Universul - Capitala, august 1943 (Anul 60, nr. 207-237)
1943-08-01 / nr. 207
■4».V*. . CERETI PRETUTINDENI VINURILE Dealul Zorilor Propu MMii STEFAN ARDELEAN« LACRIMA ZORILOR sticla 3 4 lungi Comenzii* se pot adresa: DEPOZITULUI Telefon 2.65.59 — 1.05.74 Reprezentantului general CHIRIAC Strada Câmpineanu No. 14, scara IH-a Telefon 420.95 (1 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia constr. fi domenii militare Publicaţiune Nr. 12.519 Se publică spre cunoştinţa amatorilor că in ziua de 9 August 1943 ora 9, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, in Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru: lucrări de instalaţii sanitare si canalizare la Batalionul Trupei M. A. N. de lei 2.800.000 după deviz. Aceste lucrări vor trebui executate in termen de 60 zile de la data primirei notei de comandă. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 88-110 din legea asupra contabilităţii publice a Statului, art. 31-53 Reg. de funcţionare al oficiului central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale ordine şi administraţie prevate în cadtul de sarcini, partea X-a, a Ministerului Apărării Naţionale, direcţia domenii militare. Garanţia provizorie 5%, prevăzută în condiţiile speciale de ordine şi administraţie din cadtul de sarcini, partea I-a, se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie in numerar sau efecte in natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din deviz, cadtul de sarcini şi planuri, condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de administraţie etc., se pot vedea de doritori în toate zilele şi orele de lucru, in Bucureşti, la ministerul Apărării Naţionale, Camera biroului de informaţiuni. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi trebue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6-11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister Înainte de licitaţie. Directorul constr. şi domenii militare, General Alex. Stănescu 9202 4 + 4S+4 + 44 ♦»♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦»• PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUI CENTRUL NAŢIONAL DE ROMANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor PubHc**15n^o Nr. 40256 din 28 Iulie 1943 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 7 luna August anul 1943 om 10, se va ţine tratare prin bună învoială la sediul C.N.R. Serviciul licitaţiilor, str. Mântuleasa Nr. 42 pentru vânzarea în bloc a 26.850m. c. material lemnos din depozitul dela fabrica de cherestea Mănăstirea Neamţu Secu, judeţul Neamţ cu preţul maximal de 99.000 lei. Ofertele vor f depuse la C.N.R., Serviciul Licitaţiilor până in ziua licitaţiei. Ofertanţii trebue să fie de origină etnică română şi vor depune garanţia de 10% la valoarea tratării, prezentând recipisa de consemnare a Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv este obligată ca în termen de 10 zile de la data comunicării, să semneze contractul de vinzare, plătind toate taxele „de cum Şi cfielteBÎS'*âe"jAtificație în ziare şi Monitorul Oficial dela prima licitaţie şi până la adjudecarea definitivă. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în cadtul de sarcini dela C.N.R., Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiei Judeţene Neamţ. Director General Indescifrabil Director, Indescifrabil 9212 UNIVERSUL 43 ■ 44444444444+-M+44-44444444444444444 ♦ » Se caută pentru imediată angajare un bun funcţionar pentru contabilitate şi lucrări de birou şi O dactilografă Telefon 4.44.96 PRIMĂRIA COMUNEI TUFĂRI Judeţul Severin, plasa Orşova PUBLICAȚIUNE DE LICITAȚIE Nr. IIIU/IIU Se aduce la cunoştinţă generală, că în localul Primăriei comunale Tufări, judeţul Severin, i ziua de 20 August 1043, orele 11, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, pentru rearendarea carierei de argilă, pământ cu baze de sillcaţi ituminoşi sub stare brută — bentonică — din subaciul izlazului comunal „Valea glatinicului“ proprietatea comunei Tufări, pe timp de 5 ani, adică de la 1 Septembrie 1043 şi până la 31 August 1948, cu situaţia actuală. Preţul iniţial de licitaţie, lei 430.000 anual. Concurenţii, pentru a fi admişi la licitaţie, trebue să îndeplinească capacitatea technică şi economică, recereată exploatării. Garanţia provizorie 5% din preţul oferit, care se va întregi de adjudecatar la 10% în numerar sau efecte garantate de Stat. Cadtul de sarcini şi condiţiunile licitaţiei, se pot vedea zilnic, în biroul Primăriei Tufări. Licitaţia se va tine în conformitate cu dispoziţiunile art. 88—110 din L. C. P. şi normele în vigoare la licitaţii. Tufări, la 25 Mie 1943 Primar, Cernescu Simion Notar, Psmoja Gheorghe 0208 -4 A. A A AA, A A A . * » A. A -4 DEPOZITUL CENTRAL DE SUBZISTANŢE M **»*4*tm POlICAŢIE .... 1121 din S« Iulie 1943 Se aduce la cunoştinţa celor Interesaţi că In ziua de 9 August 1943, ora 17.30, va avea loc la acest depozit a doua tratare prin bună învoială pentru aprovizionarea următoarelor materiale: — 450 (patru sute cincizeci) kgr. ulei de lămâie „Mesina“ ambalaj original cu concentraţia de 100 grame la 100 litri. — 200 (două sute) kgr. acid citric pulverizat sau cristalizat în butoaie originale. Condiţiunile speciale se pot vedea zilnic la acest Depozit între orele 12—13.10. Predarea şi recepţia loco la acest Depozit inclusiv taxele legale. In şedinţă se va prezenta: Oferta respectivă, Mostre în dublu exemplar. Garanţia de 5% din valoarea furniturii în recipisa Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Directorul Depozitului Central de Subsistenţe, Adm. Locot. Colonel Const. Dinescu 40 De vânzare Butoae pentru murături şi varză de brad, fag şi stejar, întrebuinţate odată. Capacitatea 200 litri. A se adresa în str. Bariere Nr. 36 (fabrica Luther). Informaţii la telefon 4.26.17 intre orele 3—6. 10 »+♦+ 4 44 44-4 4 4 4+4-4 44- 44-++» Vând Generator trifazic 50 KVA 120/220 Volţi, marca Ganz, 1000 ture, cu excitaţie in capul axului Buzeşti 78 Telefon 5.18.58 102 444 444 444444++++++++ 44-4 Implinindu-se un an de la moartea mamei, şi cu ocazia punerei pietrei funerare la mormântul părinţilor noştri ISAC şi ROZA DAVIDSON se va oficia la Cimitirul Filantropia, Grupa 37, o slujbă religioasă Duminică 1 Aug. ora 11 a. m. Familia Davidson şi Schreiber 112 Cu nemărginită durere Izi Wein, fraule soţ, Rebeca Rosenthal mamă, Rachelle, Carola surori, Jacques, Barry, Doctor Bucur fraţi, Renné, Mimi, Beatrice, Harris, Mişu, cumnate şi cumnaţi, precum şi familiile Înrudite Weintraub, Ghelber, Taubmann, Bader, Schönholt* anunţă Încetarea din viaţă a scumpei lor Manon Weintraub in vârstă de 38 ani înmormântarea va avea loc Duminică 1 August am 11 dimineaţa, pornind de la capela cimitirului Filantropia. 1100-44444 444 44-444-4 444-444-44 4 VÂND ACE DE REMAIAT adaptabile la toate mașinile „BIANCHI“ Str. Gen. Berthelot 19 41 4-4-» 44 »4 »♦ ♦♦♦ 4+4+4+ 4 4 4- 4 4 4 VA « C«* Jt* ^ 0 jl Specialiști maşini cusut şi blănărie găsesc lucru imediat la fabricile D. MOCIORNIŢA Strada Apele Minerale 75 angajare imediată 44 4 4 4 4 9 4444 44 4 44444444 4 [iot procol da închiriat local fabrică suprafață folosibilă 1000 ml sau local depozitat mașini 300 m*. Telefon 3.51.51 București . ......................................... 90 Genți de pai modele culori exclusive Lei 2.500 ’ Mode Zid Petrescu Calea Victoriei 30 pasa] ' ' 23 Funcţionar - Arian cinstit- muncitor bun administrator caut post, la ziar sub arian cinstit. 6 S. 44 »44 ***** ' » ' 28 Nemângfuiata familie anunță cu durere împlinirea unui an dela moartea scumpei noastre Charlotte Focşaneanu Requiemul va avea loc Duminică 1 August, om 11 dim., la Cimitirul Filantropia. 19 Rugăm prietenii şi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la requiemul de 30 zile al scumpei noastre Maria (Mitza) Iancovici care va avea loc Duminecă 1 August 1943 orele 1014 la Cimitirul Filantropia. 44 Cu aceeaşi durere Ella şi Theodor Zane anunţă că s-au împlinit 30 de zile dela moartea iubitei lor mame Eliza Solomon (născută Roth) Roagă prietenii şi cunoscuţii să ia parte la requiemul ce va avea loc Duminică 1 August 1943 ora 11 dimineaţa la Cimitirul Filantropia. 49 ImpUnindu-se 4 ani de la groaznicul accident care ne-a răpit pe draga noastră ROZI COHN Rugăm rudele și prietenii să ia parte la requiemul ce se va oficia Duminică 1 August 1943 ora 10 jum., la Cimitirul din Șoseaua Giurgiului Grupa 437 Rândul 5, mormântul 1. Familia Iancu W. Cohn 2500 CASA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Direcţiunea tehnică Serviciul construcţiilor şi instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că în ziua de 19 August 1943, ora 12 a. m., se va ţine in localul Direcţiunii generale CAM Serviciul construcţiilor şi insalaţiilor din Buc. Calea Victoriei Nr. 152, o licitaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de procurarea şi montarea instalaţiilor de uscat tutunuri umede necesare depozitelor de fermentare C.A.M. Chişinău şi Floreşti. Garanţia de licitaţie se fixează la 5% din valoarea ofertei, în numerar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru între orele 12-14 la Serviciul construcţiilor şi instalaţiilor CAM din Calea Victoriei Nr. 152 etaj III. 921744 44++44444 4 4 444444 444 4 ADMINISTRATIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICEI DE PULBERI Publicaţiune No. 5982. 28 Iulie 1943. I Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 4 August 1943, se va ţine tratare prin bună învoială pentru darea în antrepriză a facerii unui acoperiş cu ţiglă. Tratarea, se va ţine în localul Fabricei de Pulberi, la ora 10 dim, cu respectarea L. C. P. Regulamentului O. C. L. şi Normele Generale publicate în M. Oficial 127/1931. Garanţia provizorie de 5% din valoarea lucrării, se va depune de ofertanţi în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Informaţiuni se pot da la Fabrica de Pulberi în zilele de lucru de la ora 9.12. Costul publicaţiilor, se vor suporta de adjudecatar. DIRECŢIUNEA MARIA FILOTTI 9209 22.40 : Emisiune in limba franceză. 22.20 : Emisiune in limba Italiană : Muzică. 22.50—28: Eroisiuna in limba engleză. TEATRE Comedia : mat. şi seara: vitamina „M". TEATRUL NOSTRU : mait. şi seama : Domino. ALHAMBRA mat. şi seama : Gliocomda iubeşte. COLORADO : mat. şi seara : Arlechine da. INTIM : mat. şi seara : Femeie sută’n. sută. MARIA FILOTTI (Sărindar) : mat. şi seama : N’o fi adevărat, dar eu tot cred ! MUNCA ŞI LUMINA : Cazemata voluntarilor. Familiile Kellermann şi Margulius cu aceeaşi negrăită durere anunţă scurgerea a 6 luni dela năprasnica moarte a mult iubitei lor Mina Kellerman şi roagă rudele şi prietenii cari au iubit-o să verse o lacrimă împreună cu ei pe mormântul scump Duminică 1 August 1943 orele 11 când se va oficia şi requiemul la cimitirul din Şoseaua Giurgiului. Sala cea mai răcoroasă TEATRUL MARIA FILOTTI unde 7 se râde în hohote la delicioasa comedie 8S0 1900 II N’OFI ADEVARAT DAR EU TOT CRED eu ION IANCOVESCU si MARIA FILOTTI alături de un strălucit ansamblu In fiecare seară ora 8. Matineuri Sâmbătă si Dum. ora 4 ISI CALENDAR SAMBATA 31 IULIE Ortodox: Muc. Evdochim. Catolic Ignaţiu de Loyola. Protestant: Ernestima ❖ Răs. soarelui 4 41. Ap. soarelui 19.28. FAZELE LUNEI 31. Răsărit 4 h. 11 m. Apus 19 h. 18 m. RADIO SAMBATA, 31 IULIE 1913 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55 8 . ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii : Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii: Radiojurnal (Informativ, agricol şi cultural). 13 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : ştirile serviciului german. 14 : Radio-Jurifd. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emisiune specială In limba rusa. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17 : Concert de fanfare. 18 : LECTURA. 18.15 : Muzică din operete (discuri). RADIO ROMANIA 19 : Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19 : Şticbile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert la două piane: Th. Sibiceanu şi Jean Lucaci . 19.45: Radio-Jurnal (informativ GV cultural). 20.00 : Jurnalul Juridic de av. Mihail ciocâlteu. 20.15: D-na Yvonne Demetriad-Rosetti-voce. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO. Ciclul „Corespondenţa scriitorilor noştri“, d-na El. Rădulescu-Pogoneanu : Corespondenţa lui Vasile Alexandri. 22 : Radio-Jurnal; Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei . Cântece şi Jocuri din Moldova, Basarabia şi Transnistria (disc.). 12.30 : Duete din opere şi operete (discuri), 13.30 : Radio-Jurnal (I), 14 : Cântece populare şi romanţe româneşti (discuri), 14.30: închiderea emisiunii de prânz, 19 : Deschiderea emisiunii, 19.15: Muzică variată spaniolă (disc.), 20 : Cronica războiului, 20.15 : Marşuri germane (discuri), 20.25 : Cântă Beniamino Gigli și Heinrich Schlusnus (discuri). 21 : Radio Jurnal (II). 22 : Operete moderne (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. 21.40 : Jurnal în limba italiană : Muzică. 22 : Emisiune in limba germană : Muzică. DIANA : Documentul 7. 3: Jurnal şi trupă de reviste. DICHIU : Atac la Baku Jurnal şi trupă de reviste. ELDORADO : Neguţătorul de sclave, jurnal şi o nouă trupă de reviste. EDISON : Prizonierul din Santa Cruz FLORIDA : Amantul misterios şi jurnal. GLORIA: Imtoarce-te tulburea mea. IZBANDA : Aventuriera de la etaj şi jurnal U.F.A.—O.N.C. nr. 73. ILEANA : Pentru un sărut şi jurnal de război nr. 72. LIA : Furtună în Inimi şi jurnal 73. MARCONI : Pat şi Patachon în Hamlet şi Ofelia şi compania de reviste. MIORIŢA : Ultimul spectacol şi Jurnal. MILANO : Fra Diavolo, jurnal şi trupă de reviste. NERO : Extravagantul castelan şi jurnal de război. NONI: Contract cu Diavolul *1 jurnal nr. 67. Habanera şl jurnal de Lucrezi« Borgia Jurnal şi ODEON : război. PARIS : revistă. PICOLO (Bd. Pache top): Luiza şi revistă, rex : Femeia îndărătnică şi Jurnal de război. ROMA : Intoerce-te Iubire» me«, compania de balet Alcantara şi Jurnal nr. 73. SPLENDID: Manevrele dragostei, jurnal nr. 72 şi truipa Tanti Grigoriu. TOMIS : Fedora şi Jurnal sonor. TRIUMF ! Asediul Cetăţii Ossaka şi jurnal Il a—O.N.C. UNIREA : Dragoste le zero grade, jurnal şi revistă. UNIC : saneta Maria şi Jurnal nr. 72. VERGU : O noapte furtunoasă, Jurnal de război nr. 72 şi trupă de■ reviste. VOLTA BUZEŞTI: Macarie cowboy, jurnal şi trupă de reviste. Filmul Românesc. I VENUS : Absenţe nemotivate şi jurnal de război 68. VOLGA : Fanfulla Da Lodi şi jurnal nr. 72. Cinematografe ARO : Cine pierde, câştigă. SCALA : Dreptul la viaţă şi Jurnal de război. FANTASIO : Surprizele divorţului. CAPITOL : In taina nopţii şi jurnal. TRIANON : Singură pe lume şi jurnal nou. SAVOY : Spioama din San Gottardo şi jurnal nou. REGAL: Academia dragostei şi Jurnal FEMINA : Capricii şi jurnal. ARPA : Ultimul match şi jurnal nou. SELECT ! Oraşul de aur BULEVARD PALAS: Domnişoara Bonaparte şi jurnal nou. VICTORIA : Secretul Doamnei în alb şi jurnal. ELYSEE : Femeia Îndărătnică, Jurnal şi trupa Valeriu Moraru. OMNIA: Atac la Baku, Jurnal şi compania de reviste. NISSA : Iubirea cea mare, Jurnal şi trupă de reviste. CORSO : Bal la castel şl Jurnal U.F.A.—O.N.C. nr. 73. ALCAZAR : Căpitanul Styx, Jurnal 72 şi trupă de reviste. AMERICAN : Romanul unui tânăr sărac şi trupă de reviste. AIDA: Regele sportului, revistă şi jurnal de război nr. 73. BUCUREŞTII NOI: Un vis vienez. Jurnal şi artişti. BARCELONA: Ospăţul nebunilor, jurnal de război şi trupă de reviste. COTROCENI: O femee în noapte şi jurnal de război O.N.C. şi U.F.A. CARMEN : Legea haremului, jurnal şi revistă. CRANGAŞI : Călăul din Veneţia şi jurnal O.N.C.—UIP.A. DACIA: Doi sergenţi şi Jurnal de război nr. 72. Anul al 60-lea Nr. 207 Duminici 1 August 1943 EXPOZIŢII SALA „UNIVERSUL“ . Expoziţia de parenturi Grad (ultima zi). B-DUL MARIA, 6. Expoziţia Muncii In penitenciare, zilnic. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU 23 (Casele Bisericii Popa Soare) colecţia prof. Nicolae Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. CĂMINUL ARTEI (Galeriile Creţulescu). Figură şi interior, pictura. BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAN deschisă in fiecare zi de lucru dela 8—7 d. a. MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA" sos. Kiselef nr. 1, deschis numai Duminicile şi sărbătorile dela ora 10—4 d. a iar Joia dela 11—3 d. a. MUZEUL SILVIC (Parcul Cairo) deschis publicului: Duminica, orale 16—1» »1 n—îo. Joia orala 17—2». Farmaciile de serviciu OARDA DE NOAPTE QRBRA Vl-a In noptila da 6. 16, 26 *1 *1 ale fl*cărei, luni Târutescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 64, I, 6.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21.1, 6.21.03; Dr. Clonga Emil, Calea Văcăreşti 39, I. 3.45.76 1 Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II. 3.1996 ; Mărgineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, II, 5.02.88 1 Michălcescu Ioan, Str. Vasile Lascăr 129 (colţ Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, III, 2.98.70; Dr. Brăteanu Clement, Calea Moşilor 240, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudeşti 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, n’are telefon; Constantinescu TIU, şos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Farmacia „Adina“ Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V. 5.70.76 ; Drăghiei Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, S.60.13; Fostă Teodorescu Ecaterina, B-dul Regele Alexandru 16 (comuna Militari), 8.57.93 ; Luca Valaria, Pucureștii-NoL STATUL §I CREATORII DE CULTURĂ (Urmare din pag. 1)deauna, aşteptată adesea ca o mântuire. Corpul profesoral a plătit în special tribut dureros concepţiei birocratice care domnea în păturile conducătoare faţă de problema pensiilor. Şi cu cât profesorul era mai înălţat pe scara ierarhiei şcolare, cu atât suişul Calvarului său era mai greu. Problema s’a bucurat in cele din urmă, din fericire, de o înţelegătoare atenţiune din partea factorilor cu competinţă şi răspundere. Rezultatul muncii de câţiva ani este această lege bine concepută, închegată şi articulată, oare, cu toate micile imperfecţiuni — ce lucrare omenească poate fi perfectă din toate punctele de vedere? — dă satisfacţie unei mari categorii de cetăţeni — seniorii vieţii noastre publice — şi prin aceasta alcătuieşte o verigă puternică In lanţul solidarităţii ce trebue să unească pe cetăţenii Statului între el şi cu Statul. . . Un punct pe care ţinem să-l punem în evidenţă, este satisfacţia dată creatorilor de cultură, cari sunt profesorii din învăţământul superior. Pentru Întâia oară — dacă nu mă înşel — o dreaptă preţuire a rolurilor în Stat, a asigurat acestor factori determinanţi pentru cea mai aleasă din activităţile omeneşti — creaţia spirituală — un loc de privilegiu, alături de alte câteva categorii, care până acum, mulţumită felului de servicii aduse Statului, se bucurau singure de exclusivitatea unui tratament ÎM favoare. Este drept că această concepţie este tradusă în fapt printr’un detaliu de mică lm* I portanţă materială, dar semnifl*1 caţia Iul morală nu poate fl nedilată. Explicaţia nu poate fl decât aceea că punerea In retragere a membrilor corpului didactic universitar este numai un act formal, Intervenind la o dată convenţională, cerută de necesitatea s accesiunii generaţiilor. Ea nu pune limită şi activităţii intelectuale a profesorilor. Se poate afirma, dimpotrivă — cu exemple deja noi şi de aiurea — că profesorii universitari în retragere, uşuraţi de obligaţia cursurilor şi examenelor, depozitari ai unui imens capital ştiinţific şi a unei metode de cercetări perfecţionate prin lungă experienţă, devin cei mai activi producători de opere de cultură. Aşa se explică şi de ce marea majoritate a posturilor neoficiale de îndrumare culturală sunt ţinute de profesori ce nu mai aparţin cadrelor active. Este poate singura categorie de slujitori ai Statului, pentru care trecerea la pensie nu însemnează oprirea activităţii creatoare. Sub semnul atenţiunii acordate corpului profesoral, în special celui universitar, înregistrăm evenimentul legii noi a pensiilor, lege de dreptate şi armonie socială, de omagiu închinat culturii şi reprezentanţilor ei. CONST. KIRIŢESCU - CARITATEA ŞI DEZINTERESAREA (Urmare din pag uriţă de lapte, pentru el cea din urmă bucăţică de pâine, pentru el ultimul petec de lână şi colţul cel mai bun lângă foc. El e viitorul rege. Sacrificiile pe care le consimţim pentru el nu sunt, în fond, sacrificii, căci ştim bine că singurul sacrificiu ar fi acela de a sacrifica odată cu acest copil, nenumăratele nădejdi pe care le poartă pe umerii lui plăpânzi. Cea mai mare parte din grupările omeneşti au urmat deci în această problemă a copiilor aceiaşi regulă şi anume regula naturii. Sub o lumină de totul diferită se prezintă, la prima vedere, problema morţilor. A cinsti morţii nu e un obicei animal. Cu problema morţilor, omenirea atinge o treaptă superioară a moralei. Şi totuşi, filosoful ghiceşte că, sub această pietate supremă, se ascunde o formă, de altminteri foarte respectabilă, a interesului bine cumpănit, . « O societate particulară, care ■ are, de scop, în marea perturbaţie de azi, să ajute tineretul inteligent să muncească, să creieze opere, să publice cărţi, a consacrat una din bursele sale unui mort din războiul actual. Teza de doctorat, compusă de acest tânăr şi terminată în ajunul luptei, va fi deci susţinută — ca lucrare postumă — în faţa judecătorilor şi va apare în librărie. Un martor care ar vedea prea departe ar striga, desigur: „Lucraţi pentru viitor. Atunci salutaţi pe acest mort în trecere, cu recunoştinţă, desigur, cu respect, bineînţeles... dar lăsaţi-i să se îndepărteze şi întoarceţi-vă din toate puterile spre viitor; rezervaţi-vă binefacerile pentru operele viitorului. Lăsaţi morţii să îngroape pe morţi“. Raţionament grosolan şi chiar absurd! Grupurile umane demne de situaţia şi de tradiţiile lor onorează morţii pentru a încuraja pe cei vii să persevereze în acţiunea lor gratuită, grea şi primejdioasă. Dând una din bursele sale unul mort, Societatea despre care am vorbit înţelege să aducă tineretului şi viitorului un înalt omagiu. Printr’un asemenea gest se declară în mod tacit: „Aflaţi că opera voastră nu va fi uitată”. Repet, cea mai mare parte din grupările omeneşti au abordat, şi apoi au rezolvat aceste două probleme: aceea a fiinţelor tinere şi aceea a morţilor, în acelaş spirit şi au procurat răspunderi analoage. ❖ Problema bătrânilor şi aceea a infirmilor par să prezinte aspecte deosebite şi să pretindă soluţii mai puţin sumare. Oraşul asediat numără guri de prisos, îndată ce creşte primejdia. Chiar dacă e înconjurat de afecţiunea şi de recunoştinţa acelora cari l-au cunoscut, bătrânul pare incapabil de a mai aduce vreun serviciu oraşului; sfaturile sale clare par discutabile şi derizorii, într’o lume care se reînnoeşte neîncetat. Dacă a fost prudent, econom, păstrător, dacă şi-a constituit rezerve, atunci poate să trăiască din ele ! Dar să nu se bizuie prea mult pe mila publică. „Dacă e sărac, dacă n’a ştiut să strângă nimic, dacă constituie o povară pentru o societate hărţuită, atunci să moară, să dispară, să nu împiedice pe ceilalţi de a salva oraşul !“ Astfel gândeşte omul ordinar, astfel gândeşte barbarul! Măreţia civilizaţiei creştine constă în faptul că în locul acestei legi de animale mioape, a pus o lege cu totul deosebită, nobilă, graţioasă,cavalerească. Morala creştină ne învaţă să îngrijim, să respectăm, să cinstim chiar pe bătrâni. Şi dacă uneori (Telefrance). 4 M446444444444444444444 4 4 4 4 44 4 4 4 »4 44 4 4 4 4 4 4 1 t » I-a) această regulă pare greu de aplicat,filosoful cu spirit creştinesc răspunde că ceea ce trebue să se facă e tocmai o operă grea. Dificultatea, iată deci semnul vădit că suntem pe calea cea bună. Ceea ce deosebeşte pe om de animal, e faptul că el e în stare să recunoască obstacolul şi să treacă peste el. Şi cu cât acest obstacol e mai mare, cu atât omul care îl înfruntă se arată demn de calitatea lui de om... După ce a răspuns astfel, filosoful se cufundă iarăşi în meditaţii. Atunci îi vine în minte că printre bătrânii nevoiaşi se găsesc oameni cari şi-au consacrat cea mai mare parte a vieţii şi energiei lor, unor munci gratuite, cercetărilor ştiinţifice, studiilor, carităţii, serviciului public. Poate chiar că s’au consacrat familiei, adică viitorului comunităţii. A părăsi pe aceşti cetăţeni în dureroasa încercare a bătrâneţii. Înseamnă, implicit, a îndepărta pe oamenii în puterea vârstei dela orice muncă gratuită, dela studii, de la devotament. Dimpotrivă, a ajuta pe bătrânii nevoiaşi, înseamnă a demonstra celor tineri că se pot pune fără teamă în serviciul gândirii, al artei, al meditaţiei, al mizericordiei, într’un cuvânt, a se consacra tuturor acelor opere cari sunt pentru o civilizaţie care se îngrijeşte de destinul ei, opere de înălţare sufletească, de perfecţionare, de înfăptuire. ♦ 3 . Filosoful, urmându-şi meditaţiile, se gândeşte atunci că a îngriji de infirmi e desigur o datorie de caritate, dar că, în definitiv, e o regulă foarte abilă şi, adeseori foarte rentabilă, cum spun domnii de la finanţe. Am cunoscut şi am frecventat câţiva mari infirmi. Cea mai mare parte dintre ei, bineînţeles, atunci când infirmitatea lor lăsase jocul liber al facultăţilor lor intelectuale şi morale, — ajunseseră să-şi învingă infirmitatea. Charles Nicolle, închis în el însuşi ca între ziduri, din pricina surdităţii, a devenit un savant genial. O fată grav atinsă de poliomielită, s’a străduit până ce e ajuns să facă toate cu o singură mână, şi cu o îndemânare absolut uimitoare, înţeleg foarte bine raţionamentul elementar care tinde, — îndepărtând pe infirmi de la procreare şi chiar de la viaţă — să selecţioneze specia. E un raţionament care are poate un sens când e vorba de galinacee, de cai sau de oi. El n’are nici unul când e vorba de oameni. Dacă omenirea ar fi înlăturat sistematic pe infirmi sau pe bolnavi dela începutul istoriei, ea ar fi suprimat pe Cesar, Dostoiewski și Flaubert, cari erau epileptici, pe Beethoven care era surd, pe Byron, care era şchiop, pe Pascal, Schubert şi Mozart, cari aveau o sănătate şubredă şi cari au murit , în plină tinereţe, pe Cervantes, care n’avea o mână, pe Milton şi pe Homer cari erau orbi... Mă opresc, căci ar trebui să citez pe atâţia alţii. Legea creştină a carităţii pare deci, în frumuseţea ei, paradoxală, o lege cu adevărat divină, deoarece ea se împotriveşte tuturor pornirilor bestiei umane. Această lege pare minunat de dezinteresată. Nu înseamnă a-i micşora valoarea, ba chiar dimpotrivă, dacă observăm că ea contribue nu numai la înălţarea speciei, ci şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiei ei de viaţă. Nu există nimic mai interesant, nimic mai interesat decât dezinteresarea pură. GEORGES DUHAMEL Cu moartea pe aripi (Urmare din pag. 1a) Căpitanul Ilrintuţă a plecat la inamic la numai câteva zile după ce a primit avionul şi s'a întors mereu, liniştit şi puţin timid, raportând sec: — Misiunea s’a executat... Obiectivul a fost atins şi distrus. Dacă-l descoseau mai bine mai aflau, scoţându-i vorba cu prea, că la obiectiv era antiaeriană de toate calibrele şi pe drum suferise trei atacuri de vânătoare. Dacă nu-l întreba nimeni cu atât mai bine. ATAC IN CUBAN! In ziua întâmplărei celei mari, ruşii atacau cu forte masive un punct din Cuban. Infanteria ţinea cât putea, dar blindatele veneau unele după altele, în valuri. In gropile lor, puşcaşii deabia mai putea să răsbată. Atunci s’a cerut ajutorul bombardierilor de picaj şi Stukas-urile româneşti au pornit-o, în formaţie strânsă, cu căpitanul Mintuţă. Sunt foarte temuţi bombardierii români de picaj, în toate sectoarele unde îşi fac apariţia. Când au apărut la început Stukas-urile cu cruci azurii şi galbene pe aripi, ruşilor nu le-a venit să-şi creadă ochilor. Când mai apoi au început să sară in aer depozitele de muniţii, să se frângă podurile şi să se scrumească tancurile sub focul lor ucigător, atunci şi-au dat seama că e vorba de o foarte concretă realitate: românii fac acum picaj, pe celebrul Stukas german. La obiectiv, o antiaeriană haină găureşte văzduhul, stropind cerul pur, cu variola calibrelor uşoare. Din când în când trag şi tunurile grele desfăcând crizantemele negre ale morţii pe cer. Barajul urcă până departe sus, înşiraţi asemeni cocorilor, cele două formaţii româneşti atacă. Prima se leagănă uşor pe aripi, apoi se prăvăleşte, întins în jos, urlând, printre clăbucii tirului duşman. Jos obiectivul îşi schimbă deodată înfăţişarea. Ciuruită de bombe vâlceaua plină de tancuri, pare un vulcan în erupţie. Vâre pe deasupra ei aripile de oţel şi seceră moartea în milioane de schije. Explozii împung perdeaua densă de fum cu flăcări scurte, viu luminate. Antiaeriana trage intr’una, năucă. Peste ea se prăvăleşte cea de a doua formaţie, iar căpitanul e primul vultur ce se repede. In cădere, Stukas-ul urlă înfiorător, bomba se desprinde, iar aparatul se redresează cu un geamăt aproape omenesc. Căderea i-a smuls pilotului toate facultăţile vitale. O clipă inima lui, goală de sânge, pulsează în gol, cu un spasm de moarte prelungit în tot corpul. Sângele a fugit la cap. Ochii se acoperă de vălul negru şi o clipă nu mai ştie nimic din ce se întâmplă, decât dom prin instincte, orbeşte ,în noaptea de dincolo de raţiune. Când aparatul redresează cu motorul sfăşiind aerul scurt, pilotul îşi revine. Cerul e alături de dânsul, larg şi gata să-l cuprindă. Soarele îi mângâie aripile. Jos, pământul chinuit de exploziile trotilului se frământă toi spasmuri. — Nu vă aruncaţi încă... aşteptaţi... îl voi redresa... Şi iată că l-a redresat... „Nunau se leagănă din nou cuminte, la câteva sute de metri, deasupra liniilor bolşevice. Cu dinţii strânşi, crispat, desfigurat aproape de supraomenescul efort de voinţă, căpitanul ţine aparatul stabilizat în aer. Palonierul e tras până la refuz în partea contrară aripei avariate. Motorul, lovit şi el, trage greu, oftează, păcăne, dar merge. Căpitanul se întoarce spre echipajul său şi le surâde cu dinţii strânşi. •— Vedeţi că merge... Vedeţi că nu ne lasă ? Au ajuns aşa până la aerodrom, cu preţul unor sforţări uriaşe. Aici inevitabilul s’a produs. Supus unor încercări cărora nu le mai putea face faţă, motorul a cedat şi căpitanul Mintuţă a aterizat cu avionul in flăcări. L-a aşternut cum se cuvine, apoi au sărit cu toţii. Căpitanului i se vărsase benzină aprinsă pe tunică şi mâinile îi ardeau. Când s’au repezit să-l stingă, au trebuit să aibe de furcă cu el. Nu voia să dea drumul extinctorului automat. — Lăsați-mă că-l sting eu... Acum e bine. Mâinile i se vindecă normal. Va rămâne cu ceva cicatrici, dar încolo teafăr. Când îl întreb ce părere are despre cele întâmplate, îmi răspunde foarte vesel: — Bine că nu s’a pierdut avionul. L-au stins băeţi săracii Acum mi l-au reparat nemţii. Vroiau să-mi dea o maşină nouă, dar eu am ţinut morţiş: „asta e a mea şi n’o las eu, cu una cu două... pe „Nina“ ! ȘTEFAN MENGONI Reporter de război S. M. P. pentru Aeronautică ‡+4++4+-4+44 4 44 4 44 4444444 MINISTERUL APARARII NAȚIONALE DIRECTIA CONSTR. SI DOMENII MILITARE ACADEMIA ROMÂNA A PREMIAT LUCRAREA : NUVELE CU AMINTIRI ŞI ÎNSEMNĂRI DESPRE ACEST SCRIITOR de Pr. G. NEGULESCU-BATISTE si Dr. N. VATAMANU Apărută în EDITURA „UNIVERSUL*' Colecţia „OPERELE SCRIITORILOR ROMANI** In lumina datelor documentare pe care autorii acestui studiu ni-l înfăţişează pe NICULAE FILEMON, se lămureşte viaţa şi figura enigmatică a precursorului romanului românesc. Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” Preţul lei 120 De vânzare la toate librăriile din ţară — Se trimete şi ramburs la cerere — de N. FILMON NU LUPTA CU FLĂCĂRILE Dar iată că aripile nu-l mai ţin. Căpitanul Mintuţă încearcă zadarnic să stabilizeze aparatul. „Nina“ geme, scânceşte şi se apleacă să cadă, iată, a căzut, se prăbuşeşte. Pilotul încearcă să redreseze. Prins în vârtejul de „vinile“, Stukas-ul se abate pe cer. In aripa dreaptă, sfâşiată, are o gaură cât roata de car. Pe acolo a trecut un obuz de a. c. a. Observatorul caută să se smulgă, dar forţa centrifugă îl trage mereu înăuntrul aparatului. Radiotelegrafistul încearcă şi el să se degajeze, dar se agită inutil, lipit de pereţii strâmţi ai carlingei. In cască, aud glasul disperat al căpitanului . Publicaţiune Nr. 23.095 Se publică spre cunoştinţa amatorilor că în ziua de 11 August 1943 ora 9, se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru executarea pardoselelor la Reg. 2 Artilerie în valoare de lei 4.701.200 după deviz. Aceste lucrări vor trebui executate în termen de 60 zile dela data primirei notei de comandă. Licitaţiunea se va tine în conformitate cu art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice a Statului. art. 31—53 Reg. de funcţionare al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administrare prevăzute in cadtul de sarcini partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5% prevăzută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din caetul de sarcini, partea I-a se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie in numerar sau efecte, In natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din deviz, caetul de sarcini, şi planuri, condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de administraţie etc. se pot vedea de doritori ln toate zilele şi orele de lucru la Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biroului de informaţiuni. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi trebue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitaţie. Directorul Constr. şi Domenii Militare General, Alex. Stănescu 9225 ♦ »♦♦♦*♦<♦♦♦ »4 ♦♦♦»♦♦♦♦»♦♦♦44M*4444444444444 A apărut ultimul număr (21) din 30 iulie al celei mai bune reviste de artă şi literatură UNIVERSUL LITERAR cu un bogat şi interesant cuprins Colaborează: CEZAR PETRESCU: Catastifele Satanei; RADU GYR: O poetă uitată ; Alice Călugăru ; COSTIN I. MURGESCU : Cartea unei aventuri realizate ; DUMITRU IMBRESCU : Matei Caragiale ; OVID CALEDONIU: Voluptăţile nesfârşite ale scrisului; EMIL RIEGLER-DINU : Baladă pontică; GEORGE IONAŞCU : Simfonie ; N. SCORŢEANU: Anotimpuri ; SERGIU CRISTIAN: Pescarii; ION APOSTOL POPESCU: Te caut, Doamnă. Mai semnează articole, versuri, cronici şi note : Romeo Alexandrescu, Lucia Dem. Bălăcescu, Alexandru Drăghici, Ştefan Baciu Horia Oprişan, Constanţa Tudor, V. Jeleru, Ştefan Mihail Lazăr şi Traian Chelariu. Interesante reproduceri de artă împodobesc paginile revistei Ilustraţii de VOINESCU * •.