Universul - Capitala, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)
1943-09-01 / nr. 238
Anul al 66-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-Ifl P. T. T. Nr. 24.464/93» l Nr. 238 Miercuri 1 Septembrie 1943 8 Pagini DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 MEDICI IGIENICI DE PLASĂ In noua organizare sanitară a Statului s’a prevăzut, în afară de, circumscripţiile medicale locale, şi înfiinţarea de plăşi sanitare, conduse de medici igienişti. Experienţa ce s’a făcut până acum, în, cele cinci plăşi sanitare existente, îndreptăţeşte ministerul sănătăţii ca pe data de 1 octombrie c. să mai înfiinţeze încă 14 plăşi sanitare în diferite centre mai importante din ţară, pe care să le încredinţeze prin examen celor mai destoinici medici igienişti din corpul medical de circumscripţii. Rolul acestor medici este de a da o îndrumare nouă acţiunii de medicină preventivă şi ocrotire în mediul rural, unde, se simte nevoia unei îngrijiri mai atente în ce priveşte starea sanitară a populaţiei. Pentru a determina elementele cele mai bine pregătite să ocupe aceste posturi de răspundere şi pentru a le stimula activitatea lor sanitară, statul le va da pe lângă salariu o primă de reşedinţă de zece mii lei lunar, locuinţă, încălzit şi luminat gratuit, precum şi o primă lunară pentru merite excepţionale, reprezentând 50 la sută din salariul brut. Statul ţine prin urmare să asigure medicilor igienişti de plasă o situaţie materială mulţumitoare, uşurându-le traiul şi dându-le astfel posibilitatea să-şi desfăşoare activitatea în condiţiuni care să-i facă să depună toată energia şi priceperea, tot interesul şi toată râvna pentru ridicarea stării sanitare a păturii rurale. E un domeniu al vieţii noastre sociale în care trebue să se lucreze stăruitor şi cu metodă. Dacă în trecut s’a făcut prea puţin sub acest raport, de aci înainte acţiunea sanitară trebue să pătrundă cât mai adânc la sate, înlăturând, acolo unde mai există, obiceiurile şi leacurile băbeşti şi ducând în locul lor binefacerile şi progresul ştiinţei medicale. Medicina preventivă şi de ocrotire care se întemeiază pe igiena individuală şi colectivă îşi va putea da roadele în viaţa satelor cu condiţiunea ca medicii igienişti şi de circumscripţii să câştige încrederea sătenilor, printr’o metodă, am putea spune pedagogică, considerând că lor li se încredinţează nu o simplă funcţie la Stat, ci o misiune, în strânsă legătură cu sănătatea şi întărirea vitalităţii neamului nostru. . S’a putut observa că în circumscripţiile rurale, unde se găsesc medici pricepuţi, pătrunşi de conştiinţa datoriei şi cari depun toată pasiunea în împlinirea misiunea lor, boalele sociale sunt în descreştere, mortalitatea infantilă face cât mai puţine victime şi starea sanitară a satului se prezintă în condiţiuni mulţumitoare. Pentru aceasta se cere însă ca medicul la sate să nu fie numai om de ştiinţă, ci şi apostol, convins că prin activitatea lui de fiecare zi, în slujba sănătăţii publice, îşi serveşte naţia. IN AL CINCILEA AN DE RĂZBOI Mâine, 1 Septembrie, lumea intră in al cincilea an de război. Au trecut patru ani de când diplomaţia şi politica au cedat locul tunului; patru ani de când raţiunea omenească n’a mai găsit alt mijloc pentru înţelegerea între naţiuni pe baze de dreptate şi de respect al intereselor reciproce, forţa a intervenit pentru a deschide drumul unor nouă aşezări; patru ani de când focul, limitat la început, s-a întins, a cuprins spaţii din ce în ce mai mari, sfârşind prin a cuprinde aproape tot pământul. In timpul acestor patru ani de pe uscat, din cer, de pe apă şi de sub apă forţele distrugătoare au îngrămădit ruinele, au impus puterea forţei, au spulberat valorile istorice, au dispreţuit mărturiile civilizaţiei şi toate acestea în numele unui drept netăgăduit şi esenţial, în numele dreptului la viaţă şi la libertate pe care-l au popoarele. Paradox tragic : prin moarte şi ruină la viaţă! Tristă soartă pentru biata omenire pe acest pământ suficient şi fecund pentru toată lumea. Să intrăm cel puţin în acest al cincilea an de război cu sufletul înviorat de speranţa că el trebue să aducă acea viaţă nouă de dreptate şi de pace în care sforţările şi munca creatoare a tuturor popoarelor să găsească drumul înţelegerii şi al colaborării. Poporul român care n’a luat arma în mână şi n’a pornit la luptă de cât pentru apărarea existenţei şi libertăţii lui şi după ce a fost lovit şi cotropit de duşmani cari-l pândeau de ani de zile, poporul român în istoria căruia nu se va găsi nicio acţiune de împilare sau de cotropire a altora, şi-a vărsat sângele pentru triumful dreptăţii, pentru drepturile lui sfinte. El crede cu dârzenie în această dreptate fără de care nu e posibilă o convieţuire pacinică a naţiunilor şi, cutremurat în conştiinţa lui în faţa dezastrelor morale şi materiale pe care războiul le-a îngrămădit şi continuă a le îngrămădi, el îşi afirmă acum. la începutul acestui al cincilea an de război, speranţa că cel puţin toate aceste apocaliptice zguduiri vor aduce în curând restabilirea păcii cu satisfacerea dreptăţii şi cu respectarea libertăţii naţiunilor unite în fiinţa lor etnică, liberă şi independentă în cuprinsul graniţelor lor Remaniere ministerială in Suedia Stockholm 30. (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani" transmite: Remanierea ministerială a avut loc Luni, cu prilejul consiliului de miniştri D. Westman, ministrul de justiţie care a demisionat, a fost înlocuit de d. dr. Bergquis, conservator. In plus, d. Rubbestad, deputat, a fost numit ministru fără portofoliu, ridicându-se astfel la 16 numărul membrilor cabinetului. FUNERALIILE NAŢIONALE ALE MAREŞALULUI PREZAN Suveranul, Mareşalul Conducător şi vice-preşedintele consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Eri dimineaţă, la Schineta, lângă Vaslui, au avut loc funeraliile naţionale ale Mareşalului Constantin Frezan, într’un cadru de ostăşească sobrietate. Două zile sicriul cu rămăşiţele pământeştiale marelui dispărut ,a odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde acum avea două luni preoţii au slujit prohodul tovarăşei sale de viaţă. In faţa conacului, pâlcuri de săteni, în albe straie câmpeneşti, aşteaptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuiesc la căpătâiul sicriului, înveşmântat în flamura tricoloră, cavalerii Ordinului, „Mihai Viteazul“, în frunte cu generalul Manoliu. In faţa casei, împresurată de verdeaţă, regimentele ţării şi-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispărut. De dimineaţă, Luni, Episcopul Huşilor slujeşte o scurtă rugăciune, asistat numai de preotul satului, potrivit ultimilor dorinţe ale defunctului. Sicriul este apoi scos afară şi aşezat de catafalcul înălţat sub cerul liber, în mijlocul drapelelor şi al ostaşilor din Regimentul 7 Infanterie nr. 25 „Mareşal Prezan“, al Ardealului, I. P. S. Mitropolitul Irineu al Moldovei, I. P. S. Mitropolitul Nifon al Olteniei, precum şi Episcopul Grigorie Leu al Huşilor. In faţa sicriului a luat loc familia şi prieteni ai ilustrului dispărut: d-na şi d. prof. dr. Dimitriu, d-na şid. Poenaru Iatan, d-na şi d. dr. Eliad, d-na şi d. dr. Ciurea, d-na Negoescu, d-ra Maria Scodrea, d-na şi d. g-ral Filitti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanţi, la flancul cărora sunt ataşaţii militari invitaţi: g-ral de cavalerie Hansen, şeful misiunii militare germane, colonel Gebauer, şi col. von Oertzen, din misiunea germană, col. Bodini, ataşat militar al Italiei, col. Detailé ataşat militar al Franţei, comandant Taraille, ataşat aeronautic al Franţei. (Continuare in pag.3 al M. S. Regele Mihai I, d. Mareşal Antonescu, d. prof. Mihai Antonescu şi ceilalţi demnitari, in timpul oficierei serviciului divin SOSIREA SUVERANULUI SI A MAREŞALULUI CONDUCĂTOR La ora 9 dimineaţa, soseşte in gara Băcreşti un tren special din care coboară d. Mareşal I. Antonescu, conducătorul statului, împreună cu d-nii: prof. Mihai Antonescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri, g-ral Pantazi, ministrulapărării naţionale, C. Vasiliu, ministru subsecretar de stat la Interne, colonel Davidescu, şeful Cabinetului Militar al Conducătorului, lt.-col. Eugen Niculescu, adjutant al d-lui Mareşal şi suita militară în frunte cu d-nii: maior Caloenescu, comandor Deveselu şi căp. Zilişteanu. Compania de onoare dă onorul, comandantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în cadenţele Imnului Regal, poposeşte în gară tronul Suveranului. La coborîre, Maiestatea Sa Regele este întâmpinat de d. Mareşal Conducător, de d. vice-preşedinte al Consiliului şi de ceilalţi membrii ai guvernului. Sunt de asemenea prezenţi aci la întâmpinarea Suveranului d-nii:I. Marinescu, ministrul justiţiei, general I. Şteflea, şeful Marelui Stat Major, general Şova, ministru subsecretar de stat la marină, general C. Dragalina, guvernatorul Bucovinei, general Rozin în fruntea comandanţilor de mari unităţi din întreaga Moldovă, precum şi numeroşi generali de rezervă, foşti camarazi de arme ai defunctului, în frunte cu d-nii generali Samsonovich Ciupercă, Zadig, etc. In urma Suveranului, descind din trenul Regal d-nii: general Sănătescu, şeful Casei Militare a M. S. Regelui, col. Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul Dom. Coroanei, col. Robert Bossle, şi căp. comandor Gherghel, adjutanţi regali. SERVICIUL DIVIN In vreme ce fanfara intonează pentru întâmpinarea Suveranului, Imnul Regal, soborul prelaţilor se pregăteşte pentru rugăciunile de prohod, la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldaţilor. In jurul I. P. S. S. Patriarhului Nicodim, participă la acest suprem serviciu divin: I. P. S. Mitropolitul Nicolae Suveranul, Conducătorul Statului, familia mareşalului Frezan şi înalţii demnitari, urmând sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale marelui dispărut, spre locul de veci Camuflajul începe la ora 7,30 seara In conformitate cu art. 4 din se vor aplica începând din ziua Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dispoziţiunile art. 1, 2, 3, 5, 6, 7, referitoare la camuflare de 1 Septembrie 1943, între orele 19,30 la 5 dimineaţa. Papa va adresa un mesaj lumii Cetatea Vaticanului, 30 (Rador). — Miercuri 1 Septembrie, la ora 13:15 (ora italiană), Suveranul Pontif va adresa lumii un mesaj prin radio. Discursul Papei va fi transmis de postul de radio al Vaticanului şi va fi difuzat în Italia prin posturile reţelei radiofonice italiene. Postul de radio al Vaticanului va transmite apoi textul mesajului tradus în diferite limbi. Declaraţiile d-lui Hansson preşedintele consiliului de miniştri al Suediei Stockholm, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ retransmite următoarea ştire dată de Biroul Internaţional de Informaţiuni: După cum anunţă agenţia telegrafică suedeză T. T. d. Hansson, preşedintele consiliului de miniştri al Suediei, a ţinut Duminică la Kalmar un discurs în care s-a ocupat printre altele şi de evenimentele din Danemarca. D. Hansson a subliniat că, din motive uşor de înţeles, nu poate intra în amănunte care preocupă astăzi gândurile tuturor suedezilor, dar poate spune că poporul suedez a aflat cu adâncă emoţie că un popor frate este supus, — după cum s’a exprimat d. Hansson — unei presiuni sporite şi unor dificultăţi mai mari. Inimile suedezilor — a adăugat primul ministru — bat cu putere pentru Danemarca. Suedezii trebue să tragă şi o lecţie din aceste evenimente, care au arătat cât de repede se poate stabili o situaţie neaşteptată. O asemenea constatare este un avertisment pentru suedezi, de a veghea fără preget pentru a-şi salva interesele, ceea ce nu va fi profitabil numai pentru suedezi, ci şi pentru popoarele înfrățite cu poporul suedez. Defilarea populaţiei din Sofia in faţa rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Boris Sofia 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” tranmite: Populaţia capitalei a continuat se defileze în tot cursul zilei în faţa rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Boris depus în Catedrala ,,Sf. Alexandru. Newski”. Un important serviciu ri&ordine a trebuit să fie organizat pentru a reglementa afluenţa mulţimei. Toţi cetăţenii poartă doliu şi femeile depun flori în faţa rămăşiţelor pământeşti ale Suveranului. In biserici şi pe străzi, se înregistrează scene pline de durere deosebit de emoţionante. Se socoteşte că sute de mii de persoare vor sosi zilele acestea la Şofia din toate regiunile Bulgariei pentru a aduce, ultimul lor omagiu Regelui defunct După cum s-a anunţat, funeraliile vor avea lot în ziua de 1 Septembrie, în prezenţa a numeroase misiuni străine. Japonezii au debarcat in portul Santuau Tokio, 30 (Rador). — Agenţia .,Domei’’ anunţă din Shanghai că unităţi ale flotei de război japoneze au debarcat prin surprindere trupe In dimineaţa zilei de 28 August în portul Santuau, din provincia Fukienul Nordic. Actualmente, trupele debarcate procedează la curăţirea regiunii. Imediat după debarcare, formaţiile japoneze au ocupat un post de observaţie al inamicului şi alte instalaţii militare. Debarcarea, sprijinită de hidroavioane de recunoaştere, s-a făcut şi trei locuri. După cum se află, operaţiile se desfăşoară satisfăcâtor. "' După cum constată observatori bine informaţi, prin această acţiune au fost nimicite complet planurile nordamericanilor de a folosi portul Suyuau drept bază pentru submarine. Santuau se află pe insula Santu, în g°lfnl Sansa, în nordestul provinciei Fukinul Nordic. Portul are importanță strategică pentru Japonia, deoarece se află în fața portului Tainan. In 1897, nordamericanii au încercat să stabilească aci un depozit de cărbuni. Ei au renunţat la această intenţie in urma obiecţiilor aduse de japonezi. O nouă mişcare germană pe frontul de răsărit Lupte înverşunate in sectoarele Harkov şi Sevsk Berlin,« 30 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia de pe frontul răsăritean: Prin evacuarea sistematică a oraşului Taganrog, ce a fost executată în deplină ordine în noaptea trecută, după completa distrugere, a tuturor elementelor importante din punct de vedere militar, a început o nouă mişcare, surprinzătoare pentru inamic. Sovieticii se aşteptau în special aci la un mare succes şi, printr’un gol al frontului, strecuraseră o puternică formaţie de cavalerie împotriva legăturilor cu spatele ale aripei sudice germane, urmărind ea să obţină cu ajutorul ei o încercuire. In spatele cavaleriei, veneau formaţii mecanizate. Manevra sovietică nu a constituit o surpriză pentru comandamentul german, cu atât mai mult cu cât fuseseră luate de multă vreme toate măsurile în vederea unei scurtări a frontului printr’o retragere corespunzătoare a liniilor germane. In timp ce trupe de pionieri pregăteau minări ample la Taganrog şi aşezau câmpuri de mine bine camuflate, greul forţelor germane s’au îndreptat spre vest şi au dat cu hotărîre lupta împotriva cavaleriei sovietice. Forţele înaintate sovietice suferiseră îircă mai înainte pierderi însemnate prin atacuri înverşunate date de un grup de luptă blindat german. Lovitura puternică pe care le-a dat-o apoi formaţiile germane ce veneau din zona Taganrog spre vest a rărit rândurile lor şi mai mult, astfel încât chiar de la primul atac german, ei au pierdut mai multe sute de prizonieri. Intre timp, formaţiile sovietice aflate pe frontul de la răsărit de Taganrog au căutat să pătrundă în mişcările de evacuare germane. Dar, puternicele forţe de siguranţă germane, care, pe lângă arme de infanterie grele, dispuneau şi de artilerie de câmp şi artilerie antiaeriană, le-au pregătit o primire atât de „călduroasă”, încât ele au trebuitsă renunţe la intenţiile lor, după ce suferiseră pierderi grele. Sub protecţia câmpurilor de mine aşezate cu o deosebită grijă şi a materialului explosiv făcut să explodeze cu întârziere, au putut să se desprindă şi formaţiile de acoperire germane fără să fi fost stingherite de sovietici. IN SECTOARELE HARCOV ŞI SEVSK In sectoarele Harkov şi Sevsk, luptele de apărare au continuat cu aceiaşi înverşunare. In aceste sectoare, sovieticii au adus tifiul unităţi de infanterie şi tancuri, ce se mai aflau până de curând în alte sectoare, care au fost completate de mântuială şi în mare grabă pe când erau aduse în zonele de atac. Ele au atacat liniile germane în tot cursul zilei, sprijinite de masse excepţional de mari de artilerie de toate calibrele. Cu toate acestea, bolşevicii nu au reuşit nicăeri să străpungă frontul german. Grenadierii germani s-au menţinut pe câmpul de luptă pe o mare adâncime, despărţind astfel infanteria inamică de formaţiile de tancuri ce au fost secerate în valuri imediat ce au ajuns în raza armelor grele germane. Din cele 467 de tancuri ce au fost nimicite de armele antitanc germane în ultmele două zile, au fost pierdute la Harkov şi Şevsk nu mai puţin de 289. Şi în cursul continuării atacurilor la nord de şoseaua Roslavl- Moscova, sovieticii au pierdut din nou numeroase tancuri. Astfel, o divizie de grenadieri blindaţi germană a distrus Duminică, în lupte grele, nu mai puţin de 60 de tancuri sovietice, din cele 100 care atacau. Luptele, ce au fost reluate pa şoseaua Smolensk-Moscova, au dus după situaţii schimbătoare şi dificile, la un deplin succes defensiv al armelor germane. Mai multe pătrunderi au putut fi curăţite prin rapide contraatacuri. Activitatea aviaţiei germane Berlin 30 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la activitatea aviaţiei germane pe frontul de răsărit: Pe Miuls, pe Doneţul mijlociu şi în regiunea de luptă de la Harkov, puternice unităţi ale aviaţiei germane au intervenit din nou cu bune rezultate în luptele de apărare. Astfel, în sectorul Mills, două tancuri sovietice ce au fost scoase din luptă şi peste o sută autocamioane nimicite. Un depozit de muniţii a fost aruncat în aer după mai multe lovituri în plin, în mijlocul unor violente explozii. In regiunea Harkov, puternice atacuri date de avioane Stuka au distrus concentrări de tancuri sovietice, cu care prilej trei care de luptă au fost nimicite. Poziţii de artilerie sovietice au fost prinse sub bombardamentul plin de efect al avioanelor germane de luptă grele, care au distrus cu acest prilej cu lovituri în plin cinci mortiere şi au redus la tăcere numeroase altele prin omorîrea servanţilor. Lângă Şevsk, unităţile de avioane germane de bombardament şi „Stuka“ au acţionat în deosebi împotriva mişcărilor de coloane sovietice, cu care prilej au putut fi lovite cu eficacitate poziţiile de plecare ale infanteriei şi ale formaţiunilor de tancuri Formaţiunile de avioane de bătălie au acoperit cu proectile explosive, lansate de la mică înălţime, mişcările ofensive bolşevice, pricinuind inamicului Pierderi simţitoare. In lupte aeriene, bolșevicii au pierdut 40 de avioane. Un număr de 6 avioane germane nu s-au mai îndoiat la bazele lor de plecare. ULTIMELE EVENIMENTE POLTICE $1 MILITARE COMENTATE LA BERLIN Prin telefon dela corespondentul nostru particular Berlin, 30. — In ultimele două zile s'a constatat o deosebită activitate politică. Aceasta se referă şi la situaţia neclară a conferinţei dela Quebec. D. Churchill se află încă în Canada spre a fi imediat la dispoziţia preşedintelui Roosevelt pentru o nouă conferinţă. După toate probabilităţile pe ordinea de zi a acestei conferinţe se află — cum reese din comentariile presei britanice — problema încordării cu sovietele şi problema Italiei. Intre timp, trei state din Europa au pătruns pe primul plan al interesului politic şi anume: Bulgaria, Suedia şi Danemarca. In ceea ce priveşte Bulgaria, la Berlig se exprimă speranţa că cuvâtul de ordine al d-lui Filoff pentru unitate şi continuarea politicii decedatului rege Boris va fi ascultat. Nu este însă nici um secret pentru nimeni faptul că Germania şi pactul tripartit au pierdut un sprijin puternic prin moartea regelui Boris. ^ ❖ In acelaş timp, privirile se îndreaptă şi spre Nordul Europei, conflictul dintre Germania şi Suedia punând la ordinea de zi întrebarea dacă Suedia mai este neutră sau nu. Cu toate că punctul de plecare al actualului conflict şi anume scufundarea a două bărci de pescari este destul de neînsemnat, totuşi a pus în discuţie întreaga problemă a legăturilor germano-suedeze. Demersul german la Stockholm a atras atenţia poporului suedez asupra pericolului ce reprezintă agitaţiile presei suedeze. De data aceasta şi în alte ocazii, presa suedeză nu a aşteptat o clarificare a faptelor, ci a pornit atacuri nejustificate împotriva Germaniei. La Berlin se subliniază, că opinia publică suedeză n’a ofensat numai armata germană, dar a manifestat o atitudine plină de ură împotriva Reichului. In capitala germană se declară că Reichul nu este dispus să privească liniștit o astfel de atitudine și că poporul suedez va trebui să plătească odată geamurile sparte de presa suedeză. „Deutsche Diplomatische Korrespondenz”, organul oficial al ministerului de externe german, atacă energic Suedia și pune întrebarea dacă acest stat mai este neutru sau îiu. In orice caz, tonul presei suedeze de abea ar mai putea fi numit neutral. Războiul, însă, va fi deci pe câmpul de luptă şi nu priiţi comentariile pretinşilor neutri. Măsurile ferme şi înţelepte luate de Germania în Danemarca dovedesc că diplomaţia germană nu urmăreşte decât pacificarea spaţiului nordic, cu toate că a făcut un demers atât de energic la Stockholm. Conflictul din Danemarca a fost provocat de greve şi acte de sabotaj, pe cari guvernul danez nu le-a putut stăpâni. Cu toate că la Copenhaga s’a declarat starea de asediu de către comandamentul militar german, totuşi, guvernul Reichului nu intenţionează să aducă vre-o schimbare principială în legăturile germano-daneze, așa cum există ele din Aprilie 1940. Din contră, Berlinul este ferm convins că aceste măsuri vor fi pe deplin suficiente spre a restabili vechile raporturi. Germania are, însă, un interes natural de a ști coasta daneză tot atât de bine asigurată împotriva unei eventuale încercări de invazii ca și coasta atlantică de la Capul Nord până la Pirimei. FAMILIA REGALĂ BULGAR* • Regele Boris, M. S. Regina Ioana, Principesa Maria Luiza și nou. Suveran, M. S. Regele Simeon II