Universul - Provincie, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)
1943-04-01 / nr. 89
» S» ,,IJ ■!#§ •‚?*-· - %_ m I SOC. ANONIMA ROMANA BE TELEFOANE Anunţă acţionarii săi că piaţa restului de dividend pe 1942 se va face la ghişeurile Societăţii din Calea Victoriei 37, cu începere de la 30/111/1943, contra ^Comercianții de articole de voiaj sau galanterie, librării, fierării sau patronii de ateliere de geamantane, găsesc în orice cantitate GEAMANTANE Vulcan-Fibra II (carton presat german) sau Carton Românesc, simple, cu garnituri sau cu cercuri de fag, model Francez sau Puiman, din Placaj sau mucava îmbrăcate cu Dermatoid, Pergamoid sau muşama la. — CUFERE ŞI CUFĂRAŞE din placaj, îmbrăcate cu Dermatoid sau Muşama; idem lăcuite; toate impermiabile. — ACCESORII: mânere, balamale, colţuri, garnituri — Stossek — FABRICARE PROPRIE La ÎNTREPRINDERILE ION DIMITRIU Calea Călăraşilor No. 5, Telefon 3.24.99, Bucureşti 1900 Întreprinderile metalurgice DUMITRU VOINA SOCIETATE ANONIMA ROMÂNA Bucureşti, Strada Ioan Ghica No. 3 5 CONVOCARE Domnii acţionari ai Societăţii sunt invitaţi a lua parte la Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor, care va avea loc în ziua de 15 Aprilie 1943, ora 5 p. m. la sediul Societăţii în Bucureşti, Str. Ioan Ghica Nr. 3—5, Etaj V, având a delibera şi dee de asupra următoarei ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie şi raportul cenzorilor asupra exerciţiului 1942. 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit şi Pierdere pa exerciţiul 1942. 3. întrebuinţarea beneficiului, descărcarea Consiliului, a cenzorilor, şi a Direcţiunii de gestiunea lor pe exerciţiul 1942. 4. Alegerea in Consiliul, de Administraţie a membrilor eşiţi la sorţi conf. art. 125, cod comercial; membrii ce se retrag sunt resligili. 5. Fixarea retribuţiunii cenzorilor. 6. Alegerea cenzorilor şi cenzorilor supleanţi. 7. Diverse. D-nii acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile lor la sediul Societăţii cu 5 zile înainte de ţinerea adunării. CONSILIUL de administraţie 36 DIN Ministerul înzestrării Armatei şi al Producţiei de război FABRICILE UCEA Ministerul înzestrării Armatei şi al Producţiei de răsboi institue un concurs public între arhitecţii diplomaţi din România, făcând parte din Colegiul Arhitecţilor, având drept scop : întocmirea de anteproecte de arhitectură pentru clădiri. Termenul de predare a lucrărilor este de 40 zile socotite de la data publicării în Monitorul Oficial. Informaţii şi predarea dosarului cu programul concursului au loc la sediul Direcţiei Fabricilor Ucea, B-dul Elisabeta Nr. 20 (Hotel Nissa) București, în fiecare zi de lucru între orele 9—13,30. Directorul Fabricilor Ucea Colonel Inginer, ION IONIȚĂI ___________________________________211 Seminţe furajere SFECLĂ ZAHAROZA, LUCERNA, TRIFOI etc. calităţi superioare, preţurile cele mai eftine SEMINTERIAL COOPERATOR Bucureşti, Str. Carol Nr. 3. Telefon 3.1594. Bogat asortiment de tot felul de seminţe de zarzavaturi, flori, unelte de grădinărie, insecticide 675 !■ ♦ Vii aseseseaseaisecesaReceseai FILATELIŞTI Dacă doriţi să aveţi la domiciliu toate emisiunile viitoare ale timbrelor filatelice expediate de către Direcţiunea Generală P. T. T. în bune condiţiuni şi în prima zi dela apariţia lor, înscrieţi-vă cât mai curând ca abonat filatelic, la oficiul poştal în raza căruia locuiți. Direcțiunea Generală P. T. T. 7322 APARTAMENTE De la Lei 3.000.000 SUNT ŞI APARTAMENTE MAI MARI Bloc central, lângă Bulevardul Domniţei, Călăraşi 51, colţ C. F. ROBESCU Informaţiuni: UNION“ Str. Smârdan Nr. 11 Bucureşti, Et. I sau pe şantier 13 Atelierele Aeronautice A.S.A.M. Tecuci caută Secretar (ă) cu studii Universitare, să cunoască Maşina de scris şi calculat, Corespondenţa industrială, Germana, Franceza. Postul se va ocupa prin concurs In ziua de 51 Martie 1943, ora 16, la Direcţia Generală A. S. A. M., Arsenalul Aeronautic Cotroceni. w kAAAAAA* ■ mmmmmwmmsam i A- 1 * A J şaaaaaaaaaa -a TRACTOARE de 60/80 H. P. cu ȘENILE CUMPĂR, ÎNCHIRIEZ IMEDIAT. Adresa la ziar 240 P. ■MMM——MBl——NWIUIMMN—WWW 'H MM ^ Q ij e tț jh a o « it ^ ^ t t ^ ^ s s ^ ^ ^ ^ ț S: __________________. IAȘICA luați la masă .THINE S. VICHY- tiliat Him SĂRURI NATURALE*0IH BASIHULViCHY TREI \ UNIVERSULAnul al 60-lea Nr. 89 Joi 1 Aprilie 1943 19.30 CALENDAR MIERCURI, 31 MARTIE 1943 Ortodox : Sf. Ipatie. Catolic : Balbina, Maria Egipt. Protestant : Trangelt. Răs. soarelui 5,47. Ap. soarelui 18,23. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 3 h. 19 m. Apus 13 h. 30 m. MIERCURI, 31 MARTIE 1943 RADIO ROMÂNIA 1875 m. 160 kliz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 361,5 m. 823 kliz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDA SCURTĂ 6.55 1 8.00 : ORA DIMINEŢII. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 13.00 : Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 : ORA OSTAAŞULUI. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.59 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Ştefan Micu. 15.30 : Muzică variată (dsbcuri). RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Jazzul Radio. 18.00 : Selecţiuni din Verdi (disc.). 18.45 : Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 19.00 : D-ra Jeana Georgescu-voce şi Mircea Săulescu-vioară. RADIO ROMÂNIA 19.30 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI ştirile serviciului german. RADIO ROMÂNIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio Jurnal (informativ şi cultural). 20.10 : Corul Radio, dirij. de prof. I. Croitoru. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIOCiclul : „Stâlpi ai puterei sufleteşti“ Gala Galaction : Rugăciune. 21.00 : ORA GERMANIEI. 22.00 : Radio Jurnal : Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289.9 şi unde scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. D. Gică Potcovaru-solo de ţambal. 13.30 : Radio Jurnal (I). 13.45 : Jazzul Rudolf Wagner. 14.30 : Muzică românească (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30 : Deschiderea emisiunii. Muzică variată (discuri). 19.00 : Moldova pitorească — d. prof. univ. Năstase : Drumuri și popasuri basarabene. 19.15 : D-ra Ecaterina Crrp voce. 19.35 : Quartet in la major de Mozart (discuri). 20.00 : Conferinţa — d. prof. Mircea Maneas : Jocul şi Arta. 20.15 : D-ra Lucia Burada-v oară. 20.35 : Serenadă pentru orchestra de coarde. 21.00 : Radio Jurnal (II). 21.15 : D. Niculae Popa : Opera lui Cervantes. 21.30 : Seara de teatru. — „Don Quichotte de la Mancha“ de Cervantes adatoare radiofonică de ing. Alex. Lohan (discuri). 22.05 : Muzică de dans (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. SCURTE 2 Kw. limba italiană . 21.40 : jurnal Muzică. 21.40 : jurnal în Im 32.00 : Emisiune în limba germană . Muzică. 22.20 : Emisiune In limba italiană : Muzică. 22.10 : Emisiune In limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. JOI, 1 APRILIE RADIO ROMANIA 1875 m. 100 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 354.5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 6.55—8.00: ORA DIMINETII. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 13.00 : Radio Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.10: Orchestra Grigoraş Dinicu. 13.40 : Prezentarea filmului european. 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio Jurnal. 14.15: Serviciu de publicitate. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. Orchestra Ionel Cristea. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială in limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 Orchestra ştefan Kiriţescu, voce: Nicu Stoenescu. 18.00 : 1 Aprilie, prezentare muzicală de Roria Furtună (voce: Pia Sguriadescu şi Emil Fanea). 10.00 : Muzică de compozitori romani — D-na Smaranda Athanasof. RADIO ROMANIA 19.30 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 10.30 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45 : Muzică variată (discuri). 19.50 : Radio jurnal (informativ si cultural). 20.05 : Serviciul de publicitate. 20.10: Gabriel Năruja, voce, acompaniat de Orchestra Radio, dirij. de T. Rogalski. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul: „Amintiri. Amintiri din presă. 21.00 : Concertul simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski. 22.00 : Radio jurnal. Sport. 22.15 : Serviciul de publicitate. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289.9 şi unda SCURTA de 64.5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Taraful Constantin Chiţu. 13.45 : Radio jurnal (I). 13.45 : Orchestra Mihai Bănică (voce: D-na Valeria Ciohotaru). 14.45 : Muzică basarabeană şi transnistriană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30 : Deschiderea emisiunii. Marşuri române şi germane (discuri). 19.00 : CRONICA VIEŢII MOLDOVENEŞTI. . . 19.15 : Corul liceului industrial „N. Caudlaş” sub conducerea d-lui prof. Vasile Vasilache. 19.30 : Concert variat pentru masa (discuri). 20.00 : CONFERINŢA — ing. prof. Cezar Partenie: Noua organizare a sportului în Moldova. 20.15 : Orchestra de salon sub conducerea d-lui Barbu Mironescu. 21.00 : Radio jurnal (II). 21.15 : Concert variat de muzică ușoară și distractivă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 39.4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40 : Jurnal în limba italiană . Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germana: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50 - 23.00 : Emisiune în limba engleză. ❖ DRAMA FAMILIALĂ DIN TIMIŞOARA Timişoara, 29 Martie Astăzi, s-a întâmplat în localitate o sguduitoare dramă familială. De câteva săptămâni, în căsnicia gardianului public Florin Ştrengarul, din cartierul Mihala, str. Dragoş Vodă 12, a intervenit o neînţelegere familială, în urma căreia soţia, Felicia, născută Plavosin, lucrătoare la fabrica de cterapi „Florida”, a părăsit biliul conjugal. Motivul : o dragoste pentru un altul. Astăzi, soţul a încercat o nouă conciliere cu soţia sa. După ce şi-a terminat serviciul, s-a dus la soţia sa, în str. Peneş Curcanul, la fabrică, într’un atelier. Toate rugăminţile soţului au rămas fără rezultat. DRAMA Văzând că soţia refuză să se întoarcă la căminul său, gardianul a scos revolverul din toc şi a tras un foc asupra ei, lovind-o în faţă. La auzul detunăturii, lucrătoarele au fugit îngrozite în curte, iar victima s’a ascuns sub masă, intr’o cameră vecină. Gardianul s’a apropiat însă de ea şi a tras un nou foc, lovind-o în cap, astfel că a omorît-o pe loc. Văzându-şi soţia moartă şi profitând de panica provocată printre muncitori, criminalul şi-a tras şi el un glonte în piept, rămânând în nesimţire. ANCHETA Direcţia fabricii a anunţat imediat autorităţile. La faţa locului au sosit d-nii procuror Gavrilescu, jude instructor Petre Budescu, medic legist dr. Vaşcanu şi comisar Bozinceanu, care au dispus transportarea soţului criminal la spital. Pe drum, din cauza emoragiei, el a încetat din viaţă. Din cercetări s-a stabilit că soţul criminal a lucrat cu premeditare. Revolverul său, după declaraţiile martorilor, a avut trei incidente de tragere, pe care le-a remediat cu mult calm, realizându-şi complet planul. Cauza este gelozia. Căsnicia lor, întemeiată cu doi ani în urmă, a fost fericită până săptămânile trecute, când femeia își găsise un prieten. Din ordinul parchetului, cadavrele au fost transportate la morgă. Drama a produs o vie impresie în oraș. Inaugurarea instalaţiei de lumină electrică in satul Rădăşeni Fălticeni, 24 Martie Puţine sunt satele noastre moldoveneşti, care au fericirea, de a folosi iluminatul electric. Comuna model Rădăşeni, situată la 3 km. N. V. de Fălticeni, a inaugurat, zilele trecute, acest mare eveniment din viaţa satului. In prezenţa d-lor colonel I. Tomescu, prefectul jud. Baia; avocat I. Grigoriu, primarul oraşului Fălticeni, maior Drăguilănescu c-dt. Legiunii jandarmi; ing. Voloşcino, şeful uzinei; ing. Schim, şeful serviciului technic; venerabilul pensionar înv. V. Lovinescu, a autorităţilor locale şi a unui însemnat număr de săteni d. col. I. Lovinescu, din Marele stat major, alesul fiu al acestui sat, din râdicarea căruia şi-a făcut un crez, a tăiat firul de deschidere a luminiei, după care satul capătă un aspect urban, luminânduse în chip feeric. După aceasta, distinşii oaspeţi au vizitat instalaţiile electrice de la instituţiile publice locale. La şcoală, au fost întâmpinaţi de întregul corp didactic, în frunte cu directorul, d. V. Gavril, care a condus şi dat explicaţiile necesare vizitatorilor, despre electrificarea şcoalei şi modul de întrebuinţare a fondurilor alocate de ministerul culturii naţionale, acestei moderne instalaţii, la care lucrare, d-sa are o însemnată contribuţie personală. Trecând prin fiecare sală de clasă, vizitatorii s-au întreţinut cu elevii şi dascălii, cu care pri’~î au făcut oît-ct'” dr~"ţîc pentru cantina şcolară; d. col. Lovinescu, 2.000 lei; d. col. Ghiorghiu, 2.000 lei; col. Tomescu, prefectul judeţului, 1.000 lei; col. Martac, 1.000 lei; maior Drăgulănescu, 500 lei; ing. Voloscoluic, 500 lei; C. C. pr. prof. Burlea, 500 lei. S’au vizitat apoi primăria, postul de jandarmi, percepţia, dispensarul, grajdul cu taurii comunei, şi teascul de ulei, toate electrificate, rămânând pe deplin mulţumiţi de felul cum sunt gospodărite. La plecare, d. director al şcoalei în numele întregului sat, a mulţumit d-lui colonel Lovinescu, autorităţilor judeţene şi tuturor binevoitorilor, care au dat concursul la realizarea acestei opere, subliniind că pentru acest sat, d. col. Lovinescu îşi măreşte tot mai mult aureola de simpatie şi recunoştinţă din partea sătenilor. Arată totodată, că nu consideră această zi, drept inaugurarea a luiminei, întrucât un asemenea eveniment, implică un fast deosebit şi o mare sărbătoare pentru sat, care se va face în curând, şi la care îi roagă să ia parte, atunci când vor fi invitaţi. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la prboft reclamaţi? sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a îl prompt serviţi la rerioirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal «tichet» a abonamentului. Vaccinarea animalelor contra dalacului Ministerul agriculturii comunică : Pentru a feri animalele să se îmbolnăvească de dalac, trebuie să le vaccinăm. Vaccinarea se face numai de medicul veterinar, in fiecare an, înainte de a scoate animalele la pășune. In locurile unde cazurile de dalac sunt dese, vaccinarea trebuie făcută, chiar de 2—3 ori pe an. Vaccinul se ia de la Institutul de seruri şi vaccinuri ,,Pasteur”, la cererea medicilor veterinari. La bovine şi cai vaccinarea se face pe laturile gâtului, la oi, capre şi porci, faţa dinăuntru a coapsei. Pentru fiecare specie de animale, e un alt vaccin. Nu se poate folosi vaccinul de bou, pentru cal. Animalele se injectează cu vaccinul nr. 1 — aşa cum spun instrucţiunile institutului care îl prepară — iar după 8—15 zile, cu vaccinul nr. 2. Animalele mature, bine hrănite şi îngrijite, pot fi injectate dela început cu vaccin pr. 2 mai ales când avem vite multe. La cai trebuie să le facem amândouă injecţiile. Caii tineri de rasă bună, iepele pline sau fătate de curând e bine să fie vaccinate într’un fei deosebit, aşa cum ştie medicul veterinar. Când intr’o turmă vitele au Început să se îmbolnăvească de darac toată turma trebuie vaccinată şile trebuiesc vaccinate cu vaccin nr. 1 şi nr. 2, sub piele sau in piele. In timpul călduros le putem injecta de la început cu nr. 2 (pentru oaie) dacă sunt bine întreţinute afară de cele tinere, slabe şi hrănite rău. In timpul iernei, oile nu trebuiesc vaccinate. Porcii se vor vaccina cu vaccin nr. 2 pentru cal, sub piele, pe faţa dinăuntru a coapsei. In cazul când animalele vaccinate pasc pe păşuni unde au zăcut şi murit alte animale de dalac şi încep să moară şi din ele, trebuie să li se facă o inoculare suplimentară cu vaccin special. Vaccinul trebuie folosit îndată după primirea lui. Animalele vaccinate trebuiesc lăsate să se odihnească in ziua vaccinărei și a doua zi. Apoi câteva zile nu trebuie puse la munci grele. Un frânar a fost prins stogiul marfă din coteţele din magazia gării De mai multă vreme, coletele cu marfă descărcate în magazia gării Cacica, erau devalizate, fără ca organele poliţieneşti şi conducerea gării să poată da de urma hoţilor. In noaptea de 22 Martie, frânarul Andronic Dumitru a fost văzut de locuitorul Eusebie Ciornei, din comuna, Pârteşti, cum scotea dintr’o ladă nişte peşte. Andronic a adus acest fapt la cunoştinţa comerciantului Eusebie Ciornei, care se plângea că mereu îi dispare marfă din coletele trimise prin C. F. R. Luat din scurt, frânarul a declarat că a fost trimis să aducă ceva scrumbie din magazie de către impiegatul de serviciu Mişu Neacşu. Frânarul cât și impiegatul au fost trimiși în judecată. jayîfdCf.A. Suceava, 25 Martie ÎNTÂMPLĂRI din capitală Spărgători arestaţi In suburbana Principele Nicolae au fost comise, intr’o singură noapte, 22 Martie crt., patru spargeri : la frizeria Octav Vasiliu, din prelungirea şos. Pantelimon 31, la mezelăria Dumitrescu, din acelaş imobil, şi la debitele Constantina Cucuiatu, din prelungirea şos. Pantelimon 64 şi Maria Bălteanu, din aceeaş şosea, nr. 48. De la frizerie, hoţii au furat: un aparat de radio, 5000 lei din cassă, un primus, 30 de şervete, un halat, şase mantăi de tuns, un ceas deşteptător şi alte unelte de frizerie; de la mezelărie, au furat: 30 kg. salam, 9 kg. zahăr, 2 kg. untdelemn, o pereche de bocanci şi alte articole casnice; deladebitul Constantina Cucuiatu, au furat: o şubă îmblănită, un geamantan, 600 cutii chibrituri, 5 kg. zahăr cubic, 2 borcane cu roşii şi alte obiecte casnice; dela debitul Maria Bălteanu, hoţii au furat numai opt pachete cu ţigări şi 15 pachete cu lame de ras. Cu facerea cercetărilor a fost delegat plutonierul Constantin Băioiu, din postul de jandarmi Principele Nicolae. Primele bănueli au căzut asupra tinerilor Gh. Truşcă, de 21 ani, originar din Popeşti-Vâlcea, cu domiciliul în str. Petrescu IV nr. 1, muncitor, care mai suferise o condamnare de trei luni, tot pentru furt şi Mihai Purcaru, zis Nicu, de 21 ani, originar din Poiana de Sus- Dolj şi cu domiciliul în suburbana Principele Nicolae, str. Marele Voevod Mihai nr. 50, vânzător ambulant, care mai suferise o condamnare de patru luni. Arestaţi, ei au negat totul. La perchiziţia domiciliară ce li s’a făcut n’a fost găsit niciun obiect care să dea vreun incidiu că ei ar fi autorii spargerilor. înainte de a părăsi cercetările, plutonierii Băioiu a controlat cu atenţiune şi gunoiul menajer al acestora, descoperind etichetele de pe cele două borcane cu roşii conservate. Acest indiciu i-a fost suficient Jandarmului. Constrânşi, spărgătorii au declarat că intr’adevăr ei sunt autorii şi că lucrurile furate le-au vândut aparatul de raido, şervetele şi halatele lui C. Păun, din suburbana Principele Nicolae, str. Mărcuţa 15, dispărut, iar celelalte obiecte oltenilor şi la vechituri. Spărgătorii se află arestaţi, la postul, de jandarmi, urmând a fi înaintaţi Parchetului. Altă bandă de hoţi D, comisar Al. Stratan, şeful brigăzei a III-a din prefectura poliţiei Capitalei, a arestat Lunios Gheorghe Ilie Radu, zis Mocanu, dezertor, fost condamnat pentru crimă şi eliberat de la Jilava. Dumitru Truşcă, fost condamnat pentru furt, dezertor şi el, urmărit cu mandate de arestare şi Constantin Lupu. La 20 Februarie, constituiţi în bandă, ei au forţat intrarea şi au pătruns în locuinţa d-nei Mina Negrescu, din str. Puţul cu tei nr. 6, de unde au furat obiecte de îmbrăcăminte. La 23 Martie, Truşcă a furat cu necunoscut o servietă şi un colet de pe peronul gării de Nord, care au fost găsite la locuinţa lui. In luna ianuarie, ei au pătruns cu chei potrivite în locuinţa surorilor Maria şi Elena Pestriţă, din parcul Berindei, str. B. nr. 34, de unde au furat toate obiectele de îmbrăcăminte. Ilie Radu şi Dumitru Truşcă au mai fost arestaţi la 21 Martie, însă în drum spre prefectură au reuşit să fugă de sub escortă. Toţi trei au fost înaintaţi parchetului. ’ Sinuciderea din str. Anastasiu O impresionantă dramă sa petrecut, în str Dr. Anastasiu 3. Aci locuia împreună cu soţia sa dr I. Frank, de 37 ani, funcţionar public D-na Ana Frank intrând Luni dimineaţă in camera de bac, a găsit pe soţul său spânzurat îngrozită, a anunţat imediat poliţia. Autorităţile venind la faţa locului, s’a stabilit că înainte de a se spânzura el şi-a tăiat artera de pe mâna stângă. Motivul sinuciderii nu se cunoaşte încă. Sinucigaşul a lăsat o singură scrisoare soţiei, în care spune: ,,Draga mea Ana, să nu mă plângi, am fost un bărbat rău, tu nu eşti cu nimic de vină cu chestia care s’a întâmplat. Spune părinţilor mei că m’am gândit mult la ei şi să mă ierte iartă-mă şi tu”. Din ordinul procurorului, cadavrul a fost lăsat familiei pentru înmormântare. CINE O CUNOAŞTE Acei care cunosc persoana din fotografia de mai sus sunt rugaţi a se prezenta la Spitalul Brâncovenesc, secţia chirurgicală, pentru a da lămuriri, deoarece aci a fost adusă în stare de comă, găsită fiind în apropiere de Parcul Rahova, accidentată probabil de vreo maşină, dispărută. Asupra ei nu s’a găsit nici t®1 act, numai o servietă cu 1 13 ciorapi reparaţi. ■ *11 . FOC In compartimentul nr. 7 din hala Griviţa, ocupat de d. Marin Oprea, a isbucnit Luni un incendiu. Focul a luat naştere de la un muc aprins de ţigară şi a fost stins de gardianul din post. Pagubele neînsemnate. MORŢI SUBITE Muncitorul Dumitru Pintilie a încetat Luni din viaţă, la locuinţa sa, din str Primăverii 34. Tot Luni a mai fost găsit mort la locuinţa sa, muncitorul Mihai Spătaru, de 35 ani, originar din com. Dejeşti jud. Olt. Cadavrele au fost transportate la institutul medico-legal. / VICTORIA SPANIEI (Urmare din pag. l-a) succes după grele încercări şi jertfe sângeroase. S-au petrecut în cursul acelui război — care greşit a fost caracterizat de „război civil“ — câteva fapte importante sub forma unor intervenţiuni armate străine, ce au oferit aspectul unui mare conflict între apărătorii creştinismului, civilizaţiei şi ordinei europene şi forţele comuniste distructive. U. R. S. S. a trimis atunci în Spania, arme, material de război şi un stat major de ofiţeri sovietici, care să conducă operaţiile împotriva trupelor naţionaliste ale generalului Franco. Pe de altă parte, Germania şi Italia ,ca să poată apăra, nu numai Spania, dar şi Europa întreagă împotriva primejdiei comunismului, au dat concursul lor armat desinteresat naţionaliştilor spanioli, dar impus de comardamentele superioare, politice şi spirituale ale civilizaţiei. In asemenea condiţii războiul din Spania de-acum câţiva ani, care s’a terminat în ziua de 28 Martie 1939 prin victoria naţionaliştilor conduşi de generalul Franco, victorie ce a restabilit ordinea, justiţia, autoritatea şi încrederea nobilului popor spaniol în destinele sale istorice şi naţionale, a fost al doilea semnal de alarmă dat Europei asupra primejdiei comuniste; — după primul semnal de alarmă dat în 1919 cu prilejul trecerei Ungariei sub dominaţia lui Béla Kun, şi când România, prin intervenţia sa armată peste Tisa, a salvat Europa centrală. Transporturile frigorifere D. Alex. Data inspector în mizarea transporturilor respective. nisterul agriculturii a ţinut o conferinţă in sala Uniunilor sindicatelor agricole despre „Transporturile frigorifere“. Datorită proectelor guvernului — a spus d-sa — reţeaua frigoriferă a României urmează să se completeze cu 18 noi antrepozite frigorifere, în centrele principale de producţie sau consum, deservind producţia de carne, peşte, lapte, unt, ouă, fructe sau legume. Prin complectarea reţelei frigorifere se va da putinţa şi unui însemnat export din centrele de mare producţie, către centrele de consum din ţările Europei Centrale. In acelaşi timp se va produce un echilibru între preţurile scăzute din epocile de mare producţie şi între cele ridicate din epocile de mică producţie. înfiinţarea de antrepozite frigorifere, aduce după sine şi organi-In felul acesta lanţul frigorific se complectează în chip armonios. Transporturile frigorifere pe căile ferate pot fi făcute, numai parţial şi numai pentru localităţi mici, fără instalaţii frigorifere în lăzi speciale numite containere. România va avea nevoie astfel de un parc însemnat de vagoane pentru transporturile frigorifere, precum şi de un număr de containere pentru transporturile mai lungi şi pentru anumite localităţi. Pe lângă aceasta va trebui să organizeze pe Dunăre o flotă de vase frigorifere de transport, pentru deservirea exportului spre Europa Centrală, după cum va trebui să organizeze şi transporturile pe Mare fie pentru aducerea de fructe din Orient fie pentru exportul anumitor produse româneşti pe acele pieţe. In noua sa vizită la Bucureşti, Hanus Weisbach, directorul orchestrei „Wiener Symphoniker“ a dat din plin măsura artei dirijorale vii, nobile şi de mere vibraţie poetică, în fiecare din interpretările concertului pe care l-a condus la „Filarmonica”. Viziunea superioară, intensitatea de trăire muzicală, suflul larg şi impregnat de expresie pe care îl găseşte Celor ce dirijează, fac,din Hans Weisbach un muzician de rasă şi un animator de pătrunzătoare şi emoţionantă elocinţă. ” Fie în simfonia III de Brahms, căreia i-a creat acea plenitudine sonoră învăluitoare, acea mlădiere polifonică, acea rontunjime de linii, în care gândirea brahmeiană se desvălue şi mărturiseşte în adevăratele ei iprofunzimi şi expansiuni, fie în „Variaţiunile pe o temă proprie” de Dvorak, admirabil caracterizate, fie în acel „Till Eulenspiegel” de ..Richard Strauss’’ a cărui poveste a desfăşurat-o cu o bogăţie şi o limpezime de tărâsbitoare, Hans Weisbach a fost acelaş interpret de elită, acelaş autentic artist, acelaş temperament plin de fervoare şi de accentul veridic al simţirii muzicale. „Filarmonica” a răspuns foarte frumos acestui oaspete de marcă, asociindu-se la sfârşitul concertului manifestaţiei îndelungi ce i s’a făcut. D-nii Alexandru Theodorescu (vioară) Al. Rădulescu (violă), Zelinski (oboi), şi Stavăr Nistor, (corn), care s’a dovedit încă odată a fi un impresionant artist, s-au distins, în special, prin contribuţiile aduse în acest concert. R. AI. CRONICA MUZICALĂ FILARMONICA Dirijor: Hans Weisbach Examen de ataşaţi de legaţie Pentru ocuparea Codurilor de Ataşat de lgaţiune aflate, vacante la 1 Aprilie 1943, se va ţine concurs la ministerul Afacerilor Străine în zilele de 29 Aprilie 1943 şi următoarele: Condiţiunile cerute candidaţilor pentru admitera la examen sünit: 1. Să fie ctăţean român, bucurându-se de toate drepturile civile şi politice; 2. Să aibă vârsta de 21 ani împliniţi şi să nu fi trecut de 32 de ani; 3. Să fi îndeplinit obligaţiunile militare; 4. Să fie apţi pentru serviciu din punct de vedere al sănătăţii; candidaţii vor fi supuşi unui examen medical în faţa medicului ministerului Afacerilor Străine cu câteva zile înainte de începerea concursului. 5. Să aibă diploma de licenţă în drept sau în litere din ţară sau străinătate, în acest din urmă caz recunoscută conform legii instrucţiunii publice. Programul materiilor asupra carora va avea loc concursul cuprinde: a) Organizarea constituţională, judiciară, administrativă şi financiară a României şi a statelor străine; b) Dreptul internaţional public şi pnvat; c) Elemente de economie politică, finanţe şi statistică, istoria doctrinelor economice, noţiuni de politică comercială; d) Istoria românilor; c) Elemente de drept civil, comercial şi de drept maritim. i) Istoria tratatelor de pace privitoare la Româna începând de la congresul de la Viena (1815); g) Geografia politică şi comercială; h) Limba română; 1) Cunoştinţe de limba franceză sau germană, Italiană sau engleză, după alegere; Examenul va fi scris şi oral. Proba scrisă este eliminatorie Cererile de înscriere însoţite de actele prin care candidaţii dovedesc că îndeplinesc condiţiunile specificate mai sus, se vor prezenta direcțiunii personalului din ministerii afacerilor străine cel mai târziu până până în ziua de 22 Aprilie 1943. -------©♦-------- D. prof. Roberto Scheggi in Capitală Azi Miercuri, va sosi în Capitală d. prof. Roberto Scheggi, profesor titular de drept comercial la Universitatea din Napoli. D-sa este una din cele mai eminente figuri din lumea juridică și comercialistă italiană, actualmente director al institutului de drept particular şi membru al comisei legislative permanente a Corporaţiilor. D. prof. Roberto Scheggi va ţine prima conferinţă Joi 1 Aprilie la orele 18 la Centrul italo-român de studii corporative la sediul „Institutului de Cultură Italiană”, Calea Victoriei 196, vorbind despre ,,întreprinderile comerciale în sistemul noului cod civil italian”. După conferinţă va urma o recepţie oferită de Institutul de Cultură Italiană. Vineri 2 Aprilie, d. prof. Scheggi va vorbi la facultatea de drept despre „Dreptul comercial ca drept comun între popoare”. Sâmbătă 3 Aprile la orele 19 va avea loc o recepţie la sediul Asociaţiei „Amiciţia Italo-Română”, oferită de Grupul juridic italo-român. In „VESELIA” dela 1 Aprile 1043 PACALEALA DE 1 APRILIE. — Minciunile. — O carte trăznită. — Scrisoare Înfuriată apropos de politeţă.Concursul „VESELIEI“ pe tema: „CÂND ERA BUNICA FATA“. — ANTOLOGIE: I.A. Bassarabescu. — Cronică astronomică. — Ală maniere de Niţă Pitpalac, Ordonanţă. — Poman versificat |„ |â. -■13 OBŢINEREA FIŞELOR DE EVACUARE Se reamintesc populaţiei Capitalei care doreşte a se evacua, dispoziţiunile publicate în ziarele din zilele de 16, 18 şi 19 Marti© a. c. Pentru obţnerea fişelor de evacuare publicul se va adresa sectoarelor A. P. respective şi anume: Sectorul A. P., str. Romană 10; sectorul II A. P., b-dul Ferdinand 103; sectorul III A. P., str. Bucur 16; sectorul IV A. P., str. Berzei 14 A. Odată cu aceasta se face cunoscut că persoanele ce obţin o fişă de evacuare benevolă, sunt scutite de autorizaţiile de călătorie eliberate de către organele poliţieneşti. Dr. Enric Pekelman soţ, Dr. Emanuel şi Blanche Pekelman fiu şi noră, Iuju şi Tony Sternlicht, Simon Sternlicht, Cleo şi Mihail Kivovici, Dr. Leon şi Cidi Sternacht, Dr. Marcel şi Virginia Pekelman, fraţi şi soră, cumnaţi şi cumnate, Marcus şi Amalia Linker cuscri, Lydia şi Dr. Dan Mayersohn nepoţi, precum şi familiile înrudite, anunţă, cu sfâşiere de inimă, săvârşirea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, în dimineaţa zilei de 28 Martie 1943, a bunei, scumpei şi neuitatei lor Amana Fekerman (COCA) înhumarea s-a făcut la Cimitirul Filantropia în ziua de Marţi 30 Martie ora 16, unde se afla depus corpul defunctei. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 16 Marcel Mărculescu, soţ, Micu şi Pauline Zentler, părinţi, împreună cu întreaga familie, anunţă cu sfâşietoare durere pierderea iubitei lor Elsa Mărculescu născută ZENTLER înmormântarea s’a făcut Marţi 30 Martie 1943 ora 15 la Cimitirul Filantropia în a cărui Capelă se afla depus corpul defunctei. 38 „SOCIETATEA SACRA” de înmormântam şi binefacere a Evreilor din Bucureşti, cp adâncă durere aducem la cunoştinţii fenembrilor Societăţii noastre încetarea din viaţă a mult regretatei Elsa Mărculescu soţia membrului nostru Marcel Mărculescu. Serviciul divin s’a oficiat Marţi 30 Martie 1943 orele 3 d. a. la capela cimitirului Filantropia, unide se afla depus corpul decedatei. COMITETUL 44 Fiicele precum şi familiile înrudite anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpei lor Sa’i Orimberrî Merman (FIFI) răpusă fulgerător în urma unui accident de tramvai. înmormântarea s’a făcut Marţi 30 Martie 1943 orele 2 şi jum. la Cimitirul din Şoseaua Giurgiului. 503 ♦II l * 4 i