Universul - Provincie, februarie 1943 (Anul 60, nr. 30-57)

1943-02-01 / nr. 30

UNIVERSUL 2 CALENDAR DUMINICA 31 IANUARIE 1943 Ortodox : Sf. Ior. Chilii și loan. Catolic: Marcela și Bublic. Protestant: Valerie, Edulf. Zile trecute 30. Zile râmase 335. Răsăritul soarelui 7.22. Apusul soa­relui 17.5. Răsărit: 2h. 4*m.; Apus: 12h. Hm. RADIO DUMINICA, 31 IANUARIE 1943 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.55: ORA DIMINEŢII; Deschiderea emisiuni; Radio jurnal; Concert de dimineaţă. 8.50: ORA COPIILOR 9.30: ORA RELIGIOASA: Transmi­siune de la Sfânta Patriarhie. 11.15: Transmisiunea concertului simfonic al orchestrei Filarmonica, dirijată de Ionel Perlea. In pauză: Prezentarea concertului de Em. Ciomac; Bruckner: Simfo­nia III. , 13.00: Radio jurnal (informativ, a­­ffricol şi cultural). 13.10: Muzică variată (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orches­tra V. Predescu, voce Claudiu Mol­­dovanu. 15.30: ORA SATULUI. 16.30: ORA MUNCA ŞI LUMINĂ. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00: Deschiderea emisiunii. „Pe­treceri cu Nicolae Filimon“, prezen­tare muzicală de Horia Furtună. 18.50: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (disc.). 19.30 : Gică Petrescu-voce, acomp. la pian de Eugen Teger. 20.00: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.20: Muzică variată (discuri). 20.45: Cronica războiului de Romu­lus Seișanu. 21.00: Concertul orchestrei Radio, dirijat de Ion Hartulary-Darclée. 22.00: Radio Jurnal. Sport. 22.25: Continuarea concertului or­chestrei Radio, dir. de Ion Hartulary- Darclée. 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA 280­0 metri 9.30: Transmisiunea serviciului reli­gios de la Sf. Mitropolie. 11.30: Cronica vieţii religioase — Preot Nicolae Oniceanu, de la biserica Sf. Pantelimon. — Transmisiunea concertului sim­fonic al orchestrei Filarmonicei „Mol­dova“. 13.00: Deschiderea emisiunii 13.30: Radio jurnal (I). 13.45: Jazzul Rudolf Wagner. 14.40: Sfaturi medicale. 14.50: Muzică hawaiană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. In­strumente uşoare (discuri). 19.00: Cronica faptelor săptămânii. 19.15: Cântă George Boulanger (di­scuri). 19.45: Muzică vocală (discuri). 20.00: ORA ITALIANĂ. 21.00: Radio jurnal (II). 21.15: Orchestra de mandoline „Va­lencia“ dirijată de d. Ionel Fazla. 21.45 : Muzică uşoară şi de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 92S0 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. _________________ 22.20: Emisiune In Umba Italiană: Muzici. 32.40: Emisiune in Umba franceză. 22.50—23.00; Emisiune In Umba en­gleză. LUNI, 1 FEBRUARIE RADIO ROMANIA 1175 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 023 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.01 . ORA DIMINEŢII. Des­chiderea emisiunii . Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.30: Concert de masă (discuri). 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orches­tra Fr. Botez, voce Petre Gusti. 15.30 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială în limba rusă. 17.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Or­chestra Soc. Rom. de Editură, voce Nicu Stoenescu şi Dorina Drăghici 18.45: Cronica vieţii studenţeşti. 19.00 : N. Buicliu: Quartet de coar­de în sol minor, executat de M. Capeleanu vioară, I. R. Miruţ, vioara II, Al.­i Radulescu, violă şi liuliu Boniş, violoncel. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.10 : Concert de masă (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Eroi ai ştiinţei“ St. Nicolau: Pasteur. 21.00 : Muzică medievală (discuri). 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.25 : S­elecţiuni din „Maeştrii cân­tăreţi” de Wagner (discuri). 23.15 : Muzică variată uşoară (disc.). 24.00 : închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA 280,9 metri 13.00 : Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei. Cântăreţi italieni (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : D. Gică Potcovaru, solo de ţambal. 14.15 : Muzică uşoară (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Con­cert de marşuri române şi germane (discuri). 19.00 : DIN TRECUTUL NOSTRU. D. prof. univ. Radu Vulpe: Moldova în epoca romană. 19.15 : Muzică variată pentru masă (discuri). 20.00 : CONFERINŢA — Prof. C. Popp: Plante medicinale în antichi­tate (II). 20.15 : Muzică instrumentală (disc.). 20.35 : Orchestra de salon (discuri). 21.00 : Radio-jurnal (ii). 21.15 : SEARA DE OPERA — Ac­tele li­mi hi din „Tannhäuser“ de Wagner. 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURT* 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal In limba italiană : Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune in limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune în limba en­gleză. ______________________________ 4~f + '­­J­ * v~r~i INSTALATIUNI FRIGORSFERE FA­B­R­IC ! DE GHIAȚĂ -PROECTEAZA —TRANSFORMĂ -M­Ă R E Ș T E, tutn.izâh,d masinile ntusau in tcwtuzne sowie difi J)Ci-h,tfH'U£C,Cl- REPPBZEh/TANfA UZÍNELOR:-THOMAS THS.SABROE Ä Co.Afl J Japattsti-stc.X&incl 44._____________________________ it­+ * * r-e *♦♦♦4­­ Bogat asortiment 9 Preţuri eftine­­ MONOPOL S. A. H­ARTA MODA Bucureşti Str. Şelari 26 P. S. Se expediază şi în pro­vincie contra cost antici­pat de 8000 lei in sus. 5006 H T­ânăr creştin titrat, prezentabil având întinse relaţii, ne­­mobilizabil, cunoscând perfect limbile germană şi franceză, doreşte bun post sau asociaţie. Oferte ziarul „Universul" 50 F. 15 DACTILOGRAFA cu practică, referinţe ariană angajează TRANSMETAL Calomfirescu IO. 2500 GLUCOZA OSXTRINA AMIDON de vânzare „DECOFER" Calea Rahovei 11 Societate Anonimă cumpăr fără activ pasiv. Telefonaţi 5.60.16 102 4444« * *v ♦-*> ♦ 4» ♦ 4 ! L AZ­I de orice fel, cantităţi mari, furnizăm prompt, Teliu­, S-dul Eîisabeta 3, Telefon S.S1.S7. 481 Publicaţiune Batalionul de Gardă al Condu­­itorului Statului, aduce la cunoş­­nta tuturor măcelarilor din Gar­­izoana Bucureşti şi împrejurimi,­­ în ziua de 6 Februarie 1943, de licitaţie publică, în cazarma in Şoseaua Bonaparte Nr. 5, pen­­■u aprovizionarea cu carne pentru cupă, pe timpul dela 20 Februa­­e la 1 Octombrie a. c. Doritorii, se vor prezenta cu p­­arte şi garanţia de 50, în ziua de Februarie a. c orele 10. Detaliile asupra calităţei şi can­­tăţei ce au de furnizat, li se vor duce la cunoştinţă la prezentare. Comandantul Rat. de Gardă al Conducătorului Statului Lt.-Colonel Victor Popescu 27 RADIO noi, germane, cu preţuri ori­ginale de fabrică. Super 4 lămpi, toate posturile ziua, numai 13.000. Schimb de aparate. Aparate la baterie. Inel, bateriile, de la 10.500 lei. Reparații garantate exe­cută inginer diplomat spe­cialist. „SASsECO“ Academiei 6, etaj L Tel. 5.71.01 64 ♦ V-6­4 * „L©RY4S „Lory“-i o vopsea frumoasă ..Lory“ este în orice casă Gospodina „Lory“ vrea Numai spală fără EA. Albăstreala de rufe „Lory“ Produs German, o găsiţi la ŞTEFANESCUI, Rozelor 14. A­nianţ Casa de Credit a Clerului —­ Maria Rosetti 65 — angajează funcţionari cu scriere frumoasă şi cunoş­tinţe de contabilitate. 17 Caut agenţi DE PIAJA introduşi în coloniale Adresaţi Izvor 36, etaj H. Apart. 2. 32­­4~4~14-44-4 4“**­­4*»4 4+++♦♦♦♦« FII! ATENŢI! La cumpărături Vă puteţi convinge de calitatea ştofelor şi pânzeturilor, cu o cheltuială minimă, adresându-vă la: ANALCOH Laborator de analize chi­mice, TEXTILE şi industriale Str. Brezoianu 27 UZINELE COMUNALE CRAIOVA REGIE PUBLICA COMERCIALA Publicaţiune Se aduce la cunoştiinţa publică că în ziua de 15 Februarie 1943, orele 10 a. m , se va ţine o licitaţie publică în birourile Uzinelor co­munale Craiova, Regie Publică Co­mercială, str. Unirii nr. 24 pentru aprovizionarea Regiei cu următorii carburanţi şi uleiuri: 1. 2.000.000 kg. motorină. 2 . 35.000 kg. ulei. 3. 110.000 kg. benzină uşoară. 4. 1.500 kg. petrol. 5. 550 kg. vaselină . 100 kg. acid, pentru automobile. Concurenţii vor prezenta la li­citaţie oferte închise şi sigilate precum şi garanţie de 5% din va­loarea furniturii oferită în nume­rar sau efecte de Stat etc., sau garantate de Stat la valoarea no­minală sau printr’un cel al Băncii Naţionale. Garanţia definitivă este de 10% din valoarea furniturii şi se va de­pune în termen de 10 zile de la adjudecarea definitivă la Casieria Regiei. Cartele de sarcini cu toate con­­diţiunile de detalii se pot vedea în fiecare zi de lucru la birourile Re­giei, în timpul orelor de serviciu. Odată cu ofertele se vor prezenta şi buletinele de analiză a motori­nei şi uleiului. Benzina va satisface condiţiile O. R. N. Uzinele Comunale Craiova Regie Publică Comercială Nr. 478/26 Ianuarie 1943. 6367. SĂPUN, PENSULA APĂ, LAMA SAU BRICI Bărbieritul devine o plăcere CU APARATUL ELECTRIC de RAS „VICO“ Depozitari: „OR VIN“, Bucureşti I Str. Smârdan 43, Etaj. Expediţii contra ramburs în toată ţara. Lsa 3.500 Bus. 476 rvttt4 444444444f4-4+4>+>*­ANUNŢ Familia Ilie Manolachi din Co­muna Vutcani Sul. Fălciu, anunţă dispariţia pe ziua de 16 Decem­brie 1942 a fiului lor Manolachi Constantin pe distanţa Frecăţei- Galaţi, îmbrăcat civil. Cine cunoaşte ceva despre dis­pariţia sa fie prin accident, a­­restare sau alte împrejurări este rugat să comunice pe adresa de mai sus. ILIE C. MANOLACHE Comuna Vutcani Jud. Fălciu Administraţia Publică Au­tonomă a Fabricei Mate­riei Protecţie a Armatei Aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 8 Februarie 1943, orele 10 a. m., ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru achiziţionarea: — 1200 (una mie două sute) metri ofoară cânepă de diam. 5 mm­. — 3000 (trei mic) metri frânghie de cânepă de 13 mm, diam. — 1850 (una mie opt sute cinci­zeci) metri chingă de 35 mm. Licitaţia va avea loc la sediul fabricei din Bucureşti str. Câmpul Moşilor nr. 19 şi se va ţine con­form art. 88—110 din Legea Con­tabilităţii Publice. Odată cu oferta concurenţii vor depune garanţia de 5% din va­loarea materialului, numai în re­­cipisa Casei de Depuneri şi Con­­semnaţiuni. Caietele de sarcini se pot vedea la fabrică în zilele de lucru între orele 12—14 a. m. Adjudecatarii vor plăti costul acestei înserări in Monitorul Ofi­cial şi ziare. Nr. 19336 din 29 Ianuarie 1943 “ 6380 117 Cu nemărginită durere soţia şi copiii aduc la cunoştinţă că in ziua de Duminică 31 Ianuarie 1943 se va face requiemul de un an şi punerea pietrei funerare la mor­mântul defunctului David Iîross (Bârlad) la cimitirul din Şos. Giurgiului Grupa 408 U. I. rândul 4, mor­mântul 28. 8 Se împlinesc 30 zile amare, de când suntem lipsiţi de prezenţa şi dragostea scumpului şi neuitatului nostru papa. /-Cu sufletele pustiite de aceiaşi chinuitoare suferinţă: Bettina soţie, Ing. Alessandro-Golds­tein-Bolocan cu Emma (Milano) Rica şi Dr. Jean Segal, Dr. Puiu G. Bolocan, copii, Lia, Enia, Draga, Andrea şi Marco, nepoţei scumpi, Dotty Neuman şi Lorica Abeles, surori, anunţă că pentru odihna sufletului adorat, al lui LUDWIG L. GOLDSTEIN-BOLOCAN BACĂU un Requiem va avea loc Duminică 31 Ianuarie a. c. ora 12 la Cimiti­rul Filantropia grupa 21 rândul 2 sp. mormântul 32. Totodată mulţumim tuturor, care prin prezenţa lor sau prin scris, au luat parte la imensa, nesfârşite noastră durere. Dumnezeu să-l aibă în paza Lui, fie-i ţărâna uşoară. 38 Cu aceiaşi mare durere anunţ împlinirea a 4 ani de la moartea neuitatului meu soţ Mauriciu Vi­nie­a şi rog rudele şi prietenii a lua parte la requiemul ce se va oficia la mormântul său din Cimitirul Filantropia, Duminică 31 Ianuarie 1943, ora 11. Lilly Vintea 47 ♦>♦+♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ + + »***** »♦♦»»♦♦♦ POMI ALTOIŢI Pepiniera Prof. E. GRINŢESCU Com. Colentina, şos. Ştefăneşti tun. S Tramvai 1, Autobus 51 MERI, PRUNI, CAÎSS, CIREŞ! dr Catalog la cerere. Biurou Str Lisai­ona 10 Buc . . pam­- .9 Şedinţa Academiei de medicină In ziua de 23­­., Academia de medicină a ţinut şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. dr. Angelescu. In şedinţa comitetului secret au fost aleşi următorii noui membri: titulari d-nii prof. dr. Amza Jianu, prof. dr. St. Nico­lau, prof. Dr. Băltăceanu , mem­bri asociaţi d-nii prof. dr. C. C. Dimitriu, prof. dr. Moruzi Ale­xandru, prof. dr. Răşcanu-Iaşi; membri corespondenţi d-nii dr. Ştefan Popescu, dr. I. Stoichiţia, dr. Cantemir Angelescu. In şedinţa publică au făcut comunicări : d-nii prof. dr. Da­nielopolu, C. Nicolaiu, prof. dr­ Petre Niculescu. Tot în şedinţa din 23 c. s-a în­trunit comisiunea permanentă a sănătăţei publice, asistenţei şi a­­sigurărilor sociale sub preşedin­ţia d-lui general dr. N. Mari­­nescu, hotărîndu-se ca toate sub­­comisiunile să-şi înceapă lucră­rile . Subcomisi­unea „Boale Infecto­contagioase“ va ţine şedinţă în prima Luni din fiecare lună la Inst. „Cantacuzino“, ora 5 p. m.; subcomisiunea Boale Sociale va ţine şedinţă în prima Sâmbătă din fiecare lună, când se ţine şi şedinţa Academiei, la orele 9 în sala Bibilotecei Mari a Acade­miei ; subcomisiunea Protecţia Mamei şi a Copilului şi Medicina Şcolară va ţine şedinţă în fiecare a treia Sâmbătă din lună când ţine şedinţă şi Academia, la ora 9 în sala Bibliotecei Mari a Aca­demiei . Eugenia va ţine şedinţă în fiecare a doua Sâmbătă din lună la ora 11 a. m. în sala Bi­bliotecei Mari a Academiei. Medicina Militară va ţine şedin­ţă în fiecare primă joi din lună la orele 5 p. m. la Academia de Medicină din Spitalul Filantro­pia. ------------@4®-----------­ Inspecţiile d-lui secretar general N. N. Creţu, la Galaţi şi Iaşi Continuând inspecţiile începute în cursul lunei Decembrie pentru verificarea condiţiunilor de func­ţionare a şcoalelor de grad secun­dar şi pentru a lua contact direct cu membrii corpului didactic şi cu părinţii elevilor, secretarul ge­neral al ministerului culturii na­ţionale d. N. N Creţu a fost între 23-27 Ianuarie la Galaţi şi Iaşi. La Galaţi, au fost inspectate li­ceele teoretice şi practice de băeţi şi fete. S'au vizitat clădirile, s’a controlat inventarul, s’au făcut in­terogări pentru a constata nivelul pregătirii educaţiei, în cel puţin 3-4 clase din fiecare şcoală. La 24 ianuarie , d. secretar ge­neral prof. N. N. Creţu a conferen­ţiat în Gala festivă a liceului co­mercial, în faţa unei asistenţe nu­meroase şi selecte, tratând subiec­tul „Pe linia eroismului românesc”. In după amiaza aceleiaşi zile d. secretar general N. N. Creţu a plecat la Iaşi. Luni 25 ianuarie a. c. d. secretar general N. N. Creţu şi însoţitorii au început inspectarea şcolilor din Iaşi, inspecţie care a continuat şi Marţi. In după amiaza zilei de Marţi d. N. N. Creţu a primit la inspectorat în audiențe individuale de mem­brii corpului didactic. Anul al 60-lea Nr. 30 Luni 1 Februarie 1943 Zece ani de guvernare naţional-socialistă (Urmare din pag. 1-a) care s’a ţinut in după amiaza zi­lei de 30 Ianuarie 1933, Cancela­rul Hitler luând cuvântul a spus între altele următoarele: „Acest guvern are datoria de a nu înşela speranţele şi credinţa pe cari poporul german le-a pus în el“. In seara aceleeaşi zile s-a desfă­şurat pe străzile Reichului o mare retragere cu torţe, organizată de trupele de asalt ale partidului naţional-socialist şi de grupul din Berlin al organizaţiei politice „Căştile de oţel“. Au manifestat peste 60.000 de oameni şi defila­rea in faţa palatului prezidenţial a durat 5 ore. Prezidentul Hin­­denburg şi Caned­arul Adolf Hi­tler­ au salutat mulţimea din bal­conul Palatului. Se împlinesc astăzi 10 ani de la această zi istorică, 10 ani de la triumful naţional „socialii­sm­ului. Intri o cuvântare rostită la Ber­lin câteva luni mai târziu, Fueh­­rerul Adolf Hitler a spus între altele următoarele : ,,Cele trei principii fundamen­tale ale evoluţiei noastre nu con­trazic în niciun fel interesele restului lumii: 1) împiedicarea ameninţătoru­lui haos comunist şi clădirea u­­nui stat naţional care să unea­scă diferitele interese ale clase­lor şi păturilor, precum şi păs­trarea ideii de proprietate ca te­­melie a culturii noastre; II) re­zolvarea celor mai grele proble­me sociale prin reîncadrarea în producţie a acelei armate de mi­lioane de oameni cari, din neno­rocire, stau cu braţele încruci­şate din lipsa de lucru şi III, reinstalarea unei condu­ceri de stat stabilă şi auto­ritară, sprijinită pe încrederea şi voinţa naţiunii care va face ca acest mare popor să poată, in sfârşit, să ţină din nou fruntea sus în lume”. Aceste trei principii, afirmate ca esenţiale ale doctrinei naţio­nal socialiste, au fost aduse la în­deplinire treptat în decursul a­­cestor zece ani, prin conducerea Fuehreru­lui şi prin solidaritatea şi sprijinul întregii naţiuni. Bilanţul guvernării naţional­­socialiste din punct de vedere in­tern înregistrează în toate dome­niile un activ considerabil faţă de trecutul care, pe tărâmul so­cial, economic şi politic, ajunsese la pragul prăpastiei. Conducerea naţional - socialistă, încadrarea statului în această doctrină şi pro­movarea autorităţii statului au dat Reichului german, liniştea şi siguranţa pe temeiul cărora el s’a putut dezvolta şi consolida. Ast­fel, printr’o politică socială sus­ţinută şi inspirată de adevăra­tele nevoi ale claselor munci­toare, s’a ajuns la o reală îm­bunătăţire a standardului de via­ţă. Principiul care a călăuzit activitatea în această direcţie a fost că nu mărirea salariului determină o îmbunătăţire a standardului de viaţă, ci mări­rea producţiei, dreptul la muncă, asigurarea lucrului şi a sănătăţii. O deosebită atenţiune a fost dată muncii agricole şi întemeierea noilor gospodării ţărăneşti prin acordarea de terenuri muncito­rilor agricoli specializaţi a pro­movat munca agricolă la rangul ei de valoare socială. Treptat, o transformare pro­fundă a statului german în or­ganizaţia lui economică şi socială s-a produs, dar această revoluţie cu caracter total nu şi-ar fi pu­tut da roadele dacă ea nu s’ar fi întemeiat pe o ordine internă permanentă, pe disciplină naţio­nală şi pe încrederea­ tuturor in organele de conducere. Autori­tatea statului a fost restabilită şi toate forţele active ale naţiunii au fost puse în slujba marilor ei interese şi ale statului. La 30 Ianuarie 1937, Fuehrerul a definit astfel, în Reichstag, scopul revoluţiei naţional-socia­liste : „Scopul revoluţiei naţional­­socialiste nu a fost să transforme pe viitor o pătură avantajată în­­tr’una fără drepturi, ci să facă dintr’una fără drepturi una cu drepturi egale. De aceea, revoluţia naţional­­socialistă nu a urmărit niciodată să dea puterea la mâna unei a­­numite clase a poporului german, pentru a o smulge alteia, ci dim­potrivă, ţelul ei a fost numai să asigure, prin concepţia ei orga­nizatorică, maselor întregului po­por german, postilitatea unei ac­­­­tivităţi nu numai economice, ci­­ şi politice“. Acest scop al revoluţiei naţio­­nal-socialiste a fost atins. Randa­mentul muncii naţionale a cres­cut considerabil, şomajul a dis­părut, standardul de viaţă al muncitorilor de toate categoriile s-a îmbunătăţit simţitor şi, prin diferitele măsuri social-politice, munca şi-a găsit compensaţia le­gitimă în valorificarea ei morală şi materială. Concomitent cu o vastă operă de totală transformare so­cială şi economică, ideia naţională şi pri­matul rasei, au format stâlpii ,pe care edificiul statului şi al orga­nizării naţiunii au fost temeinic aşezate. Odată însă cu această aşe­zare nouă în interior, naţional­­socialismul a urmărit să dea Rei­­chului, în raport cu celelalte pu­teri europene, locul lui de mare putere şi drepturile lui la egali­tate. Graţie unei abile diplomaţii,­­ Fuehrerul a reuşit ca în primii ani să înlăture, în mare parte, acele clauze ale tratatului de la Versailles, care stânjeneau liber­tatea Germaniei şi o menţineau în situaţia de putere învinsă. Promisiunile făcute de Fuehrer poporului său şi principiile pro­gramatice ale partidului naţional­­socialist, privitoare la politica ex­ternă a Reichului, au fost în mare parte realizate pe cale di­plomatică, prin hotărîri curajoase cari măreau prestigiul statului în afară şi în interior şi cari întă­reau solidaritatea naţională prin­tr-o crescândă încredere în for­ţele vii şi active ale partidului naţional-socialist. De altfel, voturile plebiscitare cari reprezentau aproape unani­­mr­ fa­t­a cetăţenilor, au consti­tuit de repetate ori dovada aces­tei desăvârşite încrederi. „Abilitatea activităţii diploma­­esnirată şi ,condusă de in­­s .şi Fuehrerul, a adus în de­curs de câţiva ani realizări con­siderabile, printre care alipirea Austriei la Reich pe cale paci­­nică a constituit desigur un eve­niment din cele mai importante. Tot graţie acţiunii diploma­tice prevăzătoare şi abile, Ger­mania şi-a asigurat prietenia Italiei şi a Japoniei, prietenie care a dus la incheerea pactului tripartit în jurul căruia aveau să se grupeze apoi numeroase alte state europene. Rămăseseră însă diferite liti­gii, considerate de Reich ca vi­tale pentru el şi cari n’au putut fi soluţionate pe cale pacinică. Pe de altă parte, politica de dezarmare neizbutind, Germania n‘a întârziat să-şi întărească for­ţele ei militare într’un ritm ac­celerat şi să dea astfel revendi­cărilor ei şi autoritatea forţei pe care se putea bizui în cazul ex­trem al nerecunoaşterii lor. In ceasul când acest caz extrem s’a prezintat, Rachul n’a ezitat, şi prin vitejia soldaţilor săi a adăugat la realizările pacinice, noui importante şi istorice rea­lizări. Caracterul acestui război a fost dela început precizat: el nu urmărea numai redobândirea pentru Germania a unor drep­turi considerate vitale, ci în ace­­laş timp aşezarea Europei pe MOTIVAREA HOTARIRILOR JUDECĂTOREŞTI CONSTITUE GARANŢIA BUNEI ADMI­NISTRĂRI A JUSTIŢIEI Principiul e străvechiu. Totuşi adesea ori este călcat de instan­ţe. Censura înaltei Curţi inter­vine de aceea — la timp şi ne­cruţător — casând decizurile pronunţate cu nesocotirea acestei norme şi condiţiuni de a fi, a hotărârilor judecătoreşti şi trimi­ţând cauzele spre nouă judecare, şi, ca urmare, spre nouă verifi­care a temeiurilor judecăţii în­săşi, în alta, curte de casație s. II-a a rezolvat astfel, Vineri, recursul în casare făcut de D. Ionescu contra decizei prin care a fost condamnat, cf. art. 454 c. p­, pentru abandon familiar. Recurentul a susținut că ho­­tărîrea este casabilă deoarece curtea de fond nu și-a motivat soluția neprecizând în care din cele patru condiţii ale textului (puterea părintească, tutela le­­gală, autoritatea maritală sau calitatea de soţ) se găsea, spre a-i fi obligatorie asistenţa mo­rală şi materială pretinsă de re­clamanţii în cauză. In adevăr, Curtea nu motivase s­ub acest raport, mulţumin­du-se să se refere la text, fă­ră să ţ­ină seama că textul cuprinde patru ipoteze, cu caracteristici proprii şi cu motivări corespun­zătoare, în vreme ce recurentul se găsea — eventual — numai într’una din ipoteze. Recursul a fost admis; deciz’a s’a casat, şi procesul s’a retri­mis spre noua judecare acele­­iaş curţi. NULIZAŢI... Tot sub acest capitol e bine să pomenim de seria de condi­ţiuni formale — numeroase dar pline de tâlc — puse de legiu­itor în art. 101 şi urm. 318 şi urm. şi 474 pr. pen., pentru ga­rantarea drepturilor şi situaţiei justiţiabili­lor faţă de judecători şi faţă de hotărârile rostite de judecători. Adeseori s’au ridicat proteste contra acestor amănunte forma­le, obligându-se că ar fi inad­misibil să se caseze hotărâri cu greul dobândite după ani de dez­bateri pentru simplu! motiv că n’au fost respectate într’însele asemeni cerinţe, neînsemnate şi­­neesenţiaie judecăţii şi hotârîri Legea e categorică însă pre­văzând casarea deciziunilor în cari se vor fi strecurat astfel de omisiuni sau se vor fi comis astfel de cauze de nulităţi for­male. Fiindcă, spre deosebire de procesele civile — în care se ur­măreşte realizarea unor intere­se relative — în procesele pe­­nale se urmăreşte adevărul ab­solut, — vinovăţia sau nevino­văţia insului — şi de aceea jus­tiţia trebuie să se înconjoare cu toate garanţiile. Procedura penală (art. 118) prevede astfel că — între altele - hotărârile vor arăta numele şi p­ui n urnele avocaţilor cari au temeiurile unei noui ordine, ale unui nou statut teritorial, poli­tic, economic şi social, care să asigure tuturor popoarelor drep­tul la­­viaţă şi la libertate. In acest spirit iniţial a fost şi este continuat războiul, iar dela 1940, când primejdia comunistă a de­venit iminentă, el a căpătat ca­­racterul unei misiuni europene pentru îndeplinirea cărora la ar­matele Reichului s’au asociat cu hotărâre armatele atâtor alte popoare. Războiul actual, pe care-1 duce Germania, poate fi deci consi­derat — dacă se ţine seama de principiile doctrinare ale naţio­­nal-socialismului — ca un capi­tol final al revoluţiei naţional­­socialiste. Toate forţele naţiunii germane colaborează astăzi cu armatele ei eroice, care au în­scris pagini glorioase în istoria Reichului, pentru desăvârşirea victorioasă a acestui capitol. In ziua când se împlinesc zece ani de la triumful ideei naţional­­socialiste şi de la preluarea­­con­ducerii Statului de către par­tidul naţional-socialist, Reichul priveşte cu încredere în viitor, încredere izvorîtă din bilanţul activ al realizărilor de până a­­cum şi întemeiate pe potenţia­lul considerabil, moral şi ma­terial de care el dispune, pus conclusiuni în procesele pe­nale. Dar dacă se scrie numai că „apărarea a susţinut...”? Deriziunea este casabilă în acest caz, a hotărât Vineri înalta Curte de Casaţie s. NI, sub pre­şedinţia d-lui Ni Ciurea (în cau­za privitoare pe I. Pascu ş. a­) pentru că cerinţa legii este e­­xpresă şi nerespectarea ei con­stituie o nulitate calificată. Prin consecinţă recursul a fost admis şi afacerea trimisă spre nouă judecată. ŞANTAJ Samsarul Herşcu Aaron Ru­bin, din str. Cezar Boliac 47 bis, a fost pus sub urmărire pe­nală pentru şantaj şi escroche­rii. E învinuit anume că a fabri­cat o ,,notă informativă“ către Ministerul Educaţiei Naţionale în care arăta că negustorul Al. Sandu face... sabotaj. S’a prezentat apoi la cel da-a nunţat „dându-se drept“ inspec­tor de control la speculă şi şi-a arătat documentul. Şi tot prefăcându-se că veri-­ fi­că indicaţiile denunţului, i-a propus tranzacţie şi ertare tota­lă contra 8000 lei plătiţi pe loc. Târgul s’a făcut. Dar între timp comerciantul sesizase autoritatea. Așa că ingeniosul Strul a pu­tut fi prins chiar asupra faptu­lui. DIVERSE Parchetul a trimis Vineri în judecata tribunalului corecţio.. nat pe D. Basacopol, din str. Militari 25, pentru jurământ mincinos depus într’un proces de evacuare ce i-l intentase re­clamanta, d-na Caracas. ------------(g)4®----------­ CURIER JUDICIAR SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI (Urmare din pag. 1-a) frontul lor, au fost zădărnicite. In Tunisia şi în Tripolitania de vest, s’au desfăşurat acţiuni cu caracter local şi anume: in sectorul de nord al Tunisiei (re­giunea Bu Arada) unde a fost duel de artilerie; in sectorul cen­tral şi de sud, ca şi în partea de vest a Tripostamiei, au fost an­gajamente intre detaşamentele de recunoaştere, unele destul de vii. Armata a 8-a britanică, de sub comanda generalului Mont­gomery, se află in faza­ de pre­gătire a atacului, în zona fron­tierei de sud-est a Tunisiei. Teatrul de operaţii din Tunisia poate fi împărţit în trei sectoare: cel de la sud, central şi septen­trional. In sectorul de sud, unde a pă­truns grupul forţelor italo-ger­­mane comandat de mareşalul Rommel şi care se leagă cu zona frontierei de vest a Tripolita­­niei, a fost organizat defensiv de francezi, în 1938-1939 în ve­derea unui eventual război cu trupele italiene din Tripolitania. Francezii au avut intenţia­­să creeze în zona frontierei orien­tale a Tunisiei un fel de linie Maginot pe calea I de invazie directă și principală. Această cale trece prin regiunea coastei Mediteranei, care răspunde în câmpia acoperită de oaze de la sud-vest şi vest de Gabes, intre coasta mării şi Erg-ul oriental. Lărgimea acestei zone este de 250 de km. de la frontieră, dar nu depăşeşte 100 km. în dreptul insulei Djerba şi la sud de Ga­bes. In mare parte ea este co­mandată de lanţul Înălţimilor Matruata, care ating 700 până la 800 metri altitudine. Aceste înăl­ţimi sunt paralele cu coasta mă­rii şi apoi se orientează spre Ga­bes şi închid aproape complet coridorul dintre coastă şi Erg-ul oriental. înălţimile Matruata formează deci o linie de apărare naturală. Aceste înălţimi au fost organi­zate într’o poziţie fortificată de francezi, aşa că poarta princi­pală de intrare a Tunisiei prin Tripolitania ar putea fi solid barată Împotriva unui atac de la sud-est. Mai la vest, între înălţimile Matruata şi Erg-ul oriental se Întinde o regiune fără obstacole naturale, formată din platouri secate străbătută de piste nere­gulate, care nu pot fi folosite de coloanele importante. Ea se strâmtează ne­având decât o lărgime de 50 km. la înălţimea liniei fortificate. Ea poate fi u­­şor apărată din front şi din flanc de grupe mobile. In ce priveşte comunicaţiile, sectorul de sud al Tunisiei este în legătură cu regiunea de la nord printr’o cale ferată largă de 1 m³ care se depărtează pu­ţin de coastă, însă de la Susa o altă linie ferată se detaşează spre interior în direcţie Tozer, la vest de Gabes. R. S. Concursul pentru pictarea bisericii „Sf. Elef­­terie“ din Capitală­ ­, prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale, a aprobat pre­lungirea concursului pentru pic­tarea bisericii „Sf. Elefterie” din Capitală, cu 30 zile. In conse­cinţă, proectele şi panourile în frescă, vor fi prezentate de­ ar­tiştii concurenţi, la cancelaria parohiei „Sf. Elefterie”, în ziua de 10 Martie. Această monumentală biserică din centrul Capitalei, urmează a fi zugrăvită în frescă, iar artistul sau artiştii cari vor reuşi la con­curs, vor lucra sub directa supra­veghere a comisiei speciale pen­tru pictura bisericească, ce func­ţionează pe lângă direcţia artelor. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 1200 pe un an „ 600 pe 6 luni „ 350 pe 3 luni

Next