Universul - Provincie, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)
1943-06-01 / nr. 147
l UNIVERSUL TURTE «le floarea soarelui excelente pentru hrana vitelor, avem de vânzare circa două vagoane. Se pot preda Bucureşti — Gara de Est. Oferte cu preţul la kgr. se primesc la ziar, sub : „TURTE" 193 F. rvvfvt -V- 4* 4M Industrie Metalurgică In funcţiune, cu lucrări mari în curs, firmă individuală caută asociaţi pentru constituirea în societate anonimă, eventual fuziune cu altă întreprindere metalurgică. Răspuns la ziar 146 E. io .va.4 CITIŢI! MÂNTUIRE noul roman de pătrunzătoare analize al criticului OCTAV SULUŢIU Editura SOCEC & Co. S. A. R. 1118 Abonatei Ziarului „Universul” cari n’au primit încă premiul pe anul 1943, sunt înştiinţaţi a trimite direct S. A. R. „FRANCO-ROMANA”, Bucureşti, Calea Griviţei Nr. 23, lipită pe o carte poştală, eticheta cu care primesc ziarul. Steiodacii,ografă tânără, română-germană, cunoscând franceza şi lucrăride birou, numai ariană, cu practică şi referinţe, caută Legaţiunea Finlandei, Secţia Comercială, Bulev. Regele Albert I, 41 Prezentarea 10—11. Vagonete 29 Cumpăr 50 vagonete basculante ecartament 0,5 m., cutia de 0,5 m.c., lagăre, şasiu, cutia cârlige, roţi în perfectă stare. Oferte ziar 68. 486 Răsaduride Primul© obconica (Hamburgia). Trandafiri pitici, flori în ghivece şi răsaduri de grădini găsiţi La JEAN LACROIX ! Calea Rahovei 355 Tel. 4.27.46. Rezervor (cisternă) capacitate 45.000 litri de vânzare. Telef. 3.77.54 sau 5.80.62. 25 CAUT de ÎNCHIRIAT APARTAMENT confort modern Hali 2-3 camere Adresaţi Grossman Zaverei 3 (Labirint) CEASORNICE Cumpăr orice cantitate sau preiau autorizaţii de import din Elveţia Ofertele scrise se vor adresa D-nei Maria Ionescu, B-dul Domniţei 23 Bucureşti 14 •ftyyttvtv ▼ . . . . Magazinul de muzică ENACHE ALEXANDRU — Str. Cauzaşi Nr. 1 — Anunţă Onor. clientela că i-a sosit Coarde de Ţambal originale Singurul specialist în reparaţiuni de Acordeoane şi Harmonici de mână 26 +++ + Mă închiriez apartament compus din două camere, hali, bae şi primniţă, liber imediat. Str. Sft. Constantin 14 intrare stradă etaj. Vizibil 9—12 şi 2—4 zilnic Vând BANTZIG 70 cuplat motor grosime 60 pe rulmenţi. Telefonaţi Luni 4.89.25 Calea Rahovei 24. 32 Ţesătoare perfecte la mătase angajează Ţesătoria Grigorescu. Aleea Tonora 15. 27 CĂUTĂM Verificatori pentru fabrica de încălţăminte de preferinţă lucrători sau lucrătoare calificaţi pentru secţiile de croit, stanţuri, cusut şi finisaj. Oferte cu pretenţiuni de salarii şi referinţe la ziar sub „Verificator" 150 L. 472 Dactilografă perfectă se angajează imediat cu salariul de lei 13.500 lunar Oferte la ziar sub 141 . 8200 ♦ ♦A-»*** Mare întreprindere auto CĂUTA funcţionari (e) de birou, nemobilizabili cu noţiuni de contabilitate. A se prezenta în Strada Venerii 18/22, de la 82 la 11. Anunţ Fabrică Ghiaţă 15 OCAZIE RARA. VÂND FABRICA carton asfaltat funcţionând materie primă indigenă. Şoseaua Vitan 269. 1.800.000. Tel. 2.93.25, ora 16.17. 16 modernă, nouă, în plină funcţiune, produce zilnic 1.200 blocuri (trei vagoane) vinde urgent Fieroiu, Str. Ocolului 5. Telefon 2.24.18. ECRANE DE CINEMATOGRAF cu „SPRINGBQX" PENTRU CASĂ ŞI SCOP Execuţie foarte fină şi luxoasă în mărime de: 75X100, 100X130 şi 120X160 cm în 5 calităţi de pânză: Alb, Argint şi Parlat Vânzare în detail: „FOTOCOPIE“ M.Bilinski Bucureşti, Calea, Victoriei 38 Telefon 4.34.15 _____________ 2500 imrTtwMfiaiBHJiH w 11 n m — i —i 14 if 111 I Pentru Capitală și Provincie, J caută Fabrica de Surogate de Cafea: „VITAMINA şi CAFELA" plătind comisioane maxi lip ii mi îmi Str. Nerva Traian NO. 113 100 I FUNCŢIONAR Legaţie strein caută apartament central holi cinci camnere tei. 4.33.62 Garsonieră bine mobilată, centrală cu plata chiriei anticipat caută domn Oferte detailate ziar 10 F cu studii universitare și| scriere frumoasă, de pre-| ferare invalizi de războiu, se caută la BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE Calea Victoriei 121 |nou Brătianu 4 camere|| | dependințe de închiriat Tel. 4*78.94 CAUT Deposit 44 G voiajor cu abonament pentru vânzarea de cravate şi textile Str. Sf. Gheorghe Nou Nr. 27 cu linie ,garaj Gara Obor cu birou, lumină electrică, apă, telefon, se închiriază parţial, total. Răspunsuri la ziar sub Deposit Obor 34 F. 24 Citiţi în „Ziarul Ştiinţelor” de Marţi 1 Iunie. Lumină mai multă! — Noutăţi astronomice. — Chimia fumului de ţigare. — Magazin zoologic. — Cimitirele de balene. — Planurile de construcţie ale unui aparat cu două lămpi, la baterie. — Laboratorul chimistului amator. — Cetăţile moarte din Ceylon. — Cum se pot distinge monotere false. — Epoca sticlei. — Ultimele noutăţi tehnice şi REZULTATUL CONCURSULUI . IONEL PINTILIESCU“ — Un exemplar 20 lei __ Profund îndureraţi: Lazara şi Lily Halpern cu Sergiu, Annie şi Hugo Cappon, Ella şi Jean Manolovici, Bibi şi Eugen Frenkel, Zizi şi Angelica Halpern cu Micheline, copii, împreună cu frate, soră şi cumnaţi, anunţă încetarea din viaţă a mult iubitului lor Daniel Halpern Ceremonia funebră va avea loc Luni 31 Mai orele 16:30 la capela cimitirului Filantropia. 35 52 50 CAfcEHB . LUNI, 31 MAI Ortodox: Muc. Erinte. Catolic: Petronila (Rogaţitiile). Protestant: Angelica, Petronila. * Răsăritul soarelui, 4,22; apusul soarelui, 19,33.* Un cutremur neobicinuit de pufcrnic a dărâmat biserica Fedipeştilor şi o mulţime de case din Bucureşti (1738). RADIO LUNI, 31 MAI 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00 : ORA DIMINEŢII : Deschirderea emisiunii; Radio-jurnal; Concert de dimineaţa ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal (informativ şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal. 14.15 : PUBLICITATE 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orchestra Vasile Julea. II. Valsuri vieneze (discuri). 15.30 : Duet din „Andrea Chenler” de Giordani (voce : Scacciaîi şi Merii). * * RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO 16.40 : Emisiune specială în limbă rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Orchestra Soc. de Editurăvoce : Claudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00 : Cronica vieţii studenţeşti. 18.15 : D-ra Maria Fotino-pian Mozart , sonată; Paradise ; Sonată. 18.40 : D-na Ştefania Stavri-Albei, voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert de promenadă (disc.) 19.40 : PUBLICITATE. 19.45: Radio-jurnal (informativ si cultural). 20.00 : D-na Margareta Vasilescu-Dejana-voce. 20.30 : Muzică variată (disc). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Proecte de lucrări hidraulice pentru ridicarea Moldovei”. Prof. ing. Andreescu-Cale : Tehnica hidraulică în ridicarea economică a Moldovei. 20.50 : TEATRU. 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.20 : D-na Cella Delavrancea-pian: Recital de Chopin. 23.00 : Muzică variată (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 64,5 13.09 : Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Muzică vocală (discuri). 14.00 : Orchestra de salon Barbu Mironescu. 15.00 : închiderea emisiunii de prânz 18.30 : Deschiderea emisiunii. Jocuri şi cântece din Basarabia (discuri). 19.00 : Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaiei : Mişcarea semănătoristă în Bucovina. 19.15 : D. Const. Herceag-clarinet. 19.30 : Muzică uşoară germană (disc.) 20.00 : CONFERINŢA : d. consilier Ion Preda : Un popor bolnav: Ruşii. 20.15 : Muzică de cameră. 20.40 : Fantezii muzicale (disc.). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : SEARA DE OPERA : Actul III din „Manon” de Massenet (soliştii corul şi orch. Operei comice din Paris). 22.30 : Muzică de jazz (discuri). POSTUL PE UNDE SCURTE 32.40. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAINATATE 21.40 : Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50.23.00 : Emisiune In limba engleză. MARŢI, 1 IUNIE 1943 . RADIO ROMANIA, RADIO BUCU-IREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.558.00 : ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii ; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ 12.45 : Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal. 13.00 : ORA OSTĂŞEASCA ROMANO-ITALIANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 14.15 : PUBLICITATE. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orchestra Ion Luca Bănăţeanu-solo clarinet : T. Lăscuţ. II) Muzică uşoară cântată de mari cântăreţi (discuri). 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ '"13.40: POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Ţări prietene şi aliate. CROAŢIA. 17.30: Orchestra Petrică Moţol. 18.00 : ORA ITALIEI : I) Laelius Popescu ; Noul cod civil Italian ; II) Panait Manzoros-tenor. III) Actualităţi italiene. 18.40 : Pentru italienii din ţară. RADIO ROMANŢA 19.00 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : D-na Tomov-pian. 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : Concertul Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalsld - voce : d-ra Constanţa Chirculescu. 20.40 : UNIVERSITARA RADIO — Ciclul „Iniţiative transilvănene in trecutul românesc”, prof. Ion Moga : Organizaţia politică. 21.00 : Concertul simfonic al Orch. Radio, dirij. de Th. Rogalski : Simfonia I de Richard Strauss. 22.00 : Radio-jurnal . Sport. 22.15 : PUBLICITATE. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9, şi unda scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Muzică variată românească (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (I). 13.45 : Jazzul Rudolf Warner (refrene vocale D-ra Florica Halus). 14.30 : Muzică vocală uşoară (disc.). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Potpuriuri diferite (discuri). 19.00: Actualităţi culturale. 19.15 : Suită de dansuri moderne de Ed. * Künnecke (orchestra filarm. din Berlin dir. de compozitor) (discuri). 19.45 : Muzică corală (discuri). 20.00 : CONFERINŢA. 20.15 : Cântă Lucienne Boer (disc.)*. 20.30 : Orchestra de promenadă a Filarmonicei „Moldova” dir. de d. prof. Const. Constantineseu. 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : Orchestra de promenadă — continuare. 21.45: Muzică distractivă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32.40. 9260 kHz 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRAINATATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. 116 ASI 11... (Urmare din pagina l-u rile adânci ale acţiunilor sale. Naţia maghiară s'a regăsit şi din această regăsire va urma, probabil, o altă înţelegere a destinului şi a rosturilor ei, deosebită de aceia pe care au încercat să i-o impună in ultimaile decenii fabricanţii de iluzii şi vânzătorii de eitine idealuri. Vecinii noştri au de mulţi ani o Asociaţie a Vânătorilor Turanicii, înfiinţată cu scopul de a cultiva în naţiunea maghiară sentimentul aparţinerii la rasa turanică şi conştiinţa obârşiei ei asiatice. Nimic nu dovedeşte mai mult cât de bogate sunt roadele acestei acţiuni de regăsire, ca articolul publicat de curând de ziarul Csiki Lapok sub titlul Orient ori Occident ? Mulţi discută azi — scrie autorul articolului — problema : cui să se alăture maghiarismul Occidentului ori Orientului ? Răspunsul cel mai bun îl dă sufletul poporului Nu este semnificativ că pe fiecare poartă secuiască găsim sculptată crizantema japoneză ori tulipa circheză ? Secuiul poartă turanismul în sânge. Cele două-trei milenii de când am părăsit regiunile uralo-altaice, nu, au putut face să dispară din mentalitatea și sufletul nostru turanismul. Deunăzi am privit într’o revstă câteva chipuri de mandjurseni şi am rămas surprins de maree, asemănarea lor cu figura maghiarilor noştri. Rasa nu dispare — continuă autorul articolului din Csíki Lapok. Firea mongolă trăieşte în roi. Suntem mândri că facem parte dintr’o rasă, care numără peste 690 milioane membrii şi conştiinţa solidarităţii lor se întăreşte din zi în zi. Fraţii noştri baskiri care gem în regiunile Volgei şi Uralului sub jugul rusesc, privesc la noi ca la nişte semizei. Principele mongol Wang Teh a declarat că este mândru de înrudirea lui cu naţiunea maghiară îndepărtată şi că va veni timpul când între popoarele turanice, de la Tokio la Budapesta, se vor înfiripa relaţiuni strânse. Musulmanii care trăiesc între Hinduşi şi triburile hinzilor se socotesc una cu maghiarimea (egynek tartják magukat a magyarsaggal scrie textual autorul maghiar). Deci, încheie articolul, să reţinem ceia ce este mai bun din Occident dar să privim cu mândrie spre Orient, căci noi suntem postul cel mai avansat al turanismului. : Colegul de la Csiki Lopak are dreptate: rasa nu piere. Ea trăieşte şi se manifestă in firea, în apucăturile şi în pornirile noastre. Oricât lustru ar aşeza împrejurările şi civilizaţia sau mediul înconjurător peste fondul primitiv şi primordial al fiinţei noastre, ea rămâne în esenţa ei neschimbată şi nealterată. Noi ne bucurăm din suflet de această regăsire a vecinilor. Ea le va înlesni înţelegerea mai clară a rostului pe care-l pot avea şi a destinului pe care soarta li-1 rezervă în această zbuciumată parte a unui continent străin pentru ei. Z. PÂCLIŞANU $‘a cerut refainţarea ş$or primare confesionale, la Arad Arad, 27 Mai In recenta adunare eparhială, ţinută în ziua de 23 Maiu, în aula Academiei teologice din localitate, raportorul comisiunei culturale, d. Ascaniu Chişan, a făcut o propunere prin care a cerut Consiliului eparhial de la Arad ca să ceară guvernului reînfiinţarea şcolilor primare confesionale în eparhia Aradului La această propunere mai mulţi dintre membrii sinodali au luat cuvântul şi, spre surprinderea generală, toţi cei de faţă (47 dintre 56 de deputaţi eparhial!) au aprobat cu sinceritate propunerea, şi adunarea eparhială a primit cu satisfacţie concreta propunere. Cazul, fireşte, a făcut o mare senzaţie şi întreaga populaţie românească de la acest colţ de ţară a primit cu bucurie problema discutată. Rămâne ,. de văzut cum se va putea pune în practică această propunere, dar oricum e bine că s’a pus şi e bine că s’a făcut cunoscut celor în drept o veche şi importantă chestiune ce n’a fost uitată nici de cei milei şi nici de cei mari. Căci e bine să se ştie că de biserică şi de şcoala românească a fost legată întreaga fiinţă a populaţiei din partea locului. Şcoala şi biserica au lucrat mână în mână pentru ridicarea elementului românesc. Nu ştim cum se va ajunge iarăşi ca şcoala să fie adusă alături de biserică şi în ce fel va putea în viitor să lucreze pentru acelaşi bine comun. Un fapt este cert: şcoala primară confesională de ieri, cu înţelepţii ei dascăli de pe vremuri şi cu îndrumătorii conţinţi ai bisericii strămoşeşti, şi-a îndeplinit cu prisosinţă misiunea sfântă, lucrând cu ardoare pentru ridicarea poporului nostru oropsit de atâtea stăpâniri streine, care îi doreau desfiinţarea lui ca forţă etnică şi economică- Şcoala primară confesională a fost o citadelă a românismului. Ea a fost condusă cu multă înţelepciune de chiriarhii bisericii noastre, din toate eparhiile alafiinţa. Sa se reînfiinţeze iarăşi şcolile confesionale şi fie iarăşi alături cele mai însemnate instituţiunii de la ţară, şcoala şi biserica, fiindcă prin muncă comună, prin spirit cinstit şi creştinesc, sa va putea şi mai bine forma sufletul tineretului nostru, care nu poate şi nu e voie să fie ţinut departe nici de şcoală, dar cu atât mai puţin de biserică. Iată pentru ce salutăm cu entuziasm această dorinţă a Adunării Eparhiale de la Arad, care,, fără doar şi poate şi-a dat perfect de birje seama de lipsurile ce au fost observate în ultima vreme de educaţie copiilor românilor din partea locului. Anul al 60-lea Nr. 147 Mark 1 Iunije 1943 Conferinţe sub auspiciile Asociaţiei roffimno-germe In ciclul celor 4 conferinţe organizate sub auspiciile Asociaţiei româno-germane şi ale ministerului de lucrări publice şi comunicaţii, cu ocaziunea expoziţiei rormâno-germane de şosele şi căi navigabile, vor mai avea loc în sala Soc. Politehnice din calea Victoriei nr. 118 et. I, următoarele conferinţe : Vineri 4 iunie 1943, la orele 18, conferinţa d-lui ing. dip], F.rmin Falkner von Sonnenhurg General director der Deutsch-rumänische Ba Unternehmung (Derubâu) cu titlul : „Der neuzeitliche strassenbau in Deutschland”. Marţi 8 iunie 1943, la orele 18, conferinţa d-lui ing. insp. general I. Mihalache, directorul general al drumurilor din ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, cu titlu: „Drumurile din România şi necesitatea îmbunătăţirii şi desvoltării reţelei lor". Domnii membri pot veni cu invitaţi. EXAMENUL DE ADMITERE ÎN ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ Examenul de admitere în Şcoala de ofiţeri activi de artilerie antiaeriană pentru anul I. începe la data de 10 iunie 1943 înscrierile se primesc zilnic la direcţia de studii a şcoalei, în str. 13 Septembrie, până la data de 8 Iunie. Condiţiunile de admitere au fost publicate în Monitorul Oficial şi se pot vedea zilnic şi la şcoala de ofiţeri. Candidaţii trebuie să fie cel puţin bacalaureaţi, cu secţia ştiinţifică. Cererile timbrate şi însoţite de actele prevăzute de decizia ministerială vor fi inaintate de către candidaţi,a tutori sau părinţi pe adresa Şcoalei de ofiţeri activi de artilerie antiaeriană. Noul plan al Loteriei Are un avantaj, Ioane C’are premii şi câştiguri De sute de milioane Du-te deci şi ia-ţi bilet Ca să n’ai nici un regret. 11 ♦”*'**'♦ ♦ ♦•’O ^ * 4-► 4M *&• ^ * 4 •te' * -'s. •.) .$4 Colecţia „OPERELE SCRIITORILOR ROMÂNI" din Editura „UNIVERSUL" s’a înmulţit cu scrierile clasice ale lui AL ODOBESCU PSEUDO KINEGHETICOS FALS TRATAT DE VANATOARE fi CATEVA ORE LA SNAGOV precum şi cu (Preţul lei 240) LEGENDELE SAU BASMELE ROMANILOR de P. ISPIRESCU (Preţul lei 160) Aceste două volume editate in conditiuni superioare, sunt comentate de N. MIHAESCU asistent universitar Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” De vânzare la toate librăriile din țară —.Se trimete și ramburs la cerere — JURĂMÂNTUL RECRUŢILOR (Urmare din pag. 1 a) Ei au exemplul bravului luptător în faţă. Sufletele lor tinere, vibrează sub flamura stindardelor ce-au fost duse la biruinţă de aceia care astăzi le-au trecut în mâinile lor. Ei vor purta mai departe simbolul biruinţii luptătorilor-eroi cari au trecut la nemurire slujindu-şi Neamul şi Patria cu credinţă. Cu mâna pe armă, cu ochii ţintă la drapel şi cu gândul statornic la înălţarea Patriei, recruţii din întreaga ţară vor rosti astăzi legământul cuprins în formula jurământului: „Jur să lupt până la moarte pentru drepturile Ţării Româneşti”. mmr* „ , , , , , Comemorarea a 10 am nascuţi şi anonimi, dar toţi har dela înfiinţarea Camerelor de munca, judecătoriilor mici şi buni români. Această , « . * , , , , , -Pi intr «/-V îl pi; „ 1___ , de munca, asigurărilor sociale şi a cartierului muncitoresc Vatra Luminoasa In „auditorium maximum“ al Academiei comerciale dinBucureşti în cadrul seminarului de politică socială din iniţiativa studenţilor Academiei, la care s'au asociat şi licenţiaţii Academiei s’a sărbătorit împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Camerei de muncă, judecătoriei de muncă, asigurărilor sociale, precum şi a cartierului muncitoresc din parcul Vatra Luminoasă D, profesor Paul Horia Suciu a arătat activitatea profesorului de „Politică Socială” al Academiei D. R Ioaniţescu, care acum 10 ani, ca titular al departamentului muncii a înfăptuit această triloghie muncitorească. D Gh. Dumitriu din partea studenţilor anului II a spus că , profesor D. R. Ioaniţescu, ca ministru al muncii a transpus principiile ştiinţifice profesate la catedră, în domeniul practic al realizărilor sociale. D-ra Emilia Deteanu din partea studenţilor anului III se asociază la iniţiativa elevilor anului II, adăugând că tot profesorului se datoreşte şi legile de ocrotire ale invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. Roman’s prin opera înfăptuită acum 10 ani a urmat şi urmează pasul vremii. D. Petre Ştefan, licenţiat al Academiei, suboliniaza importanţa operei realizate de d. profesor D R. Ioaniţescu. CUVÂNTUL D-LUI PROF. D.R IOANIŢESCU , profesor D. R. Ioaniţescu după ce a mulţumit iniţiatorilor, a spus : Comemorarea de azi are cu atât mai mare valoare cu cât porneşte din mijlocul studenţilor cari n’au fost beneficiarii direcţi ai reformelor. Am fost prezent la toată opera socială înfăptuită după război, fie realizată din proprie iniţiativă ca ministru al muncii, fie de alţi miniştri. Când am realizat cele 3 mari reforme care constituiau crezul maselor producătoare, triloghia muncitorească , camere de muncă, judecătorii de muncă şi asigurări muncitoreşti, — am fost preocupat de armonizarea claselor producătoare, — ceea ce însăşi patronatul a recunoscut public prin sărbătorirea ce a făcut de acord cu salariaţii în 1933. Am complectat această triloghie muncitorească cu înfăptuirea cartierului muncitoresc .,Vatra Luminoasă” prin care am înţeles să dau fiinţă „căminului familial“ singurul care creiază legătura indisolubilă între muncitor, întreprindere şi ţară. Am cerut şi obţinut să se lase la ministerul muncii şi sănătăţii, îngrijirea eroilor neamului, invalizi, orfani şi văduvele de război, care pentru prima dată au văzut funcţionând „căminul I.O.V.“ şi sanatoriile marilor mutilaţi: „Beloni" s ..Minerva" pe coaste mării Negre şi staţia Techirghiol. Pentru „meseriaşii mici patroni” !— clasă de mijloc cu care vom româniza oraşele s’au creat secţii speciale în toate aceste instituţii. De asemenea nici corpul funcţionarilor particulari n’a fost uitat. Ca dovadă că interesele tuturor factorilor economici au fost împăcate, este că înfăptuirile trăesc de 10 ani fără a fi sdruncinate, nici de crizele economice nici de vitregia vremurilor de război. Mai mult chiar, în spiritul nouilor ideologii mondiale actuale, instituţiile sunt singurele care formează astăzi temelia noilor aşezări sociale. A apărut no. 15 din 30 Mai al celui mai bun periodic de literatură şi artă UNIVERSUL LITERAR cu următorul bogat şi interesant cuprins: N. I. Herescu: Poetul Ion Pillat; Costin I. Murgescu- André Gide contra Chardonne; Dumitru Imbrescu: Libertatea artei; Ion Ştefan Iraclie Porumbescu; Coca Farago: „In Mai, când rozele ’n’floresc”... reportaj de sezon; Gabriel Ţepelea ■ Vuieşte oraşul, nuvelă; ((wel Chirescu: Confesiuni; Eugenie: V. Haralambie: Rugăciune de greu păcat; Ion Sofia Manolescu: Amurg în vâltori; N. D. Mirea: Nocturnă; Horia Oprişan: Cartea, editorii şi cititorii în Finlanda. Mai semnează articole, cronici, versuri şi note: Romeo Alexandrescu, Lucia Dem. Bălăcescu, Alexandru Drăghici, Adriana Nicoară, Ion Mincu Lehiiu, N. Alexandrescu Toscani, Constanţa Tudor, V. Jeleru şi Traian Chelariu. Ilustraţii de Voinescu. Numeroase reproduceri de artă, în cuprinsul revistei, 6 pagini mari, lei 19. Se găseşte la toate chioșcurile de ziare. POATE ÎNGHEŢA OCHIUL? ! In timpul recentelor şi grelelor campanii de iarnă s’au produs pe front diferite degeraturi ale membrelor. Nimeni nu s’a plâns însă că l-a îngheţat ochii de frig! Deoarece, cu toate că ochiul este cel mai sensibil organ extern, el suportă, totuşi frigul mult mai bine ca nasul, urechile şi obrazul, fiind înnzestrat de natură cu un sistem de ncălzire perfectă. Acest calorifer al ochiului este o reţea de mici vase de sânge care ţes globul ochiului de jur împrejur şi care e menţinută activă cu ajutorul lacrimelor. Lacrimele au aceeaşi temperatură ca şi sângele, adică între *•»—37». Pe măsură ce frigul creşte, sporeşte şi activitatea glandelor, lacrimale, dând astfel suprafeţii ochiului temperatura corpului. Ochiul poate totuşi îngheţa dacă temperatura mediului ambiant scade sub —35°. PARUL, MATERIE PRIMA Folosirea părului în industria textilă sporeşte continuu. Este vorba atât de părul altor animale decât oile ca şi de părul oamenilor. In Danemarca crescătorii de vite au fost invitaţi să-şi tundă vitele la sfârşitul păşunatului. Se speră să se obţină, în chipul acesta, sute de mii de kg de păr de vite, din care se fabrică o lână specială, bună pentru stofe de îmbrăcăminte şi pentru fetru. In Germania s’a şi patentat un procedeu, nou prin care părul acestor animale capătă, printr’un tratament special, un caracter asemănător lânei. Prin acest procedeu părul se’ncreţeşte la fel ca lâna. Părul femeesc este foarte preţuit în acest scop şi e folosit pentru fabricarea celor mai bune soiuri de fetru, ca şi ca adaos la alte fibre textile. CITIRE SONORA PENTRU ORBI Profesorul Angelo Manfred, din Roma, a patentat de curând o invenţie cât se poate de folositoare pentru orbi. Este vorba de un tipar sonor. Dacă se trece cu un grătar peste literele în relief ale unui text special tipărit, cuvintele sunt auzite printr’um dispozitiv de căști microfonice aplicate la ureche. Fiecare pagină cuprinde cam 400 cuvinte. PARFUMURILE ANTICHITĂŢII Parfumurile erau cunoscute și în antichitate — însă ele se produceau pe alte căi. Deasemenea, ele nu se aplicau pe vestminte, ci direct pe piele. In cele mai multe cazuri se folosea balsam sau alte uleiuri, la care se adăugau extracte din plante mirositoare. Parfumurile preferate de antichităţi erau uleiul de trandafir, de narcise şi altele. Oraşul Corint era renumit pentru balsamul de crin , Napoli, pentru parfumul de trandafiri, iar Atena, pentru „balsamul parteneri”. VIAŢA PE ALTE PLANETE In luna Februarie a anului 1934 a căzut un meteorit lângă San-Francisco (Statele, Unite). Meteoritul acesta conţinea, nu numai nichel şi fier, ci şi azot şi numeroase vieţuitoare microscopice, asemănătoare celor de pe pământ, despre care s-a bănuit că ar veni de pe alte planete.« Totuşi ştiinţa modernă a renunţat de mult părerea că pe planeta Marte ar exista fiinţe vii. temperatura scăzută de aici pare să excludă, conform celor mai recente observaţii, orice posibilitate de viaţă pe această planetă. Nu este exclus însă ca să existe viaţă pe planeta Venus. Astronomii sunt de părere că pe Venus este o căldură foarte mare (cel puţin 4-85°). Este însă foarte probabil ca la polii acestei planete să existe zone temperate prielnice vieţii. PROBLEME OPTICE IN JURUL TRICOLORULUI FRANCEZ După cum se ştie, drapelul francez e format din 3 şuviţe de pânză divers colorată (roşu, alb şi albastru). Insă şuviţele acestea nu au toate aceeaşi lăţime. La început s’au ales aceleaşi dimensiuni pentru toate trei, însă, datorită unei iluzii optice, fâşia albastră părea mai lată decât cea roşie. Pentru a se evita această iluzie, s'au fixat următoarele dimensiuni pentru cale 3 fâşii : albastru 30%, alb 33%, roşu 37%. CELE MAI NUMEROASE ANIMALE DE PE PĂMÂNT Cele mai numeroase soiuri de animale de pe pământ fin sunt şi cele mai mari, cum ar fi mamiferele şi păsările — ci insectele — iar dintre acestea, recordul îl deţin gândacii. Intr'adevăr, la suprafaţa pământului există 221 480 specii de gândaci, ceea ce e cu mult mai mult decât la oricare altă clasă de animale. DE CE NU CADE PASAREA DE PE COPAC CÂND DOARME? Am văzut cu toţii păsări dormind pe crengile copacilor şi ne-am mirat, desigur, pe drept cuvânt că aşa, în starea de somnolenţă şi de inconştienţă în care se află în timpul somnului, aceste păsări nu cad totuşi de pe copaci. De curând s’a arătat că o pasăre nu poate cădea niciodată de pe copac când doarme, deoarece un muşchiu din jurul încheieturilor dela genunchi ţine încordaţi muşchii ghiarelor, aşa încât acestea ţin bine ramura. Când pasărea se ridică, se desfac şi ghiarele prin întinderea picioarelor. REZISTENŢA LA GER A PLANTELOR ŞI ANIMALELOR Ţesuturile unui animal sau ale unei plante pot fi îngheţate, de ’ndelete, fără ca prin aceasta să se provoace moartea acestor fiinţe. Iar lucrul acesta se întâmplă încazul multor plante care pot rămâne multă vreme în stare de congelare fără să sufere însă nici o vătămare Coniferele (brazii) au o surprinzătoare rezistenţă la frig. Studii recente au stabilit că pinul poate rezista şi până la —40° Din contră, cartoful, cânepa, gherghina şi urzica mor îndată ce începe îngheţarea ţesuturilor lor. Mamifere şi păsări rezistă foarte bine la frig; dacă însă temperatura corpului lor scade sub punctul de congelare, ele mor îndată îngheţate. Larve de muşte şi alte insecte, ca şi crisalidele lor, rezistă bine la îngheţ, deoarece punctul de congelare al sucurilor ţesuturilor lor este în timpul iernii mai jos ca temperatura mediului înconjurător. Aceasta se întâmplă deoarece la sosirea iernii corpul lor pierde o parte din apă şi în chipul acesta se măreşte conţinutul de săruri al sângelui; ca urmare, punctul de congelare coboară. Animalul care rezistă foarte bine la frig este melcul. Acesta suportă şi temperaturi foarte scăzute de —120°. Complet îngheţat, după un desgheţ făcut pe ’ndelete, melcul revine la viaţă. Unele muşte trăiesc şi la 100° sub punctul lor de congelare. Rămâne însă o adevărată enigmă de ce oare îngheţarea ţesuturilor vii provoacă moartea la unele specii de animale, în timp ce la altele, nu Dealtfel, congelarea nu e singura pricină a morţii. Unele plante, mai ales cele tropicale, pot muri în timpul iernii numai din pricina lipsii de apă, după cum relevă revista germană „Die Umschau“ din Frankfurt am Main. Cronica ştiinţifică NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE 51 TEHNICE de RAUL CALINESCU conf. universitar