Universul - Capitala, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)

1943-09-01 / nr. 238

Anul al 66-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-Ifl P. T. T. Nr. 24.464/93» l Nr. 238 Miercuri 1 Septembrie 1943 8 Pagini DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 MEDICI IGIENICI DE PLASĂ In noua organizare sanitară a Statului s’a prevăzut, în a­­fară de, circumscripţiile medi­cale locale, şi înfiinţarea de plăşi sanitare, conduse de me­dici igienişti. Experienţa ce s’a făcut până acum, în, cele cinci plăşi sani­tare existente, îndreptăţeşte ministerul sănătăţii ca pe data de 1 octombrie c. să mai în­fiinţeze încă 14 plăşi sanitare în diferite centre mai impor­tante din ţară, pe care să le încredinţeze prin examen ce­­lor mai destoinici medici igie­­nişti din corpul medical de circumscripţii. Rolul acestor medici este de a da o îndrumare nouă ac­ţiunii de medicină preventivă şi ocrotire în mediul rural, unde, se simte nevoia unei în­grijiri mai atente în ce pri­veşte starea sanitară a popu­laţiei. Pentru a determina elemen­tele cele mai bine pregătite să ocupe aceste posturi de răs­pundere şi pentru a le stimula activitatea lor sanitară, sta­tul le va da pe lângă salariu o primă de reşedinţă de zece mii lei lunar, locuinţă, încăl­zit şi luminat gratuit, precum şi o primă lunară pentru me­rite excepţionale, reprezen­tând 50 la sută din salariul brut. Statul ţine prin urmare să asigure medicilor igienişti de plasă o situaţie materială mul­ţumitoare, uşurându-le traiul şi dându-le astfel posibilitatea să-şi desfăşoare activitatea în con­diţiuni care să-i facă să depună toată energia şi price­perea, tot interesul şi toată râvna pentru ridicarea stării sanitare a păturii rurale. E un domeniu al vieţii noa­stre sociale în care trebue să se lucreze stăruitor şi cu me­todă. Dacă în trecut s’a făcut prea puţin sub acest raport, de aci înainte acţiunea sanita­ră trebue să pătrundă cât mai adânc la sate, înlăturând, a­­colo unde mai există, obiceiu­rile şi leacurile băbeşti şi du­când în locul lor binefacerile şi progresul ştiinţei medicale. Medicina preventivă şi de ocrotire care se întemeiază pe igiena individuală şi colectivă îşi va putea da roadele în viaţa satelor cu condiţiunea ca medicii igienişti şi de circum­scripţii să câştige încrederea sătenilor, printr’o metodă, am putea spune pedagogică, con­siderând că lor li se încredin­ţează nu o simplă funcţie la Stat, ci o misiune, în strânsă legătură cu sănătatea şi întă­rirea vitalităţii neamului nos­tru. . S’a putut observa că în cir­cumscripţiile rurale, unde se găsesc medici pricepuţi, pă­trunşi de conştiinţa datoriei şi cari depun toată pasiunea în împlinirea misiunea lor, boa­­lele sociale sunt în descreşte­re, mortalitatea infantilă face cât mai puţine victime şi sta­rea sanitară a satului se pre­zintă în condiţiuni mulţumi­toare. Pentru aceasta se cere însă ca­ medicul la sate să nu fie numai om de ştiinţă, ci şi a­­postol, convins că prin activi­tatea lui de fiecare zi, în sluj­­ba sănătăţii publice, îşi ser­veşte naţia. IN AL CINCILEA AN DE RĂZBOI Mâine, 1 Septembrie, lumea intră in al cincilea an de răz­boi. Au trecut patru ani de când diplomaţia şi politica au ce­dat locul tunului; patru ani de când raţiune­a omenească n’a mai găsit alt mijloc pen­tru înţelegerea între naţiuni pe baze de dreptate şi de res­pect al intereselor reciproce, forţa a intervenit pentru a deschide drumul unor nouă aşezări; patru ani de când focul, limitat la început, s-a întins, a cuprins spaţii din ce în ce mai mari, sfârşind prin a cuprinde aproape tot pă­mântul. In timpul acestor patru ani de pe uscat, din cer, de pe apă şi de sub apă for­ţele distrugătoare au­ îngră­mădit ruinele, au impus pu­terea forţei, au spulberat va­lorile istorice, au dispreţuit mărturiile civilizaţiei şi toate acestea în numele unui drept netăgăduit şi esenţial, în nu­mele dreptului la viaţă şi la libertate pe care-l au po­poarele. Paradox tragic : prin moarte şi ruină la viaţă! Tristă soartă pentru biata omenire pe acest pământ su­ficient şi fecund pentru toa­tă lumea. Să intrăm cel puţin în acest al cincilea an de război cu sufletul înviorat de spe­ranţa că el trebue să aducă acea viaţă nouă de dreptate şi de pace în care sforţările şi munca creatoare a tuturor popoarelor să găsească dru­mul înţelegerii şi al colabo­rării. Poporul român care n’a luat arma în mână şi n’a pornit la luptă de cât pentru apărarea existenţei şi liber­tăţii lui şi după ce a fost lo­vit şi cotropit de duşmani cari-l pândeau de ani de zile, poporul român în istoria că­ruia nu se va găsi nicio ac­ţiune de împilare sau de co­tropire a altora, şi-a vărsat sângele pentru triumful drep­tăţii, pentru drepturile lui sfinte. El crede cu dârzenie în această dreptate fără de care nu e posibilă o convieţuire pacinică a naţiunilor şi, cu­tremurat în conştiinţa lui în faţa dezastrelor morale şi materiale pe care războiul le-a îngrămădit şi continuă a le îngrămădi, el îşi afirmă a­­cum. la­ începutul acestui al cincilea an de război, speran­ţa că cel puţin toate aceste apocaliptice zguduiri vor a­­duce în curând restabilirea păcii cu satisfacerea dreptă­ţii şi cu respectarea libertă­ţii naţiunilor unite în fiinţa lor etnică, liberă şi indepen­dentă în cuprinsul graniţelor lor Remaniere ministerială in Suedia Stockholm 30. (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Ştefani" transmite: Remanierea ministerială a a­­vut loc Luni, cu prilejul consi­liului de miniştri D. Westman, ministrul de jus­tiţie care a demisionat, a fost în­locuit de d. dr. Bergquis, conser­vator. In plus, d. Rubbestad, depu­tat, a fost numit ministru fără portofoliu,­­ ridicându-se ast­fel la 16 numărul membrilor ca­binetului. FUNERALIILE NAŢIONALE ALE MAREŞALULUI PREZAN Suveranul, Mareşalul Conducător şi vice-pr­eşedintele consiliului au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Eri dimineaţă, la Schineta, lângă Vaslui, au avut loc fu­neraliile naţionale ale Mareşa­lului Constantin Frezan, într’un cadru de ostăşească sobrietate. Două zile sicriul cu rămăşiţele pământeşti­­ale marelui dispărut ,a odihnit pe catafalcul ridicat în camera unde acum avea două luni preoţii au slujit prohodul tovarăşei sale de viaţă. In faţa conacului, pâlcuri de săteni, în albe straie câmpeneşti, aşteaptă tăcute, într’o smerită reculegere. De Sâmbătă, străjuiesc la căpă­tâiul sicriului, înveşmântat în flamura tricoloră, cavalerii Ordi­nului, „Mihai Viteazul“, în frunte cu generalul Manoliu. In faţa casei, împresurată de verdeaţă, regimentele ţării şi-au trimis stindardele pentru ultimul salut: sunt 60 de drapele, cu găr­zile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispărut. De dimineaţă, Luni, Episcopul Huşilor slujeşte o scurtă rugă­ciune, asistat numai de preotul satului, potrivit ultimilor dorinţe ale defunctului. Sicriul este a­­poi scos afară şi aşezat de ca­tafalcul înălţat sub cerul li­ber, în mijlocul drapelelor şi al ostaşilor din Regimentul 7 In­fanterie nr. 25 „Mareşal Pre­­zan“, al Ardealului, I. P. S. Mitropoli­tul Irineu al Moldovei, I. P. S. Mitropolitul Nifon al Olteniei, precum şi Episcopul Grigorie Leu al Huşilor. In faţa sicriului a luat loc fa­milia şi prieteni ai ilustrului dis­părut: d-na şi d. prof. dr. Dimi­­triu, d-na şi­­d. Poenaru Iatan, d-na şi d. dr. Eliad, d-na şi d. dr. Ciurea, d-na Negoescu, d-ra Ma­ria Scodrea, d-na şi d. g-ral Fi­­litti. De cealaltă parte a sicriului, s’au aliniat generalii comandanţi, la flancul cărora sunt ataşaţii militari invitaţi: g-ral de cava­lerie Hansen, şeful misiunii mili­tare germane, colonel Gebauer, şi col. von Oertzen, din misiunea germană, col. Bodini, ataşat mi­litar al Italiei, col. Detailé ataşat militar al Franţei, comandant T­a­raille, ataşat aeronautic al Fran­ţei. (Continuare in pag.3­ al M. S. Regele Mihai I, d. Mareşal Antonescu, d. prof. Mihai Antonescu şi ceilalţi dem­nitari, in timpul oficierei serviciului divin SOSIREA SUVERANULUI SI A MAREŞALULUI CONDUCĂTOR La ora 9 dimineaţa, soseşte in gara Băcreşti un tren special din care coboară d. Mareşal I. Anto­­nescu, conducătorul statului, îm­preună cu d-nii: prof. Mihai An­tonescu, vice-preşedintele consi­liului de miniştri, g-ral Pantazi, ministrul­­apărării naţionale, C. Vasiliu, ministru subsecretar de stat la Interne, colonel Davidescu, şeful Cabinetului Militar al Con­ducătorului, lt.-col. Eugen Nicu­­lescu, adjutant al d-lui Mareşal şi suita militară în frunte cu d-nii: maior Caloenescu, coman­dor Deveselu şi căp. Zilişteanu. Compania de onoare dă onorul, com­andantul local dă raportul. Zece minute mai târziu, în ca­denţele Imnului Regal, poposeşte în gară tronul Suveranului. La coborîre, Maiestatea Sa Regele este întâmpinat de d. Mareşal Conducător, de d. vice-preşedinte al Consiliului şi de ceilalţi mem­brii ai guvernului. Sunt de asemenea prezenţi aci la întâmpinarea Suveranului d-nii:­I. Marinescu, ministrul ju­stiţiei, general I. Şteflea, şeful Marelui Stat Major, general Şova, ministru subsecretar de stat la marină, general C. Dragalina, gu­vernatorul Bucovinei, general Rozin în fruntea comandanţilor de mari unităţi din întreaga Moldovă, precum şi numeroşi ge­nerali de rezervă, foşti camarazi de arme ai defunctului, în frunte cu d-nii generali Samsonovich Ciupercă, Zadig, etc. In urma Suveranului, descind din trenul Regal d-nii: general Sănătescu,­ şeful Casei Militare a M. S. Regelui, col. Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Di­­mitrie Negel, administratorul Dom. Coroanei, col. Robert Bos­sle, şi căp. comandor Gher­ghel, adjutanţi regali. SERVICIUL DIVIN In vreme ce fanfara intonează pentru întâmpinarea Suveranu­lui, Imnul Regal, soborul prela­ţilor se pregăteşte pentru rugă­ciunile de prohod, la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldaţilor. In jurul I. P. S. S. Patriarhului Nicodim, parti­cipă la acest suprem serviciu di­vin: I. P. S. Mitropolitul Nicolae Suveranul, Conducătorul Statului, familia mareşalului Frezan şi înalţii demnitari, ur­mând sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale marelui dispărut, spre locul de veci Camuflajul începe la ora 7,30 seara In conformitate cu art. 4 din se vor aplica începând din ziua Ordonanţa nr. 9 din 14 Aprilie 1943, dispoziţiunile art. 1, 2, 3, 5, 6, 7, referitoare la camuflare de 1 Septembrie 1943, între orele 19,30 la 5 dimineaţa. Papa va adresa un mesaj lumii Cetatea Vaticanului, 30 (Ra­dor). — Miercuri 1 Septembrie, la ora 13:15 (ora italiană), Suve­ranul Pontif va adresa lumii un mesaj prin radio. Discursul Pa­pei va fi transmis de postul de radio al Vaticanului şi va fi di­fuzat în Italia prin posturile re­ţelei radiofonice italiene. Postul de radio al Vaticanului va transmite apoi textul mesa­jului tradus în diferite limbi. Declaraţiile d-lui Hansson preşedintele consiliului de miniştri al Suediei Stockholm, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ retransmite următoarea ştire dată de Biroul Internaţional de Infor­­maţiuni: După cum anunţă agenţia te­legrafică suedeză T. T. d. Hans­son, preşedintele consiliului de miniştri al Suediei, a ţinut Du­minică la Kalmar un discurs în care s-a ocupat printre altele şi de evenimentele din Danemarca. D. Hansson a subliniat că, din motive uşor de înţeles, nu poate intra în amănunte care preocu­pă astăzi gândurile tuturor sue­dezilor, dar poate spune că po­porul suedez a aflat cu adâncă emoţie că un popor frate este su­pus, — după cum s’a exprimat d. Hansson — unei presiuni spo­rite şi unor dificultăţi mai mari. Inimile suedezilor — a adăugat primul ministru — bat cu putere pentru Danemarca. Suedezii tre­bue să tragă şi o lecţie din aceste evenimente, care au arătat cât de repede se poate stabili o situaţie neaşteptată. O asemenea constatare este un avertisment pentru suedezi, de a veghea fără preget pentru a-şi salva interesele, ceea ce nu va fi profitabil numai pentru suedezi, ci şi pentru popoarele înfrățite cu poporul suedez. Defilarea populaţiei din Sofia in faţa rămăşiţelor păm­ânteşti ale Regelui Boris Sofia 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Ştefani” tran­mite: Populaţia capitalei a continuat se defileze în tot cursul zilei în faţa rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Boris depus în Catedrala ,,Sf. Alexandru. Newski”. Un important serviciu ri&ordi­ne a trebuit să fie organizat pen­tru a reglementa afluenţa mul­­ţ­im­ei. Toţi cetăţenii poartă doliu şi femeile depun flori în faţa rămă­şiţelor pământeşti ale Suveranu­lui. In biserici şi pe străzi, se înre­gistrează scene pline de durere deosebit de emoţionante. Se socoteşte că sute de mii de persoa­r­e vor sosi zilele acestea la Şofia din­ toate regiunile Bulga­riei pentru a aduce, ultimul lor omagiu Regelui defunct După cum s-a anunţat, funera­liile vor avea lot în ziua de 1 Septembrie, în prezenţa a nume­ro­ase misiuni străine. Japonezii au debarcat in portul Santuau Tokio, 30 (Rador). — Agenţia .,Domei’’ anunţă din Shanghai că unităţi ale flotei de război japo­neze au debarcat prin surprin­dere trupe In dimineaţa zilei de 28 August în portul Santuau, din provincia Fukienul Nordic. Ac­tualmente, trupele debarcate pro­cedează la curăţirea regiunii. Imediat după debarcare, for­maţiile japoneze au ocupat un post de observaţie al inamicului şi alte instalaţii militare. Debarcarea, sprijinită de hidro­­avioane de recunoaştere, s-a făcut şi trei locuri. După cum se află, operaţiile se desfăşoară satisfă­­câtor. "' După cum constată observa­tori bine informaţi, prin această acţiune au fost nimicite complet planurile nordamericanilor de a folosi portul Suyuau drept bază pentru submarine. Santuau se află pe insula Santu, în g°lfnl Sansa, în nord­­estul provinciei Fukinul Nordic. Portul are importanță strategică pentru Japonia, deoarece se află în fața portului Tainan. In 1897, nordamericanii au încercat să stabilească aci un depozit de căr­buni. Ei au renunţat la această intenţie in urma obiecţiilor aduse de japonezi. O nouă mişcare germană pe frontul de răsărit Lupte înverşunate in sectoarele Ha­rkov şi Sevsk Berlin,« 30 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia de pe frontul răsări­tean: Prin evacuarea sistematică a oraşului Taganrog, ce a fost exe­cutată în deplină ordine în noaptea trecută, după completa distrugere, a tuturor elementelor importante din punct de vedere militar, a început o nouă mişcare, surprinzătoare pentru inamic. Sovieticii se aşteptau în special aci la un mare succes şi, prin­­tr’un gol al frontului, strecura­­seră o puternică formaţie de ca­valerie împotriva legăturilor cu spatele ale aripei sudice germa­ne, urmărind ea să obţină cu a­­jutorul ei o încercuire. In spa­tele cavaleriei, veneau formaţii mecanizate. Manevra sovietică nu a consti­tuit o surpriză pentru comanda­mentul german, cu atât mai mult cu cât fuseseră luate de multă vreme toate măsurile în vederea unei scurtări a frontului printr’o retragere corespunzătoare a li­niilor germane. In timp ce trupe de pionieri pregăteau minări am­ple la Taganrog şi aşezau câm­puri de mine bine camuflate, greul forţelor germane s’au în­dreptat spre vest şi au dat cu ho­­tărîre lupta împotriva cavaleriei sovietice. Forţele înaintate sovietice sufe­riseră îi­rcă mai înainte pierderi însemnate prin atacuri înverşu­nate date de un grup de luptă blindat german. Lovitura puter­nică pe care le-a dat-o apoi for­maţiile germane ce veneau din zona Taganrog spre vest a rărit rândurile lor şi mai mult, ast­fel încât chiar de la primul atac german, ei au pierdut mai multe sute de prizonieri. Intre timp, formaţiile sovietice aflate pe frontul de la răsărit de Taganrog au căutat să pătrundă în mişcările de evacuare ger­mane. Dar, puternicele forţe de siguranţă germane, care, pe lângă arme de infanterie grele, dispu­neau şi de artilerie de câmp şi artilerie antiaeriană, le-au pre­gătit o primire atât de „căldu­roasă”, încât ele au trebuit­­să renunţe la intenţiile lor, după ce suferiseră pierderi grele. Sub protecţia câmpurilor de mi­ne aşezate cu o deosebită grijă şi a materialului explosiv făcut să explodeze cu întârziere, au putut să se desprindă şi formaţiile de acoperire germane fără să fi fost stingherite de sovietici. IN SECTOARELE HARCOV ŞI SEVSK In sectoarele Harkov şi Sevsk, luptele de apărare au continuat cu aceiaşi înverşunare. In aceste sectoare, sovieticii au adus tifiul unităţi de infanterie şi tancuri, ce se mai aflau până de curând în alte sectoare, care au fost completate de mântuială şi în mare grabă pe când erau aduse în zonele de atac. Ele au atacat liniile germane în tot cursul zilei, sprijinite de masse excepţional de mari de artilerie de toate ca­librele. Cu toate acestea, bolşevicii nu au reuşit nicăeri să străpungă frontul german. Grenadierii ger­mani s-au menţinut pe câmpul de luptă pe o mare adâncime, despărţind astfel infanteria ina­mică de formaţiile de tancuri ce au fost secerate în valuri ime­diat ce au ajuns în raza arme­lor grele germane. Din cele 467 de tancuri ce au fost nimicite de armele antitanc germane în ultmele două zile, au fost pierdute la Harkov şi Şevsk nu mai puţin de 289. Şi în cursul continuării atacu­­rilor la nord de şoseaua Roslavl- Moscova, sovieticii au pierdut din nou numeroase tancuri. Ast­fel, o divizie de grenadieri blin­daţi germană a distrus Dumini­că, în lupte grele, nu mai puţin de 60 de tancuri sovietice, din cele 100 care atacau. Luptele, ce au fost reluate pa şoseaua Smolensk-Moscova, au dus după situaţii schimbătoare şi dificile, la un deplin succes de­fensiv al armelor germane. Mai multe pătrunderi au putut fi cu­răţite prin rapide contraatacuri. Activitatea aviaţiei germane Berlin 30 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu pri­vire la activitatea aviaţiei ger­mane pe frontul de răsărit: Pe Miuls, pe Doneţul mijlociu şi în regiunea de luptă de la Harkov, puternice unităţi ale aviaţiei germane au intervenit din nou cu bune rezultate în luptele de apărare. Astfel, în sectorul Mills, două tancuri sovietice ce au fost scoase din luptă şi peste o sută autocamioane nimicite. Un depozit de muniţii a fost aruncat în aer după mai multe lovituri în plin, în mijlocul unor violente explozii. In regiunea Harkov, puternice atacuri date de avioane Stuka au distrus concentrări de tancuri sovietice, cu care prilej trei care de luptă au fost nimicite. Poziţii de artilerie sovietice au fost prinse sub bombardamentul plin de efect al avioanelor ger­mane de luptă grele, care au dis­trus cu acest prilej cu lovituri în plin cinci mortiere şi au re­dus la tăcere numeroase altele prin omorîrea servanţilor. Lângă Şevsk, unităţile de avi­oane germane de bombardament şi „Stuka“ au acţionat în deo­sebi împotriva mişcărilor de co­loane sovietice, cu care prilej au putut fi lovite cu eficacitate po­ziţiile de plecare ale infanteriei şi ale formaţiunilor de tancuri Formaţiunile de avioane de bătălie au acoperit cu proectile explosive, lansate de la mică înălţime, mişcările ofensive bol­şevice, pricinuind inamicului Pierderi simţitoare. In lupte aeriene, bolșevicii au pierdut 40 de avioane. Un număr de 6 avioane ger­mane nu s-au mai îndoiat la ba­zele lor de plecare. ULTIMELE EVENIMENTE POLT­ICE $1 MILITARE COMENTATE LA BERLIN Prin telefon dela corespondentul no­stru particular Berlin, 30. — In ultimele două zile s'a constatat o deosebită ac­tivitate politică. Aceasta se referă şi la situaţia neclară a conferinţei dela Quebec. D. Churchill se află încă în Ca­nada spre a fi imediat la dis­poziţia preşedintelui Roosevelt pentru o nouă conferinţă. După toate probabilităţile pe ordinea de zi a acestei conferinţe se află — cum reese din comentariile presei britanice — problema în­cordării cu sovietele şi problema Italiei. Intre timp, trei state din Eu­ropa au pătruns pe primul plan al interesului politic şi anume: Bulgaria, Suedia şi Danemarca. In ceea ce priveşte Bulgaria, la Berl­ig se exprimă speranţa că cuvâtul de ordine al d-lui Filoff pentru unitate şi continuarea politicii decedatului rege Boris va fi ascultat. Nu este însă nici um secret pentru nimeni faptul că Germania şi pactul tripartit au pierdut un sprijin puternic prin moartea regelui Boris. ^ ❖ In acelaş timp, privirile se în­dreaptă şi spre Nordul Europei, conflictul dintre Germania şi Suedia punând la ordinea de zi întrebarea dacă Suedia mai este neutră sau nu. Cu toate că punctul de plecare al actualului conflict şi anume scufundarea a două bărci de pescari este des­tul de neînsemnat, totuşi a pus în discuţie­ întreaga problemă a legăturilor germano-suedeze. De­mersul german la Stockholm a atras atenţia poporului suedez asupra pericolului ce reprezintă agitaţiile presei suedeze. De data aceasta şi în alte ocazii, presa suedeză nu a aşteptat o clarificare a faptelor, ci a pornit atacuri nejustificate împotriva Germa­niei. La Berlin se subliniază, că opinia publică suedeză n’a ofen­sat numai armata germană, dar a manifestat o atitudine plină de ură împotriva Reichului. In capitala germană se declară că Reichul nu este dispus să pri­vească liniștit o astfel de atitu­dine și că poporul suedez va tre­bui să plătească odată geamurile sparte de presa suedeză. „Deutsche Diplomatische Kor­respondenz”, organul oficial al ministerului de externe german, atacă energic Suedia și pune în­trebarea dacă acest stat mai este neutru sau îiu. In orice caz, to­nul presei suedeze de abea ar mai putea fi numit neutral. Războiul, însă, va fi deci pe câmpul de luptă şi nu priiţi comentariile pre­tinşilor neutri. Măsurile ferme şi înţelepte luate de Germania în Danemarca dovedesc că diplomaţia germană nu urmăreşte decât pacificarea spaţiului nordic, cu toate că a făcut un demers atât de energic la Stockholm. Conflictul din Da­nemarca a fost provocat de greve şi acte de sabotaj, pe cari guver­­nul danez nu le-a putut stăpâni. Cu toate că la Copenhaga s’a declarat starea de asediu de că­tre comandamentul militar ger­man, totuşi, guvernul Reichului­­ nu intenţionează să aducă vr­e-o schimbare principială în legătu­rile germano-daneze, așa cum există ele din Aprilie 1940. Din contră, Berlinul este ferm convins că aceste­ măsuri vor fi pe deplin suficiente spre a restabili vechile raporturi. Germania are, însă, un interes natural de a ști coasta daneză tot atât de bine asigurată împotriva unei eventuale încer­cări de invazii ca și coasta atlan­tică de la Capul Nord până la Pirimei. FAMILIA REGALĂ BULGAR­* • Regele Boris, M. S. Regina Ioana, Principesa Maria Luiza și nou. Suveran, M. S. Regele Simeon II

Next