Universul - Capitala, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)
1943-08-01 / nr. 207
V anul al 66-lea la Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA |TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA || ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-13 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACȚIE: MICILE GRIJI DE TOATA ZIUA" Nu e vina noastră, dacă stăruim mai des şi încă la loc de frunte, asupra unor chestiuni în aparenţă mărunte şi cu înfăţişări puţin prestigioase, dar care de fapt se raportă la nevoi concrete şi curente, interesând, se poate spune, totalitatea populaţiei. Astfel de chestiuni sunt cele în legătură cu aprovizionarea şi cu condiţiunile generale ale pieţii. Şi dacă le dăm o atenţie deosebită este pentru că ele formează azi o preocupare constantă a tuturor categoriilor de cetăţeni, încât presa, care trebue să rămână, în toate împrejurările, oglinda fidelă a nevoilor şi doleanţelor obşteşti, ar lipsi de la o îndatorire morală şi profesională dacă le-ar trece cu vederea. In cadrul acestor nevoi mărunte, dar sâcâitoare şi de toată ziua, se situează şi aceea a încălţămintei. Chiar cei cari apucaseră să-şi asigure unele ■rezerve au început să simtă strimtorarea. Procurarea unei perechi de pantofi, ca şi simpla reparare a încălţămintei vechi au devenit azi o adevărată problemă, mai ales în faţa preţurilor excesive şi a calităţii cu totul slabe a confecţiunilor. Ultimul cârpaci de profesie ia azi 600 lei pentru o simplă reparare de tocuri la încălţămintea bărbătească, unde nu pune decât o şuviţă de talpă la suprafaţă şi restul umplutură, iar dacă ceri să îţi repare niţel căptuşala de meşină de la călcâi, pentru această uşoară cârpeală îţi mai pretinde 300 lei. Cităm cazuri concrete, specificând că acestea sunt preţurile practicate de cismarii-cârpaci din Parcul Domeniilor, de ex. Şi se vede treaba, că afacerile acestora merg strună, de îndată ce numărul atelierelor improvizate prin gherete, ganguri, subsoluri s’au înmulţit ca ciupercile în ultimul timp, fără ca să prididească totuşi cererile de lucru ale unei clientele din zi în zi mai numeroase în ce priveşte reparaţiunile. Fireşte, că prin reparaţiuni, cetăţeanul cată să prelungească pe cât poate folosirea vechei încălţăminte, dar cismarii de cartier sunt atât de asaltaţi de astfel de clientelă, încât primindu-ţi încălţămintea la reparat trebue să treacă adesea mai bine de o lună până s’o ai gata. Aceasta este numai o lăture a problemei — şi încă una minoră, recunoaştem, — dar pentru că de ea ne izbim zilnic toţi, dar mai ales familiile nevoiaşe şi cu multe suflete, se simte neapărat nevoia unor măsuri energice de îndreptare. Exercitarea unui control sever al condiţiunilor de lucru şi de preţuri la această categorie de cismari ar fi în primul rând necesară, cu condiţia de a li se îmbunătăţi şi înlesni, fireşte, aprovizionarea cu materialulnecesar. Suspendarea livrărilor de talpă şi piele până la 15 Sept. c. destinată să ajute la refacerea stocurilor de materiale, va da, desigur, putinţa unei mai bune aprovizionări a fabricilor şi atelierelor de încălţăminte. Totul e să se rezerve însă şi pentru cismăriile de cartier cantităţi mai mari, mai ales de talpă, pentru necesităţile foarte sporite de reparaţiuni, sub controlul justei întrebuinţări. îndemnul la afocierea micilor patroni în întreprinderi colective, pe bază de încurajeri speciale, în ce priveşte procurarea materialelor, regimul fiscal şi, eventual, chiria localului, ar putea să conducă la constituirea de ateliere mari şi bine utilate, repartizate pe cartiere, spre a satisface, în condiţiuni cât mai bune, nevoile locale. Risipiţi, neutilaţi şi de unul singur, cum sunt ţinuţi să lucreze astăzi aceşti meseriaşi, randamentul lor de lucru este foarte slab şi de proastă calitate. Când munca organizată, spre a o face cât mai productivă, este deviza zilei de azi şi cheia înlăturării dificultăţilor, aplicarea ei şi în acest domeniu nu trebue neglijată. Noul ministru al Franţei , Bucureşti Vichy, 30 (Radar). —• Cu, Marchizul Korgariou, fost născutul scriitor francez Paul Morand a fost numit ministru al Franţei la Bucureşti. Istru al Franţei la Sofia. RETRAGEREA DIN CIRCULAŢIE A MONETELOR DE 10 ŞI 20 LI DIN METAL GALBEN Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa publicului că termenul pentru retragerea din circulaţie a monetelor de 10 şi 20 lei din metal galben, expiră la data de 31 Iulie 1943. După această dată monetele de 10 şi 20 lei din metal galben, vor fi primite numai în plata impozitelor datorate statului. Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. Nr. 34.464/939 PE FRONTUL KUBAN Brandt românesc în acţiune. (S. M. P.) SITUAŢIA DE PE FRONTUL DE EST ŞI DIN SUIA COMENTATĂ LA BERLIN Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 30. — Ştirile sosite de Pe frontul de est anunţă că ofensiva sovietică slăbeşte din ce în ce. Şi în spaţiul Orei, bolşevicii au atacat numai cu forţe reduse, neobţinând ca şi până acum, nici un succes. Ei au vrut să străpungă frontul german la Orei şi să dea apoi acestui fapt proporţii asemănătoare celor din iarna trecută. Cercurile berlineze constată că apărarea germană s’a dovedit neclintită şi că bolşevicii au avut pierderi considerabile. Nu se vorbeşte totuşin capitala Reichului despre încetarea ofensivei sovietice. Este mult mai probabil că bolşevicii îşi vor regrupa forţele şi că vor începe apoi din nou atacul. Cercurile germane privesc cu cea mai mare linişte această nouă fază a războiului şi declară că armata germană e pregătită pentru orice eventualitate. Şi în Sicilia se prevede începerea unei noui faze de luptă. Englezii şi-au regrupat forţele şi atacul lor poate începe din nou din moment în moment. Americanii au atacat în sectorul central, dar au fost respinşi. Situaţia din Sicilia e comentată aci în mod foarte realist. După toate probabilităţile, aliaţii au concentrat împotriva acestei insule toate forţele de care dispun în Mediterana şi aduc în continuu noui întăriri. Xa Berlin se arată în acelaş timp că trupele germane din Sicilia sunt într’o situaţie grea, în special din cauza conformaţiei terenului şi a climei şi că aliaţii vor face tot posibilul să obţină un succes hotărîtor în timpul cel mai scurt. Forţele germane int însă hotărîte să reziste. In general, se poate spune că primul asalt al inamicilor Axei împotriva Europei, atât în răsărit cât şi în sud, a fost respins, fără ca aceştia să fi putut obţine un cât de mic succes. ❖ Svonurile în legătură cu războiul cu gaze au început să fie din nou răspândite de propaganda inamică. Ele nu sunt luate însă câtuş de puţin în seamă la Berlin, deoarece punctul de vedere al Germaniei în această privinţă a fost de mult precizat, în sensul că ea a fost totdeauna împotriva Războiului lui gaze şi nu-l va începe niciodată. Cercurile germane se exprimă azi foarte puţin asupra temei privind Italia. Ele au spus până acum totul ce era de spus în această privinţă, iar noui evenimente care ar fi impus revizuirea acestui punct de vedere n’au intervenit. Germania urmăreşte totuş desfăşurarea evenimentelor cu cel mai mare interes, precizându-se că nu e necesar să se facă oricărui fapt izolat un comentariu special. Se stabileşte în acelaş timp în capitala Reichului că aliaţii continuă să răspândească tot felul de ştiri fanteziste cu privire la Italia, spre a produce o confuzie in această ţară. • ştiri sunt considerate aci ca lipsite de orice bază. CU MOARTEA PE ARIPI Mâinile îi sunt arse şi zac acum înfăşurate în bandaje albe stropite din plin, cu rivancl. I se văd pe frunte urmele arsurilor şi o dungă roşie închis cnteşte în jurul sprâncenilor. Este căpitanul Mintuţă de la Stukas-urile româneşti. A primit în plin un abviz de antiaeriană şi, cu aripa sfâşiată şi motorul în flăcări, s-a înapoiat acasă, salvând echipajul şi avionul. Ne cunoaştem din inima trecută. Am sburat, împreună, de vreo câteva ori la Stalingrad şi nu voi uita niciodată cum îşi purta avionul printre barajele duşmanului, ca pe o pasăre măiastră. Când au sosit Stukas-uri pentru piloţii români, căpitanul Mintală a fost printre primii aşi ai escadrilelor româneşti de picaj. E un brav om de treabă, tăcut, puţin depărtat cu gândurile, timid. De sub masca-i de tifoane, chipul i se desluşeşte slab, îmi întinde mâna şi nu vrea de loc să-mi vorbească despre cele întâmplate. — Lasă frate... bine că am scăpat noi... știam că trebuie să scăpăm. Nu avea nici un rost să ne asvârlim cu parașuta... „Nina“, e o fată cuminte. „NINA“ CU BOTUL DE RECHIN „Nina“ e mașina lui. A primit-o botezată gata de la germani. E o Stukas sau un Stukas, formă gramaticală foarte greu de definit, deoarece soldaţii când o văd gonind pe cer, cu aripile puţin ridicate şi botul de rechin flămând spun simplu : „uite o stukă...“ iar ofiţerii printr’un ciudat capriciu, raportează în notele lor cu masculinul... „un stukas“. In fapt controversa se poate lămuriUşor, dacă în locul prescurtării celebre a lui „Sturzkampfflugzeug“, se utilizează termenul technic de Ju 87. Pe „Nina“ i-au dat-o germanii căpitanului Mintuţă, s’a suit în avion, a sburat, a bombardat picând sub toate unghiurile. Cam aşa au făcut toţi piloţii români dela Stukas. Au sburat din prima zi, uimindu-şi instructorii germani, care deabia începuseră cursul şi au cerut să fie rechemaţi... Gata!.. s’a terminat... ce să-i mai învăţăm pe români căci s’au născut cu manşa în mână ! (Continuare in pag. 2 a) iSombele firele românești snt transportate pe click pentru a fi Încărcate pe Stukas Sute de care blindate sovietice distruse in regiunea Orei Berlin, 30 (Rador). — Pe fronturile din regiunea Orei, trupele germane distrug în fiecare zi sute de care blindate sovietice. Brigăzile blindate inamice suferă pierderi mai ales din pricina armelor noastre grele. Carele blindate sovietice grav lovite şi rămase imobilizate în faţa liniilor germane, sunt distruse apoi de detaşamente speciale. Astfel, un asemenea detaşament special a distrus în noaptea de 28 iulie 6 tancuri inamice, care fuseseră oprite în sectorul unei divizii de infanterie, originară din Silezia. Echipagiile au fost luate în captivitate, iar tancurile au fost aruncate în aer prin grenade de mână și încărcături cu dinamită. Așadar inamicul nu are posibilitatea să remorcheze carele sale avariate pentru ca să se mai poată repara. Oțelul rămâne centrul mareibătălii de vară din Răsărit Berlin, 30 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia de pe frontul de răsărit: La capul de pod de pe Cuban, pe frontul de pe Mius, pe Doneţul mijlociu şi în regiunea Bielgorod se notează o destul de puternică intensificare, în raport cu zilele precedente, a operaţiilor în urma contraacţiunii germane. Dar arcul de la Orei rămâne centrul marei bătălii de vară din răsărit. In vreme ce bolşevicii aruncă in bătălie formaţii de tancuri şi de infanterie mereu reînoite sau rapid completate spre a obţine succese strategice, trupele germane continuă să se menţină în poziţiile lor, pricinuind sovieticilor pierderi dintre cele mai grele, în vreme ce forţele germane sunt folosite cu menajamente extreme. Astfel, bolşevicii au pierdut şi joi 106 tancuri, dintre care 91 numai în regiunea Orel. Pierderile de tancuri sovietice suferite de la 5 iulie depăşesc cu mult acum cifra de 7.000. Deşi este probabil că din acest număr vin anumit procentaj va putea fi făcut utilizabil prin reparaţii importante, în foarte marea majoritate a cazurilor distrugerea totală este sigură şi aceasta cu atât mai mult cu cât tancurile au fost nimicite în mare parte prin explozia muniţiei sau prin incendierea carburantului. ATACURI SOVIETICE RESPINSE IN REGIUNEA ORELULUI In regiunea arcului de la Orel, bolşevicii au îndreptat joi, împotriva flancului de sud, pe un front larg, numeroase atacuri, efectuate aproape toate exclusiv cu formaţii de infanterie. Toate s-au năruit sub focul bine ochit al armelor apărării germane. Şi joi, ca şi în zilele precedente, forţe blindate sovietice, concentrate la maximum, au fost aruncate împotriva unui sector restrâns de pe flancul de nord al frontului de la Orei. Patru brigăzi blindate, cuprinzând aproximativ 200 de tancuri, au atacat aci fără încetare în numeroase valuri succesive în tot cursul zilei, unele din ele purtând infanteriști. Dar, prin lupte înverşunate, care au prilejuit temporar rezultate schimbătoare, trupele de acoperire germane au putut respinge toate atacurile, cu pierderi sângeroase extrem de grele şi cu mari pierderi de material pentru sovietici. In câteva locuri, grupurile blindate bolşevice, ce efectuaseră breşe in liniile germane, au fost, distruse de rezervele tactice. Aviaţia, folosind avioane Stuka, de asalt şi de vânătoare anticar, a avut o contribuţie importantă în succesul obţinut în defensivă şi în primul rând prin atacurile sale neobosite împotriva bazelor de plecare şi de concentrare sovietice, unde ea a dezorganizat mult formaţiile de infanterişti sovietici printr-o serie de bombe de toate calibrele căzute în plin şi prin focul intens al armelor automate. In cursul atacurilor date împotriva forţelor blindate, unităţi aeriene au distrus 18 tancuri. Un grup de avioane de asalt germane a atacat în deosebi poziţii de artilerie bolşevice, scoţând din luptă, în afară de alte tunuri, nu mai puţin de 23 de obuziere grele prin lovituri în plin şi nimicind pe servanţi. LA CAPUL DE POD DE PE CUBAN La capul de pod de pe Cuban, ca şi între Marea de Azov şi regiunea Bielgorod, contraatacuri germane date cu vigoare şi hotărîre au îngăduit să se realizeze rectificări importante de linii. In toate aceste acţiuni, trupele germane au făcut numeroşi prizonieri şi au capturat cantităţi considerabile de material de război. Contraatacurile sovietice au fost pretutindeni respinse. In apropiere de Leningrad, bolșevicii s’au servit pentru atacurile lor de foi în deosebi de tancuri, care au asaltat în mai multe rânduri un sector redus din liniile germane cu un sprijin dintre cele mai puternice de artilerie şi de avioane de asalt sovietice. Ei au fost însă respinşi suferind pierderi grele TURCIA ŞI EVENIMENTELE DIN ITALIA Preşedintele republicei şi majoritatea membrilor guvernului s-au reunit la Ankara Ankara, 30 (Rador). O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiuni, retransmisă de corespondentul agenţiei „D. N. R.“, anunţă : Evenimentele politice din Italia au întrerupt vacanţa de vară obişnuită din capitala Turciei, fără ca totuşi să fi produs aci un element de nelinişte. Cercurile autorizate turce se arată natural interesate într’un mod extrem de viu de desvoltările viitoare din Italia. Preşedintele republicei şi majoritatea membrilor guvernului s’au reunit la Ankara, unde a fost dată publicităţii o importantă mişcare diplomatică, interesând deasemeni între altele şi reprezentanţa diplomatică turcă din Roma, al cărei şef, d. Hussein Ragih Baydur, s’a hotărît să ia conducerea, ce i-a fost oferită, a ambasadei turce din Kuibişev. Fostul ambasador din acest oraş, d. Acikalin, va succeda, după cum se aştepta, d-lui Berker, în funcţia de secretar general al ministerului afacerilor străine. Schimbarea de guvern din Italia a produs un anumit efect in Turcia, în sensul că ambasadorul Italiei, baronul Guarriglia, a devenit ministru de afaceri străine în cabinetul Badoglio. In Turcia se socoteşte că noul titular al ministerului afacerilor străine este un diplomat foarte experimentat, având relaţiuni deosebit de bune Ibu Vaticanul. Calmul marcat, ce se manifestă în declaraţiile germane cu privire la schimbarea de guvern din Italia, nu a lipsit de a impresiona cercurile politice turceşti. Declaraţia d-lui Churchill, că poporul italian va fi lăsat să fiarbă câtăva vreme în propria sa zeamă, a provocat desaprobarea unor largi cercuri turcești. Unele indicii fac să se prevadă o activitate diplomatică și politică sporită la Ankara, chiar în cursul acestor săptămâni de vară. Alte 11 vase inamice scufundate de bombardierele germane Berlin, 30 (Rador). — Bombardiere germane cu mare rază de acţiune au scufundat în Atlantic numai In ultimele 36 de ore şase vase de comerţ cu o I I deplasare de peste 50.000 tone. I l •' ... Alte cinci vase de comerţ, cu o deplasare de peste 36.000 tone, au fost serios avariate. N*. 207 Duminică 1 August 1949 , 10 Pagini DATORIA ITALIENILOR IN MOMENTUL DE FATĂ Roma, 30 (Rador). — In toată Italia, situaţia a devenit repede normală. După manifestaţiile entuziaste care au salutat Luni şi Marţi venirea la putere a noului regim, viaţa şi-a reluat ritmul normal. Datorită bunului simţ şi echilibrului înăscut, italienii au înţeles că datoria tuturor este în clipa actuală munca şi lupta pentru Patrie. Linişte deplină domneşte in toate provinciile. In marile oraşe, populaţia şi-a reluat ocupaţiile şi respectă cu disciplină perfectă dispoziţiunile luate de autorităţi pentru menţinerea ordinei publice. Liniştea domneşte la Roma, Torino, Milano, Genova, Bologna, Florenţa, ale căror case sunt încă împodobite. Toate fabricile lucrează cu cel mai mare randament, toate magazinele şi pieţele sunt deschise. La Napoli, Foggia-Bari şi alte oraşe din sud, cetăţi înaintate ale frontului, locuitorii au dat o admirabilă dovadă de patriotism și disciplină. Militarizarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoanelor şi posturilor de radio Roma, 30 (Rador). — Monitorul Oficial publică un decret semnat de ministrul de război, împreună cu miniştrii de finanţe şi de comunicaţii,,privitor la militarizarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoanelor şi posturilor de radio. Acest decret intră în vigoare Vineri, 30 iulie. Dizolvarea fasciilor şi a organizaţiilor fasciste din Franţa Paris, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” transmite : In urma dizolvării partidului fascist, dizolvare hotărită de consiliul de miniştri italian, fascia din Paris a fost dizolvată în prezenţa unui reprezentant al guvernului italian, în timp ce organizaţiile sportive şi de asistenţă pentru italienii stabiliţi la Paris au trecut sub dependenţa directă a consulatului Italiei. Dizolvarea fasciilor şi a organizaţiilor fasciste a avut loc în toate celelalte oraşe din Franţa care aveau asemenea organizaţii. Pretutideni procedura s-a desfăşurat în ordine desăvârşită şi în spirit de disciplină, în conformitate cu gravitatea momentului prin care trece Italia. CARITATEA ŞI DEZINTERESAREA de GEORGES DUHAM şr de la Academia Franceză încă din luna Septembrie 1910, Academia de medicină a numit o comisie, pe care a însătreinat-o să studieze modalităţile şi consecinţele , raţionări’ alimentare. De obicei,, spiritele, sceptice sunt de părere că orice problemă dată în grija unei comisiuni e o problemă părăsită. Trebue să declar totuşi, călucrurile nu stau aşa în ce priveşte lucrările comisiei despre care am vorbit. De aproape trei ani, ea n’a încetat o clipă de a studia toate chestiunile ridicate de evenimente, de a elabora raporturi, de a emite dorinţe şi de a face să se audă în vuetul furtunii glasul medicinii, care e în acelaş timp şi glasul bunului simţ. Iau parte la lucrările acestei comisiuni şi într’una din ultimele ei şedinţe, s’a desbătut chestiunea raţiei alimentare a bătrânilor. Faptele relatate de confraţii mei de la spitale au emoţionat adânc adunarea La sfârşit am fost însărcinaţi, prietenul meu profesorul Leon Binet şi cu mine, să întocmim raportul care trebuie să fie prezentat Academiei. Am început deci să adun faptele şi să meditez asupra acestei teme dureroase. Cam în acelaşi timp, o asociaţie care are de scop să îmbunătăţească soarta paralizaţilor, să-i ajute să-şi câştige existenţa, să muncească, să-şi manifesteze da- rurile în ciuda nenorocirii lor, m-a rugat să o ajut, pledându-i cauza în faţa publicului cartitaibil. Acest gând, în mod firesc, s’a alăturat celuilalt şi cum amândouă aveau aceeaşi ţintă, s’au învoit destul de bine împreună. De altminteri, epoca în care trăim e de o fecunditate tragică in probleme de acest gen. Aceste probleme sunt aproape toate de ordin moral, ceeace înseamnă că înainte de a le căuta soluţii oficiale, sociale, administrative, trebue ca fiecare dintre noi să le rezolve în mintea şi în inima sa. ❖ Cea mai mare parte din grupările omeneşti au rezolvat din aceste probleme pe cele care privesc pe oamenii tineri, şi le-au rezolvat în acelaş sens. A salva tineretul, de pildă, e o reacţiune firească şi chiar animală, astfel se gândeşte în mod instinctiv stupul de albine în momentul primejdiei. Făptura tânără pare slabă şi dezarmată. A-i rezerva locul cel mai călduros şi mai bine apărat, a-i da hrana cea mai substanţială şi cea mai aleasă, pare un act de caritate; dar e, o repet, din act de egoism pentru specie. Căci un copil, această fiinţă plăpândă şi, în definitiv, de plâns, e, în realitate, bogată în perspective, puternică prin toate posibilităţile pe care le are înainte. Din acest punct de vedere, el ne farmecă și ne intimidează în acelaș timp. Pentru el ultima lun(Continuare în pag. 2-a) Cronicile de presă oglindesc vieaţa pe faţa aleasă de scriitor. De obicei, acesta are predilecţie pentru aspectele stridente, culorile ţipătoare, liniile ce desemnează colţuri disimetrice, depăşind relieful regulat. Este un proces psihologic cunoscut, că atenţia ne este atrasă mai mult fie disarmonii, decât de lucrurile normale. Cronicarul se priveşte mai puţin ca un înregistrator de fapte, şi mai mult ca luptător, ca apostol. Atitudinea preferată este aceea de critic al greşalelor, mult mai rar aceea de bumferat al izbânzilor. Sunt totuşi împrejurări când ignorarea faptelor bune ar constitui o nedreptate, chiar o neonestitate. De aceea nu putem să trecem, cu vederea evenimentul fericit al nouei legi a pensiilor. Vroim să-l privim cu sentimentul de satisfacţie pe care îl procură un act de justiţie şi de interes social, judecat atât din punct de vedere general, cât şi din acela special reprezentat de această rubrică. In mai multe rânduri s'a atras de act atenţia asupra obligaţiei pe care o are Statul de a asigura o viaţă de linişte şi demnitate, în anii de bătrâneţe, acelora ce timp de decenii au întrupat în chip concret fiinţa Statului, pensia trebue privită nu ca un act de liberalitate, ci ca o datorie, expresia omagială a unui sentiment de recunoştinţă. In realitate, o serie de măsuri legale şi dispoziţii de amănunt, nedrepte şi inechitabile — privite atât in generalitatea lor, cât şi în diferenţierea pe categorii —’ transformau pe pensionar într’o fiinţă amărîtă şi umilită, târîndu-şi cu greu restul zilelor ce-l mai despărţeau de plecarea pentru tot(Continuare in pag. 2-a) ÎNSEMNĂRI culturale STATUL §1 CREATORII DE CULTURĂ NOTE PE MARGINEA NOUEI LEGI A PENSIILOR de CONSTANTIN KIRITESCU I In zorii zilei unităţi speciale de pionieri de asalt străbat un curs de apă in bărci pneumatice pentru a ataca liniile inamice. (S. M. P.)