Universul - Capitala, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)

1943-08-01 / nr. 207

V anul al 66-lea la Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UN­I­VERSUL*" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA |TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA || ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-13 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACȚIE: MICILE GRIJI DE TOATA ZIUA" Nu e vina noastră, dacă stăruim mai des şi încă la loc de frunte, asupra unor ches­tiuni în aparenţă mărunte şi cu înfăţişări puţin prestigioa­se, dar care de fapt se rapor­tă la nevoi concrete şi curen­te, interesând, se poate spune, totalitatea populaţiei. Astfel de chestiuni sunt cele în le­gătură cu aprovizionarea şi cu condiţiunile generale ale pie­­ţii. Şi dacă le dăm o atenţie deosebită este pentru că ele formează azi o preocupare constantă a tuturor categorii­lor de cetăţeni, încât presa, care trebue să rămână, în toa­te împrejurările, oglinda fi­delă a nevoilor şi doleanţelor obşteşti, ar lipsi de la o­ înda­torire morală şi profesională dacă le-ar trece cu vederea. In cadrul acestor nevoi mă­runte, dar sâcâitoare şi de toată ziua, se situează şi aceea a încălţămintei. Chiar cei cari apucaseră să-şi asigure unele ■rezerve au început să simtă strimtorarea. Procurarea unei perechi de pantofi, ca şi sim­pla reparare a încălţămintei vechi au devenit azi o adevă­rată problemă, mai ales în faţa preţurilor excesive şi a calităţii cu totul slabe a con­­fecţiunilor. Ultimul cârpaci de profesie ia azi 600 lei pentru o simplă reparare de tocuri la încălţămintea bărbătească, unde nu pune decât o şuviţă de talpă la suprafaţă şi restul umplutură, iar dacă ceri să îţi repare niţel căptuşala de me­­şină de la călcâi, pentru acea­stă uşoară cârpeală îţi mai pretinde 300 lei. Cităm cazuri concrete, specificând că aces­tea sunt preţurile practicate de cismarii-câ­rpaci din Parcul Domeniilor, de ex. Şi se vede treaba, că aface­rile acestora merg strună, de îndată ce numărul atelierelor improvizate prin gherete, gan­­­guri, subsoluri s’au înmulţit ca ciupercile în ultimul timp, fără ca să prididească totuşi cererile de­ lucru ale unei clientele din zi în zi mai nu­meroase în ce priveşte repa­­raţiunile. Fireşte, că prin re­paraţiuni, cetăţeanul cată să prelungească pe cât poate fo­losirea vechei încălţăminte, dar cismarii de cartier sunt atât de asaltaţi de astfel de clientelă, încât primindu-ţi în­călţămintea la reparat trebue să treacă adesea mai bine de o lună până s’o ai gata. Aceasta este numai o lăture a problemei — şi încă una minoră, recunoaştem, — dar pentru că de ea ne izbim zilnic toţi, dar mai ales familiile ne­voiaşe şi cu multe suflete, se simte neapărat nevoia unor măsuri energice de îndrepta­re. Exercitarea unui control sever al condiţiunilor de lucru şi de preţuri la această cate­gorie de cismari ar fi în pri­mul rând necesară, cu condi­ţia de a li se îmbunătăţi şi în­lesni, fireşte, aprovizionarea cu materialul­­necesar. Sus­pendarea livrărilor de talpă şi piele până la 15 Sept. c. des­tinată să ajute la refacerea stocurilor de materiale, va da, desigur, putinţa unei mai bune aprovizionări a fabrici­lor şi atelierelor de încălţă­minte. Totul e să se rezerve însă şi pentru cismăriile de cartier cantităţi mai mari, mai ales de talpă, pentru ne­cesităţile foarte sporite de re­­paraţiuni, sub controlul justei întrebuinţări. îndemnul la a­­f­­ocierea micilor patroni în în­treprinderi colective, pe bază­ de încurajeri speciale, în ce priveşte procurarea materia­lelor, regimul fiscal şi, even­tual, chiria localului, ar putea să conducă la constituirea de ateliere mari şi bine utilate, repartizate pe cartiere, spre a satisface, în condiţiuni cât mai­­ bune, nevoile locale. Risipiţi, neutilaţi şi de unul singur, cum sunt ţinuţi să lu­creze astăzi aceşti meseriaşi, randamentul lor de lucru este foarte slab şi de proastă cali­tate. Când munca organizată, spre a o face cât mai produc­tivă, este deviza zilei de azi şi cheia înlăturării dificultăţi­lor, aplicarea ei şi în acest do­meniu nu trebue neglijată. Noul ministru al Franţei , Bucureşti Vichy, 30 (Radar). —• Cu­, Marchizul Korgariou, fost născutul scriitor francez Paul­­ Morand a fost numit mini­stru al Franţei la Bucureşti. I­stru al Franţei la Sofia. RETRAGEREA DIN CIRCULAŢIE A MONETELOR DE 10 ŞI 20 LI DIN METAL GALBEN Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa publicului că terme­nul pentru retragerea din circu­laţie a monetelor de 10 şi 20 lei din metal galben, expiră la data de 31 Iulie 1943. După această dată monetele de 10 şi 20 lei din metal galben, vor fi primite numai în plata impozitelor datorate statului. Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 34.464/939 PE FRONTUL KUBAN Brandt românesc în acţiune. (S. M. P.) SITUAŢIA DE PE FRONTUL DE EST ŞI DIN SUIA COMENTATĂ LA BERLIN Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 30. — Ştirile sosite de Pe frontul de est anunţă că o­­fensiva sovietică slăbeşte din ce în ce. Şi în spaţiul Orei, bolşe­vicii au atacat numai cu forţe reduse, neobţinând ca şi până acum, nici un succes. Ei au vrut să străpungă frontul german la Orei şi să dea apoi acestui fapt proporţii asemănătoare celor din iarna trecută. Cercurile berli­­neze constată că apărarea ger­mană s’a dovedit neclintită şi că bolşevicii au avut pierderi con­siderabile. Nu se vorbeşte totuş­in capi­tala Reichului despre încetarea ofensivei sovietice. Este mult mai probabil că bolşevicii îşi vor regrupa forţele şi că vor începe apoi din­ nou atacul. Cercurile germane privesc cu cea mai mare linişte această nouă fază a războiului şi declară că ar­mata germană e pregătită pen­tru orice eventualitate. Şi în Sicilia se prevede înce­perea unei noui faze de luptă. Englezii şi-au regrupat forţele şi atacul lor poate începe din nou din moment în moment. A­­mericanii au atacat în sectorul central, dar au fost respinşi. Situaţia din Sicilia e comen­tată aci în mod foarte realist. După toate probabilităţile, alia­ţii au concentrat împotriva ace­stei insule toate forţele de care dispun în Mediterana şi aduc în continuu noui întăriri. X­a Berlin se arată în acelaş timp că trupele germane din Sicilia sunt într’o situaţie grea, în special din cauza conforma­ţiei terenului şi a climei şi că aliaţii vor face tot posibilul să obţină un succes hotărîtor în timpul cel mai scurt. Forţele germane int însă hotărîte să reziste. In general, se poate spune că primul asalt al inamicilor Axei împotriva Europei, atât în răsă­rit cât şi în sud, a fost respins, fără ca aceştia să fi putut obţine un cât de mic succes. ❖ Svonurile în legătură cu răz­boiul cu gaze au început să fie din nou răspândite de propa­ganda inamică. Ele nu sunt luate însă câtuş de puţin în seamă la Berlin, deoarece punc­tul de vedere al Germaniei în această privinţă a fost de mult precizat, în sensul că ea a fost totdeauna împotriva Războiului lui gaze şi nu-l va începe nici­odată. Cercurile germane se exprimă azi foarte puţin asupra temei privind Italia. Ele au spus până acum totul ce era de spus în această privinţă, iar noui eveni­mente care ar fi impus revizui­rea acestui punct de vedere n’au intervenit. Germania urmă­reşte totuş desfăşurarea eveni­mentelor cu cel mai mare inte­res, precizându-se că nu e ne­cesar să se facă oricărui fapt izolat un comentariu special. Se stabileşte în acelaş timp în capitala Reichului că aliaţii con­tinuă să răspândească tot felul de ştiri fanteziste cu privire la Italia, spre a produce o confuzie in această ţară. • ştiri sunt considerate aci ca lip­site de orice bază. CU MOARTEA PE ARIPI Mâinile îi sunt arse şi zac acum înfăşurate în bandaje albe stro­pite din plin, cu rivancl. I se văd pe frunte urmele arsurilor şi o dungă roşie închis cnteşte în ju­rul sprâncenilor. Este căpitanul Mintuţă de la Stukas-urile româ­neşti. A primit în plin un abviz de antiaeriană şi, cu aripa sfâ­şiată şi motorul în flăcări, s-a înapoiat acasă, salvând echipajul şi avionul. Ne cunoaştem din inima tre­cută. Am sburat, împreună, de vreo câteva ori la Stalingrad şi nu voi uita nic­iodată cum îşi purta avionul printre barajele duşmanului, ca pe o pasăre mă­iastră. Când au sosit Stukas-uri pen­tru piloţii români, căpitanul Min­tală a fost printre primii aşi ai escadrilelor româneşti de picaj. E un brav om de treabă, tăcut, pu­ţin depărtat cu gândurile, timid. De sub masca-i de tifoane, chi­pul i se desluşeşte slab, îmi în­tinde mâna şi nu vrea de loc să-mi vorbească despre cele în­tâmplate. — Lasă frate... bine că am scă­pat noi... știam că trebuie să scă­păm. Nu avea nici un rost să ne asvârlim cu parașuta... „Nina“, e o fată cuminte. „NINA“ CU BOTUL DE RECHIN „Nina“ e mașina lui. A primit-o botezată gata de la germani. E o Stukas sau un Stukas, formă gra­maticală foarte greu de definit, deoarece soldaţii când o văd go­nind pe cer, cu aripile puţin ri­dicate şi botul de rechin flămând spun simplu : „uite o stukă...“ iar ofiţerii printr’un ciudat capriciu, raportează în notele lor cu mas­culinul... „un stukas“. In fapt controversa se poate lămuriUşor, dacă în locul prescurtării celebre a lui „Sturzkampfflugzeug“, se utilizează termenul technic de Ju 87. Pe „Nina“ i-au dat-o germanii căpitanului Mintuţă, s’a suit în avion, a sburat, a bombardat pi­când sub toate unghiurile. Cam aşa au făcut toţi piloţii români dela Stukas. Au sburat din prima zi, uimindu-şi instruc­torii germani, care deabia înce­puseră cursul şi au cerut să fie rechemaţi... Gata!.. s’a terminat... ce să-i mai învăţăm pe români căci s’au născut cu manşa în mână ! (Continuare in pag. 2­ a) iSombele firele românești snt transportate pe click pentru a fi Încărcate pe Stukas Sute de care blindate sovietice distruse in regiunea Orei Berlin, 30 (Rador). — Pe fron­turile din regiunea Orei, trupele germane distrug în fiecare zi sute de care blindate sovietice. Brigăzile blindate inamice su­feră pierderi mai ales din pri­cina armelor noastre grele. Ca­rele blindate sovietice grav lo­vite şi rămase imobilizate în faţa liniilor germane, sunt dis­truse apoi de detaşamente spe­ciale. Astfel, un asemenea deta­şament special a distrus în noap­tea de 28 iulie 6 tancuri inamice, care fuseseră oprite în sectorul unei divizii de infanterie, origi­nară din Silezia. Echipagiile au fost luate în captivitate, iar tancurile au fost aruncate în aer prin grenade de mână și în­cărcături cu dinamită. Așa­dar inamicul nu are posibilitatea să remorcheze carele sale avariate pentru ca să se mai poată re­para. Oțelul rămâne centrul marei­­bătălii de vară din Răsărit Berlin, 30 (Rador). — Se dau ur­mătoarele amănunte cu privire la situaţia de pe frontul de răsărit: La capul de pod de pe Cuban, pe frontul de pe Mius, pe Doneţul mijlociu şi în regiunea Bielgorod se notează o destul de puternică intensificare, în raport cu zilele precedente, a operaţiilor în urma contraacţiunii germane. Dar arcul de la Orei rămâne centrul marei bătălii de vară din răsărit. In vreme ce bolşevicii aruncă in bătălie formaţii de tancuri şi de infanterie mereu re­­înoite sau rapid completate spre a obţine succese strategice, trupele germane continuă să se menţină în poziţiile lor, pricinuind sovie­ticilor pierderi dintre cele mai grele, în vreme ce forţele germane sunt folosite cu menajamente extreme. Astfel, bolşevicii au pierdut şi joi 106 tancuri, dintre care 91 numai în regiunea Orel. Pierderile de tancuri sovietice suferite de la 5 iulie depăşesc cu mult acum cifra de 7.000. Deşi este probabil că din acest număr vin anumit procentaj va putea fi făcut utilizabil prin re­paraţii importante, în foarte marea majoritate a cazurilor distrugerea totală este sigură şi aceasta cu atât mai mult cu cât tancurile au fost nimicite în mare parte prin ex­plozia muniţiei sau prin incendie­rea carburantului. ATACURI SOVIETICE RESPINSE IN REGIUNEA ORELULUI In regiunea arcului de la Orel, bolşevicii au îndreptat joi, împo­triva flancului de sud, pe un front larg, numeroase atacuri, efectuate aproape toate exclusiv cu formaţii de infanterie. Toate s-au năruit sub focul bine ochit al armelor apărării germane. Şi joi, ca şi în zilele precedente, forţe blindate sovietice, concen­trate la maximum, au fost arun­cate împotriva unui sector res­trâns de pe flancul de nord al fron­tului de la Orei. Patru brigăzi blindate, cuprin­zând aproximativ 200 de tancuri, au atacat aci fără încetare în nu­meroase valuri succesive în tot cursul zilei, unele din ele purtând infanteriști. Dar, prin lupte înverşunate, care au prilejuit temporar rezultate schimbătoare, trupele de acoperire germane au putut respinge toate atacurile, cu pierderi sângeroase extrem de grele şi cu mari pier­deri de material pentru sovietici. In câteva locuri, grupurile blin­date bolşevice, ce efectuaseră breşe in liniile germane, au fost, distruse de rezervele tactice. Aviaţia, folosind avioane Stuka, de asalt şi de vânătoare anticar, a avut o contribuţie importantă în succesul obţinut în defensivă şi în primul rând prin atacurile sale neobosite împotriva bazelor de plecare şi de concentrare sovietice, unde ea a dezorganizat mult for­maţiile de infanterişti sovietici printr-o serie de bombe de toate calibrele căzute în plin şi prin focul intens al armelor automate. In cursul atacurilor date împo­triva forţelor blindate, unităţi ae­riene au distrus 18 tancuri. Un grup de avioane de asalt germane a atacat în deosebi poziţii de artilerie bolşevice, scoţând din luptă, în afară de alte tunuri, nu mai puţin de 23 de obuziere grele prin lovituri în plin şi nimicind pe servanţi. LA CAPUL DE POD DE PE CUBAN La capul de pod de pe Cuban, ca şi între Marea de Azov şi regiunea Bielgorod, contraatacuri germane date cu vigoare şi hotărîre au în­găduit să se realizeze rectificări importante de linii. In toate aceste acţiuni, trupele germane au făcut numeroşi prizo­nieri şi au capturat cantităţi con­siderabile de material de război. Contraatacurile sovietice au fost pretutindeni respinse. In apropiere de Leningrad, bol­șevicii s’au servit pentru atacurile lor de foi în deosebi de tancuri, care au asaltat în mai multe rân­duri un sector redus din liniile germane cu un sprijin dintre cele mai puternice de artilerie şi de avioane de asalt sovietice. Ei au fost însă respinşi suferind pierderi grele­ TURCIA ŞI EVENIMENTELE DIN ITALIA Preşedintele republicei şi majoritatea membrilor guvernului s-au reunit la Ankara Ankara, 30 (Rador).­­ O ştire a Biroului Internaţional de In­­formaţiuni, retransmisă de co­respondentul agenţiei „D. N. R.“, anunţă : Evenimentele politice din Ita­lia au întrerupt vacanţa de vară obişnuită din capitala Turciei, fără ca totuşi să fi produs aci un element de nelinişte. Cercurile autorizate turce se arată natural interesate într’un mod extrem de viu de desvoltă­­rile viitoare din Italia. Preşedintele republicei şi ma­joritatea membrilor guvernului s’au reunit la Ankara, unde a fost dată publicităţii o impor­tantă mişcare diplomatică, inte­resând deasemeni între altele şi reprezentanţa diplomatică turcă din Roma, al cărei şef, d. Hus­sein Ragih Baydur, s’a hotărît să ia conducerea, ce i-a fost o­­ferită, a ambasadei turce din Kuibişev. Fostul ambasador din acest oraş, d. Acikalin, va suc­ceda, după cum se aştepta, d-lui Berker, în funcţia de secretar general al ministerului afaceri­lor străine. Schimbarea de guvern din I­­talia a produs un anumit efect in Turcia, în sensul că ambasa­dorul Italiei, baronul Guarriglia, a devenit ministru de afaceri străine în cabinetul Badoglio. In Turcia se socoteşte că noul titular al ministerului afacerilor străine este un diplomat foarte experimentat, având relaţiuni deosebit de bune Ibu Vaticanul. Calmul marcat, ce se manife­stă în declaraţiile germane cu privire la schimbarea de guvern din Italia, nu a lipsit de a im­presiona cercurile politice tur­ceşti. Declaraţia d-lui Churchill, că poporul italian va fi lăsat să fiarbă câtăva vreme în propria sa zeamă, a provocat desapro­­barea unor largi cercuri turcești. Unele indicii fac să se pre­­vadă o activitate diplomatică și politică sporită la Ankara, chiar în cursul acestor săptămâni de vară. Alte 11 vase inamice scufundate de bombar­dierele germane Berlin, 30 (Rador). — Bom­bardiere germane cu mare rază de acţiune au scufundat în At­lantic numai In ultimele 36 de ore şase vase de comerţ cu o I I deplasare de peste 50.000 tone. I l •' ... Alte cinci vase de comerţ, cu o deplasare de peste 36.000 tone, au fost serios avariate. N*. 207 Duminică 1 August 1949 , 10 Pagini DATORIA ITALIENILOR IN MOMENTUL DE FATĂ Roma, 30 (Rador). — In toată Italia, situaţia a devenit repede normală. După manifestaţiile entuziaste care au salutat Luni şi Marţi venirea la putere a noului re­gim, viaţa şi-a reluat ritmul normal. Datorită bunului simţ şi echi­librului înăscut, italienii au în­ţeles că datoria tuturor este în clipa actuală munca şi lupta pentru Patrie. Linişte deplină domneşte in toate provinciile. In marile ora­şe, populaţia şi-a reluat ocupa­ţiile şi respectă cu disciplină perfectă dispoziţiunile luate de autorităţi pentru menţinerea or­­dinei publice. Liniştea domneşte la Roma, Torino, Milano, Genova, Bolog­na, Florenţa, ale căror case sunt încă împodobite. Toate fabricile lucrează cu cel mai mare randament, toate ma­gazinele şi pieţele sunt deschise. La Napoli, Foggia-Bari şi alte oraşe din sud, cetăţi înaintate ale frontului, locuitorii au dat o admirabilă dovadă de patrio­tism și disciplină. Militarizarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoanelor şi posturilor de radio Roma, 30 (Rador). — Monito­rul Oficial publică un decret semnat de ministrul de război, împreună cu miniştrii de finan­ţe şi de comunicaţii,,privitor la militarizarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, te­lefoanelor şi posturilor de radio. Acest decret intră în vigoare Vineri, 30 iulie. Dizolvarea fasciilor şi a organizaţiilor fasciste din Franţa Paris, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” transmite : In urma dizolvării partidului fascist, dizolvare hotărită de consiliul de miniştri italian, fas­cia din Paris a fost dizolvată în prezenţa unui reprezentant al guvernului italian, în timp ce organizaţiile sportive şi de asiste­nţă pentru italienii stabiliţi la Paris au trecut sub depen­denţa directă a consulatului Italiei. Dizolvarea fasciilor şi a orga­nizaţiilor fasciste a avut loc în toate celelalte oraşe din Franţa care aveau asemenea organizaţii. Pretutideni procedura s-a des­făşurat în ordine desăvârşită şi în spirit de disciplină, în con­formitate cu gravitatea momen­tului prin care trece Italia. CARITATEA ŞI DEZINTERESAREA de GEORGES DUHAM şr de la Academia Franceză încă din luna Septembrie 1910, Academia de medicină a numit o comisie, pe care a însătreinat-o să studieze modalităţile şi conse­cinţele , raţionări’ alimentare. De obicei,, spiritele, sceptice sunt de părere că orice problemă dată în grija unei comisiuni e o problemă părăsită. Trebue să declar totuşi, că­­lucrurile nu stau aşa în ce priveşte lucrările comisiei despre care am vorbit. De aproape trei ani, ea n’a încetat o clipă de a studia toate chestiunile ridicate de evenimente, de a elabora ra­porturi, de a emite dorinţe şi de a face să se audă în vuetul fur­tunii glasul medicinii, care e în acelaş timp şi glasul bunului simţ. Iau parte la lucrările acestei comisiuni şi într’una din ultimele ei şedinţe, s’a desbătut chestiu­nea raţiei alimentare a bătrâni­lor. Faptele relatate de confraţii mei de la spitale au emoţionat adânc adunarea­ La sfârşit am fost însărcinaţi, prietenul meu profesorul Leon Binet şi cu­ mine, să întocmim raportul care trebuie să fie­ prezentat Academiei. Am început deci să adun faptele şi să meditez asupra acestei teme dureroase. Cam în acelaşi timp, o asocia­ţie care are de scop să îmbună­tăţească soarta paralizaţilor, să-i ajute să-şi câştige existenţa, să muncească, să-şi manifesteze da-­ rurile în ciuda nenorocirii lor, m-a rugat să o ajut, pledându-i cauza în faţa publicului cartitaibil. Acest gând, în mod firesc, s’a a­­lăturat celuilalt şi cum amândouă aveau aceeaşi ţintă, s’au învoit destul de bine împreună. De alt­minteri, epoca în care trăim e de o fecunditate tragică in probleme de acest gen. Aceste probleme sunt aproape toate de ordin moral, ceeace în­seamnă că înainte de a le căuta soluţii oficiale, sociale, adminis­trative, trebue ca fiecare dintre noi să le rezolve în mintea şi în inima sa. ❖ Cea mai mare parte din grupă­rile omeneşti au rezolvat din a­­ceste probleme pe cele care pri­vesc pe oamenii tineri, şi le-au rezolvat în acelaş sens. A salva tineretul, de pildă, e o reacţiune firească şi chiar animală, astfel se gândeşte în mod instinctiv stu­pul de albine în momentul pri­mejdiei. Făptura tânără pare slabă şi dezarmată. A-i rezerva locul cel mai călduros şi mai bine apărat, a-i da hrana cea mai sub­stanţială şi cea mai aleasă, pare un act de caritate; dar e, o repet, din act de egoism pentru specie. Căci un copil, această fiinţă plă­pândă şi, în definitiv, de plâns, e, în realitate, bogată în pers­pective, puternică prin toate po­sibilităţile pe care le are înainte. Din acest punct de vedere, el ne farmecă și ne intimidează în a­­celaș timp. Pentru el ultima lun­(Continuare în pag. 2-a) Cronicile de presă oglindesc vieaţa pe faţa aleasă de scriitor. De obicei, acesta are predi­lecţie pentru aspectele stridente, culorile ţipătoare, liniile ce de­semnează colţuri disimetrice, de­păşind relieful regulat. Este un proces psihologic cunoscut, că atenţia ne este atrasă mai mult fie disarmonii, decât de lucrurile normale. Cronicarul se priveşte mai puţin ca un înregistrator de fapte, şi mai mult ca luptător, ca apostol. Atitudinea preferată este aceea de critic al greşalelor, mult mai rar aceea de b­um­ferat al izbânzilor. Sunt totuşi împrejurări când ignorarea faptelor bune ar con­stitui o nedreptate, chiar o ne­­onestitate. De aceea nu putem să trecem, cu vederea evenimen­tul fericit al nouei legi a pensii­lor. Vroim să-l privim cu senti­mentul de satisfacţie pe care îl procură un act de justiţie şi de interes social, judecat atât din­­ punct de vedere general, cât şi­­ din acela special reprezentat de această rubrică. In mai multe rânduri s'a atras de act atenţia asupra obligaţiei pe care o are Statul de a asigura o viaţă de linişte şi demnitate, în anii de bătrâneţe, acelora ce timp de decenii au întrupat în chip concret fiinţa Statului, pen­sia trebue privită nu ca un act de liberalitate, ci ca o datorie, expresia omagială a unui senti­ment de recunoştinţă. In reali­tate, o serie de măsuri legale şi dispoziţii de amănunt, nedrepte şi inechitabile — privite atât in generalitatea lor, cât şi în dife­renţierea pe categorii —’ trans­formau pe pensionar într’o fiinţă amărîtă şi umilită, târîndu-şi cu greu restul zilelor ce-l mai des­părţeau de plecarea pentru tot­(Continuare in pag. 2-a) ÎNSEMNĂRI culturale STATUL §1 CREATORII DE CULTURĂ NOTE PE MARGINEA NOUEI LEGI A PENSIILOR de CONSTANTIN KIRITESCU I In zorii zilei unităţi speciale de pionieri de asalt st­răbat un curs de apă in bărci pneumatice pentru a ataca liniile inamice. (S. M. P.)

Next