Universul - Capitala, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)

1943-04-01 / nr. 89

i GQr­ea Nr. 89 Joi 1 Aprilie 1943 ' Pleca*» i­anmini din etaţie Ge­­tosxil RîSdSsleatia pe calea Gririțel. Ihafvä. «ajira metri d® mers, sergen­­tel din post l-a oprit printr’o mlg­­mnare seWJiä a brațe?«, In seam­a je Crace. A ItaaA apoi p® «n hncOt îa fcSr.ii gî t­a rynîsi sä neoo cs thral frate. Numai după o® e’n s­fses&t pa fftstiîiKS Ini lăsat Jîl­er prin trio nul» gfflfătanr© ire&îțîiuM a oa&dl case­l ss* brotul tot&as Wtat®. CSilăiorl­, teiumîslwMți ds aeeestă negrisîffiStft ritaâ pe c®re mn sergent da ci radă « presată usual feiwîM saMM, rfj ritaaa ssatî. Ka e‘» trasi rs®54 »îţi o araptă n&n& când a coterii scl­­fertoi!­irfeafc. St tssoA multe riațil iteisă »isasa. Sa c­ît israasTOi dspe Bata­­ s’a arcat prin fața un maMocmtepent ht valid. Tânăr, cu pasnavewra hi cehi, dar trist, pentru că durerea 11 ira»j*nsă­ poste prea (riUtao. Pe ssml din lacurile pfetrai® pimtra tei valizi aji srepcir&S Ő® brigadă, ca pleptosl plm d® declarații, urnei ®s» »sării n©?4ri ccnMmtoată rur»®­­fSfflți. pe cere suMesoSeKwisS-Ej l­a Rentei, teecfiad baotesml a© spri- J» ra »tot eternA, TTat sÂJtâ di» tslirerittTO e'a rldSeai id Eensratalt t si esîîaljtM c$.W.&®? âfm fei®OT»î­­cîipâ da aotans®rte Sa odhii sublocotenentului; dar glasul rolând al comandantului de brigadă l-a aşezat pe scaun­ cu o strângere de mână. Aşa, simplu, fără să se uite Saigsretur, ca între camarazii de luptă. Ostaşii se înţeleg în altă limbă dee£t noi. In credinţa lor numai suferinţa închiriază, pentru că suferinţa este bărbăţie. Iar băr­băţia dna® nu jertfă. Şi d, toţi, amt predestinaţi jertfei. Se când se află armate pe îum® şi de când se află ccnuşi care nu Încins o boMo. ŞS că ta nMe Întâmplări nu m vor tmfti fî povestind 6mn ţară! Cft$ că­lăi«! nu »o grijă de tovaffrai lor pe drum, câţi comantounţi de ar­mat© un tos b­owl înainta cearca­­redulul rănit ? Câţi dintre ei na an logst rănite ca smMraife lor, ab­­sermtorilor dîn linia d® fes și «a te-an dat apoi patul Ies­ do esasi­­psnlo până l» sosirea avtenului sa­nitar ? Istoria nu poate scrie peaste ca­­pefi'opere de etică nt3l4erâ. Pen­­trn el nu le jwffite afla. Swnt furate neînsemnate car® gta­îmnsterse facă o tosdRSIs ffln /«reu®­­ri&St® 1® sepeisjtte, 5»r aş®astă tar»_ «Wij&e ereosă o fetzrts și Ssif natală na G. TASZAOMW IN FIECARE ZI GRUP DE INVALIZI „Univers#­a erau dazed de ăl Martie 18113 a® = Ctalin­ia „Voieţa Pratocv®!’’. ţă după viâţîafciva h­aită fie Iste®. tasii essnertuînâ c’a făemt 3a Fro­­esw­o &e4!ţi© fie la 5?3euî ffiAnistea, la Oaasisnâ ţi la Banat la cflratm \n›·\ e®eíiísí«1:®í Páte astors Bcîiţia e cctessată de peste « mi* de cetfAml. =5 CeSeibm tragsatessa Agata Ratajaaa și-a Ssssqput rGtpr«®s«i­­tețlssasfee îă lasă. ~ Z.tKtä, fiupä ffisjateEÂ, ER'HKferî* corrvi’ci itajisnee orwu teteoml't. In le«?.!!»! smsM MaUsm®, dte ebr. Bca'irvt'urci, sab psra^iKAtt’^ Atei L. CBiawifteffl, si c,u (Taeutat mz­äisä fi® a dîiTOi-OTâ Brausfai de eyptet a rogiis)! sj Rs^SnoS Ita­lial, Sa sica fi® 23 Auriii® st. n 8’a botâsît da a e® trimite o te- Jesraiasä fia fchalteure Sa stas *g»sa sl o (Sejs«sta4Sffl®­s fite d­ail: Bsrosrri, Cfâwassl Ajserte fi Caraavilîcta, va. Kssrge la Rosaia psjssinj a pirozOTÎia vasr. lbal fsäteätära« sl eez&rf­’te ©SSsao. respeatesms® rte cwteaste! StetassM. I­a? Dte Stbsa pîfersâian issBâţa®. ®®o tetegîamă! Mîtrcțps aîitDl Ml­­r® Bfflispsa a c®®v«*at elmorinl sssrAl'swsias« gyese­sricaitel r®. aaân la S’bia jussateu IS Aprító®. ss Ia prfesjosS® nîila sie In®®! vitteawo iwtefial F®rfilaasi(S sl pirînc^a Maria vor Im rssadSsiîa te Slnate. îa curanl lunci vfâteere ee aștept­ă tsos'rea îa Simte a du. pessî fi® Bdiaiburg.­­ Turcia. Guvernul otemBo e din ce in ee m-sl mult gupikat fite cauză că Bi^Sa vrea să se iitUrcdâ prea r®p©g® in Orient. PRIETENIA FlflO-ROMÂNĂ 0 fâară de bhSg& fiikodeza k Uabaea Presei Străine A’îuîu câteva ssri. a avut loc 1® •sdivd Uniunii prosed ei reine din etr. Popa Rusu 7, o seară de mu­zică finlan­teă, prilejuind o Insu, ficţttă istaffiifeatr® de prietenie tute» Fini inia şi ţara noastră. Au participat: E. S. Eduard H.i Faddsx miniArtd. Blmlandu Ui Bucwsufîl. Alea. Marcu, ministru eu’îffiocHetar da Stat al propagan­dei ttatäbteaS®, dr. AtopeÎ Coamia. ccmailier ministerisil. dr. Wstssen. teld, pres'i’aInfeile Uniunii pressi­e 5'în 3.o?m­ânip, ou dina. Rr.ul Anosteau, cor^list de pres­ea. eu d-na; corcispondentii agen­­ţiilor de prinsa din Bucureşti, po_ respoTutei­.tti m­aroloc otrăine, membrii Vaterii pretai străine, penaonaUtSţi din viaţa culturală, piscc­an şi numarojd zimritjti ro­mâni. D Ctewfro gbirca!”, a rostit un cuvtoit fiv prensntairc a căntetrului .posasasr t'.Btend'az, ssnsn&nd prin. ibe «vt­ipte: V re veti r«cultz prjiSvearS, •ete musics pcfKitera Belaa*vaz#. Centece cer.'® a.tsmsnea veeocerildr petscllab« d'n Etelwal- «,u tevcrlt dve Itamnea m­îruntă a or/te’.or, dfei du®ste.®oii© limpeja ale verilor fiu. astoEe, c*r® — tu fiecared ca­ste neaatre — suntml întreg satul dia jurvíi b'íje­rScii, pmiru herii, paa. tru cimitfeuri, pentru t»tr«ce*e* măiastră dintre creeatorii anonimi al tărunurm La o oatfel de serbare muzicala sm auzit c©a mai mare parte a cântecelor pe Care le veţi au» sală B®ară. Erau cântate de un run bătrân *1 repetat® apoi de Cf­rsli-mii speia mărunţi şi viei, la eftilejisl cărora se ascund parcă privighetori vrăjite. Ceea ce as vr®a subliniat eata faptul că cele mai mult® din fl­orie căntece s’au născut în Oare. î.îjsl, provincie de caprificiu a Fta­­laafiei, râvnită şi disfigus­tă în atâtea rânduri de imperialismul rupeac. Acolo lângă poliţaiul şi temnicerul rus, praporul finlandez a tecut broderia unâaă a Ksteva, Ici a deotor® din crierul cmSrS, ohmilor de fisseare şi cântecul I popular finlandez, doina fraţilor noştri de destin din îndepărtatul Miazănoapte. Cântecul popular « avut pentru finlandezi ae»Mfl funcţiune ca la nod. Era un rîf',.’.. «Iu. un zid nevSstit în dosul că­ruia sufletul fasz şi-a pietrat neştirbită comoara d® tradî'ţT şi credinţe’’. D-na Nella Uiirv'trhi, acomna­­ntată la pion da d. Georg. Sbâr­­cea « interpretet apoi câteva cân­te»» popular» fiolandeza, emul­­gând asistenței puternice aplauze. FAMSTASÜL Fffll TfßSRAFH 0ECFMÍI ţi m « PE FS6NT LUPTASO PENTRU CRUCE Asociaţia gală a ăfe&ftriilor şi Coasiacitoritor dm «n#eie grwfflce dia Rominia. «nedinoteaaă cultului pe ce«« îl posfftă pentru decodaţii Pfifc-cssi, maeştri şi csnduci­tori d­in arte* esrafioe, a iureut şi a­­para «j&Ksia un parastas, j® care e'a fiteuî $; pim­eniraa «rcdl­ar din «iete grafice» jertfiţi p® câmp­ul de lupta in războiul pe că® tssia &G£'»f.ii-a îl dueo, pentou dreptatea fi dasrobarea neam'ilui si slav» tesiitfi (suci. Paewlasul a avut loc Duminică 3W IIJ&-IIB a. c., în af. Biserică ÎJcsaaija B*te$a. Fsintara aeisteața care a fost în număr foarte m*r« remarcăm pe ÎbrU Ifcea Sf.ția Sa Mitropolitul Ktfoa, d. cdlottsâ Brătinescu adju­­tanîsd M S. K., d. Ioaniţiu_Cartea Rsastesaocă, d­a# Rasidescu, d. t^r. Gâiîl_Th­. Dupta, d. Virgil SSclifi, d. Vlădesscu, d. Mijicau ISsn­iU­» ’celor ipomeniţi, atttapa r­­iticul a­cda­fici în frunte cu tatică Popescu preşedinte!®­s­­­ociaţiei. Matei Nietă&ascu, P Constantinsecu, Gogu Niculescu, E. Heinrich, Gogu Aratoneecu, I.­­«Vî»sa Emarandacâie Ioneecu, Go­­jifa SiOîffi®n_Soffl®c; pnacum şi foarte toiîti maeştri, conducători şi lu-S E.ţsr! din artei® grafi®», d_na aţă Gsoirg.oscu, etc. Crttfbca persr/s.c.ului a fost ofi­­petft ds preoţii biaericii părintele feutoaru. şi părintele Găldău îm­­p­reună cu diaconii. Răspunsurile m tmi date de pomii bieoricii di­ri ist de d. prof. Chielseu Dup? tovEcTirea slujbei el. Sa preot ftiV'âu. a adus puvterie de laudă dSte'Vi^tei, pecitou feiritta'iva fru_ ircs?’». și crecu-neMfca, de a fsee et*»‘© parectaae er.uele da po.. Ib®a're ggtaid că la anul «pesta flrs o însemnătate mad mere căci •*av. pomenit și cwci tipografi eS_ ws|i ps «topul de luptă pentru ste.V"! btosridi ersotane. D. Gagu îfSci’âtESCU, ee or eterul gpo­­o­­f o ovet­ tev v®~* ciației, a preamărit meritele și ea orificiile celor drpăruţi în câmpul artelor grafice, în acele* tîmp slăvind memoria eroilor din ortete grafice căzuţi jertfă pe câmpul da luptă pentru­­tesrobirea gliei otri­­moşeşti şi biruinţa sfintei cruci S’a împărţit celor present­ co­­livă. Apoi totr’o atmosferă d® plo­aie şi caldă eomerialitate p®T®3ta o­sul a luat sfârşit 1® ev de 13. I ULTIMELE 5 zile Triumfala revistă VESELIEI la Teatruhiilipscani Telefon 4.42.09 Cîr. art.s Puiu Max'mîllan­ -©♦©­ D. prof. Corrado Gini in România In curând va sosi în Ţară, in­vitat fiind de Institutul de statis­tică, aertism­­at şi calcul din Bucu­raţi şi de Academia comercială din Braşov pentru a ţine câteva lecţii şi conferinţe în cadrul ac­tivităţii lor,­­ prof. Corrado Gini, decanul facultăţii de ştiinţe sta­tistice, demografice şi actuarial® din Roma, preşedintele institutu­lui internaţional de sociologie şi al Centrului internaţional de coo­peraţie pentru studiile populaţiei. D. prof. Gini este una dintre cele maai iminan­te personalităţi în domeniul sociologiei. Este autor a nummeroase volu­me, printre cari cit­m : „Factorii demografici ai evoluţiei naţiuni­lor“, „Stma şi comp­ariţia bogă­ţiilor naţiunilor“, Naşterea, evo­luţia şi moartea Naţiunilor“, „Bazele ştiinţifice ale politicii populaţiei“, etc., etc. Vlziţs d-ta! prof. «niv. Suplii feste Venind din Bulgaria, unde a ţinut o serie de conferinţa, d. Sthesssi Refcerto, profesor uni­versitar la Institutul superior pentru legislaţia socială dia Ro­ma, va sosi nnAms în Capitală, noads va sta câteva zile. D. prof. prav. Schoisl Roberto câte unul dintre promotorii şi creatorii dreptului corporativ, care a revoluţionat viaţa socială din Italia, creimd o oră în civili­zaţia europeană. D-sa, în scurta vizită pe care o trce în România v­a ţine în Capitală du­ă confe­rinţe la Centrul de studii corpo­rative şi la facultatea d® drept asupra : „întreprinderilor comer­ciale în sistemul noului cod”, şi ..Dreptul comercial considerat ca dreptul comun al popoarelor”. A.cc®te câteva zile pe cari­­d. prof. univ. Schesgi Roberto le va petrece printre invitaţii ţării noastre, vor servi, cu siguranţă, pentru a adânci­mi mai mult sen­­temer,iţele de prietenie şi de cola­borare, cari leagă deja naţiunile noastre, înfrăţite în crâncena luptă pentru civilizaţia Europei. 1 VEHS?I DONAŢIA ACORDATĂ DE GUVERNUL ITALIAN UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI (Urmare din pag. l­a) nişte­ I. Petrovici şi Alexandru Miami, profesorilor N. N. Creţu şi celorlalţi colaboratori. — am reuşit să realizez foarte mult în domeniul relaţiilor culturale din­tre cele două ţări lăsate prin a­­c­ei­aşi origină şi destin istoric. Ao3®te realizări au fost con­semnata în ca­drul convenţiei cul­turale dintre Italia şi România, ce s’a putut încheia prin bună­voinţa şi spiritul de largă înţe­legere a ae'.or două guverne. S’a rezervat astfel în învăţământul românesc un loc de onoare lim­bii italiene, care nu e numai lim­ba lui Dante, Laqperdî, Petrarca sau D’Ammmzţ©, dar este, mai alte, limba Rotari, mam­a noastră comună. Această convenţie culturală e corolarul înţelegerii dintre po­poarele noastre, care şi-au unit te£te forţele într’o misiune co­mună. Este in spiritul nouuu­ a­­cord că ne p®rmiteen să oferim azi, ca un forrte modest croasiv, însă de o aduncă semnificaţie, cărţi da ştiinţă şi literatură pen­tru facultăţile şi ceaniimariil® i pe­­da-jo­gice universitare din Bucu­reşti. Deasanenea, în curând, se va înfiinţa pe lângă Institutul d® cultură italienă din Capitală un centru da răspândire a cărţilor italiene, care vor îi puse, — îm condiţiuni foart® favorabila, — la îndemâna dozitorilor d® a cu­noaşte şi aprofunda cultura ita­liană. Guvernul italian, — a conti­nuat d. ministru Eov­a Scoppa, — foarte satisacut de încheiere® a­­cestui r­ecord cultural, care va fi semnat în curând şi a cărui rati­ficare va av®a foc, într’o formă colemnă la Roma, — m’a însăr­cinat să vă comunic, ca semn al marei sale mulţumiri, că a con­ferit medalia de aur „Bene me­­renti dsila cultura italian­a13’23s­­tero” Excelenţelor lor d-lor mi­niştri Petrovici şi Miarcu şi d-lui prof. Creţu, iar­ansfralia de argint d-lor Zenchie Pâclişanu, minis­tru plenipotenţiar Barmianu şi directorilor generali Mihăilescu şi Caliani. D. ministru al Italiei a înche­iat astfel: ,,Noi ne vom lacrătea vieţile noastre, oraşele noastre şi forţele noastre pe altarul spiritu­lui, pentru eprearea patrimoniu­lui de cultură şi civilizaţie ai că­ror dep­ositari suntem. Institutul italian de cultură, cât­ şi înaltele instituţiuni, pe care le­­reprezen­taţi dv. aici sunt şi ele depozita­rele acestei civilizaţii, pe care nici un bombardament şi nici un război nu le pot distruge nicio­dată, deoarece civilizaţia ce o a­­părăm noi e civilizaţi® Romei e­­terne. Darul acestor cărţi e®te mo­­dset, dar exprimă pe deplin iu­birea şi admiraţi® noastră pen­tru cultura română, fiind în ace­­laş timp semnul destinului nostru comuxu c®re va fi un destin de glorie şi de putere, deoarece este insuş destinul Romei”. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU AIENAMINI MAR­CU A răspuns d. profesor Alexan­dru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale. Menţionând frumoasele reali­zări obţinute în ceesea priveşte răspândirea culturii italiene în decursul umicelor 20 de ani, în cadrul facultăţii de litere din Bucureşti, — d-sa a subliniat ex­celentele rezultate obţinute cu ocazia recentului examen de ca­­paatate în limba italiană, care cretă modul cum e studiată la noi cultura italiană. Universitatea din Bucureşti,— a spus d-sa, — corporaţie acade­mică ca înmănunc­ate că tot ce are mai reprezentativ cultura româ­nă apreciază darul făcut d® gu­vernul­­ ter ton pria domnia-voas­­teră şi vă adgustă că aceste cârii da literatură, artă şi ştiinţă vor fi bine folosite de studenţii noştri dornici d® a-şi asimila cât mai reped® cultura şi ştiinţa italiană. Relaţiile spirituale româno-ita­­liene au fost foarte rodnice şi In trecut, — a continuat d. ministru Mereu, — dar est&zi, însă, prin nou® era avenţie culturală s® oferă un iMb­u&nesit mai purisnic pen­tru desvoltarea şi adâncire ra­porturilor dintre naţiuniie noas­tre, legate atât de »trân« prin o­­rigina şd lupt® lor comună, încheie mulţumind guvernului italian şi Excelenţei Sale d-lui ministru Bova Scoppa şi asigu­rând că darul făcut Universităţii şi seminarelor universitare peda­gogice din Bucureşti e apreciat de întreaga naţiune română. CUVÂNTUL D4.UI PROF. N. N. CREŢU. SSCRETAR GENE­RAL M MIMISTERUIUI CULTURII NAŢIONALE Ultimul a luat cuvântul, — în numele ministerului culturii na­ţionale. — d. prof. N. N. Creţu, secretarul general al departe­­mentului. Mulţumind pentru va­loroasele lucrări dăruite Univer­sităţii din Bucureşti asigură că prin aceasta relaţiile culturale romaino-italiene au trecut efectiv în faza de realizări practice îm­­plinindu-se în ace­laş timp o da­torie faţă de tineretul român, atât de dornic de a-şi apropia cât mai mult cultura italiană.­ Mul­ţumeşte deasemenea pentru deco­raţiile acordate, în numele d-lui ministru Petrovici, încheie cu dorinţa ca relaţiile dintre Italia şi România să prospere mereu şi exprimându-şi încrederea depli­nă în victoria forţelor pactului tripartit. ■ Cei prezenţi au cercetat, apoi cu de­sorebită atenție interesan­tele lucrări donate de guvernul italian. Prelungirea valabilităţii pOuiselor ziariştilor pe c. f. r. Lperăriie ccraafeSsraafti p&m&xti r®­­şaiftlwiş peeTalpalor fie lIMri ciro­ai­ațle pe e.f.r. eî« a'®sisttl«a­­nswNal fl tenssfcmte sl Ia tsrsasa c®r«ri­ mtatoterorii naţionale, direcţia g®iser»14 e.f.r. m sgHWbait pr«l«8ic*r*a valabHRA- t« swrfisale îoT permite« pftrvă k» 15 Aprile a. e. tafiMhr. Primăria Capitalei până la dis­pariţia publicului saci cu nisip pentru protejarea imobilelor con­tra bombelor incendiare, d­upă cum urmează: Pentru Sect. I Galben, în piaţa Unirei; Pentru Sect. II Negru, în h®ia Traien; Pentru Sect. III Albastru, în piaţa Regina Maria şi Panteu Sect. IV Verde, în pia­ţa Br. Botasou. Sacii re­rificareară înostpânid d»’a 3° Martie 164SS, da către driesatul primăriei wgtjectivei cantra plată a 50 W sacul, păM la imxdmum case saci ds taabffl. Imtru­cţitînd smsjffa întrebuin­ţării vor fi comunicEte de către autorităţile în drept. Dela piMk Csiki Laci cu nisip pentru protejarea imobilelor Lupta contra turbării Amendaţi fiindcă şi-au lăsat câinii liberi pe stradă Primăria Capitalei, direcţiu­nea veterinară face cunoscut ur­mătoarele : Fiindcă au contravenit disipo­­ziţiunilor leilor şi p­rdon­iEriţeiOT sanitara veterinare în vigoare şi nu s’au conformt numeroaselor şi repetatelor comunicate, date publicităţii prin ziare, următorii contr®v«ni©nţi, dovediţi numai în ultimul timp că şi-­au lăsat câinii Mfoari pe stradă, dând Capitalei un aspect unti­m&rivilizat şi pu­nând în pericol viaţa cetăţenilor, au fost reacţionati cu «mszaii dcta âOQO-lO.âOO lei; Cristei Alix­, sftr. Zim’ir Mami 50; Ectorno Alex., str. St.Rrân­eşti 31; Cocea St M., str. Mte&îm 103; Griigo­­rescu N., bala Obor, comp. 3; Costache S., etr. Mi®şu®rie 19; Credtefu N., s fcr. Glucossel SO;­­Starasiu De ghr. Glucozei 73; Ste­­liecu Gh., str­. Regina Măria 18; Tudor Gr., șos. Colentina 111; Gh. Lazăr, str. Regele Ferdinand 1; Luchten Alex., str. N. Goleacu 5; Codlea St. M., str. Silistra 103; Rommo®chi Elis, str. Maiorul Tei 19; Gesmăn E., str. Fiteftei Po­­pescu 3; Soar® Gh­, str. Broscă­riei 20; Popescu Alex., prelungi­rea 13 Septembrie 9; Buna* Rada, str. Arad 12; Gsssnfoesu St., str. Vaporului 2; LreiosC., etr. O..^pa­rului 84; Aî'mz'.s­fi M, sea. Psnte­­lirfflon. 13; Chsvorohtan Araxl, str Tt’i^cmir Vocvcd A3; StanCiTCu Gr., etr. M. Emine©cu 53; Gcor­g«scu Cosast, str. Ipoutente 24; B’x&u Gherarâstoe, b-dul Gloriei 78. Cetăţenii C®tpíi® t ei sunt încu­­n«jtiinţaţi ps această osie că este 80 echipe ale primăriei îri vor intensifica activitatea pe t«r«n, stririiiraând esu prinde orice câine l­teat liber pe etrdă identi­­fScftod şi suîxsn&M judtsoăţii p® proprieteru­l «omtor câini, pentru a li re­spioa cele mai severe esatetîuaâ, chiar tot omsnsm în lagăr. —.—0^0--------­ Obţin«r€a fîţeîor de evacuare Se roasninte®­ populaţiei Capi­­telei care doreşte a re evacua, dispoziţiunile puMtoat® în ziarele din zilele 18, 18 şi 19 Martie a. c. Pentru obţinerea fişelor de «­­Vacuare publicul se va adresa sectoarelor A. P. respective şi u­­m­ane : Sectorul I A. P., str. Romană 10 , sectorul II A P., b-dul Fer­dinand 105; sectorul III A. P., str. Bucur 18; sectorul IV A. P. str. Bemei 14 A. Odată cu aceasta se face cu­noscut că persoanei® ca obţin o fişe de ev­ecuare benevolă, sunt scutite de autorizaţiile de călă­torie eliberate de către organele pan­ţieneşti. TIoAREA LUMEA RÂDE ŞI APLAUDĂ CEL MAI VESEL SPECTACOL DIN CAPITALĂ SE CAUTA O PERECHE cerneşte la S acte. Traducere de Sică Alexaadmneu numai 20 de zile Vasilia­­......c, Ma­rietta Sadova (de la T. Naţional), Jules Calafa au, Virsialca Popescu, Nic. Savu­­lescu («Joia T. Na­ţional), Minai Enă­­ceanu şi Ionel fărâmi TEATRUL COMEDIA D­r. g£că Alexan-Aîescu Joi, Sânbâta şi Du­­mialcu maiineuri ora 3.30 la fiecare searft ora 7.30 Vasilu Birlic văzut de Neagu Mimi Enăceanu vezute de Neagu . ,V­­ ,4“­­mmmmm msm Societatea de Telefoane angajeasă personaj fometan pentru deservi­­rea contraielor telefonîce din provincie. *■ Soilciteltoarel® trei«? să albă, ordina et­nică ronsână, vârsta între 18—23 ani și ca studii iuMno 4 dare liceu teoretic sau co»­merckdl, liceu hwlusblal 6 das®, școala nor­mală 8 clas». Pentru infomaftani detaite® a­sopra con­­dijîuiTÎJor de albnker« I, se vor cere relaţii, în Bucurefti Ia Dir. Trafic din Paietul Soc. de Telefoane, Cf. Victoria No. §7, etajul IX Îît$r© erde 11—13 ei In provincie la Dfai­­glufîl ?! șefi! de oficii te^oloid«©. înscrierii® se primesc până îa 15 Aprilie a. c. redusîv.___________iug şi MEDICALI Modele no r­eu şi liră Dioptrii Co slţi la Marele Magazin de Optică ,,Centrala Laboratoarelor“ A. D. IONESCU Str. Academiei 1 — Telefon 413.86—5.52.01 MARE INSTITUTIE FINANCIARA UN SECRETAR GENERAL arian, cunoscând bine limba germană Oferte scrise se vor adresa prin „PUBLICOM“ S.A. Pasagiul Comedia 6, sub „Secretar General“. GALERII MODERNE NUC GATA ȘI DE COMANDĂ Dormitoare, sufragerii complecte, accesorii pentru tapiţerie Mobile „DACHE66 Str. Bărăției 35 Tal. 4.OS.55 I MOBILIER pentru BIROURI cam­er­e pentru copi, Bucătării, Sfrungărl® SCAUNE PENTRU CINEMA execută prompt și s©Hd FABRICA M MOGSLE M­ICA Rucrulei 42 Tei©f®n 2.48.74 2500 Extinderea serviciului telefonic public la comunele rurale ÎEXTUACT caută Intre Direcția Generală P. T. T. Ei Societatea Aaostimă Română de Telgioans c’» nnc’.ieri,­ o convenţie prin care reţelele telefonice P. T. T. din cuprinsul judeţelor s'au le­gat cu reţelele telefonice R. A. R. T. Această legătură s’a făcut cu sco­pul de a putea vorbi la telefon in publicul dala rate sau din co­munele unde S. A. R. T. nu are oficiu telefonic. începând dela 1 Aprilie se pot cere convorbiri telefonice de orice FOTOCOPII eseesti prompt si csmnD Biroul de traduceri si copiat acte „TRANSLATOR“ Pasagiul Comedia ______________9« Pierdut Acte personale pe renmele NICOLAE BEIJGRABEANU Str. General Crietian Teîl 11. Telefon S.S­.38. BUNĂ RECOSSFENSA ____________________879 Apartament 6 camere, mo­ntat, foarte luxos și fiarte, naura, birou, radio. Telefon 2.27,26. Piața Romană. 23 f.*.*24.+­GREFA TRIBUN AI­­UI.UI ILFOV SECȚIA I-» C. C. Conform art. 22 din Legea celor juridice Prin sentința No. 31 din 8 De­cembrie 1942 rămasă definitivă şi învestită cu formula executorie s’a acordat personalitatea juridică A­­sociaţiai Sportivă Sport „A.A.M.” cu sediul în Bucureşti la" Manu­factura de tutun Belvedere, B-dul Regiei No. 1 şi conform art 84 şi urm. din legea persoanelor juri­dice s’a înscris în registrul res­pectiv al acestui Tribunal sub No. 15/1942 cu următorul comitet de conducere: Guţu Victor Preşedin­te, Nicol­ae Spătaru Vice­ Preşe­dinte, Mircea Petrini Vice Preşe­dinte M. J. Carapancea Secretară, Nicolae Stănescu Casiel, şi mem­brii Const. Stănescu, Alex. Lu­­paşcu, Dima Gavriliu, Simion Vlad Lache Ranetti Ștefan. Con­stantines­cu. Prezentul extras se va publica în ziarul Universul. Prim­ar§2«r. Al. Sorinescu­ 13094 din 24 Martie 1943 Dos. No. 1622/942. persDo­si psjftScuteră, cu orice loca­­litate 1 3Lsi țară cu care există le- Stitură telefonică S. A. R. T. sau p­r.­x., dela orice oficiu telefonic, plătindu-3* tasele respective. Se precizează că publicul poate vorbi dala orice post telefonic in­stalat la prim&riile din comunala rurale plătind tusele resprective. Lămuriri amănunţite ce dau la orica oficiu tehfonic PTT. sau BĂIET, din țară. «io A AfÂSUT „ANALIZA APEI DIN EXPLOATĂRILE CU ABURI“ de STANISAVLLEVICI L. bi#Ber­chiml9i La yforîfolia „Carte« Românească" fiîicurejti 3 ♦♦♦♦♦» ;­»ş4 + ms»s. PREDAU cau­sa deces, întreprindetre mvtabMâ., centru comercial. Adresaţi telefon 5.05.51 t H t I M n M U n ■ - 1 , 0 t f2 Cismari enteu în­fiinţarea umil trî«­­s® csutâ ia Banca NFi­lă, Berv. Ecoiromad, Str. mei 1, 7349 ♦■♦♦♦♦ tMl-M-»-»-» 4-«+♦■M + Sfs Bucătăreasă SE CAUTĂ pentru cantină la Naţională, Serviciul mat, Str. Doamnei 2. &0MINUE JUDECĂTOR, Subis­minatiul Gütner Ion din Făgăraş esbiter conver­­sionâst, cu cbm©(P9 vă rog bine veiţi « fixa un text me.n, citând pe creditorii arătaţi în dacla­­raţia de­asaneze, iar după terminarea procedurei pre­scrisă la articolul 25 şi ur­mători din legea pentru asa­­nar©a datoriilor agricole şi urbane din 183­4, a ordona prin Incheerea adusă în ca­­mera de consiliu, radierea menţiune­ notată în c. f. Nr. 72S Fărtoiş, cu deciidunea Nr. 1173/934 c. f. Cu mstiţiunea, că termenul pentru intrăţâşiarea creditori­lor este ftet la Judecătoria Făgăraş, Secţia c. f., la 5 Aprilie 1943, cu încheerea Nr. 99/1943. Cu stimă Ioan Gid­îner, repr. prin. N­­op­­ac Sapi Advocat, Făgăraş T395 Dormitor modern străin foarte solid și elegant 8 piele vând stavo neni opazie 270.008 lei fix. Vizibil: Str. Datatei 8, TâmpHărie, Tramvaiul 6, 19. 4 M E M B RII­ COOPERATIVEI CERCULUI PROFESORILOR SECUNDARI, cari posedă bo®nri pentru lemne, vor rostitei D-lui Gh. Chiîora bomjin­e, p&nA la 5 Aprilie a. c., primind în echimb muraa depusă. BetMTrSi» nedepuee în *omt i«r­­ra«n «e vor considera antibtte. 3b Etnic român nesmobilizabil, capabil și muncitor, c­unoscănd Umbite italiana şi franceza, caut post de răspundere In mare întreprindere de import ex­port. La Eiar sub 233 R. 4-14"*-4+4 + 4 4 ♦♦♦♦«■♦♦ ♦ MHU VIZITAȚI FIRMA NOUĂ 1 flBilM Firbiica fie baticuri, bacmtd«, cârpe, fulare fie secr^eHe, erape fie chine, etc. Mssazâo ensros: Timișoara IV sta. Fop fie BSseîti Nr. 5 Magasba «a detail Timişoara la str. Stefa» cel nsare Nr. 23. Trieren 49-1*. .................... . ai .........„n,­,,, I 13'-?, PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONI-­ ZĂRII ŞI INVENTARULUI CENTRUL NAŢIONAL DE ROMANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor Publicaţiune 146755, 29 Martie 1913 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 18, luna Aprilie, a­­nul ISIS, ora 10, se va ţine licita­ţie publică cu oferte închise la se­diul Comisiunei Judeţene Câmpu­lung Bucovina, pentru arendarea pe termen de 2 ani a următoarelor bunuri: 1. Pachter Anschel, Fundul Mol­dovei, 170 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuală. 2. P­eichmann Mendel, Fundul Moldovei, 36 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuală. 8 Sand Efraim, Valea Boului, 107 ha. fânaţ, 4000 lei ha. arendă a- a­nuală. 4. Reach Henrietta şi Doroteia, Cferlvhaba, 90 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuali. Ofertanţii trebue să fie de ori­gină etnică română şi vor depune garanţia de 10%, la valoarea a­­menzii pe 2 ani, prezentând recipisa de consemnare a Cassei de Depu­neri şi Consem­naţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va ad­judeca definitiv, este obligată ca în termen de 10 zile dela data co­­municărei, să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract și impozitele legale, pre­cum și cheltuelile de publicație în ziare si Monitorul Oficial de la prima licitaţie şi până la adjude­carea definitivă. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în caietul de sarcini dela C. N. R., Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiunii Judeţene Câmpu­lung. Director General, (sa) Ing. I. Grama Director, (ss) V. Constantinescu 7356 cm PSffWWNMN» Sipectol pentru, turceeacă i cafea cu topic. Comercianții din provincie *n nn rabsst rpsci.al. RADU MERAN I Enoareţii, Str. Sf. Vineri 15 3B dormiror lămâi, solin­gofîo renaștere ,sn®aâ floc^ntini, ladă Halîaîiâ, salon «dH, vând Franken 7 2500 SE CAUTA STSNO DACTÎIO­GRAFA perfect roroâno-g­e­r­­mană î­ndep-Jnind comcHţîunll® legal®. Oferta la star swb 127 F. *'a r -te -y-^rr * SEEGRAS l­a Lol 120 Kg. \i Ață cu refl ne Unlaată în 4 ^3-7-0 fîro l Vată croitorie pânz“ vliwi fa 4 4-A.-4-VÂHU KKtVtlUL No. 30.453 ningraîe impcrmlabS« din bu­cățile de talpă, prin mijloace utoMBic*. Ijijstrlația cam. pîectă ,și ma­tspisMe nesesare. PoaîbjMăd­ m?Tl de o&sîig. Terefoaiafi 4.8S.39. -s 'V V V -te -v T FUNCȚIONARA versată In toate lucrările de birou, perfect gestmaă si ro­mâna, dsMriitowTa'ă, jjradite'i StiS08Hj«44. Ree'spective fru­moase de avac­are.­e­rtani, angajează imediat fabrică de par.îRBterto. Ziar 97 8. UZINELE COMUNALE CONSTANTA R. P. C. cântă spre angajare ime­diată a unui subînginer sau conduc­tor technic de specialitate „con­strucţii” şi a unui funcţionar tech­nic absolvent al Liceului Industrial — secţia metal. Cererile se vor adresa Uzinelor Comunale Constanţa­, împreună cu un memoriu de activitate şi cu In­dicaţia pretenţiunilor. 7352 Ion Iancovescu Maria Magda Ion Talianu şi Marietta Rareş sunt zilnic aplaudaţi superba comedie in I . Se joaca cu săli pline la TEATRUL MIC CALEA VICTORIEI 63 (Lântră Nestor) Telefon 5.23.81 Tra fm Banca Econo-3497 N­EWMARM STR. DOAMNEI No. 11, Etaj II RAGLANE BALLON SEIDE DEMIURI COSTUME Oaia şi de Comandă Sg­­titrează și ca stofa clientul. TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Măgureanu 1. Telefon: 4.60.60 ASTA SEARA, ORA 7 — MARELE SUCCES SCAIHPOLO Comedie în trei acte de Dario Nicecdemi cu: TELLY BARBU, LILLY MIHAILESCU, CIUREA MARIA GRECESCU, G. SION, CESAR THEODOR 11, G. PATRICHI, DOREL URLATEANU Regia : CONST. GEORGESCU 14

Next