Universul - Capitala, martie 1943 (Anul 60, nr. 58-88)

1943-03-01 / nr. 58

■HP Direcţiunea Generală P. T. T. ANGAJARI de MOTOCICLŞTI-ŞOFEURI Direcţiunea Generală P. T. T., angajează 100 de elevi cu sala­riu de 5880 lei brute, cari după ce vor învăţa conducerea motocicle­tei, vor fi întrebuinţaţi ca moto­cicllişti-factori. Doritorii se vor prezenta la Direcţiunea Generală P. T. T. din Calea Victoriei până în ziua de 5 Martie 1943, cu urmă­toarele acte: 1. Certificat de absolvire a cursului primar sau a unei şcoli Industriale. 2. Actul de naştere. Candidaţii vor trebui să fie ro­mâni şi să aibă vârsta de 18 ani sau să-i împlinească în cursul lu­­nei Aprilie 1943. 6894 M­ob­ile stil Florentin (Renaissance) sufragerie, camere, birouri vinde atelierele Turca Romană 89. Tel. 2.27.88. 1 •4-M-+ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ +-»-»•»♦♦+ 4 4-» * S­e caută desenator șef pentru birou de desen industrial, cu practică în­delungată, cunoscând bine dispo­sitive, scule de uzinaj, precum şi­­ aplicarea t°leranţelor. UZINELE MĂRGINEAN­CA Str. Benito Mussolini, 21 22 M­aeştr şi lucrători în alabastru. Adresaţi 2.55.52 sau ziar 195­1. 16 DIRECŢIA COMERCIALĂ A PESCĂRIILOR Administraţia Pescăriilor Giurgiu Publicaţiune 27631, 25 Febr. 1943 Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 12 Martie 1943, orele 10 dimineaţa, se va ţine a doua lici­taţie publică cu oferte închise la Administraţia Regională de pes­cării Giurgiu, str. Ştefan cel Mare No. 27, pentru arendarea pescui­tului, gheţei şi domenialelor din balta Comana şi râul Neajlov, ju­deţul Vlaşca, pe termen de cinci ani cu începere de la 1 Aprilie 1943, până la 31 Martie 1948. Licitaţia se ţine în conformitate cu art. 108—110 din Legea Conta­bilităţii Publice, Regulamentul de funcţionare al O. C. L., Normele Generale pentru ţinerea licitaţii­lor publicate în Monitorul Oficial No. 127/1931 şi art. 266 din Codul Penal Regele Mih­ai I. Condiţiunile de arendare şi cad­­tul de sarcini se pot vedea în fie­care zi în orele de lucru la Di­recţiunea Comercială a Pescării­lor Bucureşti, din Bucureşti str. Lipscani No. 110 şi la Administra­ţia Pescăriilor Giurgiu. 6937 4 44-44 44444 4 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE DIRECȚIA CONSTR. ŞI DOMENII MILITARE Publicațiun­e Nr. 51.063 COLECTORI metale neferoase în Trans­nistria, capital minim 150.000 afacere rentabilă. Adresați Soc- „Remix" Tel. 5.05.68 4143 ^ -i^ 0- t -e £• X­- ♦ *> \ v [iRi­ria inest Una sau două centrifuge, diametru 800—900, turaţie 900, cu turbina perforată, suspensie pe resorţi. A se a­­dresa Fabricei Otto GAGEL, Bucureşti, str. Puţa cu apă rece No. 35. 688 - + + + + + VERDI cea mai bună lamă ger­mană produs Cai­ Rader Solinger a sosit la Magazi­nul Taubman București, str. Bărăției 54.­­44­4­4♦ 4­ 44 ♦ ♦ 444 4 ♦ 4­4« CENTRIFUGA CAZAN 2,4 metri, Ventila­toare caută urgent Cristea Dudesti-Fulberărie 97. Telef. 5.11.18. 667 ♦♦♦♦♦♦♦♦•A ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ P­răvălie PENTRU DROGHERIE de închiriat se caută în centru sau arteră principală A se adresa telefon 5.08.94 în zilele de lucru. »­*4444 «44­4­ 444 4­4444444­» ARHITECT DIPL cu practică îndelungată în proect, devis conducere an­trepriză caută ocupație , fix sau combinație. La ziar „Neam­an“ 203­0. ♦44444444444444 44444444 SACI UZAȚI sau pânză de ambalaj uzată, în cantitate totală de circa 1.000 kgr. se caută de Eforia Spitalelor Ci­vile, Direcţia Spitalelor, B-dul E­­lisabeta Nr. 9. Ofertele însoţite de modele se vor depune în zi­lele şi orele de­­ lucru. 1 .6947 K A 4, 4.A A A A A A A A Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că ■ în ziua de 15 Martie 1943, ora 9.30, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bu­cureşti la Ministerul Apărării Na­ţionale Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru construcţia unei barăci, unui bor­dei latrină; instalaţii electri­ce; împrejmuire de sârmă ghimpată la depozitul Gura Odobei-Buzău. Aceste lucrări vor trebui exe­cutate în termen de 45 zile dela darea comenzii. Lucrările sunt în valoare de lei 1.259.000. Licitaţiunea se va ţine în con­formitate cu art. 88—110 din le­gea asupra contabilităţii publice a Statului, art. 31—53 Reg. de funcţionare al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi adminis­traţie prevăzute în cadtul de sar­cini, partea I-a a Ministerului A­­părării Naţionale, Direcţia Dome­nii Militare. Garanţia provizorie 5% prevă­zută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din caetul de sarcini, partea I-a, se va de­pune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din de­vize caetul de sarcini, şi planuri,­­ condiţiunile generale şi speciale­­ technice şi de ordine şi de admi­nistraţie etc., se pot vedea de do­ritori în toate zilele şi orele de lucru, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale Camera biu­­roului de informaţiuni şi la gar­nizoana Buzău. Lucrările se vor efectua pe ris­cul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi trebue să îndeplinească condiţiu­nile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Mi­nister înainte de licitaţie. Directorul Constr. şi Domenii militare, Colonel, Alex. Stănescu FÂN DE MOHOR şi lucernă, fasole fideluţă special. Se vând în Şoseaua Panduri 71. 9 — Motoare benzină SACHS, 4—0 HP. — idem WARCHALOWSKI 4 şi 8 HP. — Pompe centrifuge şi piston vinde : COTALA Cpt. Preoţescu 22. Tel. 5.21.89 44 4 44­­ 663 Tineretul şcolar la spitalul Z. I. 345 In ziua de 26 Februarie, a fost la spitalul Z. I. 345, o şezătoare organizată de elevii liceului „Spiru Haret“, sub conducerea d-nei dirigentă Paraschivescu şi a d-lui­ prof. Palade. Un program bine organizat din coruri, reci­tări, imitaţiuni, cântece din a­­cordeon şi muzicuţe, executat cu mult suflet de elevi, a adus o mângâere răniţilor, la urmă împărţindu-li-se daruri. D. ma­ior Vasiliu D., comandantul spi­talului şi doamnele de la consi­liul de Patronaj* Iotzu şi Laza­­ris, au adus mulţumiri elevilor şi profesorilor care au organizat această şezătoare. MARELE ACTOR G.CIPDIAI 6940 642 4 UNIVERSUL Senzaţional turneu in toată ţara cu concursul talentatei artiste ANCA BALABAN al d-lor MISU STEFANESCU, I. V. TEODORU, N. SIMIO­­NESCU, N. TOMAZOGLU, FANE ALEXANDRESCU, A. MAURI, E. SIRETINOVICI, VIORICA GEORGESCU etc. 683 1 CALENDAR DUMINICA, 28 FEBRUARIE 1943 Ortodox : Vasile Mărturisitorul. Catolic : Roman. Macarie. Protestant : Berta. Răs. soa­relui 6,42 Ap. soarelui 17,45 FAZELE LUNEI 28. Răsărit 1 h. 42 m. Apus 11 h. 38 m. RADIO DUMINICA, 28 FEBRUARIE 1943 RADIO ROMANIA 1875 m .160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m­. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 7.55 : ORA DIMINEŢII ; Deschide­rea emisiunii; Radio jurnal; Concert de fanfară; RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 10.30: ORA COPIILOR: învăţă­tura copiilor; 2) „Cântec de primă­vară“ scenariu radiofonic de Atana­­sie Mitric interpretat de Școala pri­mară de fete Nr. 15. 9.30: ORA RELIGIOASA: Trans­misiunea slujbei religioase de la Sfân­ta Patriarhie. 11.15 : Transmisiunea dela Athé­ neul Român a concertului simfonic al Orchestrei Filarmonica dir. de Georg Schneevoigt (Finlanda). 13.00 : Radio jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13.10 : Concert de masă (discuri). 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orche­stra Gr. Dim­en. 15.30 : ORA SATULUI. 16.30 : ORA MUNCA ŞI LUMINA. 17.10 : închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii : Mu­zică variată (discuri). 18.30 : Theodor Sibiceanu şi Gaston Ursu: Muzică la două piane. 19.00 : Muzică cerută de abonaţii Soc. Română de Radiodifuziune (discuri). 20.00 : Radio jurnal (informativ şi cultural). . 20.20 : Muzică variată (discuri). . 20.45 : Cronica răsboiului de Romu- P­lus Seișanu. 21.00: Concert de muzică variată (discuri). 22.00 : Radio jurnal; Sport. 22.25 : Seară de dans și cântec (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană: Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune In limba italiană: Muzică. TEATRE OPERA : matineu: Doamna Butterfly; seara: Werther. . NAŢIONAL: matineu: Coana Chin­ta; seara: Pământ. STUDIO : matineu: Ultima noapte; seara: O crimă celebră. COMOEDIA : matineu şi seara: Bo­­biţă. TEATRUL NOSTRU : matineu şi sea­­ra: Scandalul. SAVOY: Orele 10.30,14.30 şi 19: Avânţi Tănase. ALHAMBRA : matineu şi seara: Gio­­conda Palace. SĂRINDAR: matineu şi seara: Puş- Iarnaua. MUNCA ŞI LUMINĂ : matineu. Stai că tras: seara: Brânduşa. TEATRUL MIC : matineu şi seara: Jobenul fermecat. LIPSCANI : matineu şi seara: Can­tonamentul veselim MUNICIPAL: matineu: Casa Păpu­şilor; seara: Stăpâna din La Paz. Cinematografe FANTASIO : Documentul 7. 3 şi Flo­renţa, oraşul minune. SCALA : Casa păcatelor şi jurnal nou de război. CAPITOL : Cele două orfeline şî Jur­nal nou. TRIANON I „Habanera" cu Zarah Leander. FEMINA : Violete în bucle şi Jur­nal. SELECT: Kean şi Jurnal nou. REGAL : Fanfulla da Lodi şi jurnal de război. ARPA : Eva e de vină şi Jurnal nou. ELYSE : Asediul cetăţii Osaka şi trupa N. Burmaz, jurnal 52. VICTORIA: Absenţe nemotivate şi jurnal nr. 46. FRANKLIN : Lumină în întuneric şi jurnal. OMNIA : Luiza, jurnal nr. 51 şi trupă de reviste. NISSA : Privighetoarea nordului şi trupă de reviste. COR­SO : Angelica şi jurnal U.F.A.­­O.N.C. nr. 52. ALCAZAR : Pilotul ghinionist, jur­nal O.N.C.­­ U.F.A. nr. 51 şi trupă de reviste. AMERICAN : Sancta Maria, trupă de reviste şi jurnal. AIDA : Coroana de fier, trupă de reviste şi jurnal de război. BARCELONA : îmblânzitori fără voe, jurnal O. N. C. nr. 46 şi artişti. CARMEN : Suflete păgâne, jurnal şi artişti. CARMEN-SYLVA : Aşa te vreau, jur­nal de război şi trupă de reviste. CRÂNG­A­ŞI : Primii fiori şi jurnal Ufa­­ O.N.C. CLASIC : Fiica corsarului verde şi jurnal. COTROCENI: Sânge vienez şi jur­nal de război O.N.C. şi U.F.A. DACIA : Primii fiori şi jurnal de război nr. 51. DIANA : Vagabonzii veseli, jurnal şi revistă. DI­CHIU : Giulliano de Medici, Jurnal şi trupă de reviste. EDISON : Motanul încălţat, jurnal şi revistă. ELDORADO : Vi­nere, trupă de re­viste şi jurnal de război nr. 48. FLORIDA : Un vals la miezul nopţii şi jurnal. GLORIA : 6 zile în Permisie şi jur­nal. IZBÂNDA : More­na Clara şi jurnal nr. 52. ILEANA : Infamie şi jurnal de răz­boi nr. 51. LIA: Amantul misterios şi jurnal nr. 52. mamna : Teroarea din umbră şi trupă de reviste. MARCONI : Marco Visconti şi trupă de reviste. MODEL: Regele spadei şi jurnal O.N.C. - Ufa. MILANO : Un vis vienez şi jurnal. MIORIŢA : O aventură romantică şi jurnal. NERO : Proscrisul şi jurnal de răz­boi. NONI : Privighetoarea nordului şi jurnal nr. 46. ODEON : Ospăţul nebunilor şi Jur­nal de răsboiu. PRINCIAR: (B-dul Pache 108): Valsul dragostei, cu Hans Moser, Jurnal, şi trupa de reviste Nik­o­lini. PACHE : Iluzii, trupă de reviste şi jurnal nou nr. 52. PARIS : Barbă albastră şi jurnal nr. 50. ROMA : Cine e mai fericit ca mine şi jurnal nr. 52. REX : Dezamăgire şi jurnal de război. SPLENDID : Marco Visconti şi Jur­nal. TOMIS : Neguţătorul de sclave şi jurnal sonor. UNIREA : Doi tigri şi jurnal de război. UNIC : Rigoletto şi jurnal de răz­boi nr. 50. VOLTA-BUZEŞTI : „G. P. U “, jur­nal şi trupă. VENUS : Amanta secretă. Jurnal de război nr. 47 şi trupă de reviste. VERGU : Oameni în primejdie, jur­nal de război nr. 51 şi trupă de reviste. VOLGA : o femeie în noapte şi jur­nal nr. 51. EXPOZIŢII ATENEUL ROMAN î expun pictorii Mandlia Ulea, d-nii Constantin Mi­­halcea şi Aurel Iacobescu.­Sala „UNIVERSUL”* : Expoziţia de pictură a d-lui B’Arg. SALA DALLES : Expoziţiile pictori­lor: Adam, Bălţatu, Ecaterina De­­lighioz-Cristescu, Dan Băjenaru, Elena Anton şi Sorin Ionescu, des­chise de la 3 la 27 Februarie. GALERIILE CRETZULESCU : Ex­pun pictorii : Ionescu Sin şi N. Raiovici Drăgănescu. CĂMINUL ARTEI. — Expoziţia pic­torului D. Berea. 1 SALA PROMETEU : Expoziţia pic­torului G. Lazăr, deschisă până la 1 Martie, str. Brezoianu 19. SALA MINISTERULUI PROPAGAN­DEI : Expoziţia d-nei Mioara Minu­­lescu de lucrări în mozaic. De la 7 la 27 Februarie­­. SALA „PROMETEU“. Expoziţia pic­torului G. Lazăr, între 20 Ianuarie şi 20 Februarie. GARDA DE NOAPTE GRUPA VIII-a In nopţile de 8, 18 şi 28 ale fiecărei luni Dr. Wonnesch Maximilian, Str. C. A. Rosetti 14, I, 2.07.65 ; Rădulescu Gh. Claudia Dr., Str. Blănari 14, I, 4.38.49 ; Nistor Traian, Calea Griviţei 112, II, 4.91.84 ; Grigoroiu Lavinia dr., Şos. Giuleşti 44, II, 3.92.62 ; Sceopol M., Str. N. Bălcescu 14, III, 4.13.85 ; Farmacia fostă Leonescu, Str. Tunari nr. 2, III, 1,0.69 ; Nacu Margareta, Calea Dorobanţi 159, III, 2.16.06; U­­leia Elena dr., Str. Maica Domnului 53, III, 2.51.95 ; Corobeuca Gh. S­solt, Calea Moşilor 217, IV, 1.01.57 ; Rădu­lescu Trifănescu V. dr., Str. Traian 75, IV, 5.10.21 ; Constantinescu Ma­ria dr., Calea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86 ; Nicolescu B. Alexandru, Ca­lea Şerban Vodă 147, V, 5.37.22 ; Dr Petrescu Lucreţia, Calea Cotroceni 6. VI, n’are telefon ; Oană Alexandru, Calea 13 Septembrie 125, VI, 4.26.11; Călţaru Cornelia, Dudeşti-Cioplea, Şos. Dudeşti-Pulberărie 150. -----------*-----------­Alergările de azi Farmaciile de serviciu GARDA DE ZI GRUPA III-a DE ZI Farmaciile deschise Dumineca ,­ sărbătorile legale 6 şi 31 Ianuarie, 23 Febr., 28 Martie, 23 Aprilie, 9 şi 30 Mai, 14 Iunie, 11 Iulie, 8 August, 5 Sept., 3 şi 31 Oct., 21 Nov., 19 Dec. Vasiliu G. D., calea Victoriei 68, I, 3,69.20. Cepleanu Alexandru, Bd. Re­gina Maria 12 (Piaţa mare), I, 4.52.04; Dumitriu­ Constantin, calea Rahovei 5, I, n. telef.; Dr. Bibescu Gh. Ion, str. Academiei 2, I, 3.81.92; Dr. Radu Ni­­cio­lae, Bd Regele Carol I 25, I, 3.55.52; Dr. Aurel Russu, b-dul I. C. Brătianu, 35, I, 3.32.90; Lagara N-lae, calea Văcă­reşti 25, I, 4.40.01; Faii Matei, str. Sft. Vineri 11, 4.91.43; Nictor Traian, ca­lea Griviţei 112, II, 4.91.84; Popovici Lucia, calea Griviţei 213, II, 4.65.81; Georgescu S. Nicolae, calea Griviţei 286, II, 4.16.57; Bulandra Gheorghe, calea Griviţei 506, II, n. telef.; Dr. Pierescu Mircea, Bd. Regina Elisabeta 34, II, 3.93.36; Leist Alexandru, Bd. Filantropiei 191, II, 3.61.90; Luca Va­leria, Bucureștii Noul, II, n. telef.; Ciocoiu George, str. Ştirbei Vodă 55, II, 5.15.25; Costin Lucia, str. Popa Tatu 78, II, 5.45.04; Grigoroiu Lavinia Dr., șos. Giulești 44, II, 3.92.62; Ha­­neş Victor, calea Victoriei 124, III, 3.90.58; Fin­că Elena Dr., str. C. A. Roseti 27, Iii, 2.78.23; Drăguș George, str. Viitor 114, III, 2.33.46; Constanti­­nescu Lazăr, str. Romană 3, III, 2.03.72; Farm. fostă Leonescu, str. Tunari 2, III, 1.00.09; Mazilu Anna, str. Aviator Radu Beller 13, III, 2­85.38; Niculescu Lelia, str. Maica Domnului 11, III, 2.07.51; Berbier G. Alexandru, Bd. Regele Carol I 65, IV, 3.00.83; Mihălţeanu Cornel, calea Moşilor 364, IV, 1.06.21; Gavriliu Gheorghe, şos. Pantelimon 213, IV, 2.13.71; Constantinescu Maria Dr., ca­lea Călăraşilor 267, IV, 3.95.86; Dr. Teodosiu Cornel, str. Regele Ferdi­nand 4 (Colentina), IV, n. telef.; Dr. Chiale T. Sterie, calea­ Dudeşti 64, IV, n. telef; Vespremeanu Ion­ S­sori, calea Şerban Vodă 49, V, 3.01.26; Chiale T. Anastase, calea Şerban Vodă 268, V, 3.58.85; Panea Ștefan, ca­lea Văcărești 171, V, 4.17.00; Gheorghiu Evlampia, calea 13 Septembrie 2, VI, 3.69.53; Munteanu Alexandru—S­sori, str. Mihai Vodă 8, VI, 4.10.13; Petrescu Silvestru, calea 13 Septembrie 196, VI, 5.33.65; Dr. Ullmann L., str. Dr FAVORIŢII NOŞTRI 1. Xerxes, Deluţ. 2. Oituz Fauda. 3. Avion, Belşug. 4. Urganda, Ostaş. 5. Cbiquita, Liliac G. 6. Chiot, Lord Staipnir. 7. Turda, Dry Dry. 8. Intrigant, Ghid. Universul Literar Nr. 6 apărut astăzi. Duminică, are urm Romanul între Zola şi Prous Soare 1943 (catrene), de N. D. M­iului Camil Petrescu" de MIHAI de DIMITRIE ALBOTA; In mem LUCIA DEM. BÄLÄCESCU; Ron­tier, de STELIAN TECUCIANU; ILIESCU; I.itaîjie (versuri), de O Radio (nuvelă), de GH. ENACHE; Cronici note, ecouri etc., se DIA DEM. BÄLÄCESCU, AL. D I. M. LEHLIU, V. JELERU și ST UNIVERSUL LITERAR apare în 6 pagini (6 Iei). ătorul sumar bogat şi interesant: t, de G. C. NICOLESCU; Mărţi- IREA. Nedumeriri în jurul „ea-NICULESCU; Scrisoare (versuri), oriam Katherine Mansfield, de del, de CONST. A. I. GHICA; Fi- Două schiţe umoristice de DORIN TILIA GHIBU; Conferinţa de la Ura, schiţă de ELENA DIACONU, cneaza TRAIAN CHELARIU, LU­­RAGHICI, ADRIANA NICOAR­A. EFAN BACIU, la 10, 20 şi 30 ale fiecărei luni. CONVOCAREA DELEGAŢILOR OFICIULUI EDUCAŢIEI TINERETULUI DIN ŢARĂ Oficiul educaţiei tineretului, din ministerul culturii naţionale, a convocat la Bucureşti, pentru azi, Luni şi Marţi pe toţi dele­gaţii săi din ţară. Ei vor raporta despre activi­tatea educativă realizată până in prezent, vor primi instrucţi­uni noui şi vor examina împre­ună cu conducătorii oficiului problemele de ordin practic ce se opun imediat. Se va examina deasemeni activitatea educativă pe timpul vacanţei ,precum şi diferite alte obligaţii ce pot apă­rea în aceste împrejurări excep­ţionale. In afară de şedinţele de lucru va fi şi o şedinţă publică azi Duminică, ora 17, la liceul Car­men Sylva. Şedinţa, în care se vor citi rapoartele de activitate, va fi prezidată de d. ministru Petro­­vici, care va da îndemnuri asu­pra întregei activităţi educative Vor mai participa la această şedinţă, membrii co­­siliului su­perior pedagogic, ai­ consiliului consultativ al oficiului, directorii de învăţământ, inspectorii ge­nerali şi de specialitate, direc­torii şcoalelor secundare din Ca­pitală, diri­ginţii claselor etc. CRONICA SPORTURILOR O VIATĂ NOUA IN EDUCAŢIA TINERETULUI Războiul a schimbat complet concepţia diriguitorrilo­r treburilor noastre obşteşti despre educaţia tineretului. Este acum în­deobşte admis că tineretul aparţine pe lângă fami­liei şi ţării, iar şcoala este răs­punzătoare de instrucţia şi edu­­caţia lui nu numai faţă de părinţi, ci mai ales faţă de ţară. Astfel, fiind, obiectivele supre­me ale acestei educaţii trebuie să fie interesul statului şi aspiraţiile neamului. Şcoala trebuie să pregătească viitori cetăţeni disciplinaţi în gând şi în faptă, stăruitori în e­­fo­rt, cu spirit de iniţiativă şi de datorie, simţul cinstei, solidaritea şi respectul cuvântului dat şi mai presus de toate avânt eroic şi spirit de jertfă pentru apărarea ţării şi îndeplinirea misiunii nea­mului nostru pe pământ. Şcoala trebuie să completeze instrucţia cu educaţia realizând astfel şcoala activă pe care peda­gogii au propus-o ca un ideal şi pe care ţara o reclamă acum ca pe o imperioasă necesitate. Ramurile de activitate educa­tivă ale şcoalei sunt cele naţional, patriotice, literare, artistice, prac­tice precum şi gimn­astico-sportive. Pentru coordonarea acestor ac­tivităţi, organizarea lor în cadrul şcoalei şi legarea lor de activitatea celorlalte organizaţii de stat şi particulare cu ţeluri comune, s’a creiat în sânul ministerului cul­turii naţionale un „Oficiu de L­­it­uraţi­e al Tineretului” C. E. F. Acest oficiu, pus sub conducerea d-lui secretar general Napoleon Creţu, are secţiuni de sport, tu­­rism, tabere şi colonii­, teatru, cine­matograf, reviste, publicaţii şi conferinţe, realizări educa­tive, control şi coordonare, etc. Pentru prima oară se prevede clar în mod oficial în programele activităţii şcolare, practicarea e­­ducaţiei fizice, sportului şi turis­mului cu rost educativ de căpete­nie.Pentru prima oară se recunoaşte profesorului de educaţie fizică un rol cu nimic mai prejos de­cât al celorlalţi colegi, ba chiar de pri­mul ordin pentru formarea unui tineret sănătos, viguros şi frumos. Pentru prima oară şcoala des­chide larg porţiile sale educaţiei fizice şi sportului, preconizând înfiinţarea de societăţi sportive şcolare, tabere de recreaţie şi sport, campionate şi concursuri şcolare de tot felul şi îngăduind elevilor buni la învăţătură şi cu aptitudini sportive speciale să ac­tiveze în societăţi sportive parti­­cula­re. Potrivit unor fericite înţelegeri între organele O. E. T. şi acelea ale sportului particulare, repre­zentat prin O. S. R. şi federaţiile de specialitate, s’a pornit încă din toamna anului trecut o campanie temeinică de înfăptuiri în dome­niul­­sportului şcolar. S’au înfiinţat cursuri de ajutor i­­­nstructori sportivi din rândul ele­­vilor şi elevelor cu aptitudini spe­ciale. S’au organizat foarte numeroase campionate şcolare, concurrsuri şi cursuri practice de sporturi de iarna, patinaj, hockey pe ghiaţă şi mai ales ski, în toate centrele de mişcare, basket şi volleyball, ten­nis de masă, tir şi scrimă, etc. Toate aceste activităţi au adus un suflu nou şi înviorător în viaţa şcolară. Vechia educaţie cu accent exclu­siv intelectual face loc preocu­pării de a se stabili un just echi­libru între activitatea spirituală şi vigoarea corporală. Noul tip de tânăr va fi poate tr mai puţin „intelectual", dar va avea un trup robust de sportiv, îşi va desvolta spiritul de echipă care are un rol atât de important în marile naţiuni occidentale şi va imprima culturii sale un caracter realist şi idealist totodată care îl va face apt pentru toate încercă­rile şi misiunile ce i se vor încre­dinţa. NEAGU BOERESCU Arena circului Milea situa­tă în şo­seaua Mihai Bravu, în imediata a­­propiere a barieriii Vergului, adăpo­steşte astăzi cu începere de la ora 10, o reuniune mixtă de box care stâr­neşte un legitim interes. Regisată de maestrul Gheorghe Georgescu, conducăto­rul secţiunii de specialitate a grupării A. C. T. con­ţine trei interesante matchuri profe­sioniste şi două atractive întâlniri de amatori. Numărul principal al programului este format de matchul Gheorghe Rădulescu Bidrinschi—Ion Chiriac, pentru titlul naţional al categoriei muscă, deţinut de cel din urmă. Hotărât* pentru 12 reprize a 3 mi­nute acest match făgăduește, dato­rită pregătirei fizice și technice a celor doi adversari, o dispută de zile mari, o întrecere care asigură spec­tacolul de calitate al matehurilor cari au condus la consacrarea boxului in­digen. In semi-vedeta reuniunii Nicolae Radan, fost campion naţional amator la categoria cocoş, va înfrunta pe Sandu Ion recent, dar pe nedrept deposedat, de titlul profesionist al aceleiaşi categorii. Matchul dintre aceste două ele­mente de nădejde va fi, fără îndo­ială, strâns şi victoria nu poate scăpa, în mod normal, lui Sandu Ion. Al treilea match profesionist va opune pe ştefan Bogdan lui constan­tin David, învingătorul urmând să fie calificat challenger al lui Gheor­ghe Popescu, campionul României la categoria uşoară. Antecedentele sunt favorabile lui Ştefan Bogdan pe care îl preferăm şi noi lui Constantin David. In întregime, programul reuniunii are următoarea înfăţişare: AMATORI Gheorghe Dudău (Tir)­—Const. Ma­rin (A. C. T.). Nicolae Necula (Tir)—Const. Cuţaru (A. C. T.). PROFESIONIŞTI Ştefan Bogdan—Const. David, 10 re­prize -a 3 minute. Nicolae Rădan — Sandu Ion, 10 prize a 3 minute. Gheorghe Bidrinski—Ion Chiriac, 12 reprize a 3 minute. BOX CAMPIONATUL ROMÂNIEI LA CATEGORIA MUSCA Maria Magda Teatrul MIC Calea Victoriei 63 lângă Nestor Tel. 52381 Succes colosal a obţinut aseară comedia senzaţională JOBENUL FERMECAT 3 acte de Corra şi Achille CU IANCOVESCU MARIA MAGDA ION TALIANU şi MARIETTA RAREŞ Azi MATINEU 3H şi seara era 1­2 FOOT-BALL F. C. Rapid joacă amical cu F. C. Ploeşti Echipele bucureştene au reluat toa­te antrenamentele şi unele trec la susţinerea de jocuri amicale.­­ Printre acestea se numără F. C. Rapid, care se deplasează astăzi după amiază la Ploeşti pentru a disputa o partidă în compania lui F. C. Plo­eşti pe stadionul municipal. Feroviarii se vor deplasa cu efec­tivul întreg, mai puţin Bogdan şi Filotti care sunt la unităţile lor. In schimb bucureştenii vor încerca şi câteva elemente tinere care vor fi chemate în­ apropiatul sezon să înlo­cuiască titularii lipsă. PING-PONG Placheta „Erou Subit. Mircea Filim­on“ Sala Orpheus din str. Austrului Nr. 33, va găzdui astăzi după­ amiază în­cepând de la ora 14.30 jocurile de ping pong pentru placheta „Erou Sub­lt. Mircea Filimon”. Deoarece s-au înscris majoritatea jucătorilor noştri buni, este de aş­tepta că vom asista la lupte din cele ma­i aprige. In cadrul programului de astăzi se va desfăşura şi finala campionatului regional între echipele Orpheus şi Radu Vodă. Campionatele şcolare de sabie Sala Cercului Militar va găzdui as­tăzi începând de la ora 9.30, campio­natele şcolare de sabie, pentru cate­goria I-a. * Cum printre elevii şcolilor bucureş­tene sunt câţiva trăgători buni, este sigur că acest concurs va obţine suc­cesul aşteptat. A Anul al 60-lea Nr. 58 Luni 1 Martie 1943 ACTUALITATEA LUI T. MAIORESCU (Urmare din pag. 1­ a) cu puteri de a descoperi şi a a­­precia adevăratele talente. Acei fericiţi, din care azi au rămas atât de puţini în viaţă, care l-au ascultat citind o poezie sau ana­lizând un vers, ştiu cât de neîn­trecut era darul lui de a trezi emoţia artistică, mişcat el însuşi cum cerea Horaţiu să fie acela care voeşte să insufle şi altora vibraţiile sufletului său. I născu­tul şi puternicul său bun gust literar făcea din Maio­­rescu un profet ca şi un cenzor, şi dădea o autoritate părerilor sale, care avea nevoe de robi­rea celor criticaţi. Dar ceea ce dădea o deosebită autoritate sentinţelor sale lite­rare, era şi faptul că critica sa se desprindea cu puterea de convingere a unei concluzii silo­gistice, din o concepţie stator­nică, din premisele unor princi­pii estetice. Prin artă, spiritul se ridică la contemplarea pură, în care dis­­­par contingenţele mărunte ale vieţii, sufletul eliberându-se de de orice atingere cu ceia ce este biologic, sensibil şi ca atare mes­chin. Cu această concepţie înaltă despre artă­ în care Schopenhauer se uneşte peste veacuri cu Pla­ton, pentru a lumina calea sigură ce duce la cucerirea frumuseţilor adevărate, desigur că Maiorescu, se aşeza într’o poziţie înaltă de unde putea să decreteze şi să se­lecţioneze adevăratele valori lite­rare ale vremii sale. Titu Maiorescu a fost cel mai iscusit descoperitor de talente, cel mai sigur patron de valori literare, cel mai statornic prie­ten, admirator şi protector al acelora cari erau să rămână ca mândrii ale spiritualităţii crea­toare a neamului nostru. Emines­­cu şi Creangă, în urmă Oct. Go­­ga, Calavrancea sau Vlahuţă au găsit în Titu Maiorescu pe cel dintâi înţelegător al lor, pe cel mai înflăcărat admirator al ope­relor ce aveau să se încrusteze ca diamante strălucitoare în pa­ginile literaturii româneşti. Titu Maiorescu a fost cel care entuziasmat cel dintâi de poe­ziile populare culese de Alecsan­dri, a Infiltrat în conştiinţa lite­rară românească marea valoare a folclorului anonim. ..! Maiorescu laudă apoi poezia­­ naţionalistă a lui Octavian Goga, oprindu-se cu stăruitoare admi­rare­ la Oltul acea poezie minu­nată de revoltă ce poartă nu­mele răului care izvorăşte din îndureratul Ardeal. Patronul literar aducea dealt­fel în acest rol patern al curen­telor literare româneşti, acel far­mec personal, pe care cei ce l-au cunoscut păstrează sentimentul nostalgic al lucrurilor pierdute ce nu se mai refac, ca şi darul ora­toric, — darul pe care înţelepţii atichităţii clasice, îl considerau, pe drept cuvânt, ca unul din cele mai puternice mijloace de stăpâ­nire a sufletelor. Ce fel de ora­tor era Titu Maiorescu, să-mi fie îngăduit a cita cuvintele prin care un alt mare orator al neamului nostru, Delavrancea, le scria unui prieten evocând pe Maiorescu : „Subiectul — adversar sau idee — e strâns ca într’un cleşte. Le­gătura se face, cuvânt cu cuvânt, frază cu frază, period de period, parte de parte, până încheie, şi încheierea se impune, solemn şi energic oricărei minţi amicului şi inamicului. „Dar vino odată — după ce-ţi torni grâul în hambare, şi ascul­tă şi tu pe Maiorescu. Te vei simţi mai mândru­ că eşti român, căci el sporeşte puterea de a fi a tuturora prin sporul pe care o, adaogă necontenit la forţele şi iluziile naţionale”. Figura literară a lui Titu Ma­iorescu apare aureolată de gloria adevărată ce trebue să însoţeas­că personalităţile ce au puterea de transfigurare a unei epoci. Iată de ce citirea „Criticelor’a lui Maiorescu nu are numai o în­semnătate cărturărească pentru generaţiile mai tinere, ci repre­zintă şi o necesitate pentru o­­rientarea sigură în problemele graiului şi ale literaturii noastre de astăzi. Porunca zilelor de azi pentru cultura noastră e, deci , să ne ridicăm până la el! GR. TĂUŞAN ÎNTÂMPLĂRI din capitală ACCIDENTUL MORTAL DIN CALEA GRIVIŢEI Motocicleta cu ataş No. 280. B. condusă de proprietar, tânărul Tu­dor C. David, în timp ce circula pe calea Griviţei, în dreptul dis­pensarului c. f­r., a lovit şi rănit grav pe eleva de liceu Marioara I Baciu, în etate de 12 ani, din str. Ferentari nr. 127, care traversa strada. Transportată la dispensar, după câteva minute, nefericita co­pilă a încetat din viaţă. ALTE ACCIDENTE DE CIRCULAŢIE D. profesor universitar Vasile Athanasiu, în vârstă de 70 ani, do­miciliat în ca­sa Călăraşi nr. 319, a fost victima unui accident, in timp ce traversa b-dul Brăitianu, a fost lovit de­ automobilul nr. 3128 B., proprietatea d-lui Voicu Jalea din calea Regele Albert nr .28. Victima, având fractura picioru­lui stâng, precum și leziuni la cap și pe corp, a fost internată la spi­talul Coltei.­­ De asemeni automobilul Nr. 3837 B, în vreme ce trecea pe ca­lea 13 Septembrie, prin dreptul ca­sei cu nr. 76, a lovit pe ucenica Iuliana Mureșanu, în etate de 15 ani, din str. Locot Canada nr. 22. Cum în urma accidentului s’a ales cu fractura piciorului stâng, a fost transportată cu o ambulanță a „Salvării“ la spitalul de Urgenţă, unde a fost internată. A MURIT IN URMA UNEI CERTE din str. Sf. Vasile Tei nr 62, a încetat, pe neaşteptate, din viaţă, bătrânul Niculae Asanachide, ti­pograf, în vârstă de 64 ani. Cir­­cumscripţia a IX-a de poliţie, — care se ocupă cu anchetarea cazu­lui,­­ a fost informată că moartea i-a provenit în urma urnei certe, urmată de lovituri, fapt ce s’a în­tâmplat cu o seară înainte între bătrân şi un tânăr cu care nu se afla în raporturi bune Bănuitul se află reţinut la comi­sariat pentru cercetări TABACARIE CLANDESTINA D. Gr. Ionescu Goangă, directo­­rul poliţiei judiciare, a delegat pe d. comisar-şef Mihail Dănescu de la brigada I, — secondat de comi­sarii Crăciunescu şi Titi Mihăescu, — să ancheteze pe numitul Ion Georgescu, din comuna suburbană Herăstrău, str. Clucerului nr. 64, în legătură cu dosirea unei canti­tăţi de piele şi talpă i s’a dresat acte de trimitere în judecată întrucât la atelierul tăbă­­caruluî, din str Grădinari nr. 14, poliţiştii au găsit o cantitate da peste 100 kilograme de piei tăbă­cite. SERVITOARE HOAŢA Prefectura poliţiei Capitalei (ser­viciul judiciar), ne trimite spre publicare, următoarele : Cine ştie unde se află în prezent numita Bolocan. Elena, de ani 22, servitoare, de fel din comuna Chi­riac (Vlaşca), este rugat „a anunţa brigada 3-a judiciară (Prefectura poliţiei Capitalei), fiind urmărită pentru furt. BASKET-VOLLEY-BALL > Reprezentativa şcolară a Capitalei se întâlneşte la Ploeşti cu selecţionata locală In sala stadionului municipal din Ploeşti, selecţionata locală de basketball va juca astăzi de dimi­neaţă în compania reprezentativei şcolare a Capitalei. Elevii bucureş­­teni dispun de o echipă bine alcătuită astfel că este de aşteptat că vor reu­şi să facă o figură frumoasă. Odată cu sucurştenii va face depla­sare şi d. prof. N. Duţescu, preşedin­tele F. R. B. V. T. M. pentru a ţine la Ploeşti examenele arbitrilor de basket şi voRey-ball. . Iza şi Dr Willy Grün­berg fiică şi ginere Nina şi Inginer Alfred Rosen noră şi fiu, Roby nepot, Ma­ria Waldinger soră, precum şi fa­miliile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor măicuţe Charlotte Leon Rosen înmormântarea va avea loc azi Duminică 28 Februarie, ora 3:30 d.a., la Cimitirul Filantropia. Rugăm a nu se face vizite de condoleanțe. 115 ► ♦♦♦*♦**■*« Cu * * *■*■•■*♦ + -v­a­ps AZI MATINEU ora 3.3» f la TEATRUL MARIA FILOTTI (SĂRINDAR) CEL MAI FRUMOS SPECTACOL AL CAPITALEI Pdawa ? Comedie în 3 acte de Guglielmo Giannini SE Râde In HOHOTE! strălucită distribuţie în frunte cu marii comedieni MARIA FILOTTI—V. MAXIMILIAN şi Iordănescu Bruno, Al Giugaru, Florica Ste­rescu­, Cella Marion, Ion Gheorghiu, V. Bulandra, Virginia Stoicescu, Titu Vedea In fiecare seară la ora 7.30 Tel: 4.84.94 . 11 ACTUALITĂŢI ŞTIINŢIFICE Şl TECHNICE de RAUL CALINESCU Conferenţiar Universitar VIN DIN CAFEA Buletinul Institutului naţional­­al cafelei din Caracas afirmă că In Venezuela (America de Sud) s’a putut obţine recent un vin foarte bun din boabele de cafea. Deocamdată acest vin s’a ob­ţinut numai în laborator şi e­­l faza cercetărilor. Dacă şi cetăţenii din Venezue­la vor fi de aceeaşi părere în privinţa­ calităţii noului vin, plantaţiile de cafea din această ţară, rămas© acum fără debuşeu, vor începe să concureze viile. CATASTROFĂ DATORITA UNUI METEOR In oraşul Carhuamayo, din mijlocul statului Peru (America de Sud), s’a întâmplat de curând o catastrofă pe cât de groaznică pe atât de curioasă. Şi anume, un meteor uriaş s’a prăbuşit cu zgomot asurzitor în strada principală a oraşului, di­strugând­ un mare număr de case. CRINUL CAMELEON In pădurile Mexicului (America de Nord) s-a descoperit recent un ciudat soiu de crin, care are în­suşirea de a-şi schimba coloarea de mai multe ori pe zi. Şi anume: dimineaţa, florile sale sunt albe; la prânz, roşii; după prânz, portocalii; seara, la asfinţit violete; iar în t­­rgul nopţii ele devin albaste» Botaniştii n’au reuşit încă să explice acest fenomen cu totul aparte. BALENĂ... BOMBARDATĂ Un pescar din Las Palmas a dat în timpul pescuitului peste o massă mare şi neagră necunos­cută. Chemându-şi tovarăşii, care au sosit imediat cu bărcile au putut trage la mal acel obiect ne­cunoscut și și-au dat repede sea­ma că era vorba de o balenă sfârtica­tă de explozia unei bom­be de apă pe care un vapor de războiu o aruncase contra ani­malului crezând că e un subma­rin. ANGLIA... SE SCUFUNDĂ Intemeindu-se pe unele cal­cule de-ale geologilor englezi, d. Im­ Fried Siedentop a afirmat de curând, în Zeitschrift fur Erd­kunde, că Anglia... se scufundă. Numai că­­această scufundare nu e rt ap­avrict- cura­t ar vrea unii, ci se face extrem de încet — Şi anume cu 22 cm. pe secol. Această scufundare lentă du­rează mai de mult şi dacă va continua la fel, în 530.000 de ani Anglia va fi complet sub apă. Acum 100.000 de ani insulele britanice erau cu mult mai ridi­cate deasupra nivelului mării și a fost un timp când erau chiar legate de continent prin uscat. De atunci Anglia a începuit să se scufunde cam cu câte 21^ mm. pe an. In ultimii 10.000 de ani, Anglia s’a scufundat cu 20 metri.­­ Siedentop e de părere că nu trebuie să ne aventurăm prea mult în calcute viniete asupra scufundării... definitive a Angliei, deoarece nu se știe dacă în vi!­­^'•oarca jumătate de milion de ani, mișcarea de scufundare va continua cu aceeaşi iuţeală şi nu va suferi schimbări. COLORI IN LOC DE TERMO­METRU şi un m­­­od, că temperatura se măsoară cu termometrul. In ultimul timp industria chi­mică germană a dat la iveală unele colori prin care se poate măsura temperatura — şi care se şi folosesc în acest scop, atât în industrie cât şi în gospodărie. Este vorba de anumite colori care la temperaturi determinate prezintă nuanţe caracteristice ce persistă şi după răcire. Aceste „termocolore“ din care s-au făcut „creioane termoorome“ se fabrică pentru temperaturi cuprinse între 40° şi 650“. Dacă un meseriaş, să zicem un fierar, vrea să supună un obiect la o anumită temperatură, el fa­ce cu creionul termocrom o simplă linie pe obiectul respec­tiv. In clipa în care acest obiect a atins temperatura respectivă, culoarea liniuţei se schimbă — iar lucrătorul ştie că s’a ajuns la gradul necesar de căldură. In bucătărie, creionul termoo­­crom se poate folosi a-­unci când e necesar să se fiarbă alimen­tele la anumite temperaturi, ca de pildă în cazul compoturilor, conservelor, etc. MARIMEA CREERULUI ŞI INTELIGENŢA Mărimea creerului nu stă în raport direct cu inteligenţa. Creerul omului adult cântăre­şte vreo 1300 gr.; acela al ele­fantului. 5490 gr.; a­l balenei. 7000 gr. Totuşi, nici elefantul şi nici balena nu sunt animale mai inteligente ca omul. Inteligenţa nu depinde nici de raportul dintre greutatea creeru­­lui şi aceea a corpului. Acest raport, care la om e de 1/35, este mai mic decât la unele maimuţe nord-americane. Nici creerul oamenilor de ge­niu — con­siderat în privinţa greutăţii — nu ne lămureşte mai bine asupra originii inteligenţii. Turgheniev poseda un creer de o greutate enormă (2012 gr.), în timp ce creerul filosofului ger­man Kant cântărea numai 1600 gr. In schimb creerul unui tâ­năr idiot era cu 75 gr. mai greu. Creere uşoare aveau Lessing şi Frideric cel Mare. Creerul normal al omului are o greutate cuprinsă între 900 şi 2000 gr. Recordul greutăţii a fost bătut însă de un cretin epileptic, care avea un creer de 2.850 ar. Aşa­dar, un ca­p mare nou în­semnează întotdeauna şi multă minte. NOUILE MAGNETE ARTIFI­CIALE Nouile magnete artificiale ger­mane sunt fabricate din praf de magnet şi răşină sintetică. Ace­ste magnete presate pot fi foarte puternice, mai ales dacă se fac din noui­e aliaje magnetice. Ele au avantajul că se fabrică repede, ieftin şi exact. Se prelucra uşor, în timp r irr.. tele din oţel sau din aliaje su­­pra-magnetice se prelucrează foarte greu Din noua materie magnetică se pot turna acum fire şi paste magnetice. Se poate fabrica chiar şi o culoare magnetică, pentru vopsit, care se poate păstra în tuburi. FIBRE INDUSTRIALE DIN ACE DE PIN Biroul de studii al organizaţiei franceze „Comité général d'orga­­nisation de l‘industrie textile“, anunţă că s’au făcut de curând interesante­ experienţe cu fibre extrase din frunzele acicula­re ale pinului de­ pădre care au dat rezultate satisfăcătoare. Din aceste experienţe rezultă că noui­e fibre nu se po­t ţese şi n’au nici­ o importanţă în in­dustria textilă, dar în schimb pot fi folosite până l­a un punct la locul asbestului ca și la fabri­­a-.-^o va tei de pa-'-cmcnt. i

Next