Universul - Capitala, iulie 1943 (Anul 60, nr. 176-206)
1943-07-01 / nr. 176
Economice Financiare Industria românească de pielărie in Europa viitoare de dr. EUGEN HAJIEGANU Deşi războiul este în plină evoluţie şi scadenţa lui nu poate fi prevăzut«, totuşi de pe acum economiştii din ambele tabere în luptă se arată preocupaţi de Problema organizării vieţii economice şi industriale în cadrul Europei de mâine, revenită la un climat de pace. Şi la noi aceste probleme constituie un subiect, asupra căruia cercurile economice s’au aplecat cu tot mai mult interes, cercetând cu deosebire perspectivele viitoare ale industriei româneşti, într’o Europă organizată ca o unitate economică. Ne vom opri deocamdată numai asupra industriei româneşti de pielărie şi încălţăminte, industrie ancorată adânc în economia agrară a ţării de unde îşi procură cea mai mare parte (88,8%) din materiile prime trebuincioase. Legătura între agricultură şi industria pielăriei este atât de strânsă, iar rolul acestei industrii în valorificarea muncii populaţiei rurale este atât de important, încât putem afirma că dacă nu am fi avut o industrie a pielăriei, ea ar fi trebuit creată în cadrul măsurilor de ridicare a agriculturii, aşa cum se creiază astăzi industrii pentru valorificarea laptelui, fructelor sau plantelor textile. Se discută în momentul de faţă mijloacele de îmbunătăţire a vieţii ţăranului nostru, şi toţi economiştii sunt de acord în a recomanda, între altele, intensificarea creşterii vitelor, măsură care ar asigura populaţiei rurale o importantă sursă de venituri. In acelaş timp se arată că la noi se consumă prea puţină carne: 5,3 kg. carne de vacă pe cap de locuitor şi pe an, faţă de 25,6 kg. în U. S. A., 22,5 kg. în Anglia, 19,6 kg. în Germania, 20,4 kg. în Franţa etc. Cât priveşte consumul de carne de porc, acesta este la noi în medie de 11 kg. pe cap de locuitor şi pe an, faţă de 50 kg. în U. S. A., 22,5 în Anglia, 30,6 kg. în Germania, etc. Doi cercetători germani, d-nii L. Fensch şi O. Thiel, într’o lucrare privitoare la ţara noastră, au arătat că, pentru ca populaţia să se hrănească normal, consumul de carne ar trebui sporit la cel puţin 22 kg. pe an şi pe cap de locuitor, ceea ce ar necesita un consum în plus de cca. 10.000 tone greutate vie, echivalând cu 100.000 bovine (dacă ar fi vorba numai de carne de bou), 500.000 de porcine (dacă ar fi vorba numai de carne de porc) sau 5 milioane pi adulte. Nu poate fi îndoială că după războiu, când problema ridicării standardului de viaţă al populaţiei rurale îşi va găsi mai uşor căile de realizare, chestiunea intensificării creşterii vitelor va intra pe făgaşul faptelor împlinite, iar rezultatul va fi şi o sporire a consumului intern de carne. Se vor creia astfel mari disponibilităţi de piei, cari vor înlesni aprovizionarea industriei de pielărie. De altfel, în acţiunea de intensificare a creşterii vitelor, va trebui să se acorde o atenţiune deosebită speciilor de animale ale căror piei constituie un material de calitate pentru tăbăcării. Este locul să arătăm că în vremurile normale industria noastră de pielărie îşi procura din ţară cca. 85% din cantităţile de piei erute trebuincioase, importând restul. Fără îndoială că intensificarea consumului de carne va permite acoperirea în măsură și mai mare a nevoilor tăbăcăriilor. De fapt, problema s’ar putea pune — și ar trebui să fie pusă — și invers, în sensul că nu aprovizionarea tăbăcăriilor să depindă de ritmul tăierilor de vite, ci acestea să fie puse în concordanță cu nevoile industriei de pielărie. Cu alte cuvinte, în măsura în care stocul de vite îngăduie și va îngădui, tăierile de vite să fie intensificate în raport cu nevoile de piei ale industriei de pielărie. Cu atât mai bine dacă interesele acestei industrii coincid cu imperativul ridicării standardului de viaţă al populaţiei. Problema tanantelor poate fi deasemenea privită cu optimism în cadrul perspectivelor de după războiu. Astăzi suntem tributari străinătăţii cu 85—90% din cantităţile de tanante consumate de industria indigenă. Desigur că în acest domeniu nu poate fi vorba despre o independenţă deplină — după cum nu există ţară industrială din Europa care să fi realizat o asemenea independenţă — totuşi avem mari posibilităţi care ar putea fi valorificate. După cum am mai scris cu alt prilej, s-ar putea înfiinţa în ţară o fabrică de extracte de stejar, a cărei producţie ar putea fi de cca. 5000 de tone extracte, reprezentând cca. 60% din nevoile consumului intern, înainte de războiul actual. Pe de altă parte, prin utilirea Coajei de stejar şi de molid, a colţanilor, a scumpiei (sumah), nevoile de import pot fi redus® la un minimum care va fi uşor acoperit, atunci când transporturile internaţionale vor reveni la normal. Ceea ce deschide însă industriei noastre de pielărie perspective din cele mai favorabile, este posibilitatea de absorbţie a pieţii interne. După cum a arătat d- dr. Ernest Ene într-o lucrare publicată anul trecut, consumul de încălţăminte fabricată mecanic a fost, înainte de războiul actual, de cca. 2.600.000 perechi, la o populaţie de 20 milioane locuitori. Aceasta este o cantitate cu totul neînsemnată, ţinând seamă că normal ar fi trebuit să revină cel puţin o pereche de încălţăminte pe cap de locuitor. Ţinând seamă de faptul că după război puterea de cumpărare a populaţiei rurale va spori mult, iar standardul de viaţă se va ameliora, este de prevăzut că şi consumul de încălţăminte va creşte. Posibilităţile de extindere a consumului de încălţăminte sunt evaluate de d. dr. Ernest Ene la cca. 20 milioane perechi (pentru o populaţie de 17 milioane suflete, adică fără Transilvania de Nord). Desigur că satisfacerea unui consum atât de mare de încălţăminte implică reorganizarea completă a vntregei industrii de pielărie. Utilajul fabricilor existente va trebui reînoit şi completat, iar în afară de acestea vor trebui înfiinţate şi noi unităţi de producţie. Pentru a se putea pregăti însă pentru sarcina lor viitoare, fabricile de pielărie şi încălţăminte au nevoe de considerabile fonduri de investiţie. O parte din aceste fonduri ar putea fi procurate prin amortizări, însă o politică sănătoasă de amortizări massive nu poate fi practicată de întreprinderi, din cauza regimului fiscal actual. Se cuvine, de aceea, ca statul să înlesnească sarcina viitoare a industriei de pielărie, aplicând de pe acum un regim care să îngăduie, ,la timpul său, înlocuirea și completa- rea utilajului industrial, uzat la maximum din cauza eforturilor la care este supus astăzi. De asemenea regimul vamal în ce priveşte importul de maşini şi instalaţiuni, precum şi de materii prime, va trebui revizuit, pentru a se realiza degrevările cerute de multă vreme de industriaşi. De partea lor, industriaşii vor trebui să mărească eforturile, pentru a realiza o producţie ieftină şi superioară calitativ spre a putea înfrunta concurenţa produselor străine de pielărie, care fără îndoială, după război, vor pătrunde cu mai multă înlesnire pe piaţa internă. MUSCA STRECHE ŞI PAGUBELE CE LE PRODUCE Cu venirea verii „musca streche” apare regulat în unele părţi ale ţării. Musca aceasta nu trăeşte decât câteva zile în care timp depune ouăle pe părul de sub burta şi de pe picioarele animalului. In timpul acestei vieţi scurte musca fiu se hrăneşte nici nu înţeapă animalul, în schimb prin bâzâitul ei supărător sperie şi nelinişteşte vitele bovine aflate la păşune sau în alte locuri. După 5-6 zile din aceste ouă ies nişte viermuşori care din cauza mâncărimei ce produc sunt linşi şi înghiţiţi, de unde apoi străbat ţesuturile şi suferind mai multe schimbări, ajung să se cuibărească sub pielea de pe spinare şi şalele animalului, odată cu începerea primăverii următoare. Apariţia coşurilor sub pielea din acele părţi sunt semnele îmbolnăvirii vitelor de aceşti viermi (hypoderme). In aceste coşuri viermii desvoltându-se, găuresc pielea şi ieşind, cad pe pământ sau în iarbă pentru ca după 20—30 zile să iese din fiecare câte o muscă streche. Aceşti viermi fac ca animalul atins să slăbească, iar pielea găurindu-se să piardă din valoarea ei, producând astfel o mare pagubă în industria pielăriei. , , Combaterea acestei muşte sa legiferat şi la noi în ţară obligând pe proprietarii de vite sau pe deţinătorii sub orice formă să nu trimită vitele purtătoare de hypoderme (coşuri ale pielei) la păşune, târguri, etc. şi să le trateze întrebuinţându-se substanţele recomandate de medicul veterinar pentru omorîrea viermilor in coşurile pielei sau scoaterea lor din coşuri prin stoarcere. Proprietarii animalelor au deci tot interesul să distrugă aceşti viermi, căci numai astfel numărul muştelor se va împuţina iar pagubele pe care această muscă le cauzează se vor reduce simțitor sau complet. Industria elveţiană de mătase în primul trimestru 1943 St. Gali, 28. — Anul 1943 nu a început tot aşa bine ca anul precedent. Războaiele au lucrat, dar s’a resimţit lipsa de materii prime. Piaţa elveţiană este calmă. Piaţa străină este satisfăcătoare în sensul că sunt multe comenzi, dar greutăți de tot felul stânjenesc exportul. Situaţia industriei elveţiene de ceasornicărie în primul trimestru 1943 Geneva, 28. — Activitatea a fost foarte intensă. Totuşi, orele suplimentare la cari s’a recurs în unele traini ale ramurilor anexe, au tendinţa să dispară; o singură firmă pare să fi făcut uz de acestea în ultimul timp. Ici şi colo se semnalează un oarecare şomaj şi se poate observa că unele întreprinderi, destul de importante prin efectivul lor de lucrători, nu împlinesc integral graidul de 48 de ore. Greutăţile care se ivesc din cauza blocării şi a contra-blocării sunt din nenorocire constante. Perspectivele de activitate sunt din ce în ce mai nesigure cu toate că în ramurile anexe comenzile existente mai pot asigura pe câteva luni de lucru personalului. La 1 Martie 1943 a intrat în vigoare un nou sistem de sporuri de scumpete. UNIVERSULAnul al 60-lea Nr. 176 Joi 1 Iulie 1943 Trei praşile la porumb In Monitorul oficial No. 136 din 15 iunie, s-a publicat decizia ministrului agriculturii, prin care se impune, pe bază de sancţiuni, obligativitatea pentru cultivatorii de pământ să execute trei praşile la porumb. Această măsură e cât se poate de bine venită, căci nu este operaţie de cultură, care ca minimul de muncă şi capital să dea rezultate mai pozitive. O praşilă mai mult e echivalentă cu o mai mare şi mai sigură producţie, căci prin această praşilă făcută la timp se stârpesc buruienele, să favorizează pietrificarea şi se suprimă tasarea, care este cauza principală a uscărei pământului. Pentru aceasta trebue însă că aceste trei praşile să fie făcute în momentul oportun, mai înainte ca plantele să fie prea desvoltate, când prin umbra lor înpedecă tasarea şi desvoltarea buruenilor, fără de care a treia praşilă, dacă se dă prea târziu, în timpul căldurilor mari şi pe secetă, poate fi dăunătoare. _ Ori locuitorul nostru plugar, din faptul că samănă porumbul târziu şi mai cu seamă că nu înţelege să prăşească fără a face muşuroi muşuroeşte: răsăriţa, pepenii, fasoleai, bobul, mazărea, bostanii, etc.). Nu ese la prăşit decât atunci când plantele de porumb sunt puternic desvoltate, aşa ca să le poată muşuroi. De unde la 23 iunie mai este încă porumb neprăşit şi prasa a doua n’a început cu femei la locuitori. Aşa că se pune întrebarea: când aceşti plugari vor prăşi a treia oară porumbul şi ce folos le va da această prasă ? Muşuroi la prima, la a doua şi la a treia prasă, aşa că după aceste neraţionale operaţiuni culturale, plantele se vor găsi în vârful unei piramizi, menite să mărească suprafaţa de evaporare şi să împiedice pătrunderea umezelei la rădăcini. In rezumat şi din cauza întârzierei nici unul la 10.000 locuitori din părţile locului, nu vor da a treia praşilă la porumb. Dintâi prăsesc răsărita numai odată, căci au decretat că n’are nevoie de mai multe şi cu toate sancţiunile ce nu se pot aplica pe întreaga ţară, nu vor prăşi a treia oară porumbul, căci ştiu câtă propagandă fac pentru a hotărî pe locuitori să prăşească porumbul de trei ori, fără muşuroi şi ce slabe rezultate am obţinut. Aşa că problema celor trei praşile rămâne deschisă, după cum deschisă rămâne gunoirea pământului, căci cu toată propaganda, agricultorii locali continuă să svârle gunoiul la râpă, sau să-l depuie la platforma comunală de unde nu-l mai ridică. Omul nostru puţin exigent, crede în primă linie în ploaie şi de câte ori nu plouă scoate sfânta, sfânta, care de foarte multe ori ne ascultă durerile. Cu o ploaie se salvează ceva şi acest ceva nu cere mari sforţări şi nu cere o praşilă mai mult. NICU I. JUVARA Aprovizionarea in Turcia In legislaţia excepţională, impusă de condiţiunile războiului, Turcia s’a inspirat din nevoile şi realităţile sale speciale. In domeniul alimentar, a introdus cartele, însă numai în cele patru mari oraşe: Ankara, Adrianopol, Istanlanl şi Smirna. In restul ţării pâinea se vinde liber, fiind albă ca şi înainte. Preţul oficial pentru cartelă revine la 22 lei particularilor pentru pâinea de 300 gr. şi la 12 lei pentru funcţionari. Chiar in oraşele cu regim raţionalizat se poate cumpăra în afară de cartele orice cantităţi, însă la preţul de cost de 60 lei. Din recolta de grâu statuii şi-a rezervat un procent de 20%, restul a fost lăsat producătorilor ca să-l vândă la libera tranzacţie. In privinţa îmbrăcămintei, cu toate că se găsesc stofe de lână pură atât indigene cât şi străine, din cele mai căutate, statul turc s’a îngrijit ca funcţionarii săi să nu sufere de pe urma situaţiei excepţionale. In acest scop fiecare din funcţionarii statului, dela omul de MINISTERUL MUNCII Serv. Arhitecturii Pubficaţiune Nr. 25734 din 23 iunie 1943 In ziua de 10 Iulie a. c. orele 10, va avea loc la Minister Str. Thomas Masaryk Nr. 25 et. I, licitaţie publică pentru darea in execuţie a lucrărilor de reparation la instalaţiile tehnice de la căminul de ucenici din Vaslui. Valoarea lucrării se ridică la suma de lei 1.750.000. Termenul de predare 60 (şase zeci) de zile de la contractare Aceiaş zi orele 11, tot la Minister, licitaţie publică pentru darea în execuţie a lucrărilor de reparaţiuni interioare la căminul de ucenici din Bucureşti „Otţor”. Valoarea lucrării se ridică la suma de lei 4.000.000. Termenul de predare 75 zile, de la contractare. Aceiaşi zi, la orele 10, la Inspectoratul Muncii Brăila, licitaţie publică pentru darea în execuţie a mobilierului lemnos necesar Căminului de Ucenici din Brăila Str. Cuza-Vodă Nr. 51. Valoarea lucrării se ridică la suliă de lei 1.249.850. Termen de predare 60 (şasezeci) zile de la contractare. Aceiaşi zi, la orele 10, la Inspectoratul muncii Craiova, licitaţie publică pentru darea în execuţie a mobilierului lemnos necesar cursului profesional de ucenici din Craiova. Valoarea lucrării se ridică la suma de lei 4.950.000. Termenul de predare 80 (optzeci) zile dela contractare. Licitaţiile se vor ţine in conformitate cu dispoziţiunile I.D.R. Nr. 1069/1938, Legea C. P. şi cu dispoziţiunile legilor în vigoare. Oferte condiţionate nu se admit. Garanţia provizorie de 5% asupra valorii lucrărilor se va depune la Cassa de Depuneri sau la o Administraţie Financiară din ţară, după adjudecare, la facerea contractului garanţia se va majora la 10%. Devizele, planurile şi cartele de sarcini se pot consulta la Serv. Arhitecturii Str. Al. Donici et. III între orele 12—14, în zilele de lucru. La inspectoratele respective pentru provincie, p. Ministru (ss) Dr. Sergiu I. Băcescu Director, Arhitect şef. (ss) T. Ciulii 8709 serviciu până la secretarul general, primeşte pentru el şi pentru membrii familiei câte două costume gratuit, precum şi încălţămintea şi rufăria necesară. Pentru toate categoriile de funcţionari stofa este aceeaşi sub raportul calităţii. Această măsură s’a luat pentru că nu s’au mărit salariile. In multe fabrici s’au creiat cantine şi servicii de asistenţă şi aprovizionare, duipă concepţia cea mai modernă, încât dela director şi până la ultimul lucrător, iau masa comună. MINISTERUL APARARII NAȚIONALE Direcţiunea Superioară Sanitară Direcţia Medicală Publicațiune Nr. 54.122 din 28 Iunie 1943 ^ Se aduce la cunoştința generală ca Direcţiunea Medicală din M. A. N. Direcţia Superioară Sanitară va tine în ziua de 22 Iulie 1943 orele 9 dimineaţa licitaţie publică pentru aprovizionarea cu: medicamente, reactivi şi ambalaje —prevăzute în tabelele anexate la caietul de sarcini respectiv. Licitaţia se va ţine conform Legei Contab. Publice cu modificările ce i s’au adus şi vor fi admişi numaifurnizorii Arieni, m• cari vor prezenta acte cu care să dovedească că prin felul întreprin- I derii ce au, corespund obiectului furniturii. Ofertele vor fi întocmite conf form modelului caietului de sarcini şi vor fi însoţite de o garanţie provizorie de 5%, din valoarea furniturei oferită, depusă în recipisa Cassel de Depuneri, recipisă care se va depune cu plic separat odată cu oferta. Caietul de sarcini, cu toate condiţiunile de detaliu şi tabele de ceia ce este necesar a se aproviziona şi termenul de livrare se pot vedea in orice zi de lucru între orele 12.30-13.30 in Camera de informaţii a M. A. N. din Bucureşti Piaţa Valter Mărăcineanu — unde va avea loc şi licitaţia, — la delegatul Direcţiunei Superioare Sanitare. Supra oferte nu se admit. Ofertele condiţionate vor fi respinse. Adjudecatarii licitaţiei, vor suporta costul publicaţiilor. Directorul Direcţiei Medicale, Medic General Dr. N. Oprescu Şeful Serv. Administrativ, Int. Colonel V. Antonescu 8711 •+♦♦♦»♦♦♦*♦♦4♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦» ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONSTATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞTERE Dos. Nr. 5087/Nat./1909 D-l Anton Rudolf Draişu, domiciliat în Galaţi, str. Sergent Mihăilescu Stan nr. 2, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus german, de profesiune meseriaş, născut în Galaţi la data de 5 Martie 1902, de religiune catolică. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 9 mtrmf nTO • f»utT După amiază spectacolele încep la 3,5,7, 9,15 ! AZI: UN SPECTACOL IREZISTIBIL LA: Jurnal Nou Nr. 7« Reprezentaţiile Încep la orele 3-5-7-* seara AZI PREMIERA LA: mtm Cinema SPLENDID Rulează filmul 'itia: Jurnal Nou Nr. 7» , ,, Reprezentaţiile Încep la 3-5-7-» seara CETĂŢENI! Grăbiţi-vă ultimele zile Comedia la care se râde 2 ore cu lucrăml Părinţi! I, FEMINA Pat şi Patachon In comedia HOHOTE Dl RAS HAMLET şl OFELIA Mon. Patria Film. Repr. la 3,5,7 şi 9 seara Dan Demetrescu - Titl Botez - Gh. Trestian Florica Trestian şi I. Antonescu - Cărăbuş, joacă în fiecare seară la orele 5, 7 şi 9 la Calea Moşilor 290 VERDICTUL cu Harry Baur In programul viitor: FRA DIAVOLO ODEON NotaZERO laPURTARE str. ii iunie 75 cu Vittorio de Sica - Vera Bergman Azi la „REGAIN N ăluca Mărilor“ ULMUL EROISMULUI ŞI SACRIFICIULUI MARINARILOR ITALIENI O premieră în adevăr excepţională, mai ales prin natura subiectului extras în întregime din actualul război aeronaval din Mediterană. Acţiunea se petrece pe una din acele mici insule din sudul Italiei pe care poate chiar o atacă astăzi forţele britanice sau poate au şi ocupat-o deja. Înfrângând în cele din urmă legendara rezistenţă eroică a unei mici garnizoane de o sută de oameni. Filmul a fost realizat şi pus la punct cu colaborarea marinei regale de război italiene, din cadrul căreia de altfel a fost extras şi scenariul. O melancolică şi neaşteptată idilă de dragoste între un sublocotenent de marină şi o fată înRtf*.: HANSEN Spectacol»!« încep la: 3-5-7-9 Casta deschisă dela 10 dim. Spectacolele încep la orele 3, 5, 7, 9.— Telefon 2.12.09 PROGRAMUL CEA MAI RECENTA CREATIE A MAREI VEDETE aiidti VAUI MINUNATUL fi LM /STASERA MENTE Ot KUOVO/ tts.„ GXjQÜI 11REMBRANDT Su«« colosal „ „ — m PRBSRBHUL VIITOR IU la cea mai grandioasă transpunere pe ecran! LUCREZZVA BORGSA cu ISA POLA și CARLO NINCHI »♦♦şş»»4sss ♦♦»»♦■»♦♦♦♦♦♦ ♦ s » » Sala fi Grădina Clara Calamai Erminio Spalla AIDA ISPITELE TINERETII Cai. Rahovei 151 Trupa de revistă Geo Măicănescu-Bibo Mărculescu ’TJIűFuaj ^ f «READER % *7flaSIúnomm „wiunnnm«"1® 99 spăimântată de atacurile nocturne ale Inamicului asupra micului orăşel în care locueşte împreună cu frăţiorul ei, complectează atmosfera filmului cu o notă romantică făcând-o şi mai îndueşătoare. Interpretat de Andrea Cecchi şi Vera Bergmann in rolurile prime şi sprijinindu-şi regia exclusiv pe fapte din zilele noastre „Năluca Mărilor’’ este una din cele mai emoţionante şi mai reuşite înfăptuiri a cinematografiei italiene de război şi Înainte de toate un document aproape autentic al sacrificiului şi eroismului fraţilor şi aliaţilor noştri din antica peninsulă G. B. 1105 CONTINUAREA MARELUI SUCCES Rd. Parasit Gel mai !wrventurl marutor^ PENTRU INIMILE CARITABILE In comuna Glodeni (Gorj) locueşte Gheorghe I. Popescu, infirm de ambele mâini, fără nici un ajutor împreună cu soţia şi doi copii mici. Roagă inimile mi- loase să-i vină în ajutor. — In str. Morilor 82 se sbate în mizerie tânărul Lulu Negrescu. Bolnav de mai multă vreme, rămas de pe urma bolii cu un defect ce-i face impropriu serviciului, deşi absolvent de gimnaziu, el roagă pe cei buni să-l ajute, fie cu alimente, bani sau vreun costum de haine mai uzat. Opera comra a lui Domacrii Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poștal eticheta abonamentului expirat, cu EWALD BALS . A apărut în colecţia de studii şi cercetări a Academiei Române Dacia în autorii clasici, vol. I, autorii latini de d. G. Popa-Lisseanu. In acest volum d-sa publică tot ce s’a găsit mai de seamă în autorii latini, clasici şi postclasici, privitor la teritoriile ţării noastre şi la locuitorii ce s’au perindat în antichitate prin aceste teritorii. E vorba de Dacia lui Boerebista, iar nu numai de Dacia lui Decebal. Este o lucare migăloasă, dar necesară pentru cunoaşterea documentară a începuturilor istoriei noastre naţionale. Ea serveşte, în acelaşi timp, şi ca o completare a celor optsprezece volume din colecţia de Izvoare ale istoriei Românilor. Un volum la fel cu acesta şi cuprinzând arătările autorilor greci şi bizantini, se află supt presă şi va întregi într’o zi lucrarea de faţă. Concluziile ce se desprind din materialul ce d. G. Popa-Lisseanu îl publică, le lasă să le tragă cetitorul, d-sa nu dă decât textele, traducerea acestor texte, mici comentarii şi scurte introduceri pentru orientare. Cartea cuprinde 36 capitole, conţinând arătările a 36 autori latini şi fac dovada, în aceeaşi vreme, a continuităţii şi a perşi® tenţei noastre în regiunile în cari s’a plămădit, s’a format şi desvoltat poporul nostru. Aceste capitole constituesc deci şi dovada drepturilor noastre istorice asupra teritoriilor ce alcătuesc spaţiul vital, etnic şi de securitate al neamului românesc. CÂRŢI NOUI Dacia in autorii clasici CEL MAI MARE SUCCES AL ECRANULUI BUCUREȘTEAN ! Reprezentaţiile încep la orele : 2.30—4.40—3.50—9. Cassa deschisă dela io dim. •Nr