Universul - Capitala, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)

1943-08-01 / nr. 207

■4».V*. . CERETI PRETUTINDENI VINURILE Dealul Zorilor Propu MM­ii STEFAN ARDELEAN« LACRIMA ZORILOR sticla 3­ 4 lungi Comenzii* se pot adresa: DEPOZITULUI Telefon 2.65.59 — 1.05.74 Reprezentantului general CHIRI­AC Strada Câmpineanu No. 14, scara IH-a Telefon 4­20.95 (1 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia constr. fi domenii militare Publicaţiune Nr. 12.519 Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că in ziua de 9 August 1943 ora 9, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, in Bucureşti la Minis­terul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Val­ter Mărăcineanu, pentru: lucrări de instalaţii sanitare si canalizare la Batalionul Trupei M. A. N. de lei 2.800.000 după deviz. Aceste lucrări vor trebui execu­tate in termen de 60 zile de la data primirei notei de comandă. Licitaţiunea se va ţine în con­formitate cu art. 88-110 din legea asupra contabilităţii publice a Sta­tului, art. 31-53 Reg. de funcţio­nare al oficiului central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale­­ ordine şi administraţie preva­­te în cadtul de sarcini, partea X-a, a Ministerului Apărării Naţio­nale, direcţia domenii militare. Garanţia provizorie 5%, prevă­zută în condiţiile speciale de or­dine şi administraţie din cadtul de sarcini, partea I-a, se va depune la Cassa de Depuneri şi Consem­­naţiuni, iar la licitaţie se va pre­zenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie in nu­merar sau efecte in natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din de­viz, cadtul de sarcini şi planuri, condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de admi­nistraţie etc., se pot vedea de do­ritori în toate zilele şi orele de lu­cru, in Bucureşti, la ministerul A­­părării Naţionale, Camera biroului de informaţiuni. Lucrările se vor efectua pe ris­cul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6-11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister Înainte de licitaţie. Directorul constr. şi domenii militare, General Alex. Stănescu 9202 4 + 4S+4 + 44 ♦»♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦»• PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUI CENTRUL NAŢIONAL DE ROMA­NIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor PubHc**15n^o Nr. 40256 din 28 Iulie 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua­ de 7 luna August anul 1943 om 10, se va ţine tratare prin bună învoială la sediul C.N.R. Ser­viciul licitaţiilor, str. Mântuleasa Nr. 42 pentru vânzarea în bloc a 26.850­­m. c. material lemnos din depozitul dela fabrica de cherestea Mănăstirea Neamţu Secu, judeţul Neamţ cu preţul maximal de 99.000 lei. Of­ertele vor f depuse la C.N.R., Serviciul Licitaţiilor până in ziua licitaţiei. Ofertanţii trebue să fie de ori­gină etnică română şi vor depune garanţia de 10% la valoarea tra­tării, prezentând recipisa de con­semnare a Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va ad­judeca definitiv este obligată ca în termen de 10 zile de la data comu­nicării, să semneze contractul de vinzare, plătind toate taxele „de cum Şi cfielteBÎS'*âe"jAtif­icație în ziare şi Monitorul Oficial dela pri­ma licitaţie şi până la adjudecarea definitivă. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în cadtul de sarcini dela C.N.R., Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiei Judeţene Neamţ. Director General Indescifrabil Director, Indescifrabil 9212 UNIVERSUL 43 ■ 44444444444+-M­+44-444444444444­44444 ♦ » Se caută pentru imediată an­gajare un bun func­ţionar pentru conta­bilitate şi lucrări de birou şi O dactilografă Telefon 4.44.96 PRIMĂRIA COMUNEI TUFĂRI Judeţul Severin, plasa Orşova PUBLICAȚIUNE DE LICITAȚIE Nr. IIIU/IIU Se aduce la cunoştinţă generală, că în localul Primăriei comunale Tufări, judeţul Severin, i­ ziua de 20 August 1043, orele 11, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, pentru rearendarea ca­rierei de argilă, pământ cu baze de sillcaţi ituminoşi sub stare brută — bentonică — din subaciul izlazului comunal „Valea glatini­­cului“ proprietatea comunei Tufări, pe timp de 5 ani, adică de la 1 Septembrie 1043 şi până la 31 Au­gust 1948, cu situaţia actuală. Preţul iniţial de licitaţie, lei 430.000 anual. Concurenţii, pentru a fi admişi la licitaţie, trebue să îndeplinească capacitatea technică şi economică, recereată exploatării. Garanţia provizorie 5% din pre­ţul oferit, care se va întregi de adjudecatar la 10% în numerar sau efecte garantate de Stat. Cadtul de sarcini şi condiţiunile licitaţiei, se pot vedea zilnic, în biroul Primăriei Tufări. Licitaţia se va tine în conformi­tate cu dispoziţiunile art. 88—110 din L. C. P. şi normele în vigoare la licitaţii. Tufări, la 25 Mie 1943 Primar, Cernescu Simion Notar, Psmoja Gheorghe 0208 -4­ A. A A AA, A A A . * » A. A -4 DEPOZITUL CENTRAL DE SUBZISTANŢE M **»*4*tm PO­lICAŢIE .... 1121 din S« Iulie 1943 Se aduce la cunoştinţa celor In­teresaţi că In ziua de 9 August 1943, ora 17.30, va avea loc la acest depozit a doua tratare prin bună învoială pentru aprovizio­narea următoarelor materiale: — 450 (patru sute cincizeci) kgr. ulei de lămâie „Mesina“ ambalaj original cu concentraţia de 100 grame la 100 litri. — 200 (două sute) kgr. acid citric pulverizat sau cristalizat în butoaie originale. Condiţiunile speciale se pot ve­dea zilnic la acest Depozit între orele 12—13.10. Predarea şi recepţia loco la acest Depozit inclusiv taxele le­gale. In şedinţă se va prezenta: Oferta respectivă, Mostre în dublu exemplar. Garanţia de 5% din valoarea furniturii în recipisa Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Directorul Depozitului Central de Subsistenţe, Adm. Locot. Colonel Const. Dinescu 40 De vânzare Butoae pentru murături şi varză de brad, fag şi stejar, întrebuinţate odată. Capa­citatea 200 litri. A se adre­sa în str. Bariere Nr. 36 (fa­brica Luther). Informaţii la telefon 4.26.17 intre orele 3—6. 10 »+♦+ 4 44 44-4 4 4 4+4-4 44- 44-++» Vând Generator trifazic 50 KVA 120/220 Volţi, marca Ganz, 1000 ture, cu excitaţie in capul axului Buzeşti 78 Telefon 5.18.58 102 444 444 444444++++++++ 44-4­­ Implinindu-se un an de la moar­tea mamei, şi cu ocazia punerei pietrei funerare la mormântul pă­rinţilor noştri ISAC şi ROZA DAVIDSON se va oficia la Cimitirul Filantro­pia, Grupa 37, o slujbă religioasă Duminică 1 Aug. ora 11 a. m. Familia Davidson şi Schreiber 112 Cu nemărginită durere Izi Wein, fraule soţ, Rebeca Rosenthal mamă, Rachelle, Carola surori, Jacques, Barry, Doctor Bucur fraţi, Renné, Mimi, Beatrice, Harris, Mişu, cum­nate şi cumnaţi, precum şi fami­liile Înrudite Wein­traub, Ghelber, Taubmann, Ba­der, Schönholt* a­­nunţă Încetarea din viaţă a scum­pei lor Manon Weintraub in vârstă de 38 ani înmormântarea va avea loc Du­minică 1 August am 11 dimineaţa, pornind de la capela cimitirului Fi­lantropia. 110­0-44444 444 44-444-4 444-444-44 4 VÂND ACE DE REMAIAT adaptabile la toate mașinile „BIANCHI“ Str. Gen. Berthelot 19 41 4-4-» 44 »4 »♦ ♦♦♦ 4+4+4+ 4 4 4- 4 4 4 VA «­ C­«* Jt* ^ 0 jl Specialiști maşini cusut şi blănărie găsesc lucru imediat la fabricile D. MOCIORNIŢA Strada Apele Minerale 75 angajare imediată 44­ 4 4 4 4 9 4444 44 4 44444444 4 [iot procol da închiriat local fabrică suprafață folosibilă 1000 ml sau local depozitat mașini 300 m*. Telefon 3.51.51 București . ......................................... 90 Genți de pai modele culori exclusive Lei 2.500 ’ Mode Zid Petrescu Calea Victoriei 30 pasa] ' ' 23 Funcţionar - Arian cinstit- muncitor bun administrator caut post, la ziar sub arian cinstit. 6 S. 44 »4­4 ***** ' »­­­­ ' 28 Nemângfuiata familie anunță cu durere împlinirea unui an dela moartea scumpei noastre Charlotte Focşaneanu Requiemul va avea loc Duminică 1 August, om 11 dim., la Cimitirul Filantropia. 19 Rugăm prietenii şi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la requie­mul de 30 zile al scumpei noastre Maria (Mitza) Iancovici care va avea loc Duminecă 1 Au­gust 1943 orele 1014 la Cimitirul Filantropia. 44 Cu aceeaşi durere Ella şi Theo­dor Zane anunţă că s-au împlinit 30 de zile dela moartea iubitei lor mame Eliza Solomon (născută Roth) Roagă prietenii şi cunoscuţii să ia parte la requiemul ce va avea loc Duminică 1 August 1943 ora 11 dimineaţa la Cimitirul Filantropia. 49 ImpUnindu-se 4 ani de la groaz­nicul accident care ne-a răpit pe draga noastră ROZI COHN Rugăm rudele și prietenii să ia parte la requiemul ce se va oficia Duminică 1 August 1943 ora 10 jum., la Cimitirul din Șoseaua Giurgiului Grupa 437 Rândul 5, mormântul 1. Familia Iancu W. Cohn 2500 CASA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcţiunea tehnică Serviciul construcţiilor şi instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesa­ţilor că în ziua de 19 August 1943, ora 12 a. m., se va ţine in localul Direcţiunii generale CAM Serviciul construcţiilor şi insalaţiilor din Buc. Calea Victoriei Nr. 152, o li­citaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lu­crărilor de procurarea şi montarea instalaţiilor de uscat tutunuri u­­mede necesare depozitelor de fer­mentare C.A.M. Chişinău şi Flo­­reşti. Garanţia de licitaţie se fixează la 5% din valoarea ofertei, în nu­merar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi con­diţiunile speciale ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru între orele 12-14 la Serviciul con­strucţiilor şi instalaţiilor CAM din Calea Victoriei Nr. 152 etaj III. 9217­44 44++44444 4 4 444444 444 4 ADMINISTRATIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICEI DE PULBERI Publicaţiune No. 5982. 28 Iulie 1943. I Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 4 August 1943, se va ţine tratare prin bună învoială pentru darea în antrepriză a fa­cerii unui acoperiş cu ţiglă. Tratarea, se va ţine în localul Fabricei de Pulberi, la ora 10 dim, cu respectarea L. C. P. Re­gulamentului O. C. L. şi Normele Generale publicate în M. Oficial 127/1931. Garanţia provizorie de 5% din valoarea lucrării, se va depune de ofertanţi în recipisa Casei de De­puneri şi Consemnaţiuni. Informaţiuni se pot da la Fabri­ca de Pulberi în zilele de lucru de la ora 9.12. Costul publicaţiilor, se vor su­porta de adjudecatar. DIRECŢIUNEA MARIA FILOTTI 9209 22.40 : Emisiune in limba franceză. 22.20 : Emisiune in limba Italiană : Muzică. 22.50—28: Eroisiuna in limba engleză. TEATRE Comedia : mat. şi seara: vitami­na „M". TEATRUL­ NOSTRU : mait. şi seama : Domino. ALHAMBRA mat. ş­i seam­a : Gliocom­da iubeşte. COLORADO : mat. şi seara : Arlechi­ne da. INTIM : mat. şi seara : Femeie sută’n. sută. MARIA FILOTTI (Sărindar) : mat. şi seama : N’o fi adevărat, dar eu tot cred ! MUNCA ŞI LUMINA : Cazemata vo­luntarilor. Familiile Kellermann şi Margu­­lius cu aceeaşi negrăită durere a­­nunţă scurgerea a 6 luni dela nă­prasnica moarte a mult iubitei lor Mina Kellerman şi roagă rudele şi prietenii cari au iubit-o să verse o lacrimă îm­preună cu ei pe mormântul scump Duminică 1 August 1943 orele 11 când se va oficia şi requiemul la cimitirul din Şoseaua Giurgiului. Sala cea mai răcoroasă TEATRUL MARIA FILOTTI unde 7 se râde în hohote la delicioasa comedie 8S0 1900 II N’OFI ADEVARAT DAR EU TOT CRED eu ION IANCOVESCU si MARIA FILOTTI alături de un strălucit ansamblu In fiecare seară ora 8. Matineuri Sâmbătă si Dum. ora 4 ISI CALENDAR SAMBATA 31 IULIE Ortodox: Muc. Evdochim. Catolic Ignaţiu de Loyola. Protestant: Ernestima ❖ Răs. soarelui 4 41. Ap. soarelui 19.28. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 4 h. 11 m. Apus 19 h. 18 m. RADIO SAMBATA, 31 IULIE 1913 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55­ 8 . ORA DIMINEŢII: Deschi­derea emisiunii : Radio-Jurnal; Con­cert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii: Radio­jurnal (Informativ, agricol şi cul­tural). 13 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14 : Radio-Jurifd­. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emisiune specială In limba rusa. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17 : Concert de fanfare. 18 : LECTURA. 18.15 : Muzică din operete (discuri). RADIO ROMANIA 19 : Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 : Şticb­ile serviciului german.­­ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert la două piane: Th. Sibiceanu şi Jean Lucaci . 19.45: Radio-Jurnal (informativ GV cultural). 20.00 : Jurnalul Juridic de av. Mi­hail ciocâlteu. 20.15: D-na Yvonne Demetriad-Rosetti-voce. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO. Ciclul „Corespondenţa scriitorilor noştri“, d-na El. Rădulescu-Pogonea­­nu : Corespondenţa lui Vasile A­­lexandri. 22 : Radio-Jurnal; Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12 : Deschiderea emisiunii. învăţă­tura zilei . Cântece şi Jocuri din Mol­­dova, Basarabia şi Transnistria (disc.). 12.30 : Duete din opere şi operete (discuri), 13.30 : Radio-Jurnal (I), 14 : Cântece populare şi romanţe ro­mâneşti (discuri), 14.30: închiderea emisiunii de prânz, 19 : Deschiderea emisiunii, 19.15: Muzică variată spaniolă (disc.), 20 : Cronica războiului, 20.15 : Marşuri germane (discuri), 20.25 : Cântă Beniamino Gigli și Heinrich Schlusnus (discuri). 21 : Radio Jurnal (II). 22 : Operete m­oderne (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană : Muzică. 22 : Emisiune in limba germană : Muzică. DIANA : Documentul 7. 3: Jurnal şi trupă de reviste. DICHIU : Atac la Baku Jurnal şi tru­pă de reviste. ELDORADO : Neguţătorul de sclave, jurnal şi o nouă trupă de reviste. EDISON : Prizonierul din Santa Cruz FLORIDA : Amantul misterios şi jurnal. GLORIA: Imtoarce-te tulburea mea. IZBANDA : Aventuriera de la etaj şi jurnal U.F.A.—O.N.C. nr. 73. ILEANA : Pentru un sărut şi jurnal de război nr. 72. LIA : Furtună în Inimi şi jurnal 73. MARCONI : Pat şi Patachon în Hamlet şi O­felia şi compania de reviste. MIORIŢA : Ultimul spectacol şi Jur­nal. MILANO : Fra Diavolo, jurnal şi trupă­ de reviste. NERO : Extravagantul castelan şi jurnal de război. NONI: Contract cu Diavolul *1 jur­nal nr. 67. Habanera şl jurnal de Lucrezi« Borgia Jurnal şi ODEON : război. PARIS : revistă. PICOLO (Bd. Pache top): Luiza şi re­vistă, rex : Femeia îndărătnică şi Jurnal de război. ROMA : Intoerce-te Iubire» me«, compania de balet Alcantara şi Jurnal nr. 73. SPLENDID: Manevrele dragostei, jurnal nr. 72 şi truipa Tanti Gri­goriu. TOMIS : Fedora şi Jurnal sonor. TRIUMF ! Asediul Cetăţii Ossaka şi jurnal Il a—O.N.C. UNIREA : Dragoste le zero grade, jurnal şi revistă. UNIC : saneta Maria şi­ Jurnal nr. 72. VERGU : O noapte furtunoasă, Jur­nal de război nr. 72 şi trupă de­­■ reviste. VOLTA BUZEŞTI: Macarie cowboy, jurnal şi trupă de reviste. Filmul Românesc. I VENUS : Absenţe nemotivate şi jur­nal de război 68. VOLGA : Fanfulla Da Lodi şi jurnal nr. 72. Cinematografe ARO : Cine pierde, câştigă. SCALA : Dreptul la viaţă şi Jurnal de război. FANTASIO : Surprizele divorţului. CAPITOL : In taina nopţii şi jurnal. TRIANON : Singură pe lume­ şi jur­nal nou. SAVOY : Spioama din San Gottardo şi jurnal nou. REGAL: Academia dragostei şi Jurnal FEMINA : Capricii şi jurnal. ARPA : Ultimul match şi jurnal nou. SELECT ! Oraşul de aur BULEVARD PALAS: Domnişoara Bo­naparte şi jurnal nou. VICTORIA : Secretul Doamnei în alb şi jurnal.­ ELYSEE : Femeia Îndărătnică, Jur­nal şi trupa Valeriu Moraru. OMNIA: Atac la Baku, Jurnal şi compania de reviste. NISSA : Iubirea cea mare, Jurnal şi trupă de reviste. CORSO : Bal la castel şl Jurnal U.F.A.—O.N.C. nr. 73. ALCAZAR : Căpitanul Styx, Jurnal 72 şi trupă de reviste. AMERICAN : Romanul unui tânăr sărac şi trupă de reviste. AIDA: Regele sportului, revistă şi jurnal de război nr. 73. BUCUREŞTII NOI: Un vis vienez. Jurnal şi artişti.­­ BARCELONA: Ospăţul nebunilor, jurnal de război şi trupă de reviste. COTROCENI: O femee în noapte şi jurnal de război O.N.C. şi U.F.A. CARMEN : Legea haremului, jurnal şi revistă. CRANGAŞI : Călăul din Veneţia şi jurnal O.N.C.—UIP.A. DACIA: Doi sergenţi şi Jurnal de război nr. 72. Anul al 60-lea Nr. 207 Duminici 1 August 1943 EXPOZIŢII SALA „UNIVERSUL“ . Expoziţia de parenturi Grad (ultima zi). B-DUL MARIA, 6. Expoziţia Muncii In penitenciare, zilnic. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU 23 (Ca­sele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. CĂMINUL ARTEI (Galeriile Creţu­­lescu). Figură şi interior, pictura. BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAN deschisă in fiecare zi de lucru dela 8—7 d. a. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA" sos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a­ iar Joia dela 11—3 d. a. MUZEUL SILVIC (Parcul Cairo­­) deschis publicului: Duminica, orale 16—1» »1 n—îo. Joia orala 17—2». Farmaciile de serviciu OARDA DE NOAPTE QRBRA Vl-a In noptila da 6. 16, 26 *1 *1 ale fl*­­cărei, luni Târutescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 64, I, 6.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21.1, 6.21.03; Dr. Clonga Emil, Calea Vă­căreşti 39, I. 3.45.76 1 Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II. 3.19­96 ; Măr­­gineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, II, 5.02.88 1 Michălcescu Ioan, Str. Va­sile Lascăr 129 (colţ Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, III, 2.98.70; Dr. Brăteanu Clement, Calea Moşi­lor 240, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gh­eorghe, Calea Dudeşti 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu TIU, şos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Far­macia „Adina“ Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V. 5.70.76 ; Drăghiei Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, S.60.13; Fostă Teodorescu Ecate­rina, B-dul Regele Alexandru 16 (co­muna Militari), 8.57.93 ; Luca Vala­­ria, Pucureștii-NoL STATUL §I CREATORII DE CULTURĂ (Urmare din pag. 1)­deauna, aşteptată adesea ca o mântuire. Corpul profesoral a plătit în special tribut dureros concepţiei birocratice care domnea în pă­turile conducătoare faţă de pro­blema pensiilor. Şi cu cât pro­fesorul era mai înălţat pe scara ierarhiei şcolare, cu atât suişul Calvarului său era mai greu. Problema s’a bucurat in cele din urmă, din fericire, de o înţe­legătoare atenţiune din partea factorilor cu competinţă şi răs­pundere. Rezultatul muncii de câţiva ani este această lege bine concepută, închegată şi articula­tă, oare, cu toate micile imperfec­ţiuni — ce lucrare omenească poate fi perfectă din toate punc­tele de vedere? — dă satisfacţie unei mari categorii de cetăţeni —­ seniorii vieţii noastre publice — şi prin aceasta alcătuieşte o ve­rigă puternică In lanţul solidari­tăţii ce trebue să unească pe ce­tăţenii Statului între el şi cu Statul.­­ . . Un punct pe care ţinem să-l punem în evidenţă, este satisfac­ţia dată creatorilor de cultură, cari sunt profesorii din învăţă­mântul superior. Pentru Întâia oară — dacă nu mă înşel — o dreaptă preţuire a rolurilor în Stat, a asigurat acestor factori determinanţi pentru cea mai a­­leasă din activităţile omeneşti — creaţia spirituală — un loc de pri­vilegiu, alături de alte câteva categorii, care până acum, mul­ţumită felului de servicii aduse Statului, se bucurau singure de exclusivitatea unui tratament ÎM favoare. Este drept că această concepţie este tradusă în fapt printr’un detaliu de mică lm* I portanţă materială, dar semnifl*1 caţia Iul morală nu poate fl ne­­dilată. Explicaţia nu poate fl decât aceea că punerea In retragere a membrilor corpului didactic uni­versitar este numai un act for­mal, Intervenind la o dată con­venţională, cerută de necesita­tea s accesiunii generaţiilor. Ea nu pune limită şi activităţii intelec­tuale a profesorilor. Se poate a­­firma, dimpotrivă — cu exemple deja noi şi de aiurea — că pro­fesorii universitari în retragere, uşuraţi de obligaţia cursurilor şi examenelor, depozitari ai unui imens capital ştiinţific şi a unei metode de cercetări perfecţionate prin lungă experienţă, devin cei mai activi producători de opere de cultură. Aşa se explică şi de ce marea majoritate a posturilor neoficiale de îndrumare cultu­rală sunt ţinute de profesori ce nu mai aparţin cadrelor active. Este poate singura categorie de slujitori ai Statului, pentru care trecerea la pensie nu în­semnează oprirea activităţii crea­toare. Sub semnul atenţiunii acor­date corpului profesoral, în spe­cial celui universitar, înregistrăm evenimentul legii noi a pensiilor, lege de dreptate şi armonie so­cială, de omagiu închinat culturii şi reprezentanţilor ei. CONST. KIRIŢESCU - CARITATEA ŞI DEZINTERESAREA (Urmare di­n pag­ ­uriţă de lapte, pentru el cea din urmă bucăţică de pâine, pentru el ultimul petec de lână şi colţul cel mai bun lângă foc. El e vii­torul rege. Sacrificiile pe care le consimţim pentru el nu sunt, în fond, sacrificii, căci ştim bine că singurul sacrificiu ar fi acela de a sacrifica odată cu acest copil, nenumăratele nădejdi pe care le poartă pe umerii lui plăpânzi. Cea mai mare parte din gru­pările omeneşti au urmat deci în această problemă a copiilor ace­iaşi regulă şi anume regula na­turii. Sub o lumină de totul diferită se prezintă, la prima vedere, pro­blema morţilor. A cinsti morţii nu e un obicei animal. Cu pro­blema morţilor, omenirea atinge o treaptă superioară a moralei. Şi totuşi, filosoful ghiceşte că, sub această pietate supremă, se as­cunde o formă, de altminteri foarte respectabilă, a interesului bine cumpănit, . « O societate particulară, care ■ are, de scop, în marea perturbaţie de azi, să ajute tineretul inteli­gent să muncească, să creieze opere, să publice cărţi, a con­sacrat una din bursele sale unui mort din războiul actual. Teza de doctorat, compusă de acest tâ­năr şi terminată în ajunul lup­tei, va fi deci susţinută — ca lucrare postumă — în faţa jude­cătorilor şi va apare în librărie. Un martor care ar vedea prea departe ar striga, desigur: „Lu­craţi pentru viitor. Atunci salu­taţi pe acest mort în trecere, cu recunoştinţă, desigur, cu respect, bine­înţeles... dar lăsaţi-i să se îndepărteze şi întoarceţi-vă din toate puterile spre viitor; rezer­­vaţi-vă binefacerile pentru ope­rele viitorului. Lăsaţi morţii să îngroape pe morţi“. Raţionament grosolan şi chiar absurd! Gru­purile umane demne de situaţia şi de tradiţiile lor onorează mor­ţii pentru a încuraja pe cei vii să persevereze în acţiunea lor gratuită, grea şi primejdioasă. Dând una din bursele sale unul mort, Societatea despre care am vorbit înţelege să aducă tinere­tului şi viitorului un înalt oma­giu. Printr’un asemenea gest se declară în mod tacit: „Aflaţi că opera voastră nu va fi uitată”. Repet, cea mai mare parte din grupările omeneşti au abordat, şi apoi au rezolvat aceste două probleme: aceea a fiinţelor tinere şi aceea a morţilor, în acelaş spi­rit şi au procurat răspunderi a­­naloage.­ ❖ Problema bătrânilor şi aceea a infirmilor par să prezinte as­pecte deosebite şi să pretindă soluţii mai puţin sumare. Oraşul asediat numără guri de prisos, îndată ce creşte primejdia. Chiar dacă­ e înconjurat de afec­ţiunea şi de recunoştinţa acelora cari l-au cunoscut, bătrânul pare incapabil de a mai aduce vreun serviciu oraşului; sfaturile sale clare par discutabile şi derizorii, într’o lume care se reînnoeşte neîncetat. Dacă a fost prudent, econom, păstrător, dacă şi-a constituit re­zerve, atunci poate să trăiască din ele ! Dar să nu se bizuie prea mult pe mila publică. „Dacă e sărac, dacă n’a ştiut să strângă nimic, dacă constituie o povară pentru o societate hărţuită, atunci să moară, să dispară, să nu îm­piedice pe ceilalţi de a salva o­­raşul !“ Astfel gândeşte omul or­dinar, astfel gândeşte barbarul! Măreţia civilizaţiei creştine constă în faptul că în locul aces­tei legi de animale mioape, a pus o lege cu totul deosebită, no­bilă, graţioasă,­­cavalerească. Mo­rala creştină ne învaţă să îngri­jim, să respectăm, să cinstim chiar pe bătrâni. Şi dacă uneori (Telefrance). 4­ M44644444444444444444­4 4 4 4 4 44 4 4 4 »4 44 4 4 4 4 4 4 1 t » I-a) această regulă pare greu de apli­cat,­­filosoful cu spirit creştinesc răspunde că ceea ce trebue să se facă e tocmai o operă grea. Difi­cultatea, iată deci semnul vădit că suntem pe calea cea bună. Ceea ce deosebeşte pe om de ani­mal, e faptul că el e în stare să recunoască obstacolul şi să trea­că peste el. Şi cu cât acest ob­stacol e mai mare, cu atât omul care îl înfruntă se arată demn de calitatea lui de om... După ce a răspuns astfel, filo­soful se cufundă iarăşi în medi­taţii. Atunci îi vine în minte că printre bătrânii nevoiaşi se gă­sesc oameni cari şi-au consacrat cea mai mare parte a vieţii şi energiei lor, unor munci gratui­te, cercetărilor ştiinţifice, studii­lor, carităţii, serviciului public. Poate chiar că s’au consacrat fa­miliei, adică viitorului comuni­tăţii. A părăsi pe aceşti cetăţeni în dureroasa încercare a bătrâ­neţii. Înseamnă, implicit, a în­depărta pe oamenii în puterea vârstei dela orice muncă gratui­tă, dela studii, de la devotament. Dimpotrivă, a ajuta pe bătrânii nevoiaşi, înseamnă a demonstra celor tineri că se pot pune fără teamă în serviciul gândirii, al artei, al meditaţiei, al mizericor­diei, într’un cuvânt, a se consa­cra tuturor acelor opere cari sunt pentru o civilizaţie care se în­grijeşte de destinul ei, opere de înălţare sufletească, de perfec­ţionare, de înfăptuire. ♦ 3 . Filosoful, urmându-şi medita­ţiile, se gândeşte atunci că a în­griji de infirmi e desigur o da­torie de caritate, dar că, în de­finitiv,­ e o regulă foarte abilă şi, adeseori foarte rentabilă, cum spun domnii de la finanţe. Am cunoscut şi am frecventat câţiva mari infirmi. Cea mai mare parte dintre ei, bine­înţeles, a­­tunci când infirmitatea lor lă­sase jocul liber al facultăţilor lor intelectuale şi morale, — ajun­seseră să-şi învingă infirmitatea. Charles Nicolle, închis în el însuşi ca între ziduri, din pricina surdităţii, a devenit un savant genial. O fată grav atinsă de po­liomielită, s’a străduit până ce e ajuns să facă toate cu o singură mână, şi cu o îndemânare absolut uimitoare, înţeleg foarte bine ra­ţionamentul elementar care tin­de, — îndepărtând pe infirmi de la procreare şi chiar de la viaţă — să selecţioneze specia. E un ra­ţionament care are poate un sens când e vorba de galinacee, de cai sau de oi. El n’are nici unul când e vorba de oameni. Dacă omenirea ar fi înlăturat sistematic pe infirmi sau pe bol­navi dela începutul istoriei, ea ar fi suprimat pe Cesar, Dostoiewski și Flaubert, cari erau epileptici, pe Beethoven care era surd, pe Byron, care era şchiop, pe Pas­cal, Schubert şi Mozart, cari a­­veau o sănătate şubredă şi cari au murit , în plină tinereţe, pe Cervantes, care n’avea o mână, pe Milton şi pe Homer cari erau orbi... Mă opresc, căci ar trebui să citez pe atâţia alţii. Legea creştină a carităţii pare deci, în frumuseţea ei, parado­xală, o lege cu adevărat divină, deoarece ea se împotriveşte tu­turor pornirilor bestiei umane. Această lege pare minunat de dezinteresată. Nu înseamnă a-i micşora valoarea, ba chiar dim­potrivă, dacă observăm că ea contribue nu numai la înălţarea speciei, ci şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiei ei de viaţă. Nu există nimic mai interesant, nimic mai interesat decât dezin­teresarea pură. GEORGES DUHAMEL Cu moartea pe aripi (Urmare din pag. 1­a) Căpitanul Ilrintuţă a plecat la inamic la numai câteva zile după ce a primit avionul şi s'a întors mereu, liniştit şi puţin timid, ra­portând sec: — Misiunea s’a executat... Obi­ectivul a fost atins şi distrus. Dacă-l descoseau mai bine mai aflau, scoţându-i vorba cu prea, că la obiectiv era antiaeriană de toate calibrele şi pe drum su­ferise trei atacuri de vânătoare. Dacă nu-l întreba nimeni cu atât mai bine. ATAC IN CUBAN! In ziua întâmplărei celei mari, ruşii atacau cu forte masive un punct­ din Cuban. Infanteria ţi­nea cât putea, dar blindatele ve­neau unele după altele, în valuri. In gropile lor, puşcaşii deabia mai putea să răsbată. Atunci s’a cerut ajutorul bombardierilor de picaj şi Stukas-urile româneşti au pornit-o, în formaţie strânsă, cu căpitanul Mintuţă. Sunt foarte temuţi bombardi­­erii români de picaj, în toate sectoarele unde îşi fac apariţia. Când a­u apărut la început Stu­kas-urile cu cruci azurii şi gal­bene pe aripi, ruşilor nu le-a ve­nit să-şi creadă ochilor. Când mai apoi au început să sară in aer depozitele de muniţii, să se frângă podurile şi să se scrumea­­scă tancurile sub focul lor ucigă­tor, atunci şi-au dat seama că e­­ vorba de o foarte concretă reali­­t­­ate: românii fac acum picaj, pe celebrul Stukas german. La obiectiv, o antiaeriană haină găureşte văzduhul, stropind cerul pur, cu variola calibrelor uşoare. Din când în când trag şi tunurile grele desfăcând crizantemele ne­gre ale morţii pe cer. Barajul urcă până departe sus, înşiraţi asemeni cocorilor, cele două formaţii româneşti atacă. Prima se leagănă uşor pe aripi, apoi se prăvăleşte, întins în jos, urlând, printre clăbucii tirului duşman. Jos obiectivul îşi schimbă deo­dată înfăţişarea. Ciuruită de bombe vâlceaua plină de tancuri, pare un vulcan în eru­pţie. Vâr­­e pe deasupra ei aripile de oţel şi seceră moartea în milioane de schije. Explozii împung perdeaua densă de fum cu flăcări scurte, viu luminate. Antiaeriana trage intr’una, năucă. Peste ea se prăvăleşte cea de a doua formaţie, iar căpitanul e primul vultur ce se repede. In cădere, Stukas-ul urlă înfiorător, bomba se desprinde, iar aparatul se redresează cu un geamăt aproape omenesc. Căderea i-a smuls pilotului toate facultăţile vitale. O clipă inima lui, goală de sânge, pulsează în gol, cu un spasm de moarte prelungit în tot corpul. Sângele a fugit la cap. Ochii se acoperă de vălul negru şi o clipă nu mai ştie nimic din ce se întâmplă, decât dom prin instincte, orbeşte ,în noaptea de dincolo de raţiune. Când aparatul redresează cu motorul sfăşiind aerul scurt, pilo­tul îşi revine. Cerul e alături de dânsul, larg şi gata să-l cuprindă. Soarele îi mângâie aripile. Jos, pământul chinuit de exploziile trotilului se frământă toi spas­muri. — Nu vă aruncaţi încă... aştep­taţi... îl voi redresa... Şi iată că l-a redresat... „Nunau se leagănă din nou cuminte, la câteva sute de metri, deasupra liniilor bolşevice. Cu dinţii strânşi, crispat, desfigurat aproa­pe de supraomenescul efort de voinţă, căpitanul ţine aparatul stabilizat în aer. Palonierul e tras până la refuz în partea contrară aripei avariate. Motorul, lovit şi el, trage greu, oftează, păcăne, dar merge. Căpitanul se întoarce spre echi­pajul său şi le surâde cu dinţii strânşi. •— Vedeţi că merge... Vedeţi că nu ne lasă ? Au ajuns aşa până la aero­drom, cu preţul unor sforţări uriaşe. Aici inevitabilul s’a produs. Su­pus unor încercări cărora nu le mai putea face faţă, motorul a cedat şi căpitanul Mintuţă a ate­rizat cu avionul in flăcări. L-a aşternut cum se cuvine, apoi au sărit cu toţii. Căpitanu­lui i se vărsase benzină aprinsă pe tunică şi mâinile îi ardeau. Când s’au repezit să-l stingă, au trebuit să ai­be de furcă cu el. Nu voia să dea drumul extincto­rului automat. — Lăsați-mă că-l sting eu... Acum e bine. Mâinile i se vin­decă normal. Va rămâne cu ceva cicatrici, dar încolo teafăr. Când îl întreb ce părere are despre cele întâmplate, îmi răspunde foarte vesel: — Bine că nu s’a pierdut avio­nul. L-au stins băeţi săracii Acum mi l-au reparat nemţii. Vroiau să-mi dea o maşină nouă, dar eu am ţinut morţiş: „asta e a mea şi n’o las eu, cu una cu două... pe „Nina“ ! ȘTEFAN MENGONI Reporter de război S. M. P. pentru Aeronautică ‡­+4++4+-4+44 4 44 4 44 4444444 MINISTERUL APARARII NAȚIONALE DIRECTIA CONSTR. SI DOMENII MILITARE ACADEMIA ROMÂNA A PREMIAT LUCRAREA : N­UVELE CU AMINTIRI ŞI ÎNSEMNĂRI DESPRE ACEST SCRIITOR de Pr. G. NEGULESCU-BATISTE si Dr. N. VATAMANU Apărută în EDITURA „UNIVERSUL*' Colecţia „OPERELE SCRIITORILOR ROMANI** In lumina datelor documentare pe care autorii acestui studiu ni-l înfăţişează pe NICULAE FILEMON, se lămureşte viaţa şi figura enigmatică a precursorului romanului românesc. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” Preţul lei 120 De vânzare la toate librăriile din ţară — Se trimete şi ramburs la cerere — de N. FILMON NU LUPTA CU FLĂCĂRILE Dar iată că aripile nu-l mai ţin. Căpitanul Mintuţă încearcă za­­darnic să stabilizeze aparatul. „Nina“ geme, scânceşte şi se apleacă să cadă, iată, a căzut, se prăbuşeşte. Pilotul încearcă să redreseze. Prins în vârtejul de „vinile“, Stukas-ul se abate pe cer. In aripa dreaptă, sfâşiată, are o gaură cât roata de car. Pe acolo a trecut un obuz de a. c. a. Observatorul caută să se smulgă, dar forţa centrifugă îl trage me­reu înăuntrul aparatului. Radio­telegrafistul încearcă şi el să se degajeze, dar se agită inutil, lipit de pereţii strâmţi ai ca­rlingei. In cască, aud glasul disperat al că­pitanului . Publicaţiune Nr. 23.095 Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că în ziua de 11 August 1943 ora 9, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru­ executarea pardoselelor la Reg. 2 Artilerie în valoare de lei 4.701.200 după deviz. Aceste lucrări vor trebui execu­tate în termen de 60 zile dela data primirei notei de comandă. Licitaţiunea se va tine în confor­mitate cu art. 88—110 din legea a­­supra contabilităţii publice a Sta­tului. art. 31—53 Reg. de funcţiona­re al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administrare prevăzu­te in cadtul de sarcini partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5% prevăzu­tă în condiţiunile speciale de ordi­ne şi administraţie din caetul de sarcini, partea I-a se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemna­ţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie in nu­merar sau efecte, In natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din deviz, caetul de sarcini, şi planuri, condi­­ţiunile generale şi speciale tech­­nice şi de ordine şi de administra­ţie etc. se pot vedea de doritori ln toate zilele şi orele de lucru la Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biroului de in­­formaţiuni. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitaţie. Directorul Constr. şi Domenii Militare General, Alex. Stănescu 9225 ♦ »♦♦♦*♦<♦♦♦ »4 ♦♦♦»♦♦♦♦»♦♦♦44M*4444444444444 A apărut ultimul număr (21) din 30 iulie al celei mai bune re­viste de artă şi literatură UNIVERSUL LITERAR cu un bogat şi interesant cuprins Colaborează: CEZAR PETRESCU: Catastifele Satanei; RADU GYR: O poetă uitată ; Alice Călugăru ; COSTIN I. MURGESCU : Cartea unei aventuri realizate ; DUMITRU IMBRESCU : Matei Cara­­giale ; OVID CALEDONIU: Voluptăţile nesfârşite ale scrisului; EMIL RIEGLER-DINU : Baladă pontică; GEORGE IONAŞCU : Simfonie ; N. SCORŢEANU: Anotimpuri ; SERGIU CRISTIAN: Pescarii; ION APOSTOL POPESCU: Te caut, Doamnă. Mai semnează articole, versuri, cronici şi note : Romeo Alexandre­­scu, Lucia Dem. Bălăcescu, Alexandru Drăghici, Ştefan Baciu Horia Oprişan, Constanţa Tudor, V. Jeleru, Ştefan Mihail Lazăr şi Traian Chelariu. Interesante reproduceri de artă împodobesc paginile revistei Ilustraţii de VOINESCU * •.

Next