Universul - Provincie, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)
1943-02-01 / nr. 30
UNIVERSUL 2 CALENDAR DUMINICA 31 IANUARIE 1943 Ortodox : Sf. Ior. Chilii și loan. Catolic: Marcela și Bublic. Protestant: Valerie, Edulf. Zile trecute 30. Zile râmase 335. Răsăritul soarelui 7.22. Apusul soarelui 17.5. Răsărit: 2h. 4*m.; Apus: 12h. Hm. RADIO DUMINICA, 31 IANUARIE 1943 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiuni; Radio jurnal; Concert de dimineaţă. 8.50: ORA COPIILOR 9.30: ORA RELIGIOASA: Transmisiune de la Sfânta Patriarhie. 11.15: Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonica, dirijată de Ionel Perlea. In pauză: Prezentarea concertului de Em. Ciomac; Bruckner: Simfonia III. , 13.00: Radio jurnal (informativ, affricol şi cultural). 13.10: Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra V. Predescu, voce Claudiu Moldovanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: ORA MUNCA ŞI LUMINĂ. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii. „Petreceri cu Nicolae Filimon“, prezentare muzicală de Horia Furtună. 18.50: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 19.30 : Gică Petrescu-voce, acomp. la pian de Eugen Teger. 20.00: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.20: Muzică variată (discuri). 20.45: Cronica războiului de Romulus Seișanu. 21.00: Concertul orchestrei Radio, dirijat de Ion Hartulary-Darclée. 22.00: Radio Jurnal. Sport. 22.25: Continuarea concertului orchestrei Radio, dir. de Ion Hartulary- Darclée. 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA 2800 metri 9.30: Transmisiunea serviciului religios de la Sf. Mitropolie. 11.30: Cronica vieţii religioase — Preot Nicolae Oniceanu, de la biserica Sf. Pantelimon. — Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonicei „Moldova“. 13.00: Deschiderea emisiunii 13.30: Radio jurnal (I). 13.45: Jazzul Rudolf Wagner. 14.40: Sfaturi medicale. 14.50: Muzică hawaiană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Instrumente uşoare (discuri). 19.00: Cronica faptelor săptămânii. 19.15: Cântă George Boulanger (discuri). 19.45: Muzică vocală (discuri). 20.00: ORA ITALIANĂ. 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: Orchestra de mandoline „Valencia“ dirijată de d. Ionel Fazla. 21.45 : Muzică uşoară şi de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 92S0 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. _________________ 22.20: Emisiune In Umba Italiană: Muzici. 32.40: Emisiune in Umba franceză. 22.50—23.00; Emisiune In Umba engleză. LUNI, 1 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 1175 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 023 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.01 . ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii . Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.30: Concert de masă (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Fr. Botez, voce Petre Gusti. 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială în limba rusă. 17.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Orchestra Soc. Rom. de Editură, voce Nicu Stoenescu şi Dorina Drăghici 18.45: Cronica vieţii studenţeşti. 19.00 : N. Buicliu: Quartet de coarde în sol minor, executat de M. Capeleanu vioară, I. R. Miruţ, vioara II, Al.i Radulescu, violă şi liuliu Boniş, violoncel. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.10 : Concert de masă (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Eroi ai ştiinţei“ St. Nicolau: Pasteur. 21.00 : Muzică medievală (discuri). 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.25 : Selecţiuni din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (discuri). 23.15 : Muzică variată uşoară (disc.). 24.00 : închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei. Cântăreţi italieni (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : D. Gică Potcovaru, solo de ţambal. 14.15 : Muzică uşoară (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Concert de marşuri române şi germane (discuri). 19.00 : DIN TRECUTUL NOSTRU. D. prof. univ. Radu Vulpe: Moldova în epoca romană. 19.15 : Muzică variată pentru masă (discuri). 20.00 : CONFERINŢA — Prof. C. Popp: Plante medicinale în antichitate (II). 20.15 : Muzică instrumentală (disc.). 20.35 : Orchestra de salon (discuri). 21.00 : Radio-jurnal (ii). 21.15 : SEARA DE OPERA — Actele limi hi din „Tannhäuser“ de Wagner. 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURT* 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal In limba italiană : Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune in limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune în limba engleză. ______________________________ 4~f + 'J * v~r~i INSTALATIUNI FRIGORSFERE FABRIC ! DE GHIAȚĂ -PROECTEAZA —TRANSFORMĂ -MĂ R E Ș T E, tutn.izâh,d masinile ntusau in tcwtuzne sowie difi J)Ci-h,tfH'U£C,Cl- REPPBZEh/TANfA UZÍNELOR:-THOMAS THS.SABROE Ä Co.Afl J Japattsti-stc.X&incl 44._____________________________ it+ * * r-e *♦♦♦4 Bogat asortiment 9 Preţuri eftine MONOPOL S. A. HARTA MODA Bucureşti Str. Şelari 26 P. S. Se expediază şi în provincie contra cost anticipat de 8000 lei in sus. 5006 H Tânăr creştin titrat, prezentabil având întinse relaţii, nemobilizabil, cunoscând perfect limbile germană şi franceză, doreşte bun post sau asociaţie. Oferte ziarul „Universul" 50 F. 15 DACTILOGRAFA cu practică, referinţe ariană angajează TRANSMETAL Calomfirescu IO. 2500 GLUCOZA OSXTRINA AMIDON de vânzare „DECOFER" Calea Rahovei 11 Societate Anonimă cumpăr fără activ pasiv. Telefonaţi 5.60.16 102 4444« * *v ♦-*> ♦ 4» ♦ 4 ! L AZI de orice fel, cantităţi mari, furnizăm prompt, Teliu, S-dul Eîisabeta 3, Telefon S.S1.S7. 481 Publicaţiune Batalionul de Gardă al Conduitorului Statului, aduce la cunoşnta tuturor măcelarilor din Garizoana Bucureşti şi împrejurimi, în ziua de 6 Februarie 1943, de licitaţie publică, în cazarma in Şoseaua Bonaparte Nr. 5, pen■u aprovizionarea cu carne pentru cupă, pe timpul dela 20 Februae la 1 Octombrie a. c. Doritorii, se vor prezenta cu parte şi garanţia de 50, în ziua de Februarie a. c orele 10. Detaliile asupra calităţei şi cantăţei ce au de furnizat, li se vor duce la cunoştinţă la prezentare. Comandantul Rat. de Gardă al Conducătorului Statului Lt.-Colonel Victor Popescu 27 RADIO noi, germane, cu preţuri originale de fabrică. Super 4 lămpi, toate posturile ziua, numai 13.000. Schimb de aparate. Aparate la baterie. Inel, bateriile, de la 10.500 lei. Reparații garantate execută inginer diplomat specialist. „SASsECO“ Academiei 6, etaj L Tel. 5.71.01 64 ♦ V-64 * „L©RY4S „Lory“-i o vopsea frumoasă ..Lory“ este în orice casă Gospodina „Lory“ vrea Numai spală fără EA. Albăstreala de rufe „Lory“ Produs German, o găsiţi la ŞTEFANESCUI, Rozelor 14. Anianţ Casa de Credit a Clerului — Maria Rosetti 65 — angajează funcţionari cu scriere frumoasă şi cunoştinţe de contabilitate. 17 Caut agenţi DE PIAJA introduşi în coloniale Adresaţi Izvor 36, etaj H. Apart. 2. 324~4~14-44-4 4“**4*»4 4+++♦♦♦♦« FII! ATENŢI! La cumpărături Vă puteţi convinge de calitatea ştofelor şi pânzeturilor, cu o cheltuială minimă, adresându-vă la: ANALCOH Laborator de analize chimice, TEXTILE şi industriale Str. Brezoianu 27 UZINELE COMUNALE CRAIOVA REGIE PUBLICA COMERCIALA Publicaţiune Se aduce la cunoştiinţa publică că în ziua de 15 Februarie 1943, orele 10 a. m , se va ţine o licitaţie publică în birourile Uzinelor comunale Craiova, Regie Publică Comercială, str. Unirii nr. 24 pentru aprovizionarea Regiei cu următorii carburanţi şi uleiuri: 1. 2.000.000 kg. motorină. 2 . 35.000 kg. ulei. 3. 110.000 kg. benzină uşoară. 4. 1.500 kg. petrol. 5. 550 kg. vaselină . 100 kg. acid, pentru automobile. Concurenţii vor prezenta la licitaţie oferte închise şi sigilate precum şi garanţie de 5% din valoarea furniturii oferită în numerar sau efecte de Stat etc., sau garantate de Stat la valoarea nominală sau printr’un cel al Băncii Naţionale. Garanţia definitivă este de 10% din valoarea furniturii şi se va depune în termen de 10 zile de la adjudecarea definitivă la Casieria Regiei. Cartele de sarcini cu toate condiţiunile de detalii se pot vedea în fiecare zi de lucru la birourile Regiei, în timpul orelor de serviciu. Odată cu ofertele se vor prezenta şi buletinele de analiză a motorinei şi uleiului. Benzina va satisface condiţiile O. R. N. Uzinele Comunale Craiova Regie Publică Comercială Nr. 478/26 Ianuarie 1943. 6367. SĂPUN, PENSULA APĂ, LAMA SAU BRICI Bărbieritul devine o plăcere CU APARATUL ELECTRIC de RAS „VICO“ Depozitari: „OR VIN“, Bucureşti I Str. Smârdan 43, Etaj. Expediţii contra ramburs în toată ţara. Lsa 3.500 Bus. 476 rvttt4 444444444f4-4+4>+>*ANUNŢ Familia Ilie Manolachi din Comuna Vutcani Sul. Fălciu, anunţă dispariţia pe ziua de 16 Decembrie 1942 a fiului lor Manolachi Constantin pe distanţa Frecăţei- Galaţi, îmbrăcat civil. Cine cunoaşte ceva despre dispariţia sa fie prin accident, arestare sau alte împrejurări este rugat să comunice pe adresa de mai sus. ILIE C. MANOLACHE Comuna Vutcani Jud. Fălciu Administraţia Publică Autonomă a Fabricei Materiei Protecţie a Armatei Aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 8 Februarie 1943, orele 10 a. m., ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru achiziţionarea: — 1200 (una mie două sute) metri ofoară cânepă de diam. 5 mm. — 3000 (trei mic) metri frânghie de cânepă de 13 mm, diam. — 1850 (una mie opt sute cincizeci) metri chingă de 35 mm. Licitaţia va avea loc la sediul fabricei din Bucureşti str. Câmpul Moşilor nr. 19 şi se va ţine conform art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. Odată cu oferta concurenţii vor depune garanţia de 5% din valoarea materialului, numai în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Caietele de sarcini se pot vedea la fabrică în zilele de lucru între orele 12—14 a. m. Adjudecatarii vor plăti costul acestei înserări in Monitorul Oficial şi ziare. Nr. 19336 din 29 Ianuarie 1943 “ 6380 117 Cu nemărginită durere soţia şi copiii aduc la cunoştinţă că in ziua de Duminică 31 Ianuarie 1943 se va face requiemul de un an şi punerea pietrei funerare la mormântul defunctului David Iîross (Bârlad) la cimitirul din Şos. Giurgiului Grupa 408 U. I. rândul 4, mormântul 28. 8 Se împlinesc 30 zile amare, de când suntem lipsiţi de prezenţa şi dragostea scumpului şi neuitatului nostru papa. /-Cu sufletele pustiite de aceiaşi chinuitoare suferinţă: Bettina soţie, Ing. Alessandro-Goldstein-Bolocan cu Emma (Milano) Rica şi Dr. Jean Segal, Dr. Puiu G. Bolocan, copii, Lia, Enia, Draga, Andrea şi Marco, nepoţei scumpi, Dotty Neuman şi Lorica Abeles, surori, anunţă că pentru odihna sufletului adorat, al lui LUDWIG L. GOLDSTEIN-BOLOCAN BACĂU un Requiem va avea loc Duminică 31 Ianuarie a. c. ora 12 la Cimitirul Filantropia grupa 21 rândul 2 sp. mormântul 32. Totodată mulţumim tuturor, care prin prezenţa lor sau prin scris, au luat parte la imensa, nesfârşite noastră durere. Dumnezeu să-l aibă în paza Lui, fie-i ţărâna uşoară. 38 Cu aceiaşi mare durere anunţ împlinirea a 4 ani de la moartea neuitatului meu soţ Mauriciu Viniea şi rog rudele şi prietenii a lua parte la requiemul ce se va oficia la mormântul său din Cimitirul Filantropia, Duminică 31 Ianuarie 1943, ora 11. Lilly Vintea 47 ♦>♦+♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ + + »***** »♦♦»»♦♦♦ POMI ALTOIŢI Pepiniera Prof. E. GRINŢESCU Com. Colentina, şos. Ştefăneşti tun. S Tramvai 1, Autobus 51 MERI, PRUNI, CAÎSS, CIREŞ! dr Catalog la cerere. Biurou Str Lisaiona 10 Buc . . pam- .9 Şedinţa Academiei de medicină In ziua de 23., Academia de medicină a ţinut şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. dr. Angelescu. In şedinţa comitetului secret au fost aleşi următorii noui membri: titulari d-nii prof. dr. Amza Jianu, prof. dr. St. Nicolau, prof. Dr. Băltăceanu , membri asociaţi d-nii prof. dr. C. C. Dimitriu, prof. dr. Moruzi Alexandru, prof. dr. Răşcanu-Iaşi; membri corespondenţi d-nii dr. Ştefan Popescu, dr. I. Stoichiţia, dr. Cantemir Angelescu. In şedinţa publică au făcut comunicări : d-nii prof. dr. Danielopolu, C. Nicolaiu, prof. dr Petre Niculescu. Tot în şedinţa din 23 c. s-a întrunit comisiunea permanentă a sănătăţei publice, asistenţei şi asigurărilor sociale sub preşedinţia d-lui general dr. N. Marinescu, hotărîndu-se ca toate subcomisiunile să-şi înceapă lucrările . Subcomisiunea „Boale Infectocontagioase“ va ţine şedinţă în prima Luni din fiecare lună la Inst. „Cantacuzino“, ora 5 p. m.; subcomisiunea Boale Sociale va ţine şedinţă în prima Sâmbătă din fiecare lună, când se ţine şi şedinţa Academiei, la orele 9 în sala Bibilotecei Mari a Academiei ; subcomisiunea Protecţia Mamei şi a Copilului şi Medicina Şcolară va ţine şedinţă în fiecare a treia Sâmbătă din lună când ţine şedinţă şi Academia, la ora 9 în sala Bibliotecei Mari a Academiei . Eugenia va ţine şedinţă în fiecare a doua Sâmbătă din lună la ora 11 a. m. în sala Bibliotecei Mari a Academiei. Medicina Militară va ţine şedinţă în fiecare primă joi din lună la orele 5 p. m. la Academia de Medicină din Spitalul Filantropia. ------------@4®----------- Inspecţiile d-lui secretar general N. N. Creţu, la Galaţi şi Iaşi Continuând inspecţiile începute în cursul lunei Decembrie pentru verificarea condiţiunilor de funcţionare a şcoalelor de grad secundar şi pentru a lua contact direct cu membrii corpului didactic şi cu părinţii elevilor, secretarul general al ministerului culturii naţionale d. N. N Creţu a fost între 23-27 Ianuarie la Galaţi şi Iaşi. La Galaţi, au fost inspectate liceele teoretice şi practice de băeţi şi fete. S'au vizitat clădirile, s’a controlat inventarul, s’au făcut interogări pentru a constata nivelul pregătirii educaţiei, în cel puţin 3-4 clase din fiecare şcoală. La 24 ianuarie , d. secretar general prof. N. N. Creţu a conferenţiat în Gala festivă a liceului comercial, în faţa unei asistenţe numeroase şi selecte, tratând subiectul „Pe linia eroismului românesc”. In după amiaza aceleiaşi zile d. secretar general N. N. Creţu a plecat la Iaşi. Luni 25 ianuarie a. c. d. secretar general N. N. Creţu şi însoţitorii au început inspectarea şcolilor din Iaşi, inspecţie care a continuat şi Marţi. In după amiaza zilei de Marţi d. N. N. Creţu a primit la inspectorat în audiențe individuale de membrii corpului didactic. Anul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februarie 1943 Zece ani de guvernare naţional-socialistă (Urmare din pag. 1-a) care s’a ţinut in după amiaza zilei de 30 Ianuarie 1933, Cancelarul Hitler luând cuvântul a spus între altele următoarele: „Acest guvern are datoria de a nu înşela speranţele şi credinţa pe cari poporul german le-a pus în el“. In seara aceleeaşi zile s-a desfăşurat pe străzile Reichului o mare retragere cu torţe, organizată de trupele de asalt ale partidului naţional-socialist şi de grupul din Berlin al organizaţiei politice „Căştile de oţel“. Au manifestat peste 60.000 de oameni şi defilarea in faţa palatului prezidenţial a durat 5 ore. Prezidentul Hindenburg şi Canedarul Adolf Hitler au salutat mulţimea din balconul Palatului. Se împlinesc astăzi 10 ani de la această zi istorică, 10 ani de la triumful naţional „socialiismului. Intri o cuvântare rostită la Berlin câteva luni mai târziu, Fuehrerul Adolf Hitler a spus între altele următoarele : ,,Cele trei principii fundamentale ale evoluţiei noastre nu contrazic în niciun fel interesele restului lumii: 1) împiedicarea ameninţătorului haos comunist şi clădirea unui stat naţional care să unească diferitele interese ale claselor şi păturilor, precum şi păstrarea ideii de proprietate ca temelie a culturii noastre; II) rezolvarea celor mai grele probleme sociale prin reîncadrarea în producţie a acelei armate de milioane de oameni cari, din nenorocire, stau cu braţele încrucişate din lipsa de lucru şi III, reinstalarea unei conduceri de stat stabilă şi autoritară, sprijinită pe încrederea şi voinţa naţiunii care va face ca acest mare popor să poată, in sfârşit, să ţină din nou fruntea sus în lume”. Aceste trei principii, afirmate ca esenţiale ale doctrinei naţional socialiste, au fost aduse la îndeplinire treptat în decursul acestor zece ani, prin conducerea Fuehrerului şi prin solidaritatea şi sprijinul întregii naţiuni. Bilanţul guvernării naţionalsocialiste din punct de vedere intern înregistrează în toate domeniile un activ considerabil faţă de trecutul care, pe tărâmul social, economic şi politic, ajunsese la pragul prăpastiei. Conducerea naţional - socialistă, încadrarea statului în această doctrină şi promovarea autorităţii statului au dat Reichului german, liniştea şi siguranţa pe temeiul cărora el s’a putut dezvolta şi consolida. Astfel, printr’o politică socială susţinută şi inspirată de adevăratele nevoi ale claselor muncitoare, s’a ajuns la o reală îmbunătăţire a standardului de viaţă. Principiul care a călăuzit activitatea în această direcţie a fost că nu mărirea salariului determină o îmbunătăţire a standardului de viaţă, ci mărirea producţiei, dreptul la muncă, asigurarea lucrului şi a sănătăţii. O deosebită atenţiune a fost dată muncii agricole şi întemeierea noilor gospodării ţărăneşti prin acordarea de terenuri muncitorilor agricoli specializaţi a promovat munca agricolă la rangul ei de valoare socială. Treptat, o transformare profundă a statului german în organizaţia lui economică şi socială s-a produs, dar această revoluţie cu caracter total nu şi-ar fi putut da roadele dacă ea nu s’ar fi întemeiat pe o ordine internă permanentă, pe disciplină naţională şi pe încrederea tuturor in organele de conducere. Autoritatea statului a fost restabilită şi toate forţele active ale naţiunii au fost puse în slujba marilor ei interese şi ale statului. La 30 Ianuarie 1937, Fuehrerul a definit astfel, în Reichstag, scopul revoluţiei naţional-socialiste : „Scopul revoluţiei naţionalsocialiste nu a fost să transforme pe viitor o pătură avantajată într’una fără drepturi, ci să facă dintr’una fără drepturi una cu drepturi egale. De aceea, revoluţia naţionalsocialistă nu a urmărit niciodată să dea puterea la mâna unei anumite clase a poporului german, pentru a o smulge alteia, ci dimpotrivă, ţelul ei a fost numai să asigure, prin concepţia ei organizatorică, maselor întregului popor german, postilitatea unei activităţi nu numai economice, ci şi politice“. Acest scop al revoluţiei naţional-socialiste a fost atins. Randamentul muncii naţionale a crescut considerabil, şomajul a dispărut, standardul de viaţă al muncitorilor de toate categoriile s-a îmbunătăţit simţitor şi, prin diferitele măsuri social-politice, munca şi-a găsit compensaţia legitimă în valorificarea ei morală şi materială. Concomitent cu o vastă operă de totală transformare socială şi economică, ideia naţională şi primatul rasei, au format stâlpii ,pe care edificiul statului şi al organizării naţiunii au fost temeinic aşezate. Odată însă cu această aşezare nouă în interior, naţionalsocialismul a urmărit să dea Reichului, în raport cu celelalte puteri europene, locul lui de mare putere şi drepturile lui la egalitate. Graţie unei abile diplomaţii, Fuehrerul a reuşit ca în primii ani să înlăture, în mare parte, acele clauze ale tratatului de la Versailles, care stânjeneau libertatea Germaniei şi o menţineau în situaţia de putere învinsă. Promisiunile făcute de Fuehrer poporului său şi principiile programatice ale partidului naţionalsocialist, privitoare la politica externă a Reichului, au fost în mare parte realizate pe cale diplomatică, prin hotărîri curajoase cari măreau prestigiul statului în afară şi în interior şi cari întăreau solidaritatea naţională printr-o crescândă încredere în forţele vii şi active ale partidului naţional-socialist. De altfel, voturile plebiscitare cari reprezentau aproape unanimr fata cetăţenilor, au constituit de repetate ori dovada acestei desăvârşite încrederi. „Abilitatea activităţii diplomaesnirată şi ,condusă de ins .şi Fuehrerul, a adus în decurs de câţiva ani realizări considerabile, printre care alipirea Austriei la Reich pe cale pacinică a constituit desigur un eveniment din cele mai importante. Tot graţie acţiunii diplomatice prevăzătoare şi abile, Germania şi-a asigurat prietenia Italiei şi a Japoniei, prietenie care a dus la incheerea pactului tripartit în jurul căruia aveau să se grupeze apoi numeroase alte state europene. Rămăseseră însă diferite litigii, considerate de Reich ca vitale pentru el şi cari n’au putut fi soluţionate pe cale pacinică. Pe de altă parte, politica de dezarmare neizbutind, Germania n‘a întârziat să-şi întărească forţele ei militare într’un ritm accelerat şi să dea astfel revendicărilor ei şi autoritatea forţei pe care se putea bizui în cazul extrem al nerecunoaşterii lor. In ceasul când acest caz extrem s’a prezintat, Rachul n’a ezitat, şi prin vitejia soldaţilor săi a adăugat la realizările pacinice, noui importante şi istorice realizări. Caracterul acestui război a fost dela început precizat: el nu urmărea numai redobândirea pentru Germania a unor drepturi considerate vitale, ci în acelaş timp aşezarea Europei pe MOTIVAREA HOTARIRILOR JUDECĂTOREŞTI CONSTITUE GARANŢIA BUNEI ADMINISTRĂRI A JUSTIŢIEI Principiul e străvechiu. Totuşi adesea ori este călcat de instanţe. Censura înaltei Curţi intervine de aceea — la timp şi necruţător — casând decizurile pronunţate cu nesocotirea acestei norme şi condiţiuni de a fi, a hotărârilor judecătoreşti şi trimiţând cauzele spre nouă judecare, şi, ca urmare, spre nouă verificare a temeiurilor judecăţii însăşi, în alta, curte de casație s. II-a a rezolvat astfel, Vineri, recursul în casare făcut de D. Ionescu contra decizei prin care a fost condamnat, cf. art. 454 c. p, pentru abandon familiar. Recurentul a susținut că hotărîrea este casabilă deoarece curtea de fond nu și-a motivat soluția neprecizând în care din cele patru condiţii ale textului (puterea părintească, tutela legală, autoritatea maritală sau calitatea de soţ) se găsea, spre a-i fi obligatorie asistenţa morală şi materială pretinsă de reclamanţii în cauză. In adevăr, Curtea nu motivase sub acest raport, mulţumindu-se să se refere la text, fără să ţină seama că textul cuprinde patru ipoteze, cu caracteristici proprii şi cu motivări corespunzătoare, în vreme ce recurentul se găsea — eventual — numai într’una din ipoteze. Recursul a fost admis; deciz’a s’a casat, şi procesul s’a retrimis spre noua judecare aceleiaş curţi. NULIZAŢI... Tot sub acest capitol e bine să pomenim de seria de condiţiuni formale — numeroase dar pline de tâlc — puse de legiuitor în art. 101 şi urm. 318 şi urm. şi 474 pr. pen., pentru garantarea drepturilor şi situaţiei justiţiabililor faţă de judecători şi faţă de hotărârile rostite de judecători. Adeseori s’au ridicat proteste contra acestor amănunte formale, obligându-se că ar fi inadmisibil să se caseze hotărâri cu greul dobândite după ani de dezbateri pentru simplu! motiv că n’au fost respectate într’însele asemeni cerinţe, neînsemnate şineesenţiaie judecăţii şi hotârîri Legea e categorică însă prevăzând casarea deciziunilor în cari se vor fi strecurat astfel de omisiuni sau se vor fi comis astfel de cauze de nulităţi formale. Fiindcă, spre deosebire de procesele civile — în care se urmăreşte realizarea unor interese relative — în procesele penale se urmăreşte adevărul absolut, — vinovăţia sau nevinovăţia insului — şi de aceea justiţia trebuie să se înconjoare cu toate garanţiile. Procedura penală (art. 118) prevede astfel că — între altele - hotărârile vor arăta numele şi pui n urnele avocaţilor cari au temeiurile unei noui ordine, ale unui nou statut teritorial, politic, economic şi social, care să asigure tuturor popoarelor dreptul laviaţă şi la libertate. In acest spirit iniţial a fost şi este continuat războiul, iar dela 1940, când primejdia comunistă a devenit iminentă, el a căpătat caracterul unei misiuni europene pentru îndeplinirea cărora la armatele Reichului s’au asociat cu hotărâre armatele atâtor alte popoare. Războiul actual, pe care-1 duce Germania, poate fi deci considerat — dacă se ţine seama de principiile doctrinare ale naţional-socialismului — ca un capitol final al revoluţiei naţionalsocialiste. Toate forţele naţiunii germane colaborează astăzi cu armatele ei eroice, care au înscris pagini glorioase în istoria Reichului, pentru desăvârşirea victorioasă a acestui capitol. In ziua când se împlinesc zece ani de la triumful ideei naţionalsocialiste şi de la preluareaconducerii Statului de către partidul naţional-socialist, Reichul priveşte cu încredere în viitor, încredere izvorîtă din bilanţul activ al realizărilor de până acum şi întemeiate pe potenţialul considerabil, moral şi material de care el dispune, pus conclusiuni în procesele penale. Dar dacă se scrie numai că „apărarea a susţinut...”? Deriziunea este casabilă în acest caz, a hotărât Vineri înalta Curte de Casaţie s. NI, sub preşedinţia d-lui Ni Ciurea (în cauza privitoare pe I. Pascu ş. a) pentru că cerinţa legii este expresă şi nerespectarea ei constituie o nulitate calificată. Prin consecinţă recursul a fost admis şi afacerea trimisă spre nouă judecată. ŞANTAJ Samsarul Herşcu Aaron Rubin, din str. Cezar Boliac 47 bis, a fost pus sub urmărire penală pentru şantaj şi escrocherii. E învinuit anume că a fabricat o ,,notă informativă“ către Ministerul Educaţiei Naţionale în care arăta că negustorul Al. Sandu face... sabotaj. S’a prezentat apoi la cel da-a nunţat „dându-se drept“ inspector de control la speculă şi şi-a arătat documentul. Şi tot prefăcându-se că veri- fică indicaţiile denunţului, i-a propus tranzacţie şi ertare totală contra 8000 lei plătiţi pe loc. Târgul s’a făcut. Dar între timp comerciantul sesizase autoritatea. Așa că ingeniosul Strul a putut fi prins chiar asupra faptului. DIVERSE Parchetul a trimis Vineri în judecata tribunalului corecţio.. nat pe D. Basacopol, din str. Militari 25, pentru jurământ mincinos depus într’un proces de evacuare ce i-l intentase reclamanta, d-na Caracas. ------------(g)4®---------- CURIER JUDICIAR SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. 1-a) frontul lor, au fost zădărnicite. In Tunisia şi în Tripolitania de vest, s’au desfăşurat acţiuni cu caracter local şi anume: in sectorul de nord al Tunisiei (regiunea Bu Arada) unde a fost duel de artilerie; in sectorul central şi de sud, ca şi în partea de vest a Tripostamiei, au fost angajamente intre detaşamentele de recunoaştere, unele destul de vii. Armata a 8-a britanică, de sub comanda generalului Montgomery, se află in faza de pregătire a atacului, în zona frontierei de sud-est a Tunisiei. Teatrul de operaţii din Tunisia poate fi împărţit în trei sectoare: cel de la sud, central şi septentrional. In sectorul de sud, unde a pătruns grupul forţelor italo-germane comandat de mareşalul Rommel şi care se leagă cu zona frontierei de vest a Tripolitaniei, a fost organizat defensiv de francezi, în 1938-1939 în vederea unui eventual război cu trupele italiene din Tripolitania. Francezii au avut intenţiasă creeze în zona frontierei orientale a Tunisiei un fel de linie Maginot pe calea I de invazie directă și principală. Această cale trece prin regiunea coastei Mediteranei, care răspunde în câmpia acoperită de oaze de la sud-vest şi vest de Gabes, intre coasta mării şi Erg-ul oriental. Lărgimea acestei zone este de 250 de km. de la frontieră, dar nu depăşeşte 100 km. în dreptul insulei Djerba şi la sud de Gabes. In mare parte ea este comandată de lanţul Înălţimilor Matruata, care ating 700 până la 800 metri altitudine. Aceste înălţimi sunt paralele cu coasta mării şi apoi se orientează spre Gabes şi închid aproape complet coridorul dintre coastă şi Erg-ul oriental. înălţimile Matruata formează deci o linie de apărare naturală. Aceste înălţimi au fost organizate într’o poziţie fortificată de francezi, aşa că poarta principală de intrare a Tunisiei prin Tripolitania ar putea fi solid barată Împotriva unui atac de la sud-est. Mai la vest, între înălţimile Matruata şi Erg-ul oriental se Întinde o regiune fără obstacole naturale, formată din platouri secate străbătută de piste neregulate, care nu pot fi folosite de coloanele importante. Ea se strâmtează neavând decât o lărgime de 50 km. la înălţimea liniei fortificate. Ea poate fi uşor apărată din front şi din flanc de grupe mobile. In ce priveşte comunicaţiile, sectorul de sud al Tunisiei este în legătură cu regiunea de la nord printr’o cale ferată largă de 1 m³ care se depărtează puţin de coastă, însă de la Susa o altă linie ferată se detaşează spre interior în direcţie Tozer, la vest de Gabes. R. S. Concursul pentru pictarea bisericii „Sf. Elefterie“ din Capitală , prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale, a aprobat prelungirea concursului pentru pictarea bisericii „Sf. Elefterie” din Capitală, cu 30 zile. In consecinţă, proectele şi panourile în frescă, vor fi prezentate de artiştii concurenţi, la cancelaria parohiei „Sf. Elefterie”, în ziua de 10 Martie. Această monumentală biserică din centrul Capitalei, urmează a fi zugrăvită în frescă, iar artistul sau artiştii cari vor reuşi la concurs, vor lucra sub directa supraveghere a comisiei speciale pentru pictura bisericească, ce funcţionează pe lângă direcţia artelor. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 1200 pe un an „ 600 pe 6 luni „ 350 pe 3 luni