigur că acest fapt va aduce poporului german jertfe noi, dar ele vor fi făcute, căci asigură victoria. După aceea a vorbit d. dr. Ley, care a declarat printre altele că în ultimele zile fiecare german şi-a dat seama că lupta se duce n„ „î/it-r, cA no mnnrtp Parola r- Viiv.j,\JU y 1/ ------. - • noastră — a continuat el — trebuie să fie: ,.Scirtă, cere devi rm tot ce vrei, căci știm lj vom putea să trecem prin orice". Această lv~tâ — a încheeat d Lcy—este în esenţă o luptă pentru credințe, dar nu intr’o putere mistică, ci intr'o credință în puterile naturale şi in dreptul firesc. întoarcerea din misiune a unei vedete române la o bază românească. (S. M. P.) Vineri d. a. s-a făcut inaugurarea sediului Asociaţiei Româno-Germane, în prezenţa d-lui prof. Mihai Antonescu, preşedinte adinterim al consiliului de miniştri şi a d-lui Manfred von Killinger, ministrul Germaniei la Bucureşti. Cu acest prilej de prim-ministru a rostit următoarea cuvântare : Domnilor Miniştri, Domnilor Membri, Sunt mulţumit că putem da azi Asociaţiei Germano-Rommâne căminul in care membrii săi îşi vor putea întâlni gândurile. In viaţa oamenilor, ca şi în viaţa popoarelor, pentru a dura o legătură statornică, trebue întâi să te cunoşti, trebue apoi să te respecţi şi trebue în sfârşit să te înţelegi. Acest cămin deschis membrilor Asociaţiei Germano-Române, va prilejui cunoaşterea, respectul şi înţelegerea. Deschidem această casă azi, în pragul unei mari sărbători a Poporului German. Mâine, Naţiunea Germană cinsteşte împlinirea a zece ani de când Fuehrerul Adolf Hitler, şi Partidul Naţional Socialist au luat conducerea Marei Germanii. Evocarea a zece ani de gând şi de faptă germanică însemnează depanarea unei adevărate istorii. Pentru că, în acest popas de zece ani, Fuehrerul Adolf Hitler şi Naţional-Socialismul au izbutit să facă pentru Poporul German ceiace veacurile nu izbutiseră să-i aducă. Niciodată istoria germană n’a fost străbătută într’un popas atât de scurt de un fior atât de puternic, însufleţită de o credinţă atât de fanatică, exaltată într’o luptă atât de neobişnuită. Niciodată Marea Naţiune Germanică n’a închinat unui om şi unei credinţe atâta unitate şi atâta putere ca în aceşti zece ani dăruiţi cu fanatism lui Adolf Hitler şi crezului naţional-socialist german. Este nefolositor şi lipsit de măsură ca să încerci o evocare a acestor împliniri. O NOUA AŞEZARE A STATULUI GERMAN Aparţine mai curând neînţelesului şi în orice caz neobişnuitului, misterul cu care un om singur — fără familie, fără clasă, fără sprijin, sărac şi contestat — a izbutit totuşi să se ridice din valurile anonime ale veacurilor de aşteptare germanică, pentru că să poată, intr’o sclipire de fulger, să ilumineze Naţiunea Germanică, de o singură credinţă, să deslănţuie o renaştere socială şi o nouă aşezare a Statului; şi, trecând peste dogme, călcând în picioare aşezări străvechi, tradiţe şi legende, învrăjbindu-se cu puteri văzute şi nevăzute, să poată totuşi uni sub o singură conducere pe Germanii de pretutindeni, să le dea o organizare unitară, o disciplină de muncă, un fanatism de împliniri naţionale, aşezări sociale noui şi o armată cum niciodată n’a cunoscut istoria germanică. Duşman sau prieten, nu poţi să (Continuare in pag. 3-a) CU PRILEJUL ANIVERSĂRII NAŢIONAL-SOCIALISM SILU! Inaugurarea sediului Asociaţiei româno-germane Cuvântarea d-lui prof. Mihai Antonescu, vice-preşedinte al consiliului de miniştri D. prof. Mihai Antonescu rostindu-și discursul înainte spre maiorescu Din toată inima preţuiesc, domnule Pisanu, lupta pentru păstrarea limbii româneşti. Cred că nu e niciun om cult, care să nu fi urmărit cu adânc interes cele scrise în cronica „Universului“, şi ar fi de real folos pentru noi toţi, să aduni în chip de carte tot ce-ai tipărit în privinţa asta. Cine nu greşeşte, când am învăţat în copilărie, cum am învăţat... Pentru orice om cu judecată, e o binefacere să-i atragă cineva luarea aminte asupra lunecărilor condeiului. Pecingina neologismului s’a întins şi asupra satelor. Duminica Poporului a publicat ani de zile, scrisori trimise de săteni (zăpăciţi de gazete, şcoli şi primării), din care nu se putea înţelege nimic, nimic, nimic. Mai ales scrisorile de dragoste erau balamuc curat. Dela oraşe s’a întins la sate nu numai oftica şi sifilisul, dar şi neologismul. Aş fi urmat aşadar bucuros îndemnul de a scrie câteva rânduri pentru ciclul „înapoi spre Maiorescu“, dar în ceasurile grele prin care trecem sunt atâtea şi atâtea la rând, în legătură cu grija cea mare a tuturor, încât mi-a lipsit şi timpul, şi liniştea sufletească, spre a putea scrie ceva potrivit cu însemnătatea onorei lui Titu Maiorescu. Când voiu fi mai liber, voiu încerca. Până atunci, o singură observare. Am impresia că e la mijloc şi oarecare neînţelegere. Unii cred că ar fi vorba în articolele din „Universul“ numai de neologisme. Cu toate că boala asta e grea, calea spre lecuire se poate găsi. După câte ştiu, însuşi întemeietorul criticei la noi a întrebuinţat atât în scris, cât şi pe catedră, o sumă de cuvinte nouă. Altminteri, cum ar fi putut face curs de istoria filosofiei, folosindu-se numai de limba „Amintirilor“ lui Creangă ! Prin urmare, împotriva neologismelor necesare nu poate fi nimeni. Dar trebue mult, mult bun simţ, ca să ştii cum să alegi şi ce să alegi. Şi ar fi nu numai păcat, dar şi o pângărire să laşi pe orice nimenea să calce hotarele limbii, avuţia cea mai de seamă a unui neam. Eu, unul, mă bucur că „Universul” şi „Gazeta Transilvaniei" fac strajă împrejurul scrisului românesc. Dar nu e vorba numai de limbă. Unii adversari parcă ar voi să pună în discuţie şi toată activitatea critică a lui Maiorescu. Osteneala lor e de prisos. De gustul estetic şi de măsura judecăţilor sale literare, nu se mai îndoeşte azi nici un român cult. Aiurea stă, cred, miezul procesului în zilele noastre, în latura etică. Maiorescu a fost cel dintâi şi cel mai mare educator al neamului în epoca renaşterii noastre. Holul acesta etnopedagogic nu este încă destul de înţeles de urmaşi. De aceea, ar trebui să fie deplin lămurit, fiindcă se apropia sorocul cel mare. Nu la sfârşitul războiului, ci la începutul păcii se va hotărî odată pentru totdeauna soarta neamului legat de Carpăţi şi de Dunăre. Vrând-nevrând, după ce vom scăpa de războiu, va trebui să intrăm un alt regim de muncă şi să dăm altă orientare poporu de S. MEHEDINŢI Profesor universitar lui nostru, începând cu tineretul. Opera cea mare a lui Maiorescu va trebui deci să fie continuată in spiritul lui şi cu tot simţul lui de răspundere. România de mâine va fi aşa, cum va fi îndrumată creşterea tineretului. — „Celor isprăviţi nu le mai poţi ajuta...“, spune undeva Goethe. Numai cei care cresc pot începe altă viaţă şi pot fie recunoscători. (Ein Werdender wird immer dankbar sein). De aceea, îmi pare rău că n'ai pornit seria articolelor, întrebând mai întâi câţiva tineri cu evlavie pentru limba românească şi cu dreaptă preţuire a valorilor culturii noastre, iar pe oamenii cărunţi, să-i fi chemat tocmai la urmă, ca martori fără părtinire. Insă timpul nu-i pierdut ; „n’au intrat zilele ’n sac“, cum se zice la ţară. — Aşadar, dând uitării tot ce-a fost până azi nationalismus la trans in politică, tot ce-a fost ţigănie în gazetărie, estetism de poză în critica literară şi parigorie în pedagogie, să urmăm nu cu vorba, ci fapta, disciplina morală a lui „ Maiorescu, cel închinat interesului obştesc şi de aceea cel mai desinteresat şi mai senin dintre oamenii noştri de stat. Ţinând seamă că, sub ochii generaţiei de azi, se hotărăşte pentru totdeauna soarta neamului românesc, să pornim măcar acuma, cu tineret cu tot, nu „înapoi“, ci înainte spre Maiorescu. Acesta va fi titlul articolului meu, când va fi și dacă va fi să fie. Cu cele mai bun© urări de 1»« bandă.