Universul - Capitala, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)
1943-04-01 / nr. 89
i GQrea Nr. 89 Joi 1 Aprilie 1943 ' Pleca*» ianmini din etaţie Getosxil RîSdSsleatia pe calea Gririțel. Ihafvä. «ajira metri d® mers, sergentel din post l-a oprit printr’o mlgmnare seWJiä a brațe?«, In seama je Crace. A ItaaA apoi p® «n hncOt îa fcSr.ii gî ta rynîsi sä neoo cs thral frate. Numai după o® e’n sfses&t pa fftstiîiKS Ini lăsat Jîler prin trio nul» gfflfătanr© ire&îțîiuM a oa&dl casel ss* brotul tot&as Wtat®. CSilăiorl, teiumîslwMți ds aeeestă negrisîffiStft ritaâ pe c®re mn sergent da ci radă « presată usual feiwîM saMM, rfj ritaaa ssatî. Ka e‘» trasi rs®54 »îţi o araptă n&n& când a coterii sclfertoi!irfeafc. St tssoA multe riațil iteisă »isasa. Sa cît israasTOi dspe Bata s’a arcat prin fața un maMocmtepent ht valid. Tânăr, cu pasnavewra hi cehi, dar trist, pentru că durerea 11 ira»j*nsă poste prea (riUtao. Pe ssml din lacurile pfetrai® pimtra tei valizi aji srepcir&S Ő® brigadă, ca pleptosl plm d® declarații, urnei ®s» »sării n©?4ri ccnMmtoată rur»®fSfflți. pe cere suMesoSeKwisS-Ej la Rentei, teecfiad baotesml a© spri- J» ra »tot eternA, TTat sÂJtâ di» tslirerittTO e'a rldSeai id Eensratalt t si esîîaljtM c$.W.&®? âfm fei®OT»îcîipâ da aotans®rte Sa odhii sublocotenentului; dar glasul rolând al comandantului de brigadă l-a aşezat pe scaun cu o strângere de mână. Aşa, simplu, fără să se uite Saigsretur, ca între camarazii de luptă. Ostaşii se înţeleg în altă limbă dee£t noi. In credinţa lor numai suferinţa închiriază, pentru că suferinţa este bărbăţie. Iar bărbăţia dna® nu jertfă. Şi d, toţi, amt predestinaţi jertfei. Se când se află armate pe îum® şi de când se află ccnuşi care nu Încins o boMo. ŞS că ta nMe Întâmplări nu m vor tmfti fî povestind 6mn ţară! Cft$ călăi«! nu »o grijă de tovaffrai lor pe drum, câţi comantounţi de armat© un tos bowl înainta cearcaredulul rănit ? Câţi dintre ei na an logst rănite ca smMraife lor, absermtorilor dîn linia d® fes și «a te-an dat apoi patul Ies do esasipsnlo până l» sosirea avtenului sanitar ? Istoria nu poate scrie peaste capefi'opere de etică nt3l4erâ. Pentrn el nu le jwffite afla. Swnt furate neînsemnate car® gtaîmnsterse facă o tosdRSIs ffln /«reu®ri&St® 1® sepeisjtte, 5»r aş®astă tar»_ «Wij&e ereosă o fetzrts și Ssif natală na G. TASZAOMW IN FIECARE ZI GRUP DE INVALIZI „Univers#a erau dazed de ăl Martie 18113 a® = Ctalinia „Voieţa Pratocv®!’’. ţă după viâţîafciva haită fie Iste®. tasii essnertuînâ c’a făemt 3a Froeswo &e4!ţi© fie la 5?3euî ffiAnistea, la Oaasisnâ ţi la Banat la cflratm \n›·\ e®eíiísí«1:®í Páte astors Bcîiţia e cctessată de peste « mi* de cetfAml. =5 CeSeibm tragsatessa Agata Ratajaaa și-a Ssssqput rGtpr«®s«itețlssasfee îă lasă. ~ Z.tKtä, fiupä ffisjateEÂ, ER'HKferî* corrvi’ci itajisnee orwu teteoml't. In le«?.!!»! smsM MaUsm®, dte ebr. Bca'irvt'urci, sab psra^iKAtt’^ Atei L. CBiawifteffl, si c,u (Taeutat mzäisä fi® a dîiTOi-OTâ Brausfai de eyptet a rogiis)! sj Rs^SnoS Italial, Sa sica fi® 23 Auriii® st. n 8’a botâsît da a e® trimite o te- Jesraiasä fia fchalteure Sa stas *g»sa sl o (Sejs«sta4Sffl®s fite dail: Bsrosrri, Cfâwassl Ajserte fi Caraavilîcta, va. Kssrge la Rosaia psjssinj a pirozOTÎia vasr. lbal fsäteätära« sl eez&rf’te ©SSsao. respeatesms® rte cwteaste! StetassM. Ia? Dte Stbsa pîfersâian issBâţa®. ®®o tetegîamă! Mîtrcțps aîitDl Mlr® Bfflispsa a c®®v«*at elmorinl sssrAl'swsias« gyesesricaitel r®. aaân la S’bia jussateu IS Aprító®. ss Ia prfesjosS® nîila sie In®®! vitteawo iwtefial F®rfilaasi(S sl pirînc^a Maria vor Im rssadSsiîa te Slnate. îa curanl lunci vfâteere ee așteptă tsos'rea îa Simte a du. pessî fi® Bdiaiburg. Turcia. Guvernul otemBo e din ce in ee m-sl mult gupikat fite cauză că Bi^Sa vrea să se iitUrcdâ prea r®p©g® in Orient. PRIETENIA FlflO-ROMÂNĂ 0 fâară de bhSg& fiikodeza k Uabaea Presei Străine A’îuîu câteva ssri. a avut loc 1® •sdivd Uniunii prosed ei reine din etr. Popa Rusu 7, o seară de muzică finlanteă, prilejuind o Insu, ficţttă istaffiifeatr® de prietenie tute» Fini inia şi ţara noastră. Au participat: E. S. Eduard H.i Faddsx miniArtd. Blmlandu Ui Bucwsufîl. Alea. Marcu, ministru eu’îffiocHetar da Stat al propagandei ttatäbteaS®, dr. AtopeÎ Coamia. ccmailier ministerisil. dr. Wstssen. teld, pres'i’aInfeile Uniunii pressie 5'în 3.o?mânip, ou dina. Rr.ul Anosteau, cor^list de presea. eu d-na; corcispondentii agenţiilor de prinsa din Bucureşti, po_ respoTutei.tti maroloc otrăine, membrii Vaterii pretai străine, penaonaUtSţi din viaţa culturală, pisccan şi numarojd zimritjti români. D Ctewfro gbirca!”, a rostit un cuvtoit fiv prensntairc a căntetrului .posasasr t'.Btend'az, ssnsn&nd prin. ibe «vtipte: V re veti r«cultz prjiSvearS, •ete musics pcfKitera Belaa*vaz#. Centece cer.'® a.tsmsnea veeocerildr petscllab« d'n Etelwal- «,u tevcrlt dve Itamnea mîruntă a or/te’.or, dfei du®ste.®oii© limpeja ale verilor fiu. astoEe, c*r® — tu fiecared caste neaatre — suntml întreg satul dia jurvíi b'íjerScii, pmiru herii, paa. tru cimitfeuri, pentru t»tr«ce*e* măiastră dintre creeatorii anonimi al tărunurm La o oatfel de serbare muzicala sm auzit c©a mai mare parte a cântecelor pe Care le veţi au» sală B®ară. Erau cântate de un run bătrân *1 repetat® apoi de Cfrsli-mii speia mărunţi şi viei, la eftilejisl cărora se ascund parcă privighetori vrăjite. Ceea ce as vr®a subliniat eata faptul că cele mai mult® din florie căntece s’au născut în Oare. î.îjsl, provincie de caprificiu a Ftalaafiei, râvnită şi disfigustă în atâtea rânduri de imperialismul rupeac. Acolo lângă poliţaiul şi temnicerul rus, praporul finlandez a tecut broderia unâaă a Ksteva, Ici a deotor® din crierul cmSrS, ohmilor de fisseare şi cântecul I popular finlandez, doina fraţilor noştri de destin din îndepărtatul Miazănoapte. Cântecul popular « avut pentru finlandezi ae»Mfl funcţiune ca la nod. Era un rîf',.’.. «Iu. un zid nevSstit în dosul căruia sufletul fasz şi-a pietrat neştirbită comoara d® tradî'ţT şi credinţe’’. D-na Nella Uiirv'trhi, acomnantată la pion da d. Georg. Sbârcea « interpretet apoi câteva cânte»» popular» fiolandeza, emulgând asistenței puternice aplauze. FAMSTASÜL Fffll TfßSRAFH 0ECFMÍI ţi m « PE FS6NT LUPTASO PENTRU CRUCE Asociaţia gală a ăfe&ftriilor şi Coasiacitoritor dm «n#eie grwfflce dia Rominia. «nedinoteaaă cultului pe ce«« îl posfftă pentru decodaţii Pfifc-cssi, maeştri şi csnducitori din arte* esrafioe, a iureut şi apara «j&Ksia un parastas, j® care e'a fiteuî $; pimeniraa «rcdlar din «iete grafice» jertfiţi p® câmpul de lupta in războiul pe că® tssia &G£'»f.ii-a îl dueo, pentou dreptatea fi dasrobarea neam'ilui si slav» tesiitfi (suci. Paewlasul a avut loc Duminică 3W IIJ&-IIB a. c., în af. Biserică ÎJcsaaija B*te$a. Fsintara aeisteața care a fost în număr foarte m*r« remarcăm pe ÎbrU Ifcea Sf.ția Sa Mitropolitul Ktfoa, d. cdlottsâ Brătinescu adjutanîsd M S. K., d. Ioaniţiu_Cartea Rsastesaocă, da# Rasidescu, d. t^r. Gâiîl_Th. Dupta, d. Virgil SSclifi, d. Vlădesscu, d. Mijicau ISsniU» ’celor ipomeniţi, atttapa riticul acdafici în frunte cu tatică Popescu preşedinte!®sociaţiei. Matei Nietă&ascu, P Constantinsecu, Gogu Niculescu, E. Heinrich, Gogu Aratoneecu, I.«Vî»sa Emarandacâie Ioneecu, Gojifa SiOîffi®n_Soffl®c; pnacum şi foarte toiîti maeştri, conducători şi lu-S E.ţsr! din artei® grafi®», d_na aţă Gsoirg.oscu, etc. Crttfbca persr/s.c.ului a fost ofipetft ds preoţii biaericii părintele feutoaru. şi părintele Găldău împreună cu diaconii. Răspunsurile m tmi date de pomii bieoricii diri ist de d. prof. Chielseu Dup? tovEcTirea slujbei el. Sa preot ftiV'âu. a adus puvterie de laudă dSte'Vi^tei, pecitou feiritta'iva fru_ ircs?’». și crecu-neMfca, de a fsee et*»‘© parectaae er.uele da po.. Ib®a're ggtaid că la anul «pesta flrs o însemnătate mad mere căci •*av. pomenit și cwci tipografi eS_ ws|i ps «topul de luptă pentru ste.V"! btosridi ersotane. D. Gagu îfSci’âtESCU, ee or eterul gpoof o ovet tev v®~* ciației, a preamărit meritele și ea orificiile celor drpăruţi în câmpul artelor grafice, în acele* tîmp slăvind memoria eroilor din ortete grafice căzuţi jertfă pe câmpul da luptă pentrutesrobirea gliei otrimoşeşti şi biruinţa sfintei cruci S’a împărţit celor present colivă. Apoi totr’o atmosferă d® ploaie şi caldă eomerialitate p®T®3ta osul a luat sfârşit 1® ev de 13. I ULTIMELE 5 zile Triumfala revistă VESELIEI la Teatruhiilipscani Telefon 4.42.09 Cîr. art.s Puiu Max'mîllan -©♦© D. prof. Corrado Gini in România In curând va sosi în Ţară, invitat fiind de Institutul de statistică, aertismat şi calcul din Bucuraţi şi de Academia comercială din Braşov pentru a ţine câteva lecţii şi conferinţe în cadrul activităţii lor, prof. Corrado Gini, decanul facultăţii de ştiinţe statistice, demografice şi actuarial® din Roma, preşedintele institutului internaţional de sociologie şi al Centrului internaţional de cooperaţie pentru studiile populaţiei. D. prof. Gini este una dintre cele maai iminante personalităţi în domeniul sociologiei. Este autor a nummeroase volume, printre cari citm : „Factorii demografici ai evoluţiei naţiunilor“, „Stma şi compariţia bogăţiilor naţiunilor“, Naşterea, evoluţia şi moartea Naţiunilor“, „Bazele ştiinţifice ale politicii populaţiei“, etc., etc. Vlziţs d-ta! prof. «niv. Suplii feste Venind din Bulgaria, unde a ţinut o serie de conferinţa, d. Sthesssi Refcerto, profesor universitar la Institutul superior pentru legislaţia socială dia Roma, va sosi nnAms în Capitală, noads va sta câteva zile. D. prof. prav. Schoisl Roberto câte unul dintre promotorii şi creatorii dreptului corporativ, care a revoluţionat viaţa socială din Italia, creimd o oră în civilizaţia europeană. D-sa, în scurta vizită pe care o trce în România va ţine în Capitală duă conferinţe la Centrul de studii corporative şi la facultatea d® drept asupra : „întreprinderilor comerciale în sistemul noului cod”, şi ..Dreptul comercial considerat ca dreptul comun al popoarelor”. A.cc®te câteva zile pe carid. prof. univ. Schesgi Roberto le va petrece printre invitaţii ţării noastre, vor servi, cu siguranţă, pentru a adâncimi mai mult sentemer,iţele de prietenie şi de colaborare, cari leagă deja naţiunile noastre, înfrăţite în crâncena luptă pentru civilizaţia Europei. 1 VEHS?I DONAŢIA ACORDATĂ DE GUVERNUL ITALIAN UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI (Urmare din pag. la) nişte I. Petrovici şi Alexandru Miami, profesorilor N. N. Creţu şi celorlalţi colaboratori. — am reuşit să realizez foarte mult în domeniul relaţiilor culturale dintre cele două ţări lăsate prin aceiaşi origină şi destin istoric. Ao3®te realizări au fost consemnata în cadrul convenţiei culturale dintre Italia şi România, ce s’a putut încheia prin bunăvoinţa şi spiritul de largă înţelegere a ae'.or două guverne. S’a rezervat astfel în învăţământul românesc un loc de onoare limbii italiene, care nu e numai limba lui Dante, Laqperdî, Petrarca sau D’Ammmzţ©, dar este, mai alte, limba Rotari, mama noastră comună. Această convenţie culturală e corolarul înţelegerii dintre popoarele noastre, care şi-au unit te£te forţele într’o misiune comună. Este in spiritul nouuu acord că ne p®rmiteen să oferim azi, ca un forrte modest croasiv, însă de o aduncă semnificaţie, cărţi da ştiinţă şi literatură pentru facultăţile şi ceaniimariil® i peda-jogice universitare din Bucureşti. Deasanenea, în curând, se va înfiinţa pe lângă Institutul d® cultură italienă din Capitală un centru da răspândire a cărţilor italiene, care vor îi puse, — îm condiţiuni foart® favorabila, — la îndemâna dozitorilor d® a cunoaşte şi aprofunda cultura italiană. Guvernul italian, — a continuat d. ministru Eova Scoppa, — foarte satisacut de încheiere® acestui record cultural, care va fi semnat în curând şi a cărui ratificare va av®a foc, într’o formă colemnă la Roma, — m’a însărcinat să vă comunic, ca semn al marei sale mulţumiri, că a conferit medalia de aur „Bene merenti dsila cultura italiana13’23stero” Excelenţelor lor d-lor miniştri Petrovici şi Miarcu şi d-lui prof. Creţu, iaransfralia de argint d-lor Zenchie Pâclişanu, ministru plenipotenţiar Barmianu şi directorilor generali Mihăilescu şi Caliani. D. ministru al Italiei a încheiat astfel: ,,Noi ne vom lacrătea vieţile noastre, oraşele noastre şi forţele noastre pe altarul spiritului, pentru eprearea patrimoniului de cultură şi civilizaţie ai căror depositari suntem. Institutul italian de cultură, cât şi înaltele instituţiuni, pe care lereprezentaţi dv. aici sunt şi ele depozitarele acestei civilizaţii, pe care nici un bombardament şi nici un război nu le pot distruge niciodată, deoarece civilizaţia ce o apărăm noi e civilizaţi® Romei eterne. Darul acestor cărţi e®te modset, dar exprimă pe deplin iubirea şi admiraţi® noastră pentru cultura română, fiind în acelaş timp semnul destinului nostru comuxu c®re va fi un destin de glorie şi de putere, deoarece este insuş destinul Romei”. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU AIENAMINI MARCU A răspuns d. profesor Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale. Menţionând frumoasele realizări obţinute în ceesea priveşte răspândirea culturii italiene în decursul umicelor 20 de ani, în cadrul facultăţii de litere din Bucureşti, — d-sa a subliniat excelentele rezultate obţinute cu ocazia recentului examen de capaatate în limba italiană, care cretă modul cum e studiată la noi cultura italiană. Universitatea din Bucureşti,— a spus d-sa, — corporaţie academică ca înmănuncate că tot ce are mai reprezentativ cultura română apreciază darul făcut d® guvernul ter ton pria domnia-voasteră şi vă adgustă că aceste cârii da literatură, artă şi ştiinţă vor fi bine folosite de studenţii noştri dornici d® a-şi asimila cât mai reped® cultura şi ştiinţa italiană. Relaţiile spirituale româno-italiene au fost foarte rodnice şi In trecut, — a continuat d. ministru Mereu, — dar est&zi, însă, prin nou® era avenţie culturală s® oferă un iMbu&nesit mai purisnic pentru desvoltarea şi adâncire raporturilor dintre naţiuniie noastre, legate atât de »trân« prin origina şd lupt® lor comună, încheie mulţumind guvernului italian şi Excelenţei Sale d-lui ministru Bova Scoppa şi asigurând că darul făcut Universităţii şi seminarelor universitare pedagogice din Bucureşti e apreciat de întreaga naţiune română. CUVÂNTUL D4.UI PROF. N. N. CREŢU. SSCRETAR GENERAL M MIMISTERUIUI CULTURII NAŢIONALE Ultimul a luat cuvântul, — în numele ministerului culturii naţionale. — d. prof. N. N. Creţu, secretarul general al departementului. Mulţumind pentru valoroasele lucrări dăruite Universităţii din Bucureşti asigură că prin aceasta relaţiile culturale romaino-italiene au trecut efectiv în faza de realizări practice împlinindu-se în acelaş timp o datorie faţă de tineretul român, atât de dornic de a-şi apropia cât mai mult cultura italiană. Mulţumeşte deasemenea pentru decoraţiile acordate, în numele d-lui ministru Petrovici, încheie cu dorinţa ca relaţiile dintre Italia şi România să prospere mereu şi exprimându-şi încrederea deplină în victoria forţelor pactului tripartit. ■ Cei prezenţi au cercetat, apoi cu desorebită atenție interesantele lucrări donate de guvernul italian. Prelungirea valabilităţii pOuiselor ziariştilor pe c. f. r. Lperăriie ccraafeSsraafti p&m&xti r®şaiftlwiş peeTalpalor fie lIMri ciroaiațle pe e.f.r. eî« a'®sisttl«answNal fl tenssfcmte sl Ia tsrsasa c®r«ri mtatoterorii naţionale, direcţia g®iser»14 e.f.r. m sgHWbait pr«l«8ic*r*a valabHRA- t« swrfisale îoT permite« pftrvă k» 15 Aprile a. e. tafiMhr. Primăria Capitalei până la dispariţia publicului saci cu nisip pentru protejarea imobilelor contra bombelor incendiare, după cum urmează: Pentru Sect. I Galben, în piaţa Unirei; Pentru Sect. II Negru, în h®ia Traien; Pentru Sect. III Albastru, în piaţa Regina Maria şi Panteu Sect. IV Verde, în piaţa Br. Botasou. Sacii rerificareară înostpânid d»’a 3° Martie 164SS, da către driesatul primăriei wgtjectivei cantra plată a 50 W sacul, păM la imxdmum case saci ds taabffl. Imtrucţitînd smsjffa întrebuinţării vor fi comunicEte de către autorităţile în drept. Dela piMk Csiki Laci cu nisip pentru protejarea imobilelor Lupta contra turbării Amendaţi fiindcă şi-au lăsat câinii liberi pe stradă Primăria Capitalei, direcţiunea veterinară face cunoscut următoarele : Fiindcă au contravenit disipoziţiunilor leilor şi prdoniEriţeiOT sanitara veterinare în vigoare şi nu s’au conformt numeroaselor şi repetatelor comunicate, date publicităţii prin ziare, următorii contr®v«ni©nţi, dovediţi numai în ultimul timp că şi-au lăsat câinii Mfoari pe stradă, dând Capitalei un aspect untim&rivilizat şi punând în pericol viaţa cetăţenilor, au fost reacţionati cu «mszaii dcta âOQO-lO.âOO lei; Cristei Alix, sftr. Zim’ir Mami 50; Ectorno Alex., str. St.Rrâneşti 31; Cocea St M., str. Mte&îm 103; Griigorescu N., bala Obor, comp. 3; Costache S., etr. Mi®şu®rie 19; Credtefu N., s fcr. Glucossel SO;Starasiu De ghr. Glucozei 73; Steliecu Gh., str. Regina Măria 18; Tudor Gr., șos. Colentina 111; Gh. Lazăr, str. Regele Ferdinand 1; Luchten Alex., str. N. Goleacu 5; Codlea St. M., str. Silistra 103; Rommo®chi Elis, str. Maiorul Tei 19; Gesmăn E., str. Fiteftei Popescu 3; Soar® Gh, str. Broscăriei 20; Popescu Alex., prelungirea 13 Septembrie 9; Buna* Rada, str. Arad 12; Gsssnfoesu St., str. Vaporului 2; LreiosC., etr. O..^parului 84; Aî'mz'.sfi M, sea. Psntelirfflon. 13; Chsvorohtan Araxl, str Tt’i^cmir Vocvcd A3; StanCiTCu Gr., etr. M. Emine©cu 53; Gcorg«scu Cosast, str. Ipoutente 24; B’x&u Gherarâstoe, b-dul Gloriei 78. Cetăţenii C®tpíi® t ei sunt încun«jtiinţaţi ps această osie că este 80 echipe ale primăriei îri vor intensifica activitatea pe t«r«n, stririiiraând esu prinde orice câine lteat liber pe etrdă identifScftod şi suîxsn&M judtsoăţii p® proprieterul «omtor câini, pentru a li respioa cele mai severe esatetîuaâ, chiar tot omsnsm în lagăr. —.—0^0-------- Obţin«r€a fîţeîor de evacuare Se roasninte® populaţiei Capitelei care doreşte a re evacua, dispoziţiunile puMtoat® în ziarele din zilele 18, 18 şi 19 Martie a. c. Pentru obţinerea fişelor de «Vacuare publicul se va adresa sectoarelor A. P. respective şi umane : Sectorul I A. P., str. Romană 10 , sectorul II A P., b-dul Ferdinand 105; sectorul III A. P., str. Bucur 18; sectorul IV A. P. str. Bemei 14 A. Odată cu aceasta se face cunoscut că persoanei® ca obţin o fişe de evecuare benevolă, sunt scutite de autorizaţiile de călătorie eliberate de către organele panţieneşti. TIoAREA LUMEA RÂDE ŞI APLAUDĂ CEL MAI VESEL SPECTACOL DIN CAPITALĂ SE CAUTA O PERECHE cerneşte la S acte. Traducere de Sică Alexaadmneu numai 20 de zile Vasilia......c, Marietta Sadova (de la T. Naţional), Jules Calafa au, Virsialca Popescu, Nic. Savulescu («Joia T. Naţional), Minai Enăceanu şi Ionel fărâmi TEATRUL COMEDIA Dr. g£că Alexan-Aîescu Joi, Sânbâta şi Dumialcu maiineuri ora 3.30 la fiecare searft ora 7.30 Vasilu Birlic văzut de Neagu Mimi Enăceanu vezute de Neagu . ,V ,4“mmmmm msm Societatea de Telefoane angajeasă personaj fometan pentru deservirea contraielor telefonîce din provincie. *■ Soilciteltoarel® trei«? să albă, ordina etnică ronsână, vârsta între 18—23 ani și ca studii iuMno 4 dare liceu teoretic sau co»merckdl, liceu hwlusblal 6 das®, școala normală 8 clas». Pentru infomaftani detaite® asopra condijîuiTÎJor de albnker« I, se vor cere relaţii, în Bucurefti Ia Dir. Trafic din Paietul Soc. de Telefoane, Cf. Victoria No. §7, etajul IX Îît$r© erde 11—13 ei In provincie la Dfaiglufîl ?! șefi! de oficii te^oloid«©. înscrierii® se primesc până îa 15 Aprilie a. c. redusîv.___________iug şi MEDICALI Modele no reu şi liră Dioptrii Co slţi la Marele Magazin de Optică ,,Centrala Laboratoarelor“ A. D. IONESCU Str. Academiei 1 — Telefon 413.86—5.52.01 MARE INSTITUTIE FINANCIARA UN SECRETAR GENERAL arian, cunoscând bine limba germană Oferte scrise se vor adresa prin „PUBLICOM“ S.A. Pasagiul Comedia 6, sub „Secretar General“. GALERII MODERNE NUC GATA ȘI DE COMANDĂ Dormitoare, sufragerii complecte, accesorii pentru tapiţerie Mobile „DACHE66 Str. Bărăției 35 Tal. 4.OS.55 I MOBILIER pentru BIROURI camere pentru copi, Bucătării, Sfrungărl® SCAUNE PENTRU CINEMA execută prompt și s©Hd FABRICA M MOGSLE MICA Rucrulei 42 Tei©f®n 2.48.74 2500 Extinderea serviciului telefonic public la comunele rurale ÎEXTUACT caută Intre Direcția Generală P. T. T. Ei Societatea Aaostimă Română de Telgioans c’» nnc’.ieri, o convenţie prin care reţelele telefonice P. T. T. din cuprinsul judeţelor s'au legat cu reţelele telefonice R. A. R. T. Această legătură s’a făcut cu scopul de a putea vorbi la telefon in publicul dala rate sau din comunele unde S. A. R. T. nu are oficiu telefonic. începând dela 1 Aprilie se pot cere convorbiri telefonice de orice FOTOCOPII eseesti prompt si csmnD Biroul de traduceri si copiat acte „TRANSLATOR“ Pasagiul Comedia ______________9« Pierdut Acte personale pe renmele NICOLAE BEIJGRABEANU Str. General Crietian Teîl 11. Telefon S.S.38. BUNĂ RECOSSFENSA ____________________879 Apartament 6 camere, montat, foarte luxos și fiarte, naura, birou, radio. Telefon 2.27,26. Piața Romană. 23 f.*.*24.+GREFA TRIBUN AIUI.UI ILFOV SECȚIA I-» C. C. Conform art. 22 din Legea celor juridice Prin sentința No. 31 din 8 Decembrie 1942 rămasă definitivă şi învestită cu formula executorie s’a acordat personalitatea juridică Asociaţiai Sportivă Sport „A.A.M.” cu sediul în Bucureşti la" Manufactura de tutun Belvedere, B-dul Regiei No. 1 şi conform art 84 şi urm. din legea persoanelor juridice s’a înscris în registrul respectiv al acestui Tribunal sub No. 15/1942 cu următorul comitet de conducere: Guţu Victor Preşedinte, Nicolae Spătaru Vice Preşedinte, Mircea Petrini Vice Preşedinte M. J. Carapancea Secretară, Nicolae Stănescu Casiel, şi membrii Const. Stănescu, Alex. Lupaşcu, Dima Gavriliu, Simion Vlad Lache Ranetti Ștefan. Constantinescu. Prezentul extras se va publica în ziarul Universul. Primar§2«r. Al. Sorinescu 13094 din 24 Martie 1943 Dos. No. 1622/942. persDosi psjftScuteră, cu orice localitate 1 3Lsi țară cu care există le- Stitură telefonică S. A. R. T. sau pr.x., dela orice oficiu telefonic, plătindu-3* tasele respective. Se precizează că publicul poate vorbi dala orice post telefonic instalat la prim&riile din comunala rurale plătind tusele resprective. Lămuriri amănunţite ce dau la orica oficiu tehfonic PTT. sau BĂIET, din țară. «io A AfÂSUT „ANALIZA APEI DIN EXPLOATĂRILE CU ABURI“ de STANISAVLLEVICI L. bi#Berchiml9i La yforîfolia „Carte« Românească" fiîicurejti 3 ♦♦♦♦♦» ;»ş4 + ms»s. PREDAU causa deces, întreprindetre mvtabMâ., centru comercial. Adresaţi telefon 5.05.51 t H t I M n M U n ■ - 1 , 0 t f2 Cismari enteu înfiinţarea umil trî«s® csutâ ia Banca NFilă, Berv. Ecoiromad, Str. mei 1, 7349 ♦■♦♦♦♦ tMl-M-»-»-» 4-«+♦■M + Sfs Bucătăreasă SE CAUTĂ pentru cantină la Naţională, Serviciul mat, Str. Doamnei 2. &0MINUE JUDECĂTOR, Subisminatiul Gütner Ion din Făgăraş esbiter conversionâst, cu cbm©(P9 vă rog bine veiţi « fixa un text me.n, citând pe creditorii arătaţi în daclaraţia deasaneze, iar după terminarea procedurei prescrisă la articolul 25 şi următori din legea pentru asanar©a datoriilor agricole şi urbane din 1834, a ordona prin Incheerea adusă în camera de consiliu, radierea menţiune notată în c. f. Nr. 72S Fărtoiş, cu deciidunea Nr. 1173/934 c. f. Cu mstiţiunea, că termenul pentru intrăţâşiarea creditorilor este ftet la Judecătoria Făgăraş, Secţia c. f., la 5 Aprilie 1943, cu încheerea Nr. 99/1943. Cu stimă Ioan Gidîner, repr. prin. Nopac Sapi Advocat, Făgăraş T395 Dormitor modern străin foarte solid și elegant 8 piele vând stavo neni opazie 270.008 lei fix. Vizibil: Str. Datatei 8, TâmpHărie, Tramvaiul 6, 19. 4 M E M B RII COOPERATIVEI CERCULUI PROFESORILOR SECUNDARI, cari posedă bo®nri pentru lemne, vor rostitei D-lui Gh. Chiîora bomjine, p&nA la 5 Aprilie a. c., primind în echimb muraa depusă. BetMTrSi» nedepuee în *omt i«rra«n «e vor considera antibtte. 3b Etnic român nesmobilizabil, capabil și muncitor, cunoscănd Umbite italiana şi franceza, caut post de răspundere In mare întreprindere de import export. La Eiar sub 233 R. 4-14"*-4+4 + 4 4 ♦♦♦♦«■♦♦ ♦ MHU VIZITAȚI FIRMA NOUĂ 1 flBilM Firbiica fie baticuri, bacmtd«, cârpe, fulare fie secr^eHe, erape fie chine, etc. Mssazâo ensros: Timișoara IV sta. Fop fie BSseîti Nr. 5 Magasba «a detail Timişoara la str. Stefa» cel nsare Nr. 23. Trieren 49-1*. .................... . ai .........„n,,,, I 13'-?, PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONI- ZĂRII ŞI INVENTARULUI CENTRUL NAŢIONAL DE ROMANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor Publicaţiune 146755, 29 Martie 1913 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 18, luna Aprilie, anul ISIS, ora 10, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la sediul Comisiunei Judeţene Câmpulung Bucovina, pentru arendarea pe termen de 2 ani a următoarelor bunuri: 1. Pachter Anschel, Fundul Moldovei, 170 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuală. 2. Peichmann Mendel, Fundul Moldovei, 36 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuală. 8 Sand Efraim, Valea Boului, 107 ha. fânaţ, 4000 lei ha. arendă a- anuală. 4. Reach Henrietta şi Doroteia, Cferlvhaba, 90 ha. păşune, 750 lei ha. arendă anuali. Ofertanţii trebue să fie de origină etnică română şi vor depune garanţia de 10%, la valoarea amenzii pe 2 ani, prezentând recipisa de consemnare a Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv, este obligată ca în termen de 10 zile dela data comunicărei, să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract și impozitele legale, precum și cheltuelile de publicație în ziare si Monitorul Oficial de la prima licitaţie şi până la adjudecarea definitivă. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în caietul de sarcini dela C. N. R., Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiunii Judeţene Câmpulung. Director General, (sa) Ing. I. Grama Director, (ss) V. Constantinescu 7356 cm PSffWWNMN» Sipectol pentru, turceeacă i cafea cu topic. Comercianții din provincie *n nn rabsst rpsci.al. RADU MERAN I Enoareţii, Str. Sf. Vineri 15 3B dormiror lămâi, solingofîo renaștere ,sn®aâ floc^ntini, ladă Halîaîiâ, salon «dH, vând Franken 7 2500 SE CAUTA STSNO DACTÎIOGRAFA perfect roroâno-germană îndep-Jnind comcHţîunll® legal®. Oferta la star swb 127 F. *'a r -te -y-^rr * SEEGRAS la Lol 120 Kg. \i Ață cu refl ne Unlaată în 4 ^3-7-0 fîro l Vată croitorie pânz“ vliwi fa 4 4-A.-4-VÂHU KKtVtlUL No. 30.453 ningraîe impcrmlabS« din bucățile de talpă, prin mijloace utoMBic*. Ijijstrlația cam. pîectă ,și matspisMe nesesare. PoaîbjMăd m?Tl de o&sîig. Terefoaiafi 4.8S.39. -s 'V V V -te -v T FUNCȚIONARA versată In toate lucrările de birou, perfect gestmaă si româna, dsMriitowTa'ă, jjradite'i StiS08Hj«44. Ree'spective frumoase de avacare.ertani, angajează imediat fabrică de par.îRBterto. Ziar 97 8. UZINELE COMUNALE CONSTANTA R. P. C. cântă spre angajare imediată a unui subînginer sau conductor technic de specialitate „construcţii” şi a unui funcţionar technic absolvent al Liceului Industrial — secţia metal. Cererile se vor adresa Uzinelor Comunale Constanţa, împreună cu un memoriu de activitate şi cu Indicaţia pretenţiunilor. 7352 Ion Iancovescu Maria Magda Ion Talianu şi Marietta Rareş sunt zilnic aplaudaţi superba comedie in I . Se joaca cu săli pline la TEATRUL MIC CALEA VICTORIEI 63 (Lântră Nestor) Telefon 5.23.81 Tra fm Banca Econo-3497 NEWMARM STR. DOAMNEI No. 11, Etaj II RAGLANE BALLON SEIDE DEMIURI COSTUME Oaia şi de Comandă Sgtitrează și ca stofa clientul. TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Măgureanu 1. Telefon: 4.60.60 ASTA SEARA, ORA 7 — MARELE SUCCES SCAIHPOLO Comedie în trei acte de Dario Nicecdemi cu: TELLY BARBU, LILLY MIHAILESCU, CIUREA MARIA GRECESCU, G. SION, CESAR THEODOR 11, G. PATRICHI, DOREL URLATEANU Regia : CONST. GEORGESCU 14