Universul - Capitala, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)

1943-04-01 / nr. 89

Ai­ul­ at-Goițea .. 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL *7 LEI Tax* poștală plătită în numerar conform* aprobării Dir. G­I. T. T. T. N*. 24.4SI/9S9 . CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 PENTRU VIAŢA LOCALĂ Modificarea decretul­ui-lege a creditului judeţean şi comu­nal în sensul de a se da posi­bilitate comunelor să obţină credite pe termene scurte şi cu dobândă mică, este de o însemnătate deosebită pentru viaţa administraţiei locale. Deşi unităţile administrative îşi consemnau şi până acum fondurile disponibile la Casa de depuneri totuşi din cauza formalităţilor costisitoare, îm­prumuturile se acordau cu greutate, plătindu-se o do­bândă de 4 jum. la sută. Prin noua modificare a legii, comunele vor depune disponi­bilul direct la Creditul jude­ţean şi comunal, de unde se vor putea împrumuta cu un procent de 2 la sută. E un fapt cunoscut, că uni­tăţile noastre administrative au dus lipsă în trecut de cre­dite. Viaţa comunelor şi a sate­lor a întâmpinat greutăţi în desvoltarea ei tocmai din a­­ceastă cauză. Dacă unele din­tre comune, favorizate de ve­nituri mai­­ mari şi-au putut reliza opere de interes obştesc, pentru ridicarea stării econo­mice, culturale şi sanitare a cetăţenilor, altele lipsite de venituri au rămas la un nivel ceva mai scăzut. Problema aceasta de ordin financiar a mai avut şi alt as­pect financiar. Centralizarea exagerată a tuturor veniturilor comunale şi judeţene şi înglo­barea lor în bugetul general al Statului, din care apoi se refL/eU U.ACL J/upi jJCUHU unităţile administraţiei locale a dus în mod inevitabil la a­­ceastă stare de lucruri. S’a căutat în anii din urmă să se repare în parte această situaţie prin crearea unui fond comun, repartizat din bugetul general al Statului, în raport cu veniturile comunelor şi ju­deţelor şi pe care ministerul afacerilor interne să-l pue la dispoziţia unităţilor adminis­trative­ care într-adevăr au de îndeplinit nevoi de ordin obş­tesc. Comunele şi satele sărace trebuesc sprijinite în desvol­­tarea lor. Sunt sate lipsite de mijloace, cari nu şi-au putut reclădi bisericile şi şcolile dărâmate de cutremurul din toamna a­­nului 1940. Acestea au în pri­mul rând dreptul să fie ajutate­ Dacă din fondul comun de a­­nul trecut care a însumat 3 miliarde jumătate, nu s-au­ pu­­­tut acoperi toate nevoile, desi­­­gur că la noul buget vor fi ţi­nute în seamă şi acele sate care nu dispun de venituri şi au de înfăptuit opere sociale şi cul­turale. Pe această cale directă a sprijinirii comunelor, cum şi prin noua măsură de a li se înlesni împrumuturile pe ter­men scurt şi cu dobânzi mici, în vederea aprovizionărilor, se tinde prin noua politică administrativă inaugurată, să se ajungă la întărirea şi ridi­carea gospodăriei vieţii locale. Aprovizionarea cu lemne de foc pe anul 1943-1944 Subsecretariatul de Stat al a­­­­provizionării armatei şi populaţiei civile, face cunoscut gospodării­lor,­ instituţiilor şi întreprinderi­lor că aprovizionarea cu lemne de foc pe anul 1943/1944, de la 1 Aprilie 1943 până la 31 Martie 1944, se va face conform norme­lor stabilite prin decizia ministe­rială, rar. 1166 publicată în Mo­nitorul Oficial nr. 74 din 29 Martie 1943 și anume: 1. Se păstrează în principiu a­­celeași norme de aprovizionare ca și in anul trecut. 2. înscrierile la depozitari, in­stituții și întreprinderi se fac până la 15 Aprilie 1943, pe baza actualei cartele a capului de gos­podărie. 3. Gospodăriile ce se aprovi­zionează cu vagonul, solicită permis de la comisiile de control din gările în zona cărora se gă­sesc. 4. Depozitarii, instituţiile şi în­treprinderile, îşi pot procura registre de înscriere, de la libră­ria „Federaţiei Naţionale Coope­rative“ din str. Academiei 2-5. Depozitarii, instituţiile şi în­treprinderile sunt obligaţi a-şi încheia registrele de distribuţia lemnelor pe 1942/943 marcând cantităţile de lemn aflate în de­pozit şi ne­distribuite până la 31 Martie a. c. 6. Bonurile de lemne din car­telele capilor de gospodărie ne­livrate până la 30 a. c., se anu­lează. 7. Până la distribuirea noilor cartele, care se va face până la 15 Aprilie a. c., lemnele de foc se vor putea livra celor înscrişi, în limita cantităţei cuvenită pentru bonul nr. 1 (a 5-a parte), urmând ca bonul să fie decupat şi anulat ulterior, cantitatea li­­­vrată t­recându-se în registrul de distribuție. 8. Se recomandă populaţiei a face economie în consumul de lemne de foc­ „CARTELELE“ AMERICANE Economia de pace şi cea de război Din Washington sa anunţat, că începând de Luni, 29 Martie, pe întreg teritoriul Statelor Unite distribuirea cărnii, untului, brân­zei, grăsimii, untdelemnului şi a altor produse alimentare se face pe baza cartelelor. Pentru întâia oară nord-ame­­ricanii sunt supuşi regimului restrictiv în materie alimentară. Faptul acesta va surprinde pe toţi aceia care au crezut că Statele Unite, din cauza bogăţiei resurselor lor, a dezvoltării agri­­culturii şi industriilor lor va­riate, precum şi a organizării mijloacelor lor de transport, nu vor fi nevoite în cursul războiu­lui să aplice sistemul restrictiv european pe baza cartelelor în materie alimentară• In Statele Unite* s’a mai introdus, înaintea cartelelor alimentare, restricţiuni şi în distribuţia şi consumarea benzinei în vederea reducerii cir­culaţiei automobilelor, care in această ţară sunt foarte nume­roase. Fireşte că şi măsura acea­sta a surprins pe mulţi europeni, care au socotit republica State­lor Unite una dintre puterile mondiale privilegiate în produse petrolifere. Războiul mondial prelungit do­vedeşte însă cât de relative sunt valorile atribuite resurselor sta­telor în materii prime şi în pro­duse alimentare. La începutul anului 1939 „Centrul European al dotaţiunii Carnegie pentru pacea internaţională“ a publicat un vo­lum întitulat: „Colonii şi materii prime“. In jurul acestor chestiuni experţii economici şi politici ai diferitelor state au fost chemate să expună punctele lor de vede­re, sub forma de „Teze", in con­ferinţele internaţionale ţinute la Geneva sub auspiciile Centrului european al dotaţiunii Carnegie-In acele conferinţe, academice prin obiectivitatea şi moderaţiu­­nea tratării chestiunilor puse in discuţie, s’au formulat trei teze principale, care au corespuns cu o împărţire a statelor în trei ti­puri : 1) teza statelor „bave“ — cum spun englezii — adică a sta­telor ce posedă colonii şi sun saturate de materii prime şi pro-­ duse alimentare; 2) teza statelor „have-not“, adică a statelor ce n’au colonii ,sau au prea puţine; 3) teza statelor ce dispun pe pro­­prile lor teritorii de resurse abon­­dente pentru satisfacerea tuturor nevoilor lor. Din a treia categorie experţii internaţionali au considerat că fac parte următoarele state : republica Statelor Unite nord americane; Canada; Brazilia; Ar­gentina; U. R. S. S. şi China; iar dintre coloniile şi dominiunile britanice, India şi Australia. Interesantă a fost expunerea documentată pe care a făcut-o atunci im expert american, d. I. B. Whithon, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Pin­­ceton, cu privire la bogăţiile Sta­telor Unite­ El a spus că marea republică nord-americană produ­ce 60% din petrolul şi grâul mon­dial; 50% cupru şi fontă; 40% cărbune şi plumb, dar pentru a satisface consumaţia şi nevoile industriei şi ale populaţiei în ma­terie alimentară, ea este obligată să importe numeroase materii prime şi articole comestibile din alte părţi, între care a citat: cauciucul, produs de o importanţă vitală, cositorul, nichelul, manga­­nezul, antimoniul, petrolul ş. a. Prof. Whithon a mai constatat, că dacă Statele Unite dispun de cele două materii prime funda­mentale pentru marea industrie de pace şi de război — fieruţ­ţi cărbunele — „posesiunea lor” nu înseamnă prosperitate, în sensul social şi economic, dovadă crizele economice dezastruoase din anii 1929 şi 1933, care au aruncat in mizerie o parte din populaţie“. In concluzie, expertul ameri­can a voit să scoată în evidenţă faptul următor: nu posesiunea in mari cantităţi a unor materii prime şi produse poate asigura prosperitatea şi echilibrul social şi economic, când alte materii şi produse lipsesc, iar economia de pace nu ţine totdeauna seama de nevoile consumatorilor şi de pro­blema capitală a schimburilor. Astăzi, când pieţele Europei, Asiei orientale şi ale Pacificului occidental sunt închis Statelor Unite; când transporturile pe o­­ceane şi mări se fac în condiţii grele şi când industria de pace a fost adaptată industriei de război pentru sporirea producţiei armamentelor şi a materialului de război, nu trebue să ne mire faptul că americanii au fost con­strânşi să introducă sistemul cartelelor pentru produsele ali­mentare şi să reducă consumul benzinei, cu toate că ei dispun de 60 la sută din producţia mon­dială de petrol. " In cadrul intensificării relaţii­lor culturale dintre Italia şi Ro­mânia, guvernul italian a donat Universităţii şi seminarelor pe­dagogice universitare din Bucu­reşti numeroase lucrări de ştiin­ţă, artă şi literatură din scriitorii italieni cei mai de seamă. Solemnitatea remiterii a avut loc săptămâna trecută la Insti­­­­tutul de cultură italiană din Ca­pitală, în prezenţa d-lui profesor Alexandru Marcu, ministru sub­secretar­ de stat al propagandei naţionale şi a Excelenţei Sale, d. Renato Bova Scoppa, ministrul Italiei in România. Au asistat d-nii: prof. N. N. Creţu, secretar general la minis­terul culturii naţionale, repre­zentând pe d. ministru I. Petro­­vici, prof. universitar Hori® Hu­lubei, rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. Anibal . Teodorescu, prorector, Eftimie Antonescu, rectorul Academiei Comerciale, prof. univ. Gheorghe Brătianu, decanul facultăţii de litere şi fiosofie, prof. univ. Iotzu, decanul facultăţii de arhi­tectură, prof. univ. Constantin Rarinces­cu, decanul facultăţii de drept, prof. Stoianovici, prode­canul facultăţii de drept, prof. univ. Ion Atanasiu, decanul fa­cultăţii de ştiinţe, prof. univ. Const. Teodorescu, rectorul Poli­tehnicei, prof. univ. N. Să­ul­es­cu, decanul facultăţii de agronomie, Gerbore, prim secretar al legaţiei italiene, prof. Manzone, directo­rul Institutului de cultură italia­nă din Bucureşti, baron Alois di Larderal, dr. Amor Ba­vaj, ataşat de presă italian, consulul general Sbrana, cavaler al fasolilor Tozzi, Antonio Baccelli, Antonio Giu­liani, prof. univ. A. Munteanu, prof. univ. Stachelin, prof. univ. Narly, profesorii Gianola, Soldaţi, Salemi,Trandafilo, vice-preşedin­­tele Uniunii presei străine, prof. C. H. Niculescu şi Al. Baciu din ministerul propagandei etc. Cu acest prilej Excelenţa Sa d. ministru Bova Scoppa a rostit următoarea cuvântare : CUVÂNTAREA EXCELENŢEI SALE D-LUI MINISTRU BOVA SCOPPA După ce mulţumeşte tuturor, pentru onoarea de a fi participat la această ceremonie, d-sa arată că în cursul ultimilor doi ani una din preocupările sale constante a fost intensificarea raporturilor culturale dintre Italia şi Româ­nia. In­­ceea ce mă priveşte a spus d. ministru Bova Scoppa, — şi datorită d-lui preşedinte al con­siliului de miniştri, domnilor mi­(Continuare in pag. 3­ a) PRIETENIA ROMÂNO-ITALIANĂ DONAŢIA ACORDATA DE GUVERNUL ITALIAN UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI SOLEMNITATEA DE LA INSTITUTUL DE CULTURĂ ITALIANĂ ministru Bova Scoppa rostind­u- In regiunea Staraja Rusa, trupele germane au înregistrat un deplin succes defensiv In luptele dela capul de pod Cuban s’au distins din nou infanteriştii români Comunicatul cartierului general al Fuehrerului Berlin, 30 (Rador). — Dela cartierul general al Fueh­re­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : Pe frontul de nord al ca­pului de pod Cuban şi în regiunea situată la sud­­vest de Viazma au dat greş noul atacuri inamice cu mari pierderi sângeroase. Numai în regiunea situată la sud-vest de Viazma au fost distruse 27 de tancuri. In lupta defensivă dela sud de lacul Ladoga, infan­teria noastră care luptă strălucit s'a distins din nou în cursul zilei de eri. Prin grele lupte corp la corp, ea a respins asaltul masse­lor sovietice şi şi-a păstrat­­ cei de Nord şi au înregistrat pretutindeni poziţiile. In regiunea Staraja Rusa, trupele unui corp de ar­mată german au respins toate încercările de stră­pungere inamice prin lupte grele care au durat săptă­mâni şi au înregistrat prin aceasta un deplin succes defensiv. De la 23 Februarie, sovieticii au pierdut în a­­cest sector 61.460 de morţi, 2.978 de prizonieri, 295 de tancuri, 26 de tunuri, 806 mitraliere, 114 aruncătoare de grenade, 206 carabine antitanc şi 1.056 de pistoale automate. In cursul luptelor defen­sive de la capul de pod Cuban s-au distins din nou formaţiuni române de in­fanterie. Inamicul a efectuat şi eri, In numeroase puncte ale frontului tunisian, atacuri violente împotriva poziţiilor germano-italiene, fără să re­uşească însă străpungerea intenţionată. Aviaţia a sprijinit prin in­tervenţii neobosite lupta de­fensivă a trupelor germano­­italiene. Avioane germane de luptă au atacat ziua şi noaptea un convoi inamic pe coasta Afri­lovituri­iii plin, după ştirile de până acum, asupra a 3 vase de comerţ. Noaptea trecută, avioane britanice au atacat localităţi în Germania de vest şi capi­tala Reichului, aruncând bombe explosive şi incendiare mai ales la Bochum şi asu­pra unor cartiere şi subur­bane ale Berlinului. Au fost lovite mai ales cartiere de locuinţe. 27 din bombardie­rele atacatoare au fost do­­borîte. Un atac de zi, dat de avi­oane germane rapide de lup­tă împotriva unui oraş de pe coasta de sud a Angliei, s-a desfăşurat cu succes. Trupe germane şi croate, în colaborare cu formaţiuni din armata italiană, au sdrobit prin lupte care au durat săptămâni o mişcare de revoltă comunistă, insti­gată de Rusia Sovietică în sudul Croaţiei. In condiţii at­mosferice grele şi în ciuda terenului de luptă imprac­ticabil din munţi, şi a meto­dei viclene de luptă a răscu­laţilor, rezistenţa organizată a fost înfrântă şi au fost capturate arme şi depozite de aprovizionare. Numai re­sturi slabe ale bandelor co­muniste au reuşit să scape fugind în munţi. Catastrofale erupţii vulcanice in Mexic Un mare număr de localităţi sunt ameninţate cu distrugerea Buenos Aires, 30 (Rador).­­ Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Erupţiile vulcanice, cu ade­vărat catastrofale, continuă să se înregistreze în Mexic. Vulcanul „Parachutin“, din apropierea oraşului Paranga­­ricutiro, a intrat în activitate. Populaţia a fost cuprinsă de panică. Oamenii au eva­cuat casele, refugiindu-se în regiuni îndepărtate. Lava a distrus mai multe ferme. Un mare număr de locali­tăţi sunt ameninţate cu di­strugerea. Regiuni foarte întinse sunt acoperite de o ploaie de ce­­nuşe, care merge din sud­­estul ţării până la Mexico, împrejurimile vulcanului ..Parachutina sunt acoperite de un strat de cenuşe gros de 20 cm. Din cauza erupţiilor cultu­rile agricole au suferit mari pagube. *N*« $£ JoU. Apsfiils C­S Pagini DESGHEŢUL PE FRONTUL DE EST In Răsărit se face primăvară ! Şoselele devin lacuri... (Ph Wb) Dunărea in economia modernă Dela redacţia noastră din Roma Roma, Martie. — Impor­tanţa economică europeană a Dunării, al doilea mare flu­viu al continentului nostru şi cel mai de seaimă în domeniul comunicaţiei şi schimburilor intre ţări, este atât de cuno­scută în cât n’ar fi fost ne­voie să amintim de ea, dacă problema n’ar actualiza-o o mare revistă romană „Fru­museţile Italiei“. Autorul articolului, Arman­do Troni, arată că Dunărea a fost utilizată timp de patru secole de romani, după cuce­rirea Iliriei şi colonizarea Da­ciei şi faptele sunt demon­strate de vestigiile anticelor sedii şi agenţii, maritime exi­stente în unele localităţi ro­mâneşti (Topalu, Cernavodă, etc.), iar câteva secole mai în urmă genovezi şi veneţieni transportau pe apele ei măr­furi de la Viena până la Ma­rea Neagră, genovezii creând la Calafat un veritabil şan­tier naval şi un depozit cen­tral al produselor ţărilor du­nărene. Dezvoltarea acestei mari artere fluviale navigabile pe o lungime de 2380 kilometri de la Regensburg (Ratisbona) la Sulina, o subliniază cifra vapoarelor ieşite din porturi pe an. In epoca de înaintea ostilităţilor, 7000 de vase din Galaţi, 2000 de vase Buda­pesta, un milion şi fum. tone Viena, etc. După ce precizează că pe Dunăre se trimit 90% din pe­trolul românesol destinat, ex­portului, autorul arată ce pa­gubă imensă ar fi rezultat pentru Axă dacă reuşea ten­tativa din 1940 a adversarilor ei de a face impracticabilă Dunărea la Porţile de Fier, tentativă neisbutită graţie vi­gilenţei unui funcţionar va­mal român. Se ştie că printre marile lu­crări în curs ale Germaniei sunt şi acelea privitoare la legătura dintre Rhin şi Du­năre prin utilizarea râului Main, lucrări mari vor fi ter­minate în 1945. E prevăzută deasemeni le­gătura dintre Dunăre şi lacul Constanţa (situat la fron­tiera dintre Germania şi El­veţia) printr’un canal între Ulm (pe Dunăre) şi Frie­­derichshafen. Cu toate preocupările răz­boiului, Germania a început lucrările pentru deschiderea unui canal care va lega Ran­som de Viena pe o întindere de 475 kilometri şi care va uni Dunărea cu­­jderul. Mai sunt proiectate o altă legă­tură între Morava şi bazinul dunărean, cum şi un canal transversal Ratibor-Neudorf. In ce priveşte Italia, este în curs pregătirea unui sistem simplu practic, dar de­ mari proporţii menit să desvolte legăturile dintre Venezia şi Monfalcone cu Dunărea, prin Isonzo. Simplificarea şi uşurinţa transporturilor pe această imensă reţea navigabilă euro-Hfiîl.Tia. •fiii/»' eî Tntii iiwmrtrt.oMt rolul de paznic al gurilor Du* nării, recunoscut României dela începuturile independent­­ei sale. Concluzia au dat-o toate conferinţele internaţio­­nale în cari s’a discutat pro* blema comunicaţiilor pe Du* năre, iar rostul nostru pre* cumpănitor a fost confirmat atunci când toate Puterile in* teresate au fost de acord ca Tribunalul mixt creiat de noul regim al apelor în secto­rul dunărean, să fie prezidat de să i Ron V: pei o - rile să­­ n-uit rile prin Ji uu aici, jiuil ■*-* tă, spre Marea Neagră, cil toate legăturile laterale de­servite de porturile cari sî astăzi mai păstrează — cum aminteşte italianul Armando Troni — vestigiile muncii în­treprinzătorilor străbuni, cari au colonizat pământul pe care de milenii îl apără ur­maşii urmaşilor celor cari pentru prima oară au între­buinţat în stil mare DRUMUL FARA PULBERE al Dunării, drum al cărui calm, a cărui linişte şi al cărui necurmat mers, comstitue contrastul viu al durabilităţii in faţa ome­neştilor frământări. India are 388.997.955 de locuitori Lisabona, 30 (Rador). — Servi­ciul britanic de informații anunță că, după ultima numărătoare, populația Indicilor se ridică la 388.997.955 su­flete. A fost redus numărul ziarelor norvegiene Oslo, 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani“ comu­nică: Ministerul culturii poporului a decis ca numărul ziarelor norve­giene, care la începutul războiu­­lu­i era de 260, să fie fixat acum la 110. Această diminuare a numărului de ziare ce apar este făcută în scopul de a se economisi hârtia și orele, de lucru. Vapor norvegian din serviciul Statelor­ Unite scufundat in Atlantic Cores- N. B.“ Geneva, 30 (Rador). -pendentul agenţiei „D. transmite: Din Washington se anunţă că ministerul marinei americane a comunicat că un cargobot nor­vegian, de tonaj mijlociu, care naviga în serviciul Statelor Unite, a fost torpilat și scufun­dat în mijlocul Atlanticului, în timpul celei de a doua chenzine a lunii Februarie. Ostaşii noştri luptă pe front şi sângerează pentru des­tinul Ţării noastre. Ajută-i, dându-le din sângele tău (Centrul de sânge conservat al Armatei, str. General An­­gelescu 140, tel. 4.22.25 colectează şi trimite sângele pe front). AVIAŢIA ANGLO-AMERICANĂ A BOMBARDAT DIN NOU ORAŞELE ST. NAZAIRE ŞI ROUEN Paris, 30 (Rador).­­ După cum anunţă corespondentul agenţiei „Ştefani“, aviaţia anglo-ameri­­cană a bombardat din nou ora­şul St. Nazaire. Mai multe clădiri au fost distruse. Populaţia civilă are numeroase pierderi. In plus, se mai află că al doilea atac asupra oraşului Rouen a pri­cinuit mari distrugeri în cartie­rele locuite aproape exclusiv de lucrători. O sută de morţi şi două sute de răniţi au fost scoşi până acum de sub dărâmături. Constatări făcute cu ocazia exerciţiului de apărare pasivă din 20 Martie 1943 Exerciţiile de apărare pasivă oricât de neplăcute ar fi, sunt to­tuşi necesare pentru că numai prin acest mijloc autoritatea de resort poate constata cum func­ţionează formaţiunile de apărare pasivă şi cum se comportă publi­cul la auzul semnalului de alarmă. Exerciţiul din 20 Martie a prile­juit o serie de învăţăminte pe care le aducem la cunoştinţa ge­nerală in scopul ca să se evite u­­neie abateri cari s’au observat cu acest prilej. Una din constatările cu caracter general este aceia că publicul re­fuză să folosească adăposturile din subsolurile clădirilor ; s’au observat astfel foarte mulţi trecă­tori cari somaţi de organele poli­ţiei să intre în adăposturi au pre­ferat să se lipească de zidurile ca­selor şi să aştepte acolo semnalul de încetarea alarmei In loc să coboare în subsoluri. Deasemenea călătorii din câteva vagoane de tramvai au refuzat să se părăsească şi să treacă în adă­posturi şi au rămas astfel în va­­goane pe tot timpul duratei alar­mei, iar în câteva restaurante consumatorii au rămas nestinghe­riţi în localuri ca şi cum nimic nu i-ar fi ameninţat. Toate acestea constituesc grave erori, pe care cei în cauză le vor plăti cu viaţa in cazul unui atac aerian. Să se ştie că bombele mine foarte grele prin efectul de suflu şi presiune, produc hemoragii mortale cari vor lovi pe toţi acei cari vor fi surprinşi neadăpostiţi. Dacă evitarea adăpostită în sub­solurilor clădirilor are la bază frica ca o dărâmare a acestora condam­na la moarte pe toţi acei aflaţi în subsol, aceasta este o socoteală greşita, deoarece apărarea pasivă dispune de echipe cari vor inter­veni imediat la toate casele dărâ­mate pentru înlăturarea dărâmă­turilor şi salvarea celor aflaţi în subsoluri. O altă constatare este aceia că mulţi din cetăţenii cari fac parte din echipele de apărare pasivă, nu sau adunat in locurile cunoscute unde se constituesc echipele. Să se ştie că participarea la e­­xerciţii a celor încadraţi în echipe şi cu atât mai m­ult intervenţia a­­cestora în caz de atac aerian este o obligaţiune stabilită prin legea pentru apărarea antiaeriană acti­vă şi pasivă a teritoriului, care prevede pentru abateri pedepse ce variază dela 509—2000 lei amendă şi cu închisoare poliţienească de la o zi la o lună în caz de recidivă. In consecinţă toţi acei a căror absenţă de la exerciţiul din 20 Mar­tie a. c. a fost constatată de către organele de control ale Zonei A A. Bucureşti, vor fi trimişi în jude­cata Curţii Marţiale. Aceiaş măsură se­­va aplica şi patronilor de restaurante cari la auzul semnalelor de alarmă n’au impus consumatorilor evacuarea sălii şi dirijarea către adăpostu­rile cele mai apropiate potrivit planului ce şi l-au întocmit. Cu această ocazie relevăm şi ca­zurile de executare întocmai a o­­bligaţiunilor de apărare pasivă astfel : La Întreprinderile „Ford Ro­­mâna”, „Uzinele Metalurgice Gri­­viţa”, „Societatea Anonimă Leo­­nida’­ şi ,,Industria Electrică Ro­mână’’ s’a constatat o perfectă or­dine şi o organizare şi dotare a echipelor de apărare pasivă pe care se poate conta la nevoie. Este cazul să se releve deaseme­­nea funcţionarea perfectă a echi­pelor de apărare pasivă şi modul desăvârşit cum s’a efectuat îm­­prăr­ierea şi adăpostirea publie-iu­lui dela Gara Filaret, Teatru­l National, Teatrul Comedia, Restl­­aurantul Continental. com

Next