Universul - Capitala, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)
1943-04-01 / nr. 89
Aiul at-Goițea .. 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL *7 LEI Tax* poștală plătită în numerar conform* aprobării Dir. GI. T. T. T. N*. 24.4SI/9S9 . CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 PENTRU VIAŢA LOCALĂ Modificarea decretului-lege a creditului judeţean şi comunal în sensul de a se da posibilitate comunelor să obţină credite pe termene scurte şi cu dobândă mică, este de o însemnătate deosebită pentru viaţa administraţiei locale. Deşi unităţile administrative îşi consemnau şi până acum fondurile disponibile la Casa de depuneri totuşi din cauza formalităţilor costisitoare, împrumuturile se acordau cu greutate, plătindu-se o dobândă de 4 jum. la sută. Prin noua modificare a legii, comunele vor depune disponibilul direct la Creditul judeţean şi comunal, de unde se vor putea împrumuta cu un procent de 2 la sută. E un fapt cunoscut, că unităţile noastre administrative au dus lipsă în trecut de credite. Viaţa comunelor şi a satelor a întâmpinat greutăţi în desvoltarea ei tocmai din această cauză. Dacă unele dintre comune, favorizate de venituri mai mari şi-au putut reliza opere de interes obştesc, pentru ridicarea stării economice, culturale şi sanitare a cetăţenilor, altele lipsite de venituri au rămas la un nivel ceva mai scăzut. Problema aceasta de ordin financiar a mai avut şi alt aspect financiar. Centralizarea exagerată a tuturor veniturilor comunale şi judeţene şi înglobarea lor în bugetul general al Statului, din care apoi se refL/eU U.ACL J/upi jJCUHU unităţile administraţiei locale a dus în mod inevitabil la această stare de lucruri. S’a căutat în anii din urmă să se repare în parte această situaţie prin crearea unui fond comun, repartizat din bugetul general al Statului, în raport cu veniturile comunelor şi judeţelor şi pe care ministerul afacerilor interne să-l pue la dispoziţia unităţilor administrative care într-adevăr au de îndeplinit nevoi de ordin obştesc. Comunele şi satele sărace trebuesc sprijinite în desvoltarea lor. Sunt sate lipsite de mijloace, cari nu şi-au putut reclădi bisericile şi şcolile dărâmate de cutremurul din toamna anului 1940. Acestea au în primul rând dreptul să fie ajutate Dacă din fondul comun de anul trecut care a însumat 3 miliarde jumătate, nu s-au putut acoperi toate nevoile, desigur că la noul buget vor fi ţinute în seamă şi acele sate care nu dispun de venituri şi au de înfăptuit opere sociale şi culturale. Pe această cale directă a sprijinirii comunelor, cum şi prin noua măsură de a li se înlesni împrumuturile pe termen scurt şi cu dobânzi mici, în vederea aprovizionărilor, se tinde prin noua politică administrativă inaugurată, să se ajungă la întărirea şi ridicarea gospodăriei vieţii locale. Aprovizionarea cu lemne de foc pe anul 1943-1944 Subsecretariatul de Stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile, face cunoscut gospodăriilor, instituţiilor şi întreprinderilor că aprovizionarea cu lemne de foc pe anul 1943/1944, de la 1 Aprilie 1943 până la 31 Martie 1944, se va face conform normelor stabilite prin decizia ministerială, rar. 1166 publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 29 Martie 1943 și anume: 1. Se păstrează în principiu aceleași norme de aprovizionare ca și in anul trecut. 2. înscrierile la depozitari, instituții și întreprinderi se fac până la 15 Aprilie 1943, pe baza actualei cartele a capului de gospodărie. 3. Gospodăriile ce se aprovizionează cu vagonul, solicită permis de la comisiile de control din gările în zona cărora se găsesc. 4. Depozitarii, instituţiile şi întreprinderile, îşi pot procura registre de înscriere, de la librăria „Federaţiei Naţionale Cooperative“ din str. Academiei 2-5. Depozitarii, instituţiile şi întreprinderile sunt obligaţi a-şi încheia registrele de distribuţia lemnelor pe 1942/943 marcând cantităţile de lemn aflate în depozit şi nedistribuite până la 31 Martie a. c. 6. Bonurile de lemne din cartelele capilor de gospodărie nelivrate până la 30 a. c., se anulează. 7. Până la distribuirea noilor cartele, care se va face până la 15 Aprilie a. c., lemnele de foc se vor putea livra celor înscrişi, în limita cantităţei cuvenită pentru bonul nr. 1 (a 5-a parte), urmând ca bonul să fie decupat şi anulat ulterior, cantitatea livrată trecându-se în registrul de distribuție. 8. Se recomandă populaţiei a face economie în consumul de lemne de foc „CARTELELE“ AMERICANE Economia de pace şi cea de război Din Washington sa anunţat, că începând de Luni, 29 Martie, pe întreg teritoriul Statelor Unite distribuirea cărnii, untului, brânzei, grăsimii, untdelemnului şi a altor produse alimentare se face pe baza cartelelor. Pentru întâia oară nord-americanii sunt supuşi regimului restrictiv în materie alimentară. Faptul acesta va surprinde pe toţi aceia care au crezut că Statele Unite, din cauza bogăţiei resurselor lor, a dezvoltării agriculturii şi industriilor lor variate, precum şi a organizării mijloacelor lor de transport, nu vor fi nevoite în cursul războiului să aplice sistemul restrictiv european pe baza cartelelor în materie alimentară• In Statele Unite* s’a mai introdus, înaintea cartelelor alimentare, restricţiuni şi în distribuţia şi consumarea benzinei în vederea reducerii circulaţiei automobilelor, care in această ţară sunt foarte numeroase. Fireşte că şi măsura aceasta a surprins pe mulţi europeni, care au socotit republica Statelor Unite una dintre puterile mondiale privilegiate în produse petrolifere. Războiul mondial prelungit dovedeşte însă cât de relative sunt valorile atribuite resurselor statelor în materii prime şi în produse alimentare. La începutul anului 1939 „Centrul European al dotaţiunii Carnegie pentru pacea internaţională“ a publicat un volum întitulat: „Colonii şi materii prime“. In jurul acestor chestiuni experţii economici şi politici ai diferitelor state au fost chemate să expună punctele lor de vedere, sub forma de „Teze", in conferinţele internaţionale ţinute la Geneva sub auspiciile Centrului european al dotaţiunii Carnegie-In acele conferinţe, academice prin obiectivitatea şi moderaţiunea tratării chestiunilor puse in discuţie, s’au formulat trei teze principale, care au corespuns cu o împărţire a statelor în trei tipuri : 1) teza statelor „bave“ — cum spun englezii — adică a statelor ce posedă colonii şi sun saturate de materii prime şi pro- duse alimentare; 2) teza statelor „have-not“, adică a statelor ce n’au colonii ,sau au prea puţine; 3) teza statelor ce dispun pe proprile lor teritorii de resurse abondente pentru satisfacerea tuturor nevoilor lor. Din a treia categorie experţii internaţionali au considerat că fac parte următoarele state : republica Statelor Unite nord americane; Canada; Brazilia; Argentina; U. R. S. S. şi China; iar dintre coloniile şi dominiunile britanice, India şi Australia. Interesantă a fost expunerea documentată pe care a făcut-o atunci im expert american, d. I. B. Whithon, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Pinceton, cu privire la bogăţiile Statelor Unite El a spus că marea republică nord-americană produce 60% din petrolul şi grâul mondial; 50% cupru şi fontă; 40% cărbune şi plumb, dar pentru a satisface consumaţia şi nevoile industriei şi ale populaţiei în materie alimentară, ea este obligată să importe numeroase materii prime şi articole comestibile din alte părţi, între care a citat: cauciucul, produs de o importanţă vitală, cositorul, nichelul, manganezul, antimoniul, petrolul ş. a. Prof. Whithon a mai constatat, că dacă Statele Unite dispun de cele două materii prime fundamentale pentru marea industrie de pace şi de război — fieruţţi cărbunele — „posesiunea lor” nu înseamnă prosperitate, în sensul social şi economic, dovadă crizele economice dezastruoase din anii 1929 şi 1933, care au aruncat in mizerie o parte din populaţie“. In concluzie, expertul american a voit să scoată în evidenţă faptul următor: nu posesiunea in mari cantităţi a unor materii prime şi produse poate asigura prosperitatea şi echilibrul social şi economic, când alte materii şi produse lipsesc, iar economia de pace nu ţine totdeauna seama de nevoile consumatorilor şi de problema capitală a schimburilor. Astăzi, când pieţele Europei, Asiei orientale şi ale Pacificului occidental sunt închis Statelor Unite; când transporturile pe oceane şi mări se fac în condiţii grele şi când industria de pace a fost adaptată industriei de război pentru sporirea producţiei armamentelor şi a materialului de război, nu trebue să ne mire faptul că americanii au fost constrânşi să introducă sistemul cartelelor pentru produsele alimentare şi să reducă consumul benzinei, cu toate că ei dispun de 60 la sută din producţia mondială de petrol. " In cadrul intensificării relaţiilor culturale dintre Italia şi România, guvernul italian a donat Universităţii şi seminarelor pedagogice universitare din Bucureşti numeroase lucrări de ştiinţă, artă şi literatură din scriitorii italieni cei mai de seamă. Solemnitatea remiterii a avut loc săptămâna trecută la Institutul de cultură italiană din Capitală, în prezenţa d-lui profesor Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale şi a Excelenţei Sale, d. Renato Bova Scoppa, ministrul Italiei in România. Au asistat d-nii: prof. N. N. Creţu, secretar general la ministerul culturii naţionale, reprezentând pe d. ministru I. Petrovici, prof. universitar Hori® Hulubei, rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. Anibal . Teodorescu, prorector, Eftimie Antonescu, rectorul Academiei Comerciale, prof. univ. Gheorghe Brătianu, decanul facultăţii de litere şi fiosofie, prof. univ. Iotzu, decanul facultăţii de arhitectură, prof. univ. Constantin Rarincescu, decanul facultăţii de drept, prof. Stoianovici, prodecanul facultăţii de drept, prof. univ. Ion Atanasiu, decanul facultăţii de ştiinţe, prof. univ. Const. Teodorescu, rectorul Politehnicei, prof. univ. N. Săulescu, decanul facultăţii de agronomie, Gerbore, prim secretar al legaţiei italiene, prof. Manzone, directorul Institutului de cultură italiană din Bucureşti, baron Alois di Larderal, dr. Amor Bavaj, ataşat de presă italian, consulul general Sbrana, cavaler al fasolilor Tozzi, Antonio Baccelli, Antonio Giuliani, prof. univ. A. Munteanu, prof. univ. Stachelin, prof. univ. Narly, profesorii Gianola, Soldaţi, Salemi,Trandafilo, vice-preşedintele Uniunii presei străine, prof. C. H. Niculescu şi Al. Baciu din ministerul propagandei etc. Cu acest prilej Excelenţa Sa d. ministru Bova Scoppa a rostit următoarea cuvântare : CUVÂNTAREA EXCELENŢEI SALE D-LUI MINISTRU BOVA SCOPPA După ce mulţumeşte tuturor, pentru onoarea de a fi participat la această ceremonie, d-sa arată că în cursul ultimilor doi ani una din preocupările sale constante a fost intensificarea raporturilor culturale dintre Italia şi România. Inceea ce mă priveşte a spus d. ministru Bova Scoppa, — şi datorită d-lui preşedinte al consiliului de miniştri, domnilor mi(Continuare in pag. 3 a) PRIETENIA ROMÂNO-ITALIANĂ DONAŢIA ACORDATA DE GUVERNUL ITALIAN UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI SOLEMNITATEA DE LA INSTITUTUL DE CULTURĂ ITALIANĂ ministru Bova Scoppa rostindu- In regiunea Staraja Rusa, trupele germane au înregistrat un deplin succes defensiv In luptele dela capul de pod Cuban s’au distins din nou infanteriştii români Comunicatul cartierului general al Fuehrerului Berlin, 30 (Rador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : Pe frontul de nord al capului de pod Cuban şi în regiunea situată la sudvest de Viazma au dat greş noul atacuri inamice cu mari pierderi sângeroase. Numai în regiunea situată la sud-vest de Viazma au fost distruse 27 de tancuri. In lupta defensivă dela sud de lacul Ladoga, infanteria noastră care luptă strălucit s'a distins din nou în cursul zilei de eri. Prin grele lupte corp la corp, ea a respins asaltul masselor sovietice şi şi-a păstrat cei de Nord şi au înregistrat pretutindeni poziţiile. In regiunea Staraja Rusa, trupele unui corp de armată german au respins toate încercările de străpungere inamice prin lupte grele care au durat săptămâni şi au înregistrat prin aceasta un deplin succes defensiv. De la 23 Februarie, sovieticii au pierdut în acest sector 61.460 de morţi, 2.978 de prizonieri, 295 de tancuri, 26 de tunuri, 806 mitraliere, 114 aruncătoare de grenade, 206 carabine antitanc şi 1.056 de pistoale automate. In cursul luptelor defensive de la capul de pod Cuban s-au distins din nou formaţiuni române de infanterie. Inamicul a efectuat şi eri, In numeroase puncte ale frontului tunisian, atacuri violente împotriva poziţiilor germano-italiene, fără să reuşească însă străpungerea intenţionată. Aviaţia a sprijinit prin intervenţii neobosite lupta defensivă a trupelor germanoitaliene. Avioane germane de luptă au atacat ziua şi noaptea un convoi inamic pe coasta Afrilovituriiii plin, după ştirile de până acum, asupra a 3 vase de comerţ. Noaptea trecută, avioane britanice au atacat localităţi în Germania de vest şi capitala Reichului, aruncând bombe explosive şi incendiare mai ales la Bochum şi asupra unor cartiere şi suburbane ale Berlinului. Au fost lovite mai ales cartiere de locuinţe. 27 din bombardierele atacatoare au fost doborîte. Un atac de zi, dat de avioane germane rapide de luptă împotriva unui oraş de pe coasta de sud a Angliei, s-a desfăşurat cu succes. Trupe germane şi croate, în colaborare cu formaţiuni din armata italiană, au sdrobit prin lupte care au durat săptămâni o mişcare de revoltă comunistă, instigată de Rusia Sovietică în sudul Croaţiei. In condiţii atmosferice grele şi în ciuda terenului de luptă impracticabil din munţi, şi a metodei viclene de luptă a răsculaţilor, rezistenţa organizată a fost înfrântă şi au fost capturate arme şi depozite de aprovizionare. Numai resturi slabe ale bandelor comuniste au reuşit să scape fugind în munţi. Catastrofale erupţii vulcanice in Mexic Un mare număr de localităţi sunt ameninţate cu distrugerea Buenos Aires, 30 (Rador). Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Erupţiile vulcanice, cu adevărat catastrofale, continuă să se înregistreze în Mexic. Vulcanul „Parachutin“, din apropierea oraşului Parangaricutiro, a intrat în activitate. Populaţia a fost cuprinsă de panică. Oamenii au evacuat casele, refugiindu-se în regiuni îndepărtate. Lava a distrus mai multe ferme. Un mare număr de localităţi sunt ameninţate cu distrugerea. Regiuni foarte întinse sunt acoperite de o ploaie de cenuşe, care merge din sudestul ţării până la Mexico, împrejurimile vulcanului ..Parachutina sunt acoperite de un strat de cenuşe gros de 20 cm. Din cauza erupţiilor culturile agricole au suferit mari pagube. *N*« $£ JoU. Apsfiils CS Pagini DESGHEŢUL PE FRONTUL DE EST In Răsărit se face primăvară ! Şoselele devin lacuri... (Ph Wb) Dunărea in economia modernă Dela redacţia noastră din Roma Roma, Martie. — Importanţa economică europeană a Dunării, al doilea mare fluviu al continentului nostru şi cel mai de seaimă în domeniul comunicaţiei şi schimburilor intre ţări, este atât de cunoscută în cât n’ar fi fost nevoie să amintim de ea, dacă problema n’ar actualiza-o o mare revistă romană „Frumuseţile Italiei“. Autorul articolului, Armando Troni, arată că Dunărea a fost utilizată timp de patru secole de romani, după cucerirea Iliriei şi colonizarea Daciei şi faptele sunt demonstrate de vestigiile anticelor sedii şi agenţii, maritime existente în unele localităţi româneşti (Topalu, Cernavodă, etc.), iar câteva secole mai în urmă genovezi şi veneţieni transportau pe apele ei mărfuri de la Viena până la Marea Neagră, genovezii creând la Calafat un veritabil şantier naval şi un depozit central al produselor ţărilor dunărene. Dezvoltarea acestei mari artere fluviale navigabile pe o lungime de 2380 kilometri de la Regensburg (Ratisbona) la Sulina, o subliniază cifra vapoarelor ieşite din porturi pe an. In epoca de înaintea ostilităţilor, 7000 de vase din Galaţi, 2000 de vase Budapesta, un milion şi fum. tone Viena, etc. După ce precizează că pe Dunăre se trimit 90% din petrolul românesol destinat, exportului, autorul arată ce pagubă imensă ar fi rezultat pentru Axă dacă reuşea tentativa din 1940 a adversarilor ei de a face impracticabilă Dunărea la Porţile de Fier, tentativă neisbutită graţie vigilenţei unui funcţionar vamal român. Se ştie că printre marile lucrări în curs ale Germaniei sunt şi acelea privitoare la legătura dintre Rhin şi Dunăre prin utilizarea râului Main, lucrări mari vor fi terminate în 1945. E prevăzută deasemeni legătura dintre Dunăre şi lacul Constanţa (situat la frontiera dintre Germania şi Elveţia) printr’un canal între Ulm (pe Dunăre) şi Friederichshafen. Cu toate preocupările războiului, Germania a început lucrările pentru deschiderea unui canal care va lega Ransom de Viena pe o întindere de 475 kilometri şi care va uni Dunărea cujderul. Mai sunt proiectate o altă legătură între Morava şi bazinul dunărean, cum şi un canal transversal Ratibor-Neudorf. In ce priveşte Italia, este în curs pregătirea unui sistem simplu practic, dar de mari proporţii menit să desvolte legăturile dintre Venezia şi Monfalcone cu Dunărea, prin Isonzo. Simplificarea şi uşurinţa transporturilor pe această imensă reţea navigabilă euro-Hfiîl.Tia. •fiii/»' eî Tntii iiwmrtrt.oMt rolul de paznic al gurilor Du* nării, recunoscut României dela începuturile independentei sale. Concluzia au dat-o toate conferinţele internaţionale în cari s’a discutat pro* blema comunicaţiilor pe Du* năre, iar rostul nostru pre* cumpănitor a fost confirmat atunci când toate Puterile in* teresate au fost de acord ca Tribunalul mixt creiat de noul regim al apelor în sectorul dunărean, să fie prezidat de să i Ron V: pei o - rile să n-uit rile prin Ji uu aici, jiuil ■*-* tă, spre Marea Neagră, cil toate legăturile laterale deservite de porturile cari sî astăzi mai păstrează — cum aminteşte italianul Armando Troni — vestigiile muncii întreprinzătorilor străbuni, cari au colonizat pământul pe care de milenii îl apără urmaşii urmaşilor celor cari pentru prima oară au întrebuinţat în stil mare DRUMUL FARA PULBERE al Dunării, drum al cărui calm, a cărui linişte şi al cărui necurmat mers, comstitue contrastul viu al durabilităţii in faţa omeneştilor frământări. India are 388.997.955 de locuitori Lisabona, 30 (Rador). — Serviciul britanic de informații anunță că, după ultima numărătoare, populația Indicilor se ridică la 388.997.955 suflete. A fost redus numărul ziarelor norvegiene Oslo, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ comunică: Ministerul culturii poporului a decis ca numărul ziarelor norvegiene, care la începutul războiului era de 260, să fie fixat acum la 110. Această diminuare a numărului de ziare ce apar este făcută în scopul de a se economisi hârtia și orele, de lucru. Vapor norvegian din serviciul Statelor Unite scufundat in Atlantic Cores- N. B.“ Geneva, 30 (Rador). -pendentul agenţiei „D. transmite: Din Washington se anunţă că ministerul marinei americane a comunicat că un cargobot norvegian, de tonaj mijlociu, care naviga în serviciul Statelor Unite, a fost torpilat și scufundat în mijlocul Atlanticului, în timpul celei de a doua chenzine a lunii Februarie. Ostaşii noştri luptă pe front şi sângerează pentru destinul Ţării noastre. Ajută-i, dându-le din sângele tău (Centrul de sânge conservat al Armatei, str. General Angelescu 140, tel. 4.22.25 colectează şi trimite sângele pe front). AVIAŢIA ANGLO-AMERICANĂ A BOMBARDAT DIN NOU ORAŞELE ST. NAZAIRE ŞI ROUEN Paris, 30 (Rador). După cum anunţă corespondentul agenţiei „Ştefani“, aviaţia anglo-americană a bombardat din nou oraşul St. Nazaire. Mai multe clădiri au fost distruse. Populaţia civilă are numeroase pierderi. In plus, se mai află că al doilea atac asupra oraşului Rouen a pricinuit mari distrugeri în cartierele locuite aproape exclusiv de lucrători. O sută de morţi şi două sute de răniţi au fost scoşi până acum de sub dărâmături. Constatări făcute cu ocazia exerciţiului de apărare pasivă din 20 Martie 1943 Exerciţiile de apărare pasivă oricât de neplăcute ar fi, sunt totuşi necesare pentru că numai prin acest mijloc autoritatea de resort poate constata cum funcţionează formaţiunile de apărare pasivă şi cum se comportă publicul la auzul semnalului de alarmă. Exerciţiul din 20 Martie a prilejuit o serie de învăţăminte pe care le aducem la cunoştinţa generală in scopul ca să se evite uneie abateri cari s’au observat cu acest prilej. Una din constatările cu caracter general este aceia că publicul refuză să folosească adăposturile din subsolurile clădirilor ; s’au observat astfel foarte mulţi trecători cari somaţi de organele poliţiei să intre în adăposturi au preferat să se lipească de zidurile caselor şi să aştepte acolo semnalul de încetarea alarmei In loc să coboare în subsoluri. Deasemenea călătorii din câteva vagoane de tramvai au refuzat să se părăsească şi să treacă în adăposturi şi au rămas astfel în vagoane pe tot timpul duratei alarmei, iar în câteva restaurante consumatorii au rămas nestingheriţi în localuri ca şi cum nimic nu i-ar fi ameninţat. Toate acestea constituesc grave erori, pe care cei în cauză le vor plăti cu viaţa in cazul unui atac aerian. Să se ştie că bombele mine foarte grele prin efectul de suflu şi presiune, produc hemoragii mortale cari vor lovi pe toţi acei cari vor fi surprinşi neadăpostiţi. Dacă evitarea adăpostită în subsolurilor clădirilor are la bază frica ca o dărâmare a acestora condamna la moarte pe toţi acei aflaţi în subsol, aceasta este o socoteală greşita, deoarece apărarea pasivă dispune de echipe cari vor interveni imediat la toate casele dărâmate pentru înlăturarea dărâmăturilor şi salvarea celor aflaţi în subsoluri. O altă constatare este aceia că mulţi din cetăţenii cari fac parte din echipele de apărare pasivă, nu sau adunat in locurile cunoscute unde se constituesc echipele. Să se ştie că participarea la exerciţii a celor încadraţi în echipe şi cu atât mai mult intervenţia acestora în caz de atac aerian este o obligaţiune stabilită prin legea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, care prevede pentru abateri pedepse ce variază dela 509—2000 lei amendă şi cu închisoare poliţienească de la o zi la o lună în caz de recidivă. In consecinţă toţi acei a căror absenţă de la exerciţiul din 20 Martie a. c. a fost constatată de către organele de control ale Zonei A A. Bucureşti, vor fi trimişi în judecata Curţii Marţiale. Aceiaş măsură seva aplica şi patronilor de restaurante cari la auzul semnalelor de alarmă n’au impus consumatorilor evacuarea sălii şi dirijarea către adăposturile cele mai apropiate potrivit planului ce şi l-au întocmit. Cu această ocazie relevăm şi cazurile de executare întocmai a obligaţiunilor de apărare pasivă astfel : La Întreprinderile „Ford Româna”, „Uzinele Metalurgice Griviţa”, „Societatea Anonimă Leonida’ şi ,,Industria Electrică Română’’ s’a constatat o perfectă ordine şi o organizare şi dotare a echipelor de apărare pasivă pe care se poate conta la nevoie. Este cazul să se releve deasemenea funcţionarea perfectă a echipelor de apărare pasivă şi modul desăvârşit cum s’a efectuat împrărierea şi adăpostirea publie-iului dela Gara Filaret, Teatrul National, Teatrul Comedia, Restlaurantul Continental. com