Universul - Provincie, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)

1943-06-01 / nr. 147

l UNIVERSUL TURTE «le floarea soarelui excelente pentru hrana vitelor, avem de vânzare circa două vagoane. Se pot preda Bucureşti — Gara de Est. Oferte cu preţul la kgr. se primesc la ziar, su­b : „TURTE" 193 F. rvvfvt -V- 4* 4M Industrie Metalurgică In funcţiune, cu lucrări mari în curs, firmă individuală caută asociaţi pentru constituirea în societate ano­nimă, eventual fuziune cu altă întreprindere meta­lurgică. Răspuns la ziar 146 E. io .v­a.4 CITIŢI! M­ÂNTUIRE noul roman de pătrunzătoare analize al criticului OCTAV SULUŢIU Editura SOCEC & Co. S. A. R. 1118 Abonatei Ziarului „Universul” cari n’au primit­ încă premiul pe anul 1943, sunt înştiinţaţi a trimite direct S. A. R. „FRANCO-ROMANA”, Bucureşti, Calea Griviţei Nr. 23, lipită pe o carte poştală, eticheta cu care primesc ziarul. Stei­odacii,­ografă tânără, română-germană, cu­n­osc­â­nd franceza şi lucrări­­de birou, numai ariană, cu practică şi referinţe, caută Legaţiunea Finlandei, Secţia Comercială, Bulev. Regele Albert I, 41 Prezentarea 10—11. Vagonete 29 Cumpăr 50 vagonete basculante ecartament 0,5 m., cutia de 0,5 m.c., lagăre, şasiu, cutia cârli­ge, roţi în perfectă stare. Oferte ziar 68­­. 486 Răsaduri­­de Primul© obconica (Ham­­burgia). Trandafiri pitici, flori în ghivece şi răsaduri­ de grădini găsiţi La JEAN LACROIX ! Calea Rahovei 355 Tel. 4.27.46. Rezervor (cisternă) capacitate 45.000 litri de vânzare. Telef. 3.77.54 sau 5.80.62. 25 CAUT de ÎNCHIRIAT APARTAMENT confort modern Hali 2-3 camere Adresaţi Grossman Zaverei 3 (Labirint) CEASORNICE Cumpăr orice cantitate sau preiau autorizaţii de import din Elveţia Ofertele scrise se vor adresa D-nei Maria Io­­nescu, B-dul Domniţei 23 Bucureşti 14 •ftyyttvtv ▼ . . . . Magazinul de muzică ENACHE ALEXANDRU — Str. Cauzaşi Nr. 1 — Anunţă Onor. clientela că i-a sosit Coarde de Ţambal originale Singurul specialist în reparaţiuni de Acordeoane şi Harmonici de mână 26 +++ + M­ă închiriez apartament compus din două camere, hali, bae şi primniţă, liber imediat. Str. Sft. Constantin 14 intrare stradă etaj. Vizibil 9—12 şi 2—4 zilnic Vând BANTZIG 70 cuplat motor grosime 60 pe rulmenţi. Telefonaţi Luni 4.89.25 Calea Rahovei 24. 32 Ţesătoare perfecte la mătase anga­jează Ţesătoria Grigorescu. Aleea Tonora 15. 27­­ CĂUTĂM Verificatori pentru fabrica de încălţăminte de preferinţă lucrători sau lucrătoare calificaţi pentru secţiile de croit, stanţuri, cusut şi finisaj. Oferte cu pretenţiuni de salarii şi referinţe la ziar sub „Verificator" 150 L. 472 Dactilografă perfectă se angajează imediat cu salariul de lei 13.500 lunar Oferte la ziar sub 141 . 8200 ♦ ♦A-»­*** Mare întreprindere a­uto CĂUTA funcţionari (e) de birou, nemobilizabili cu noţiuni de contabilitate. A se pre­zenta în Strada Venerii 18/22, de la 8­­2 la 11. A­nunţ Fabrică Ghiaţă 15 OCAZIE RARA. VÂND FA­BRICA carton asfaltat func­ţionând materie primă in­digenă. Şoseaua Vitan 269. 1.800.000. Tel. 2.93.25, ora 16.17. 16 modernă, nouă, în plină funcţiune, produce zilnic 1.200 blocuri (trei vagoane) vinde urgent Fieroiu, Str. Ocolului 5. Telefon 2.24.18. ECRANE DE CINEMATOGRAF cu „SPRINGBQX" PENTRU CASĂ ŞI SCOP Execuţie foarte fină şi luxoasă în mărime de: 75X100, 100X130 şi 120X160 cm în 5 calităţi de pânză: Alb, Argint şi Parlat Vânzare în detail: „FOTOCOPIE“ M.Bilinski Bucureşti, Calea, Victoriei 38 Telefon 4.34.15 _____________ 2500 imrTtwMfiaiBHJiH w 11 n m — i —i 14 if 111 I Pentru Capitală și Provincie, J caută Fabrica de Surogate de Cafea: „VITAMINA şi CAFELA" plătind comisioane maxi lip ii mi îmi Str. Nerva Traian NO. 113 100 I FUNCŢIONAR Legaţie strein caută apartament central holi cinci camnere tei. 4.33.62 Garsonieră bine mobilată, centrală cu plata chiriei anticipat caută domn Oferte detailate ziar 10 F cu studii universitare și| scriere frumoasă, de pre-| ferare invalizi de războiu, se caută la BIBLIOTECA ACADE­MIEI ROMANE Calea Victoriei 121 |nou Brătianu 4 camere|| | dependințe de închiriat Tel. 4*78.94 CAUT Deposit 44 G voiajor cu abonament pentru vânzarea de cravate şi textile Str. Sf. Gheorghe Nou Nr. 27 cu linie ,garaj Gara Obor cu birou, lumină electrică, apă, telefon, se închiriază parţial, total. Răspunsuri la ziar sub Deposit Obor 34 F. 24 Citiţi în „Ziarul Ştiinţelor” de Marţi 1 Iunie. Lumină mai multă! — Noutăţi astronomice. — Chimia fumului de ţigare. — Magazin zoologic. — Cimitirele de balene. — Planurile de construcţie ale unui aparat cu două lămpi, la baterie. — Labo­ratorul chimistului amator. — Cetăţile moarte din Ceylon. — Cum se pot distinge monotere false. — Epoca sticlei. — Ultimele noutăţi tehnice şi REZULTATUL CONCURSULUI . IONEL PINTI­­LIESCU“ — Un exemplar 20 lei __ Profund îndureraţi: Lazar­a şi Lily Halpern cu Sergiu, Annie şi H­ugo Cappon, Ella şi Jean Mano­­lovici, Bibi şi Eugen Frenkel, Zizi şi Angelica Halpern cu Micheline, copii, împreună cu frate, soră şi cumnaţi, anunţă încetarea din via­ţă a mult iubitului lor Daniel Halpern Ceremonia funebră va avea loc Luni 31 Mai orele 16:30 la capela cimitirului Filantropia. 35 52 50 CAfcEHB­ . LUNI, 31 MAI Ortodox: Muc. Erinte. Catolic: Petronila (Rogaţitiile). Protestant: Angelica, Petronila. * Răsăritul soarelui, 4,22; apusul soa­relui, 19,33.* Un cutremur neobicinuit de pu­fc­r­­nic a dărâmat biserica Fedipeştilor şi­ o mulţime de case din Bucureşti (1738). RADIO LUNI, 31 MAI 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00 : ORA DIMINEŢII : Des­­ch­irderea emisiunii; Radio-jurnal; Concert de dimineaţa ; închiderea e­­misiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii; Ra­dio-jurnal (informativ şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal. 14.15 : PUBLICITATE 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orches­tra Vasile Julea. II. Valsuri vieneze (discuri). 15.30 : Duet din „Andrea Chenler” de Giordani (voce : Scacciaîi şi Merii).­ * * RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO 16.40 : Emisiune specială în limbă rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Orchestra Soc. de Editură­­voce : Claudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00 : Cronica vieţii studenţeşti. 18.15 : D-ra Maria Fotino-pian Mo­zart , sonată; Paradise ; Sonată. 18.40 : D-na Ştefania Stavri-Albei, voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert de promenadă (disc.) 19.40 : PUBLICITATE. 19.45: Radio-jurnal (informativ si cultural). 20.00 : D-na Margareta Vasilescu-Dejana-voce. 20.30 : Muzică variată (disc). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Proecte de lucrări hidraulice pentru ridicarea Moldovei”. Prof. ing. Andreescu-Cale : Tehnica hidrau­lică în ridicarea economică a Mol­dovei. 20.50 : TEATRU. 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.20 : D-na Cella Delavrancea-pian: Recital de Chopin. 23.00 : Muzică variată (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 64,5 13.09 : Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Muzică vocală (discuri). 14.00 : Orchestra de salon Barbu Mironescu. 15.00 : închiderea emisiunii de prânz 18.30 : Deschiderea emisiunii. Jocuri şi cântece din Basarabia (discuri). 19.00 : Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaiei : Mişcarea semănă­­toristă în Bucovina. 19.15 : D. Const. Herceag-clarinet. 19.30 : Muzică uşoară germană (disc.) 20.00 : CONFERINŢA : d. consilier Ion Preda : Un popor bolnav: Ruşii. 20.15 : Muzică de cameră. 20.40 : Fantezii muzicale (disc.). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : SEARA DE OPERA : Actul III din „Manon” de Massenet (soliştii corul şi orch. Operei comice din Pa­ris). 22.30 : Muzică de jazz (discuri). POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4­0. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAIN­AT­ATE 21.40 : Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50.23.00 : Emisiune In limba en­gleză. MARŢI, 1 IUNIE 1943 . RADIO ROMANIA, RADIO BUCU-­I­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55­8.00 : ORA DIMINEŢII : Deschi­derea emisiunii ; Radio-jurnal ; Con­cert de dimineaţă ; închiderea emi­siunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ 12.45 : Deschiderea emisiunii; Ra­dio-jurnal. 13.00 : ORA OSTĂŞEASCA ROMA­­NO-ITALIANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 14.15 : PUBLICITATE. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orches­tra Ion Luca Bănăţeanu-solo clari­net : T. Lăscuţ. II) Muzică uşoară cântată de mari cântăreţi (discuri). 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ '"13.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Ţări prietene şi aliate. CROA­ŢIA. 17.30: Orchestra Petrică Moţol. 18.00 : ORA ITALIEI : I) Laelius Popescu ; Noul cod civil Italian ; II) Panait Manzoros-tenor. III) Actualităţi italiene. 18.40 : Pentru italienii din ţară. RADIO ROMANŢA 19.00 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : D-na Tomov-pian. 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : Concertul Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalsld - voce : d-ra Constanţa Chirculescu. 20.40 : UNIVERSITARA RADIO — Ciclul „Iniţiative transilvănene in trecutul românesc”, prof. Ion Moga : Organizaţia politică. 21.00 : Concertul simfonic al Orch. Radio, dirij. de Th. Rogalski : Sim­fonia I de Richard Strauss. 22.00 : Radio-jurnal . Sport. 22.15 : PUBLICITATE. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9, şi unda scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. Muzică variată româ­nească (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Jazzul Rudolf Warner (re­frene vocale D-ra Florica Halus). 14.30 : Muzică vocală uşoară (disc.). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Potpu­riuri diferite (discuri). 19.00: Actualităţi culturale. 19.15 : Suită de dansuri moderne de Ed. * Künnecke (orchestra filarm. din Berlin dir. de compozitor) (discuri). 19.45 : Muzică corală (discuri). 20.00 : CONFERINŢA. 20.15 : Cântă Luci­enne Boer (disc.)*. 20.30 : Orchestra de promenadă a Filarmonicei „Moldova” dir. de d. prof. Const. Constantin­eseu. 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : Orchestra de promenadă — continuare. 21.45: Muzică distractivă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.4­0. 9260 kHz 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAIN­ATATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba en­gleză. 1­­1­6 A­S­I 1­1... (Urmare din pagina l-u­­ rile adânci ale acţiunilor sale. Naţia maghiară s'a regăsit şi din această regăsire va urma, proba­bil, o altă înţelegere a destinu­lui şi a rosturilor ei, deosebită de aceia pe care au încercat să i-o impună in ultimaile decenii fa­bricanţii de iluzii şi vânzătorii de eitine idealuri. Vecinii noştri au de mulţi ani o Asociaţie­ a Vânătorilor Tura­nicii, înfiinţată cu scopul de a cultiva în naţiunea maghiară sentimentul aparţinerii la rasa turanică şi conştiinţa obârşiei ei asiatice. Nimic nu dovedeşte mai mult cât de bogate sunt roadele acestei acţiuni de regăsire, ca articolul publicat de curând de ziarul Csiki Lapok sub titlul Orient ori Occident ? Mulţi dis­cută azi — scrie autorul artico­lului — problema : cui să se a­­lăture maghiarismul­ Occidentului ori Orientului ? Răspunsul cel mai bun îl dă sufletul poporului Nu este semnificativ că pe fiecare poartă secuiască găsim sculptată crizantema japoneză ori tulipa circheză ? Secuiul poartă tura­­nismul în sânge. Cele două-trei milenii de când am părăsit re­giunile uralo-altaice, nu, au pu­tut face să dispară din mentali­tatea și sufletul nostru turanis­­m­ul. Deunăzi am privit într’o re­­v­stă câteva chipuri de mandju­­rseni şi am rămas surprins de maree, asemănare­a lor cu figura maghiarilor noştri. Rasa nu dispare — continuă autorul articolului din Csíki La­pok. Firea mongolă trăieşte în roi. Suntem mândri că facem parte dint­r’o rasă, care numără peste 690 milioane membrii şi conştiinţa solidarităţii lor se în­tăreşte din zi în zi. Fraţii noştri baskiri care gem în regiunile Volgei şi Uralului sub jugul ru­sesc, privesc la noi ca la nişte semizei. Principele mongol Wang Teh a declarat că este mândru de înrudirea lui cu naţiunea ma­ghiară îndepărtată şi că va veni timpul când între popoarele tu­ranice, de la Tokio la Budapesta, se vor înfiripa relaţiuni strânse. Musulmanii care trăiesc între Hinduşi şi triburile hinzilor se socotesc una cu maghiarimea (egynek tartják magukat a mag­­yarsaggal scrie textual autorul maghiar). Deci, încheie articolul, să re­ţinem ceia ce este mai bun din Occident dar să privim cu mân­drie spre Orient, căci noi suntem postul cel mai avansat al tura­­nismului. : Colegul de la Csiki Lopak are dreptate: rasa nu piere. Ea trăieşte şi se manifestă in firea, în apucăturile şi în pornirile noastre. Oricât lustru ar aşeza împrejurările şi civilizaţia sau mediul înconjurător peste fondul primitiv şi primordial al fiinţei noastre, ea rămâne în esenţa ei neschimbată şi nealterată. Noi ne bucurăm din suflet de această regăsire a vecinilor. Ea le va în­lesni înţelegerea mai clară a ro­stului pe care-l pot avea şi a destinului pe care soarta li-1 re­zervă în această zbuciumată parte a unui continent străin pentru ei. Z. PÂCLIŞANU $‘a cerut refain­ţarea ş$o­r primare confesionale, la Arad Arad, 27 Mai In recenta adunare eparhială, ţinută în ziua de 23 Maiu, în aula Academiei teologice din lo­calitate, raportorul comisiunei culturale, d. Ascaniu Ch­işan, a făcut o propunere prin care a ce­rut Consiliului eparhial de la A­­rad ca să ceară guvernului reîn­fiinţarea şcolilor primare confe­sionale în eparhia Aradului La această propunere mai mulţi din­tre membrii sinodali au luat cu­vântul şi, spre surprinderea ge­nerală, toţi cei de faţă (47 din­tre 56 de deputaţi eparhial!) au aprobat cu sinceritate propune­rea, şi adunarea eparhială a pri­mit cu satisfacţie concreta pro­punere. Cazul, fireşte, a făcut o mare senzaţie şi întreaga popu­laţie românească de la acest colţ de ţară a primit cu bucurie pro­blema discutată. Rămâne ,. de văzut cum se va putea pune în practică această propunere, dar oricum e bine că s’a pus şi e bine că s’a făcut cunoscut celor în drept o veche şi importantă chestiune ce n’a fost uitată nici de cei milei şi nici de cei mari. Căci e bine să se ştie că de bi­serică şi de şcoala românească a fost legată întreaga fiinţă a populaţiei din partea locului. Şcoala şi biserica au lucrat mâ­nă în mână pentru ridicarea e­­lementului românesc. Nu ştim cum se va ajunge iarăşi ca şcoa­la să fie adusă alături de biseri­că şi în ce fel va putea în viitor să lucreze pentru acelaşi bine comun. Un fapt este cert: şcoala primară confesională de ieri, cu înţelepţii ei dascăli de pe vre­muri şi cu îndrumătorii conţinţi ai bisericii strămoşeşti, şi-a în­deplinit cu prisosinţă misiunea sfântă, lucrând cu ardoare pen­tru ridicarea poporului nostru oropsit de atâtea stăpâniri strei­ne, care îi doreau desfiinţarea lui ca forţă etnică şi economică- Şcoala primară confesională a fost o citadelă a românismului. Ea­ a fost condusă cu multă înţe­lepciune de chiriarhii bisericii noastre, din toate eparhiile ala­fiinţa. Sa se reînfiinţeze iarăşi şcolile confesionale şi fie iarăşi alături cele mai însemnate insti­­tuţiunii de la ţară, şcoala şi bise­rica, fiindcă prin muncă comună, prin spirit cinstit şi creştinesc, sa va putea şi mai bine forma sufletul tineretului nostru, care nu poate şi nu e voie să fie ţinut departe nici de şcoală, dar­ cu a­­tât mai puţin de biserică. Iată pentru ce salutăm cu entuziasm această dorinţă a Adunării E­­parhiale de la Arad, care,, fără doar şi poate şi-a dat perfect de birje seama de lipsurile ce au fost observate în ultima vreme de educaţie copiilor românilor din partea locului. Anul al 60-lea Nr. 147 Mark­ 1 Iunije 1943 Conferinţe sub auspiciile Asociaţiei roffimno-ger­me In ciclul celor 4 conferinţe or­ganizate sub auspiciile Asociaţiei româno-germane şi ale ministeru­lui de lucrări publice şi comuni­caţii, cu ocaziunea expoziţiei ro­­rmâno-germane de şosele şi căi na­vigabile, vor mai avea loc în sala Soc. Politehnice din calea Victoriei nr. 118 et. I, următoarele confe­rinţe : Vineri 4 iunie 1943, la orele 18, conferinţa d-lui ing. dip], F.rmin Falkner von Sonnenhurg General director der Deutsch-rumänische Ba Unternehmung (Derubâu) cu ti­tlul : „Der neuzeitliche strassen­­bau in Deutschland”. Marţi 8 iunie 1943, la orele 18, conferinţa d-lui ing. insp. general I. Mihalache, directorul general al drumurilor din ministerul lucrări­lor publice şi al comunicaţiilor, cu titlu: „Drumurile din România şi necesitatea îmbunătăţirii şi desvol­­tării reţelei lor". Domnii membri pot veni cu in­vitaţi. EXAMENUL DE ADMITERE ÎN ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ Examenul de admitere în Şcoala de ofiţeri activi de artilerie antia­eriană pentru anul I. începe la data de 10 iunie 1943 înscrierile se primesc zilnic la direcţia de studii a şcoalei, în str. 13 Septembrie, până la data de 8 Iunie. Co­ndiţiu­nile de admitere au fost publicate în Monitorul Oficial şi se pot vedea zilnic şi la şcoala de ofiţeri. Candidaţii trebuie să fie cel puţin bacalaureaţi, cu secţia ştiin­ţifică. Cererile timbrate şi însoţite de actele prevăzute de decizia minis­terială vor fi inaintate de către candidaţi,a tutori sau părinţi pe adresa Şcoalei de ofiţeri activi de artilerie antiaeriană. Noul plan al Loteriei Are­ un avantaj, Ioane C’are premii şi câştiguri De sute de milioane Du-te deci şi ia-ţi bilet Ca să n’ai nici un regret. 11 ♦”*'**'♦ ♦ ♦•’O ^ * 4-­► 4M *&• ^ * 4 •te' * -'s. •.) .$­4 Colecţia „OPERELE SCRIITORILOR ROMÂNI" din Editura „UNIVERSUL" s’a înmulţit cu scrierile cla­sice ale lui AL ODOBESCU PSEUDO KINEGHETICOS FALS TRATAT DE VANATOARE fi CATEVA ORE LA SNAGOV precum şi cu (Preţul lei 240) LEGENDELE SAU BASMELE ROMANILOR de P. ISPIRESCU (Preţul lei 160) Aceste două volume editate in conditiuni superioare, sunt comentate de N. MIHAESCU asistent universitar Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” De vânzare la toate librăriile din țară —.Se trimete și ram­burs la cerere — JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR (Urmare din pag. 1­ a) Ei au exemplul bravului luptă­tor în faţă. Sufletele lor tinere, vibrează sub flamura stindardelor ce-au fost duse la biruinţă de aceia care astăzi le-au trecut în mâinile lor. Ei vor purta mai departe simbo­lul biruinţii luptătorilor-eroi cari au trecut la nemurire slujindu-şi Neamul şi Patria cu credinţă. Cu mâna pe armă, cu ochii ţintă la drapel şi cu gândul sta­tornic la înălţarea Patriei, recru­ţii din întreaga ţară vor rosti astăzi legământul cuprins în for­mula jurământului: „Jur să lupt până la moarte pentru drepturile Ţării Româ­neşti”. mmr* „ , , , , , Comemorarea a 10 am nascuţi şi anonimi, dar toţi har dela înfiinţarea Camerelor de munca, judecătoriilor mici şi buni români. Această , « . * , , , , , -Pi intr «/-V îl pi; „ 1___ , de munca, asigurărilor sociale şi a cartierului muncitoresc Vatra Luminoasa In „auditorium maximum“ al Academiei comerciale din­­Bucu­reşti în cadrul seminarului de politică socială din iniţiativa studenţilor Academiei, la care s'au asociat şi licenţiaţii Acade­miei s’a sărbătorit împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Camerei de muncă, judecătoriei de muncă, asigurărilor sociale, precum şi a cartierului muncitoresc din par­cul Vatra Luminoasă D, profesor Paul Horia Suciu a arătat activitatea profesorului de „Politică Socială” al Acade­miei D. R Ioaniţescu, care acum 10 ani, ca titular al departamen­tului muncii a înfăptuit această triloghie muncitorească. D Gh. Dumitriu din partea studenţilor anului II a spus că , profesor D. R. Ioaniţescu, ca ministru al muncii a transpus principiile ştiinţifice profesate la catedră, în domeniul practic al realizărilor sociale. D-ra Emilia Deteanu din par­tea studenţilor anului III se aso­ciază la iniţiativa elevilor anului II, adăugând că tot profesorului se datoreşte şi legile de ocrotire ale invalizilor, orfanilor şi vădu­velor de război. Roman’s prin opera înfăptuită acum 10 ani a urmat şi urmează pasul vremii. D. Petre Ştefan, licenţiat al Academiei, suboliniaza importanţa operei realizate de d. profesor D R. Ioaniţescu. CUVÂNTUL D-LUI PROF. D.­R IOANIŢESCU , profesor D. R. Ioaniţescu după ce a mulţumit iniţiatorilor, a spus : Comemorarea de azi are cu atât mai mare valoare cu cât porneşte din mijlocul studenţilor cari n’au fost beneficiarii direcţi ai reformelor. Am fost prezent la toată opera socială înfăptuită după război,­ fie realizată din proprie iniţiativă ca ministru al muncii, fie de alţi miniştri. Când am realizat cele 3 mari reforme care constituiau crezul maselor producătoare, tri­­loghia muncitorească , camere de muncă, judecătorii de muncă şi asigurări muncitoreşti, — am fost preocupat de armonizarea clase­lor producătoare, — ceea ce în­săşi patronatul a recunoscut pu­blic prin sărbătorirea ce­ a făcut de acord cu salariaţii în 1933. Am complectat această trilo­­ghie muncitorească cu înfăptui­rea cartierului muncitoresc .,Va­tra Luminoasă” prin care am în­ţeles să dau fiinţă „căminului fa­milial“ singurul care creiază le­gătura indisolubilă între munci­tor, întreprindere şi ţară. Am cerut şi obţinut să se lase la ministerul muncii şi sănătăţii, îngrijirea eroilor neamului, inva­lizi, orfani şi văduvele de război, care pentru prima dată au vă­zut funcţionând „căminul I.O.V.“ şi sanatoriile marilor mutilaţi: „Beloni" s ..Minerva" pe coaste mării Negre şi staţia Techirghiol. Pentru „meseriaşii mici pa­troni” !— clasă de mijloc cu care vom româniza oraşele s’au creat secţii speciale în toate aceste in­stituţii. De asemenea nici corpul funcţionarilor particulari n’a fost uitat.­­ Ca dovadă că interesele tutu­ror factorilor economici au fost împăcate, este că înfăptuirile trăesc de 10 ani fără a fi sdrun­­cinate, nici de crizele economice nici de vitregia vremurilor de război. Mai mult chiar, în­ spiri­tul nouilor ideologii mondiale ac­tuale, instituţiile sunt singurele care formează astăzi temelia n­oi­­lor aşezări sociale. A apărut no. 15 din 30 Mai al celui mai bun periodic de literatură şi artă UNIVERSUL LITERAR cu următorul bogat şi interesant cuprins: N. I. Herescu: Poetul Ion Pillat; Costin I. Murgescu- André Gide contra Chardonne; Dumitru Imbrescu: Libertatea artei; Ion Ştefan Iraclie Porumbescu; Coca Farago: „In Mai, când rozele ’n’floresc”... reportaj de sezon; Gabriel Ţepelea ■ Vuieşte oraşul, nuvelă; ((wel Chirescu: Confesiuni; Eugenie: V. Haralambie: Rugăciune de greu păcat; Ion Sofia Manolescu: Amurg în vâltori; N. D. Mirea: Noc­turnă; Horia Oprişan: Cartea, editorii şi cititorii în Finlanda. Mai semnează articole, cronici, versuri şi note: Romeo Alexandre­­scu, Lucia Dem. Bălăcescu, Alexandru Drăghici, Adriana Nicoară, Ion Mincu Lehiiu, N. Alexandres­cu Toscani, Constanţa Tudor, V. Jeleru şi Traian Chelariu. Ilustraţii de Voinescu. Numeroase reproduceri de artă, în cuprinsul revistei, 6 pagini mari, lei 19. Se găseşte la toate chioșcurile de ziare. POATE ÎNGHEŢA OCHIUL? ! In timpul recentelor şi grele­lor campanii de iarnă s’au produs­­ pe front diferite degeraturi ale membrelor. Nimeni nu s’a plâns însă că l-a îngheţat ochii de frig! De­oarece, cu toate că ochiul este cel mai sensibil organ extern, el suportă, totuşi frigul mult mai bine ca nasul, urechile şi obrazul, fiind înnzestrat de natură cu un sistem de ncălzire perfectă. Acest calorifer al ochiului este o reţea de mici vase de sânge care ţes globul ochiului de jur împrejur şi care e menţinută ac­tivă cu ajutorul lacrimelor. Lacrimele au aceeaşi tempera­tură ca şi sângele, adică între *•»—37». Pe măsură ce frigul creşte, spo­reşte şi activitatea glandelor, la­crimale, dând astfel suprafeţii o­­chiului temperatura corpului. Ochiul poate totuşi îngheţa dacă temperatura mediului am­biant scade sub —35°. PARUL, MATERIE PRIMA Folosirea părului în industria textilă sporeşte­ continuu. Este vorba atât de părul altor animale decât oile ca şi de părul oame­nilor. In Danemarca crescătorii de vite au fost invitaţi să-şi tundă vitele la sfârşitul păşunatului. Se speră să se obţină, în chipul acesta, sute de mii de kg de păr de vite, din care se fabrică o lână specială, bună pentru stofe de îmbrăcăminte şi pentru fetru. In Germania s’a şi patentat un pro­cedeu, nou prin care părul ace­stor animale capătă, printr’un tratament special, un caracter a­­semănător lânei. Prin acest pro­cedeu părul se’ncreţeşte la fel ca lâna. Părul femeesc este foarte pre­ţuit în acest scop şi e folosit pen­tru fabricarea celor mai bune so­iuri de fetru, ca şi ca adaos la alte fibre textile. CITIRE SONORA PENTRU ORBI Profesorul Angelo Manfred, din Roma, a patentat de curând o invenţie cât se poate de folosi­toare pentru orbi. Este vorba de un tipar sonor. Dacă se trece cu un grătar pe­ste literele în relief ale unui text special tipărit, cuvintele sunt au­zite printr’um dispozitiv de căști microfonice aplicate la ureche. Fiecare pagină cuprinde cam 400 cuvinte. PARFUMURILE ANTICHITĂŢII Parfumurile erau cunoscute și în antichitate — însă ele se pro­duceau pe alte căi. Deasemenea, ele nu se aplicau pe vestminte, ci direct pe piele. In cele mai mul­te cazuri se folosea balsam sau alte uleiuri, la care se adăugau extracte din plante mirositoare. Parfumurile preferate de antichi­tăţi erau uleiul de trandafir, de narcise şi altele. Oraşul Corint era renumit pen­tru balsamul de crin , Napoli, pentru parfumul de trandafiri, iar Atena, pentru „balsamul par­­teneri”. VIAŢA PE ALTE PLANETE In luna Februarie a anului 1934 a căzut un meteorit lângă San-Francisco (Statele, Unite). Meteoritul acesta conţinea, nu numai nichel şi fier, ci şi azot şi numeroase vieţuitoare micros­copice, asemănătoare celor de pe pământ, despre care s-a bănuit că ar veni de pe alte planete.« Totuşi ştiinţa modernă a renun­ţat de mult părerea că pe planeta Marte ar exista fiinţe vii. temperatura scăzută de aici pare să excludă, conform celor mai recente observaţii, orice po­sibilitate de viaţă pe această pla­netă. Nu este exclus însă ca să existe viaţă pe planeta Venus. Astrono­mii sunt de părere că pe Venus este o căldură foarte mare (cel puţin 4-85°). Este însă foarte probabil ca la polii acestei pla­nete să existe zone temperate prielnice vieţii. PROBLEME OPTICE IN JURUL TRICOLORULUI FRANCEZ După cum se ştie, drapelul francez e format din 3 şuviţe de pânză divers colorată (roşu, alb şi albastru). Insă şuviţele acestea nu au toate aceeaşi lăţime. La început s’au ales aceleaşi di­mensiuni pentru toate trei, însă, datorită unei iluzii optice, fâşia albastră părea mai lată decât cea roşie. Pentru a se evita această iluzie, s'au fixat următoarele di­mensiuni pentru cale 3 fâşii : al­bastru 30%, alb 33%, roşu 37%. CELE MAI NUMEROASE ANI­­MALE DE PE PĂMÂNT Cele mai numeroase soiuri de animale de pe pământ fin sunt şi cele mai mari, cum ar fi mami­ferele şi păsările — ci insectele — iar dintre acestea, recordul îl deţin gândacii. Intr'adevăr, la suprafaţa pă­mântului există 221 480 specii de gândaci, ceea ce e cu mult mai mult decât la oricare altă clasă de animale. DE CE NU CADE PASAREA DE PE COPAC CÂND DOARME? Am văzut cu toţii păsări dor­mind pe crengile copacilor şi ne-am mirat, desigur, pe drept cuvânt că aşa, în starea de som­nolenţă şi de inconştienţă în care se află în timpul somnului, aceste păsări nu cad totuşi de pe co­paci. De curând s’a arătat că o pasăre nu poate cădea niciodată de pe copac când doarme, de­oarece un muşchiu din jurul încheieturilor dela genunchi ţine încordaţi muşchii ghiarelor, aşa încât acestea ţin bine ramura. Când pasărea se ridică, se desfac şi ghiarele prin întinde­rea picioarelor. REZISTENŢA LA GER A­­ PLANTELOR ŞI ANIMALELOR Ţesuturile unui animal sau ale unei plante pot fi îngheţate, de ’ndelete, fără ca prin aceasta să se provoace moartea acestor fiinţe. Iar lucrul acesta se întâmplă în­­cazul multor plante care pot rămâne multă vreme în stare de congelare fără să sufere însă nici­ o vătămare Coniferele (bra­zii) au o surprinzătoare rezisten­ţă la frig. Studii recente au sta­bilit că pinul poate rezista şi până la —40° Din contră, cartoful, cânepa, gherghina şi urzica mor îndată ce începe îngheţarea ţesuturilor lor. Mamifere şi păsări rezistă foarte bine la frig; dacă însă temperatura corpului lor scade sub punctul de congelare, ele mor îndată îngheţate. Larve de­ muşte şi alte insec­te, ca şi crisalidele lor, rezistă bine la îngheţ, deoarece punctul de congelare al sucurilor ţesutu­rilor lor este în timpul iernii mai jos ca­ temper­atura mediului înconjurător. Aceasta se întâmplă deoarece la sosirea iernii corpul lor pier­de o parte din apă şi în chipul acesta se măreşte conţinutul de săruri al sângelui; ca urmare, punctul de congelare coboară. Animalul care rezistă foarte bine la frig este melcul. Acesta suportă şi temperaturi foarte scăzute de —120°. Complet în­gheţat, după un desgheţ făcut pe ’ndelete, melcul revine la viaţă. Unele muşte trăiesc şi la 100° sub punctul lor de congelare. Rămâne însă o adevărată e­­nigmă de ce oare îngheţarea ţe­suturilor vii provoacă moartea la unele specii de animale, în timp ce la altele, nu Dealtfel, congelarea nu e sin­gura pricină a morţii. Unele plante, mai ales cele tropicale, pot­ muri în timpul iernii numai din pricina lipsii de apă, după cum relevă revist­a germană „Die Umschau“ din Frankfurt am Ma­in. Cronica ştiinţifică NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE 51 TEHNICE de RAUL CALINESCU conf. universitar

Next