Universul - Provincie, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)

1943-04-01 / nr. 89

» S» ,,IJ ■!#§ •‚?*-· - %_ m I SOC. ANONIMA ROMANA BE TELEFOANE Anunţă acţionarii săi că piaţa restului de dividend pe 1942 se va face la ghişeurile Societăţii din Calea Victoriei 3­7, cu înce­pere de la 30/111/1943, contra ^Comercianții de articole de voiaj sau galanterie, li­brării, fierării sau patronii de ateliere de geamantane, găsesc în orice cantitate GEAMANTANE Vulcan-Fibra II (carton presat german) sau Carton Românesc, simple, cu garnituri sau cu cercuri de fag, model Francez sau Puiman, din Placaj sau mucava îmbrăcate cu Dermatoid, Pergamoid sau muşama l­a. — CUFERE ŞI CUFĂRAŞE din placaj, îmbrăcate cu Dermatoid sau Muşama; idem lăcuite; toate imper­­miabile. — ACCESORII: mânere, balamale, colţuri, garnituri — Stossek — FABRICARE PROPRIE La ÎNTREPRINDERI­LE ION DIMITRIU Calea Călăraşilor No. 5, Telefon 3.24.99, Bucureşti 1900 Întreprinderile metalurgice DUMITRU VOINA SOCIETATE ANONIMA ROMÂNA Bucureşti, Strada Ioan Ghica No. 3­ 5 CONVOCARE Domnii acţionari ai Societăţii sunt invitaţi a lua parte la Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor, care va avea loc în ziua de 15 Aprilie 1943, ora 5 p. m. la sediul Societăţii în Bucu­reşti, Str. Ioan Ghica Nr. 3—5, Etaj V, având a delibera şi de­­e de asupra următoarei ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie şi rapor­tul cenzorilor asupra exerciţiului 1942.­­ 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit şi Pierdere pa exerciţiul 1942. 3. întrebuinţarea beneficiului, descărcarea Consiliului, a cen­zorilor, şi a Direcţiunii de gestiunea lor pe exerciţiul 1942. 4. Alegerea in Consiliul, de Administraţie a membrilor eşiţi la sorţi conf. art. 125, cod comercial; membrii ce se retrag sunt resligili.­­ 5. Fixarea retribuţiunii cenzorilor. 6. Alegerea cenzorilor şi cenzorilor supleanţi. 7. Diverse. D-nii acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile lor la sediul Societăţii cu 5 zile înainte de ţinerea adunării. CONSILIUL de administraţie 36 DIN Ministerul înzestrării Armatei şi al Producţiei de război FABRICILE UCEA Ministerul înzestrării Armatei şi al Producţiei de răsboi institue un concurs public între arhitecţii diplomaţi din Ro­mânia, făcând parte din Colegiul Arhitecţilor, având drept scop : întocmirea de anteproecte de arhitectură pentru clădiri. Termenul de predare a lucrărilor este de 40 zile socotite de la data publicării în Moni­torul­ Oficial. Informaţii şi predarea dosarului cu programul concursu­lui au loc la sediul Direcţiei Fabricilor Ucea, B-dul Elisa­­beta Nr. 20 (Hotel Nissa) București, în fiecare zi de lucru între orele 9—13,30. Directorul Fabricilor Ucea Colonel Inginer, ION IONIȚĂI ___________________________________211 Seminţe furajere SFECLĂ ZAHAROZA, LUCERNA, TRIFOI etc. calităţi superioare, preţurile cele mai eftine SEMINTERIA­L COOPERATOR Bucureşti, Str. Carol Nr. 3. Telefon 3.15­94. Bogat asortiment de tot felul de seminţe de zarzava­turi, flori, unelte de grădinărie, insecticide 675 !■ ♦ V­ii aseseseaseaisecesaReceseai FILATELIŞTI Dacă doriţi să aveţi la domiciliu toate emi­siunile viitoare ale timbrelor filatelice expe­diate de către Direcţiunea Generală P. T. T. în bune condiţiuni şi în prima zi dela apariţia lor, înscrieţi-vă cât mai curând ca abonat fila­telic, la oficiul poştal în raza căruia locuiți. Direcțiunea Generală P. T. T. 7322 APARTAMENTE De la Lei 3.000.000 SUNT ŞI APARTAMENTE MAI MARI Bloc central, lângă Bulevardul Domniţei, Călăraşi 51, colţ C. F. ROBESCU Informaţiuni: UNION“ Str. Smârdan Nr. 11 Bucureşti, Et. I sau pe şantier 13 Atelierele Aeronautice A.S.A.M. Tecuci c­aută Secretar (ă) cu studii Universitare, să cunoască­­ Maşina de scris şi calculat, Corespondenţa industrială, Germana, Franceza. Postul se va ocupa prin concurs In ziua de 51 Martie 1943, ora 16, la Direcţia Generală A. S. A. M., Arsenalul Aeronautic Cotroceni. w kAAAAAA*­ ■ mmmmmwmmsam i A- 1 * A J şaaaaaaaaaa -a TRACTOARE de 60/80 H. P. cu ȘENILE CUMPĂR, ÎNCHIRIEZ IMEDIAT. Adresa la ziar 240 P. ■MMM——MBl——N­WIUIMMN—WWW 'H MM ^ Q ij e tț jh a o « it­ ^ ^ t t ^ ^ s s ^ ^ ^ ^ ț S: __________________. IAȘICA luați la masă .THINE S. VICHY- tiliat Him SĂRURI NATURALE*0IH BASIHULViCHY TREI \ UNIVERSULAnul al 60-lea Nr. 89 Joi 1 Aprilie 1943 19.30 CALENDAR MIERCURI, 31 MARTIE 1943 Ortodox : Sf. Ipatie. Catolic : Balbina, Maria Egipt. Protestant : Trangelt. Răs. soarelui 5,47. Ap. soarelui 18,23. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 3 h. 19 m. Apus 13 h. 30 m. MIERCURI, 31 MARTIE 1943 RADIO ROMÂNIA 1875 m. 160 kliz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 361,5 m. 823 kliz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDA SCURTĂ 6.55 1 8.00 : ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 13.00 : Radio-Jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13.00 : ORA OSTAAŞULUI. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.59 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Ştefan Micu­. 15.30 : Muzică variată (dsbcuri). RADIO ROMANIA. RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Jazzul Radio. 18.00 : Selecţiuni din Verdi (disc.). 18.45 : Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 19.00 : D-ra Jeana Georgescu-voce şi Mircea Săulescu-vioară. RADIO ROMÂNIA 19.30 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI ştirile serviciului german. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio­ Jurnal (informativ şi cultural). 20.10 : Corul Radio, dirij. de prof. I. Croitoru. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO­­Ciclul : „Stâlpi ai puterei sufleteşti“ Gala Galaction : Rugăciune. 21.00 : ORA GERMANIEI. 22.00 : Radio Jurnal : Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289.9 şi unde scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. D. Gică Potcovaru-solo de ţambal. 13.30 : Radio Jurnal (I). 13.45 : Jazzul Rudolf Wagner. 14.30 : Muzică românească (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30 : Deschiderea emisiunii. Muzi­că variată (discuri). 19.00 : Moldova pitorească — d. prof. univ. Năstase : Drumuri și popasuri basarabene. 19.15 : D-ra Ecaterina Cr­rp voce. 19.35 : Quartet in la major de Mo­zart (discuri). 20.00 : Conferinţa — d. prof. Mircea Maneas : Jocul şi Arta. 20.15 : D-ra Lucia Burada-v­ oară. 20.35 : Serenadă pentru orchestra de coarde. 21.00 : Radio Jurnal (II). 21.15 : D. Niculae Popa : Opera lui Cervantes. 21.30 : Seara de teatru. — „Don Quichotte de la Mancha“ de Cervantes adatoare radiofonică de ing. Alex. Lohan (discuri). 22.05 : Muzică de dans (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. SCURTE 2 Kw. limba italiană . 21.40 : jurnal Muzică. 21.40 : jurnal în Im 32.00 : Emisiune în limba germană . Muzică. 22.20 : Emisiune In limba italiană : Muzică. 22.10 : Emisiune In limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. JOI, 1 APRILIE RADIO ROMANIA 1875 m. 100 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 354.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 6.55—8.00: ORA DIMINETII. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 13.00 : Radio Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.10: Orchestra Grigoraş Dinicu. 13.40 : Prezentarea filmului euro­pean. 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio Jurnal. 14.15: Serviciu­ de publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Ionel Cristea. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială in limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 Orchestra ştefan Kiriţescu, voce: Nicu Stoenescu. 18.00 : 1 Aprilie, prezentare muzi­cală de Roria Furtună (voce: Pia Sguriadescu şi Emil Fanea). 10.00 : Muzică de compozitori ro­mani — D-na Smaranda Athanasof. RADIO ROMANIA 19.30 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 10.30 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio jurnal (informativ si cultural). 20.05 : Serviciul de publicitate. 20.10: Gabriel Năruja, voce, acom­paniat de Orchestra Radio, dirij. de T. Rogalski. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Amintiri. Amintiri din presă. 21.00 : Concertul simfonic al orches­trei Radio, dirij. de Th. Rogalski. 22.00 : Radio jurnal. Sport. 22.15 : Serviciul de publicitate. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289.9 şi unda SCURTA de 64.5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. Taraful Constantin Chiţu. 13.45 : Radio jurnal (I). 13.45 : Orchestra Mihai Bănică (voce: D-na Valeria Ciohotaru). 14.45 : Muzică basarabeană şi trans­­nistriană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30 : Deschiderea emisiunii. Mar­şuri române şi germane (discuri). 19.00 : CRONICA VIEŢII MOLDO­VENEŞTI. . . 19.15 : Corul liceului industrial „N. Caudlaş” sub conducerea d-lui prof. Vasile Vasilache. 19.30 : Concert variat pentru masa (discuri). 20.00 : CONFERINŢA — ing. prof. Cezar Partenie: Noua organizare a sportului în Moldova. 20.15 : Orchestra de salon sub con­ducerea d-lui Barbu Mironescu. 21.00 : Radio jurnal (II). 21.15 : Concert variat de muzică ușoară și distractivă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 39.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal în limba italiană . Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germana: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50 - 23.00 : Emisiune în limba en­gleză. ❖ DRAMA FAMILIALĂ DIN TIMIŞOARA Timişoara, 29 Martie Astăzi, s-a întâmplat în loca­litate o sguduitoare dramă fa­milială. De câteva săptămâni, în căsnicia gardianului public Flo­rin Ştrengarul, din cartierul Mi­­hala, str. Dragoş Vodă 12, a in­tervenit o neînţelegere familială, în urma căreia soţia, Felicia, născută Plavosin, lucrătoare la fabrica de cterapi „Florida”, a părăsit b­iliul conjugal. Mo­tivul : o dragoste pentru un altul. Astăzi, soţul a încercat o nouă conciliere cu soţia sa. După ce şi-a terminat serviciul, s-a dus la soţia sa, în str. Peneş Curca­nul, la fabrică, într’un atelier. Toate rugăminţile soţului au ră­mas fără rezultat. DRAMA Văzând că soţia refuză să se întoarcă la căminul său, gardia­nul a scos revolverul din toc şi a tras un foc asupra ei, lovin­d-o în faţă. La auzul detunătu­rii, lucrătoarele au fugit îngro­zite în curte, iar victima s’a as­cuns sub masă, intr’o cameră vecină. Gardianul s’a apropiat însă de ea şi a tras un nou foc, lovind-o în cap, astfel că a omo­rît-o pe loc. Văzându-şi soţia moartă şi profitând de panica provocată printre muncitori, cri­minalul şi-a tras şi el un glonte în piept, rămânând în nesimţire. ANCHETA Direcţia fabricii a anunţat i­­mediat autorităţile. La faţa locu­lui au sosit d-nii procuror Ga­­vrilescu, jude instructor Petre Budescu, medic legist dr. Vaş­­canu şi comisar Bozinceanu, care au dispus transportarea soţului criminal la spital. Pe drum, din cauza emoragiei, el a încetat din viaţă. Din cercetări s-a stabilit că so­ţul criminal a lucrat cu preme­ditare. Revolverul său, după de­claraţiile martorilor, a avut trei incidente de tragere, pe care le-a remediat cu mult calm, reali­­zându-şi complet planul. Cauza este gelozia. Căsnicia lor, întemeiată cu doi ani în urmă, a fost fericită până săptămânile trecute, când femeia își găsise un prieten. Din ordinul parchetului, cada­vrele au fost transportate la morgă. Drama a produs o vie impre­sie în oraș. Inaugurarea instalaţiei de lumină electrică in satul Rădăşeni Fălticeni, 24 Martie Puţine sunt satele noastre mol­doveneşti, care au fericirea, de a folosi iluminatul electric. Comu­na model Rădăşeni, situată la 3 km. N. V. de Fălticeni, a inau­gurat, zilele trecute, acest mare eveniment din viaţa satului. In prezenţa d-lor colonel I. To­­mescu, prefectul jud. Baia; avo­cat I. Grigoriu, primarul oraşu­lui Fălticeni, maior Drăguilănescu c-dt. Legiunii jandarmi; ing. Vo­­loşcino, şeful uzinei; ing. Schim, şeful serviciului technic; venera­bilul pensionar înv. V. Lovinescu, a autorităţilor locale şi a unui însemnat număr de săteni d. col. I. Lovinescu, din Marele stat major, alesul fiu al acestui sat, din râdicarea căruia şi-a făcut un crez, a tăiat firul de deschidere a luminiei, după care satul ca­pătă un aspect urban, luminân­­duse în chip feeric. După aceasta, distinşii oaspeţi au vizitat instalaţiile electrice de la instituţiile publice locale. La şcoală, au fost întâmpinaţi de întregul corp didactic, în frunte cu directorul, d. V. Gavril, care a condus şi dat explicaţiile necesare vizitatorilor, despre electrificarea şcoalei şi modul de întrebuinţare a fondurilor­­ alo­cate de ministerul culturii na­ţionale, acestei moderne insta­laţii, la care lucrare, d-sa are o însemnată contribuţie perso­nală. Trecând prin fiecare sală de clasă, vizitatorii s-au întreţinut cu elevii şi dascălii, cu care pri­’~î au făcut o­ît-ct'” dr~"ţîc pentru cantina şcolară; d. col. Lovinescu, 2.000 lei; d. col. Ghior­­ghiu, 2.000 lei; col. Tomescu, pre­fectul judeţului, 1.000 lei; col. Martac, 1.000 lei; maior Drăgulă­­nescu, 500 lei; ing. Voloscoluic, 500 lei; C. C. pr. prof. Burlea, 500 lei. S’au vizitat apoi primăria, pos­tul de jandarmi, percepţia, dis­pensarul, grajdul cu taurii comu­nei, şi teascul de ulei, toate elec­trificate, rămânând pe deplin mulţumiţi de felul cum sunt gos­podărite. La plecare, d. director al şcoa­­lei în numele întregului sat, a mulţumit d-lui colonel Lovinescu, autorităţilor judeţene şi tuturor binevoitorilor, care au dat con­cursul la realizarea acestei ope­re, subliniind că pentru acest sat, d. col. Lovinescu îşi măreşte tot mai mult aureola de simpatie şi recunoştinţă din partea sătenilor. Arată totodată, că nu consideră această zi, drept inaugurarea a luiminei, întru­cât un asemenea eveniment, implică un fast deo­sebit şi o mare sărbătoare pen­tru sat, care se va face în cu­rând, şi la care îi roagă să ia parte, atunci când vor fi invitaţi. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la prboft reclamaţi? sau schimbare de adresă să bi­nevoiască a ne trimite eti­cheta cu care primesc ziarul iar spre a îl prompt serviţi la rerioirea abonamentului să lipească pe cuponul man­datului poştal «tichet» a abo­na­mentului. Vaccinarea animale­lor contra dalacului Ministerul agriculturii comu­nică : Pentru a feri animalele să se îmbolnăvească de dalac, trebuie să le vaccinăm. Vaccinarea se face numai de medicul veterinar, in fiecare an, înainte de a scoate a­­nimalele la pășune. In locurile unde cazurile de dalac sunt dese, vaccinarea trebuie făcută, chiar de 2—3 ori pe an. Vaccinul se ia de la Institutul de seruri şi vaccinuri ,,Pasteur”, la cererea medicilor veterinari. La bovine şi cai vaccinarea se face pe laturile gâtului, la oi, ca­pre şi porci, faţa dinăuntru a coapsei. Pentru fiecare specie de animale, e un alt vaccin. Nu se poate folosi vaccinul de bou, pentru cal. Animalele se injectează cu vac­cinul nr. 1 — aşa cum spun instruc­ţiunile institutului care îl prepară — iar după 8—15 zile, cu vaccinul nr. 2. Animalele mature, bine hrănite şi îngrijite, pot fi injectate dela început cu vaccin pr. 2 mai ales când avem vite multe. La cai tre­buie să le facem amândouă injec­ţiile. Caii tineri de rasă bună, iepele pline sau fătate de curând e bine să fie vaccinate într’un fei deose­bit, aşa cum ştie medicul vete­rinar. Când intr’o turmă vitele au În­ceput să se îmbolnăvească de da­rac toată turma trebuie vaccinată şile trebuiesc vaccinate cu vaccin nr. 1 şi nr. 2, sub piele sau in piele. In timpul călduros le pu­tem injecta de la început cu nr. 2 (pentru oaie) dacă sunt bine în­treţinute afară de cele tinere, slabe şi hrănite rău. In timpul ier­­nei, oile nu trebuiesc vaccinate. Porcii se vor vaccina cu vaccin nr. 2 pentru cal, sub piele, pe faţa dinăuntru a coapsei. In cazul când animalele vacci­nate pasc pe păşuni unde au ză­cut şi murit alte animale de dalac şi încep să moară şi din ele, tre­buie să li se facă o inoculare su­plimentară cu vaccin special. Vaccinul trebuie folosit îndată după primirea lui. Animalele vaccinate trebuiesc lă­sate să se odihnească in ziua vac­­cinărei și a doua zi. Apoi câteva zile nu trebuie puse la munci grele. Un frânar a fost prins stogiul marfă din coteţele din magazia gării De mai multă vreme, coletele cu marfă descărcate în magazia gării Cacica, erau devalizate, fără ca organele poliţieneşti şi condu­cerea gării să poată da de urma hoţilor. In noaptea de 22 Martie, frâ­­narul Andronic Dumitru a fost văzut de locuitorul Eusebie Cior­nei, din comuna, Pârteşti, cum scotea dintr’o ladă nişte peşte. Andronic a adus acest fapt la cu­noştinţa comerciantului Eusebie Ciornei, care se plângea că me­reu îi dispare marfă din coletele trimise prin C. F. R. Luat din scurt, frânarul a de­clarat că a fost trimis să aducă ceva scrumbie din magazie de către impiegatul de serviciu Mişu Neacşu. Frânarul cât și impiegatul au fost trimiși în judecată. jayîfdCf.A. Suceava, 25 Martie ÎNTÂMPLĂRI din capitală Spărgători arestaţi In suburbana Principele Nicolae au fost comise, intr’o singură noapte, 22 Martie crt., patru spar­geri : la frizeria Octav Vasiliu, din prelungirea şos. Pantelimon 31, la mezelăria­­ Dumitrescu, din ace­­laş imobil, şi la debitele Constanti­na Cucuiatu, din prelungirea şos. Pantelimon 64 şi Maria Bălteanu, din aceeaş şosea, nr. 48. De la frizerie, hoţii au furat: un aparat de radio, 5000 lei din cassă, un primus, 30 de şervete, un halat, şase mantăi de­ tuns, u­n ceas deş­teptător şi alte unelte de frizer­ie; de la mezelărie, au furat: 30 kg. salam, 9 kg. zahăr, 2 kg. untde­lemn, o pereche de bocanci şi alte articole casnice; dela­­debitul Con­stantina Cucuiatu, au furat: o şubă îmblănită, un geamantan, 600 cutii chibrituri, 5 kg. zahăr cubic, 2 bor­cane cu roşii şi alte obiecte casnice; dela debitul Maria Bălteanu, hoţii au furat numai opt pachete cu ţi­gări şi 15 pachete cu lame de ras. Cu facerea cercetărilor a fost de­legat plutonierul Constantin Băioiu, d­in postul de jandarmi Principele Nicolae. Primele bănueli au căzut asupra tinerilor Gh. Truşcă, de 21 ani, ori­ginar din Pope­şti-Vâlcea, cu domi­ciliul în str. Petrescu IV nr. 1, muncitor, care mai suferise o con­damnare­ de trei luni, tot pentru furt şi Mihai Purcaru, zis Nicu, de 21 ani, originar din Poiana de Sus- Dolj şi cu domiciliul în suburbana Principele Nicolae, str. Marele Voe­­vod Mihai nr. 50, vânzător ambu­lant, care mai suferise o condam­nare de patru luni. Arestaţi, ei au negat totul. La perchiziţia domiciliară ce li s’a fă­cut n’a fost găsit niciun obiect care să dea vreun incidiu că ei ar fi autorii spargerilor. înainte de a părăsi cercetările, plutonierii Bă­ioiu a controlat cu atenţiune şi gunoiul menaje­r al acestora, des­coperind etichetele de pe cele două borcane cu roşii conservate. Acest indiciu i-a fost suficient Jandarmului. Constrânşi, spărgăto­rii au declarat că intr’adevăr ei sunt autorii şi că lucrurile furate le-au vândut aparatul de raido, şervetele şi halatele lui C. Păun, din suburbana Principele Nicolae, str. Mărcuţa 15, dispărut, iar cele­lalte obiecte oltenilor şi la vechituri. Spărgătorii se află arestaţi, la postul, de jandarmi, urmând a fi înaintaţi Parchetului. Altă bandă de hoţi D, comisar Al. Stratan, şeful brigăzei a III-a din prefectura poliţiei Capitalei, a arestat Luni­os Gheorghe I­lie Radu, zis Mo­­canu, dezertor, fost condamnat pentru crimă şi eliberat de la Jilava. Dumitru Truşcă, fost condamnat pentru furt, dezer­tor şi el, urmărit cu mandate de arestare şi Constantin Lupu. La 20 Februarie, constituiţi în ban­dă, ei au forţat intrarea şi au pătruns în locuinţa d-nei Mina Negrescu, din str. Puţul cu tei nr. 6, de unde au furat obiecte de îmbrăcăminte. La 23 Martie, Truşcă a furat c­u­ necunoscut o servietă şi un colet de pe peronul gării de Nord, care au fost găsite la lo­cuinţa lui. In luna ianuarie, ei au pă­truns cu chei potrivite în lo­cuinţa surorilor Maria şi Elena Pestriţă, din parcul Berindei, str. B. nr. 34, de unde au furat toate obiectele de îmbrăcăminte. Ilie Radu şi Dumitru Truşcă au mai fost arestaţi la 21 Mar­tie, însă în drum spre prefectu­ră au reuşit să fugă de sub es­cortă. Toţi trei au fost înaintaţi par­chetului. ’ Sinuciderea din str. Anas­tas­iu O impresionantă dramă sa petrecut, în str Dr. Anastasiu 3. Aci locuia împreună cu soţia sa dr I. Frank, de 37 ani, funcţio­nar public D-na Ana Frank intrând Luni dimineaţă in camera de bac, a găsit pe soţul său spânzurat îngrozită, a anunţat imediat poliţia. Autorităţile venind la faţa lo­cului, s’a stabilit că înainte de a se spânzura el şi-a tăiat ar­tera de pe mâna stângă. Motivul sinuciderii nu se cu­noaşte încă. Sinucigaşul a lăsat o singură scrisoare soţiei, în ca­re spune: ,,Draga mea Ana, să nu mă plângi, am fost un bărbat rău, tu nu eşti cu nimic de vină cu chestia care s’a întâmplat. Spune părinţilor mei că m’am gândit mult la ei şi să mă ierte iartă-mă şi tu”. Din ordinul procurorului, ca­davrul a fost lăsat familiei pen­tru înmormântare. CINE O CUNOAŞTE Acei care cunosc persoana din fotografia de mai sus sunt rugaţi a se prezenta la Spitalul Brân­­covenesc, secţia chirurgicală, pentru a da lămuriri, deoarece aci a fost adusă în stare de comă, găsită fiind în apropiere de Parcul Rahova, accidentată probabil de vreo maşină, dispă­rută. Asupra ei nu s’a găsit nici t®1 act, numai o servietă cu 1 13 cio­rapi reparaţi. ■ *11 . FOC In compartimentul nr. 7 din hala Griviţa, ocupat de d. Marin Oprea, a isbucnit Luni un incendiu. Focul a luat naştere de la un muc aprins de ţigară şi a fost stins de gardianul din post. Pagubele neînsemnate. MORŢI SUBITE Muncitorul Dumitru Pintilie a încetat Luni din viaţă, la locuinţa sa, din str Primăverii 34.­­ Tot Luni a mai fost găsit mort la locuinţa sa, muncitorul Mihai Spătaru, de 35 ani, originar din com­. Dejeşti jud. Olt. Cadavrele au fost transportate la institutul medico-legal. / VICTORIA SPANIEI (Urmare din pag. l-a) succes după grele încercări şi jertfe sângeroase. S-au petrecut în cursul acelui război — care greşit a fost ca­racterizat de „război civil“ — câteva fapte importante sub for­ma unor intervenţiuni armate străine, ce au oferit aspectul unui mare conflict între apără­torii creştinismului, civilizaţiei şi ordinei europene şi forţele co­muniste distructive. U. R. S. S. a trimis atunci în Spania, arme, material de război şi un stat major de ofiţeri sovie­tici, care să conducă operaţiile împotriva trupelor naţionaliste ale generalului Franco. Pe de altă parte, Germania şi Italia ,c­a să poată apăra, nu nu­mai Spania, dar şi Europa în­treagă împotriva primejdiei co­munismului, au dat concursul lor armat desinteresat naţionaliştilor spanioli, dar impus de comar­da­­mentele superioare, politice şi spirituale ale civilizaţiei. In asemenea condiţii războiul din Spania de-acum câţiva ani, care s’a terminat în ziua de 28 Martie 1939 prin victoria naţiona­liştilor conduşi de generalul Fran­co, victorie ce a restabilit ordi­nea, justiţia, autoritatea şi în­crederea nobilului popor spaniol în destinele sale istorice şi na­­ţionale, a fost al doilea semnal de alarmă dat Europei asupra primejdiei comuniste; — după primul semnal de alarmă dat în 1919 cu prilejul trecerei Ungariei su­b dominaţia lui Béla Kun, şi când România, prin intervenţia sa armată peste Tisa, a salvat Europa centrală. Transporturile frigorif­ere D. Alex. Data inspector în mi­­zarea transporturilor respective. nisterul agriculturii a ţinut o con­ferinţă in sala Uniunilor sindica­telor agricole despre „Transportu­rile frigorifere“. Datorită proectelor guvernului — a spus d-sa — reţeaua frigori­­feră a României urmează să se completeze cu 18 noi antrepozite frigorifere, în centrele principale de producţie sau consum, deser­vind producţia de carne, peşte, lapte, unt, ouă, fructe sau legume. Prin complectarea reţelei frigo­rifere se va da putinţa şi unui în­semnat export din centrele de mare producţie, către centrele de consum din ţările Europei Cen­trale. In acelaşi timp se va pro­duce un echilibru între preţurile scăzute din epocile de mare pro­ducţie şi între cele ridicate din epocile de mică producţie. înfiinţarea de antrepozite frigo­rifere, aduce după sine şi organi-In felul acesta lanţul frigorific se complectează în chip armonios. Transporturile frigorifere pe căile ferate pot fi făcute, numai parţial şi numai pentru localităţi mici, fără instalaţii frigorifere în lăzi speciale numite containere. România va avea nevoie astfel de un parc însemnat de vagoane pentru transporturile frigorifere, precum şi de un număr de con­tainere pentru transporturile mai lungi şi pentru anumite localităţi. Pe lângă aceasta va trebui să organizeze pe Dunăre o flotă de vase frigorifere de transport, pen­tru deservirea exportului spre Eu­ropa Centrală, după cum va tre­bui să organizeze şi transporturile pe Mare fie pentru aducerea de fructe din Orient fie pentru ex­portul anumitor produse româ­neşti pe acele pieţe. In noua sa vizită la Bucureşti, Hanus Weisbach, directorul orches­trei „Wiener Symphoniker“ a dat din plin măsura artei dirijorale vii, nobile şi de mere vibraţie poetică, în fiecare din interpretările con­certului pe care l-a condus la „Filarmonica”. Viziunea superioa­ră, intensitatea de trăire muzicală, suflul larg şi impregnat de expre­sie pe care îl găseşte Celor ce di­rijează, fac,din Hans Weisbach un muzician de rasă şi un animator de pătrunzătoare şi emoţionantă elocinţă. ” Fie în simfonia III de Brahms, căreia i-a creat acea plenitudine sonoră învăluitoare, acea mlădie­re polifonică, acea rontunjime de linii, în care gândirea b­r­ahmeiană se desvălue şi mărturiseşte în a­­devăratele ei iprofunzim­i şi ex­pansiuni, fie în „Variaţiunile pe o temă proprie” de Dvorak, admi­rabil caracterizate, fie în acel „Till Eulenspiegel” de ..Richard Strauss’’ a cărui poveste a desfăşurat-o cu o bogăţie şi o limpezime de tărâ­­sbitoare, Hans Weisbach a fost a­­celaş interpret de elită, acelaş au­tentic artist, acelaş temperament plin de fervoare şi de accentul ve­ridic al simţirii muzicale. „Filarmonica” a răspuns foarte frumos acestui oaspete de marcă, asociindu-se la sfârşitul concertu­lui manifestaţiei îndelungi ce i s’a făcut. D-nii Alexandru Theodorescu (vioară) Al. Rădulescu (violă), Ze­­linski (oboi), şi Stavăr Nistor, (corn), care s’a dovedit încă odată a fi un impresionant artist, s-au distins,­­ în special, prin contribu­ţiile aduse în acest concert. R. AI. CRONICA MUZICALĂ FILARM­ONICA Dirijor: Hans Weisbach Examen de ataşaţi de legaţie Pen­tru­ ocuparea Codurilor de Ata­şat de lgaţiune aflate, vacante la 1 Aprilie 1943, se va ţine concurs la ministerul Afacerilor Străine în zi­lele de 29 Aprilie 1943 şi următoarele: Condiţiunile cerute candidaţilor pentru admitera la examen sünit: 1. Să fie ctăţean român, bucu­rân­­du-se de toate drepturile civile şi politice; 2. Să aibă vârsta de 21 ani împli­niţi şi să nu fi trecut de 32 de ani; 3. Să fi îndeplinit obligaţiunile mi­litare; 4. Să fie apţi pentru serviciu din punct de vedere al sănătăţii; candi­daţii vor fi supuşi unui examen me­dical în faţa medicului ministerului Afacerilor Străine cu câteva zile îna­inte de începerea concursului. 5. Să aibă diploma de licenţă în drept sau în litere din ţară sau străi­nătate, în acest din urmă caz re­­­­cunoscută conform legii instrucţiunii publice. Programul materiilor asupra carora va avea loc concursul cuprinde: a) Organizarea constituţională, ju­diciară, administrativă şi financiară a României şi a statelor străine; b) Dreptul internaţional public şi pnvat;­­ c) Elemente de economie polit­ică, finanţe şi statistică, istoria doctrine­lor economice, noţiuni de politică comercială; d) Istoria românilor; c) Elemente de drept civil, comer­cial şi de drept maritim. i) Istoria tratatelor de pace privi­toare la Româna începând de la con­gresul de la Viena (1815); g) Geografia politică şi comercială; h) Limba română; 1) Cunoştinţe de limba franceză sau germană, Italiană sau engleză, după alegere; Examenul va fi scris şi oral. Proba scrisă este eliminatorie Cererile de înscriere însoţite de actele prin care candidaţii dovedesc că îndeplinesc condiţiunile specifi­cate mai sus, se vor prezenta direc­țiunii personalului din minis­terii afacerilor străine cel mai târziu până până în ziua de 22 Aprilie 1943. -------©♦--------­ D. prof. Roberto Sch­eggi in Capitală Azi Miercuri, va sosi în Ca­­pitală d. prof. Roberto Scheggi, profesor titular de drept comer­cial la Universitatea din Napoli. D-sa este una din cele mai e­­minente figuri din lumea juri­dică și comercialistă italiană, actualmente director al institu­tului de drept particular şi mem­bru al comis­ei legislative per­manente a Corporaţiilor. D. prof. Roberto Scheggi va ţine prima conferinţă Joi 1 A­­prilie la orele 18 la Centrul italo-român de studii corpora­­tive la sediul „Institutului de Cultură Italiană”, Calea Victo­riei 196, vorbind despre ,,între­prinderile comerciale în siste­mul noului cod civil italian”. După conferinţă va urma o re­cepţie oferită de Institutul de Cultură Italiană. Vineri 2 Aprilie, d. prof. Scheggi va vorbi la facultatea de drept despre „Dreptul comer­cial ca drept comun între po­poare”. Sâmbătă 3 April­e la orele 19 va avea loc o recepţie la sediul Asociaţiei „Amiciţia Italo-Ro­­mână”, oferită de Grupul juridic italo-român. In „VESELIA” dela 1 Aprile 1043 PACALEALA DE 1 APRILIE. — Minciunile. — O carte trăznită. — Scrisoare Înfuriată apropos de politeţă.­­­­Concursul „VESELIEI“ pe tema: „CÂND ERA BUNICA FATA“. — ANTOLOGIE: I.A. Bassarabescu. — Cronică astronomică. — A­lă maniere de Niţă Pitpalac, Ordonanţă. — P­oman versificat |„ |â. ­-■13 OBŢINEREA FIŞELOR DE EVACUARE Se reamintesc populaţiei Ca­pitalei care doreşte a se evacua, dispoziţiunile publicate în ziarele din zilele de­ 16, 18 şi 19 Mar­ti© a. c. Pentru obţnerea fişelor de eva­cuare publicul se va adresa sec­toarelor A. P. respective şi­­ anume: Sectorul­­ A. P., str. Romană 10; sectorul II A. P., b-dul Fer­dinand 103; sectorul III A. P., str. Bucur 16; sectorul IV A. P., str. Berzei 14 A. Odată cu aceasta se face cu­noscut că persoanele ce obţin o fişă de evacuare benevolă, sunt scutite de autorizaţiile de călă­torie eliberate de către organele poliţieneşti. Dr. Enric Pekelman soţ, Dr. E­­manuel şi Blanche Pekelman fiu şi noră, Iuju şi Tony Sternlicht, Si­mon Sternlicht, Cleo şi Mihail Ki­­vo­vici, Dr. Leon şi Cidi Sternacht, Dr. Marcel şi Virginia Pekelman,­ fraţi şi soră, cumnaţi şi cumnate, Marcus şi Amalia Linker cuscri, Lydia şi Dr. Dan Mayersohn ne­poţi, precum şi familiile înrudite, anunţă, cu sfâşiere de inimă, să­vârşirea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, în dimineaţa zilei de 28 Martie 1943, a bunei, scum­pei şi neuitatei lor Aman­a Fekerman­­ (COCA) înhumarea s-a făcut la Cimi­tirul Filantropia în ziua de Marţi 30 Martie ora 16, unde se afla de­pus corpul defunctei. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 16 Marcel Mărculescu, soţ, Micu şi Pauline Zentler, părinţi, împreună cu întreaga familie, anunţă cu sfâşietoare durere pierderea iubi­tei lor Elsa Mărculescu născută ZENTLER înmormântarea s’a făcut Marţi 30 Martie 1943 ora 15 la Cimitirul Filantropia în a cărui Capelă se afla depus corpul defunctei. 38 „SOCIETATEA SACRA” de în­mormântam­ şi binefacere a E­­vreilor din Bucureşti, cp adâncă durere aducem la cunoştinţii­ fenem­­brilor Societăţii noastre înceta­rea din viaţă a mult regretatei Elsa Mărculescu soţia membrului nostru Marcel Mărculescu. Serviciul divin s’a ofi­ciat Marţi 30 Martie 1943 orele 3 d. a. la capela cimitirului Filantro­pia, uni­de se afla depus corpul de­cedatei. COMITETUL 44 Fiicele precum şi familiile înru­dite anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpei lor Sa’i Orim­berrî Merman (FIFI) răpusă fulgerător în urma unui accident de tramvai. înmormântarea s’a făcut Marţi 30 Martie 1943 orele 2 şi jum. la Cimitirul din Şoseaua Giurgiului. 503 ♦II l * 4 i

Next